Particularitati ale cercetarii locului faptei

(Institutul de Criminalistica din Politia Romna) Locul faptei va fi strict delimitat si nconjurat cu un cordon, vor patrunde doar persoane temeinic instruite, n numar ct mai mic posibil (criminalisti si ctiva reprezentanti ai justitiei asistati de personal calificat). Analizele ADN prezinta avantaje pentru Criminalistica: identificarea certa a unor persoane cercetate de justitie, a celor declarate disparute n urma unor catastrofe sau suspectate de comiterea unor infractiuni grave: omoruri, violuri, tlharii; stabilirea paternitatii, probleme de emigratie etc. n tara noastra, rezultate spectaculoase n solutionarea unor cazuri complicate, sortite sa ramna cu autori neidentificati, au fost nregistrate de specialistii Institutului National de Medicina Legala Prof. dr. Mina Minovici din Bucuresti (stabilirea paternitatii) si de Institutul de Medicina Legala Craiova (cazuri devenite celebre: identificarea pe baza expertizarii unor fire de par ale psihopatului criminal Otto Varadi din Satu Mare care a violat si ucis cu bestialitate cteva fetite n vara anului 1998; identificarea criminalului Mircea Potop si a violatorului Marin Neacsu din Iasi s.a. a se vedea buletinele de tipizare ADN). La 22 februarie 2001, Parlamentul Romniei a ratificat Conventia Europeana pentru Protectia Drepturilor Omului si a demnitatii Fiintei Umane (4 aprilie 1997), care prevede, ntre altele: Orice forma de discriminare mpotriva unei persoane pe motivul patrimoniului sau genetic este interzisa. Noul Cod penal romn prevede n art. 193-196 crime si delicte privind manipularea genetica: art. 193. - Alterarea genotipului: Alterarea genotipului uman, cu intentie, n orice mod, se pedepseste cu nchisoare stricta de la 2 la 5 ani. art.194. Utilizarea periculoasa a ingineriei genetice: Utilizarea ingineriei genetice pentru a produce arme biologice sau alte arme de exterminare n masa se pedepseste cu detentiune severa de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi. art. 195. - Crearea ilegala de embrioni umani si clonarea: Crearea de embrioni umani n alte scopuri dect procreatia se pedepseste cu nchisoare stricta de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si crearea, prin clonare, a unei fiinte umane genetic identice unei alte fiinte umane, vii sau moarte. art. 196. Tentativa: Tentativa la delictele prevazute n art. 195 se pedepseste. 1. Identificarea urmelor biologice n scena infractiunii Reprezinta o etapa n care experienta ofiterului sau procurorului criminalist care investigheaza locul infractiunii joaca un rol important. n aceasta etapa nu se poate identifica natura urmelor biologice (snge, secretii etc.), ci numai dupa o examinare n cadrul laboratorului, n functie de rezultatul testelor biochimice. Urmele biologice prezinta caracteristici (culoare, stratificare, fluorescenta etc.) care nsa pot fi comune cu ale altor materiale. Exemplu: la examinarea macroscopica n lumina naturala, urmele de grund au un aspect identic cu cel al urmelor de snge. n aceste conditii, unica regula ce se aplica este aceea ca toate urmele din cmpul infractiunii cu aspect comun urmelor biologice vor fi recoltate, ambalate, inscriptionate si remise laboratorului n vederea stabilirii naturii si a apartenentei la specie a acestora. Tipuri de urme biologice ce pot fi recoltate din cmpul infractional pentru a fi supuse analizei ADN sau metodei serologiei clasice:

a. Snge lichid sau pete de snge stratificate pe diverse suporturi. b. Tesuturi biologice sau celule nucleate transferate pe obiecte (prin frecare, atingere etc.). c. Fire de par cu foliculi (radacini). Probele de fluide biologice, lacrimi, transpiratie etc. care nu contin celule nucleate nu pot fi supuse analizei ADN. Probele biologice enumerate probeaza contactul fizic al unei persoane la o anumita locatie. Tipuri de urme: a) Urmele avnd ca origine transferul direct Sngele, sperma, tesuturile, tesutul osos, firele de par si saliva pot fi transferate n mod direct pe corpul unei persoane, pe mbracamintea acesteia, sau pe un obiect gasit la locul faptei. O data cu depunerea lichidelor biologice, acestea adera sub forma de pete pe suprafata obiectului purtator. Probele biologice ne-fluide (tesut, os, par) se pot, de asemenea, depune pe obiecte prin contact direct. Transferul urmelor biologice poate fi rezultatul urmatoarelor situatii: _ Transferul ADN-ului suspectului pe victima (pe corpul acesteia sau pe obiectele sale de mbracaminte). _ Transferul ADN-ului suspectului pe un obiect de la locul faptei. _ Transferul ADN-ului victimei la suspect (pe corpul sau pe hainele acestuia). _ Transferul ADN-ului victimei pe un obiect de la locul faptei. _ Transferul ADN-ului unui martor pe victima sau pe suspect. _ Transferul ADN-ului unui martor pe un obiect de la locul faptei. b) Urmele care provin din transferul indirect Uneori, urmele care contin ADN pot fi transferate (la victima, suspect, martor, obiect) printr-un vector intermediar. n cazul transferului indirect nu exista un contact fizic nemijlocit ntre sursa de ADN si suprafata tinta. n aceste cazuri, vectorul de transfer poate fi o persoana sau obiect. Transferul indirect al urmei nu constituie proba pentru a lega o persoana de o anumita infractiune. 2. Manipularea probelor destinate analizei ADN Realizarea cu succes a genotiparii probelor biologice ridicate de la locul faptei depinde foarte mult de modul n care sunt ridicate si conservate acestea. Astfel, tehnica de recoltare si nregistrare a probelor, cantitatea si natura acestora, modul de manipulare si ambalare, conditiile de conservare au o importanta deosebita pentru obtinerea unor rezultate viabile prin analiza ADN. Daca urmele nu sunt nregistrate, recoltate, ambalate si conservate corespunzator, acestea nu vor satisface conditiile minime pentru a fi admise ca probe n justitie. Daca probele nu sunt nregistrate corespunzator, naintea ridicarii, originea acestora poate fi contestata. Daca recoltarea este incorecta, probele se pot distruge. Daca ambalarea este incorecta, probele se pot contamina. Pastrarea n conditii necorespunzatoare poate duce la degradarea probelor. Toti acesti factori pot influenta negativ, n mod decisiv, succesul genotiparii probelor. 3. Instrumentele necesare si actiunile pozitive La cercetarea la fata locului se vor folosi obligatoriu manusi chirurgicale din latex, care se vor schimba ori de cte ori se trece la ridicarea unei noi probe.

Pentru manipularea probelor se va folosi instrumentar steril: pensete, foarfeci, bisturie, spatula (capatul de prindere/taiere al acestora se poate steriliza prin ncalzire la flacara unei brichete si racire). Nu se vor manipula simultan mai multe probe. Probele nu vor veni n contact una cu alta pe timpul recoltarii. Obiectele provenind de la suspecti si de la victime vor fi n permanenta separate; acestea nu vor fi n contact cu aceleasi obiecte (n masina de transport, camerele de interogatoriu etc.) pe timpul manipularii. Nu se vor atinge cu mna descoperita zonele obiectelor unde se presupune ca pot exista urme de ADN. Se interzice tusitul sau stranutatul spre obiectele purtatoare de urme de la fata locului. Nu se vorbeste pe timpul ridicarii probelor pentru analiza ADN. Nu se ating cu fata, nasul sau gura probele pe timpul recoltarii sau ambalarii. Se va proteja parul pe timpul recoltarii. Pe timpul recoltarii probelor este interzis fumatul sau consumul de bauturi sau alimente. Ori de cte ori este posibil, se va expedia obiectul purtator de urme ca atare la laborator, fara a ncerca ridicarea de urme sau decuparea zonelor banuite a contine urme de ADN. Se vor usca ntotdeauna probele naintea ambalarii, prin expunerea la aer; nu se folosesc surse de caldura. Se vor ambala n ambalaje noi din hrtie sau plicuri noi, fiind interzisa ambalarea n pungi din material plastic. Este interzisa deschiderea probelor odata ambalate pentru a fi prezentate pe timpul investigatiilor. Nu se vor ambala mai multe obiecte n acelasi container. Dimensiunile ambalajului exterior vor fi corespunzatoare pentru a se preveni tensionarea acestuia si ruperea pe timpul transportului. Este interzisa refolosirea ambalajelor. 4. Colectarea probelor de comparatie Este obligatorie, indiferent de tipul de analiza efectuat, prin care se pun la dispozitia laboratorului att probele litigiu ridicate din cmpul infrac-tiunii, ct si cele model de comparatie recoltate de la victima si de la suspecti n vederea excluderii sau incriminarii persoanelor din cercul de banuiti. Persoana care recolteaza probele de comparatie va purta manusi pe toata durata recoltarii. Daca pe timpul recoltarii proba intra n contact cu orice alt corp strain, recoltarea va fi oprita, iar ambalajul folosit pentru recoltare va fi aruncat. Se vor mentiona pe ambalaj toate datele privind proba radicala (persoana de la care s-a recoltat, data si ora recoltarii, nr. dosarului, nr. de nregistrare, numele persoanei care a executat recoltarea). Rezultatele analizei ADN a probelor biologice n litigiu sunt comparate cu rezultatul analizei unor probe a caror origine este cunoscuta. n urma analizei se poate/pot asocia victima (victimele) unei infractiuni si/sau persoanele suspecte ntre ele sau cu scena infractiunii. _ Snge Probele de snge pot fi recoltate numai de personal medical calificat; Se va recolta n eprubete, folosindu-se drept anticoagulant EDTA; Sngele astfel recoltat poate fi depus pe tampon steril (comprese sterile), uscat la aer si apoi ambalat corespunzator;

 Fiecare eprubeta sau ambalaj ce contine tamponul cu snge va fi inscriptionat cu data si ora recoltarii, numele persoanei, locul de recoltare, numarul dosarului si numarul probei; Probele se pastreaza n frigider, nu se congeleaza; pe timpul transportului, n ambalaj se vor introduce pachete de refrigerare; Pe pachet se va inscriptiona: PROBA BIOLOGICA! SE PASTREAZA LA RECE! BIOHAZARD! Transportul la laborator se va executa n cel mai scurt timp posibil. _ Saliva demonstratie cu kit-uri Tatort Pentru colectarea probelor de saliva se vor folosi comprese sterile sau baghete sterile cu tampon din vata (de tipul celor folosite pentru colectarea exudatelor faringiene); Se freaca suprafata interna a obrajilor si gingiilor cu aceste materiale; Dupa recoltare, tamponul din vata sau compresele sterile folosite se vor usca la aer, dupa care se ambaleaza n foi din hrtie care se capseaza pentru nchidere; nu se folosesc ambalaje din material plastic; Se inscriptioneaza plicul de ambalare, mentionndu-se data si ora recoltarii, locul recoltarii, numele persoanei, numarul dosarului, numarul probei; Nu este necesara pastrarea probelor de saliva la frigider; Se vor nainta probele la laborator n cel mai scurt timp. 5. Recoltarea, ambalarea si conservarea probelor ridicate de la locul infractiunii n urma transferului urmei biologice, prin transfer direct sau indirect, aceasta ramne atasata pe suprafata tintei fie prin absorbtie, fie prin stratificare. n general, lichidele biologice vor fi absorbite, n timp ce urmele solide vor adera la suprafata. Metoda de recoltare a urmei depinde de modul n care aceasta se prezinta. Snge si pete de snge a. Probe de snge lichid Probele de snge lichid si cheagurile vor fi ridicate prin tamponare sterila; Pot fi folosite tampoane curate din bumbac pentru absorbtia sngelui lichid sau a cheagurilor, fara a fi absorbite zonele n care exista numai ser, Se eticheteaza probele, mentionndu-se numarul dosarului, ora si data recoltarii, locul de recoltare si numele persoanei care a realizat recoltarea; Acestea vor fi naintate la laborator n cel mai scurt timp posibil. b. Probe de snge lichid pe zapada sau n apa Aceste probe vor fi ridicate n cel mai scurt timp pentru a preveni diluarea lor; Asemenea probe se vor colecta n cantitatile maxim posibile, evitndu-se contaminarea; Se eticheteaza n mod corespunzator ambalajul; Aceste probe, n masura posibilitatilor, vor fi congelate; Probele se vor nainta la laborator n cel mai scurt timp posibil. c. Pete de snge umed Obiectele de mbracaminte cu pete de snge lichid vor fi asezate pe suprafete curate si lasate sa se usuce; Nu se vor ambala niciodata obiecte de mbracaminte n ambalaje etanse sau n pungi din material plastic. Aceasta duce la retinerea umiditatii si dezvoltarea culturilor bacteriene care provoaca deteriorarea urmei;

 Ridicarea si ambalarea se vor executa astfel nct sa se pastreze distributia originala a petelor de snge; Petele de snge de pe obiectele mari, care nu pot fi ridicate de la locul faptei, vor fi transferate pe tampoane curate din bumbac, dupa care tampoanele se vor usca la temperatura camerei si se vor ambala n plicuri curate din hrtie; Fiecare dintre obiectele expediate va fi nregistrat corespunzator, pentru a se evita confuziile; Dupa uscarea obiectelor de mbracaminte, acestea se vor ambala separat n ambalaje din hrtie, etichetate corespunzator. d. Pete de snge uscat Pete de snge pe obiecte care pot fi ridicate: Armele, obiectele de mbracaminte si alte obiecte care pot fi transportate vor fi ridicate si expediate ca atare; Fiecare proba va fi plasata ntr-un ambalaj propriu din hrtie, care va fi sigilat si inscriptionat corespunzator. e. Pete de snge uscat existente pe suprafete neabsorbante ale unor obiecte care nu pot fi ridicate de la locul faptei Se va fixa fotografic distributia petelor de snge pe obiect, daca este necesar; Se va prelua pata de snge cu o bagheta avnd la capat un tampon din bumbac (vata din bumbac) umezit cu apa sau ser fiziologic steril; Se va lasa tamponul sa se usuce, dupa care se ambaleaza n hrtie curata pliata; Tamponul ambalat se introduce ntr-un plic din hrtie curat care se inscriptioneaza corespunzator; ntotdeauna se realizeaza o proba de control prin repetarea procedeului de ridicare, pe o suprafata fara snge a corpului respectiv. f. Pete de snge de pe covor, tapiterie sau de pe alte obiecte care pot fi taiate Se va fixa prin imagine zona respectiva; Portiunea din obiectul respectiv, cu pete de snge; poate fi taiata cu ajutorul unui instrument curat; Fiecare fragment taiat va fi ambalat separat, ambalajul fiind inscriptionat corespunzator; Se va ridica o portiune de control, dintr-o zona fara pete de snge. Sperma a. Sperma si pete de sperma lichida existenta la locul faptei Proba se poate ridica prin transfer pe un fragment textil steril (tamponare), care dupa recoltare se usuca la aer si se ambaleaza si se sigileaza corespunzator; Se pastreaza proba la frigider si se nainteaza n cel mai scurt timp posibil la laborator. b. Sperma existenta pe obiectele care pot fi ridicate Obiectele de mbracaminte, cearsafurile, paturile etc. cu pete de sperma vor fi ridicate ca atare; Daca pe unul dintre acestea exista pete de sperma umede, acestea se vor lasa sa se usuce la aer nainte de ambalare; Fiecare obiect se va ambala separat n hrtie; Ambalajul va fi inscriptionat si sigilat corespunzator; Obiectele ambalate vor fi n masura posibilitatilor pastrate la frigider si naintate la laborator n cel mai scurt timp posibil.

c. Pete de sperma pe obiecte de dimensiuni mari, care pot fi taiate Asemenea obiecte sunt covoarele, paturile, tapiteria; Se foloseste un bisturiu curat sau o lama pentru a se decupa zona cu pata de restul obiectului; Fiecare fragment taiat va fi ambalat n hrtie curata, care se pliaza sub forma unui plic de farmacie; Pachetul cu proba se introduce ntr-un ambalaj din hrtie care se inscriptioneaza corespunzator. d. Pete de sperma pe suprafete neabsorbante ale unor obiecte care nu se pot ridica Asemenea suprafete exista n cazul podelelor, birourilor, suprafetelor metalice; Se fixeaza fotografic obiectul la locul faptei; Se razuieste pata de sperma cu un bisturiu curat si se transfera pe o foaie de hrtie curata care se mpatureste sub forma unui plic tip farmacie; Se curata bisturiul dupa recoltarea fiecarei pete pentru a se evita contaminarea; Fiecare dintre plicurile tip farmacie va fi ambalat separat n cte un plic de hrtie care va fi inscriptionat si sigilat corespunzator. e. Probe biologice recoltate de la victimele unor infractiuni sexuale Victimele vor fi examinate ntotdeauna de catre medicul legist care va stabili modalitatea de recoltare; Se pot ridica probe vaginale, anale sau orale; Fiecare proba va fi uscata la aer, ambalata separat si naintata la laborator n cel mai scurt timp posibil. Tesuturi biologice a. Probe proaspete de tesuturi moi sau tesut osos Fiecare proba va fi fixata la locul faptei prin schite, fotografiere sau videofilmare; Fiecare proba va fi ridicata separat cu o penseta curata. Se va preveni intercontaminarea probelor; Fiecare proba se va ambala separat, ambalajul va fi inscriptionat si sigilat corespunzator; Probele se vor pastra n congelator si vor fi naintate la laborator n cel mai scurt timp posibil. b. Probe vechi de tesuturi moi sau de tesut osos Fiecare proba va fi fixata la locul faptei prin fotografii si schite. Se vor nregistra dimensiunea, forma, distributia topografica, n contextul altor probe si a locului faptei; Fiecare proba va fi ridicata cu mna nmanusata, segmentele care sunt conectate vor fi ridicate mpreuna; Se va avea n vedere prevenirea contaminarii unei probe cu material biologic de la alta proba; Fiecare proba se va plasa ntr-un ambalaj curat, inscriptionat si sigilat corespunzator; Probele se vor pastra la temperatura camerei si vor fi naintate la laborator ct mai repede posibil. Probe de urina, saliva si alte lichide biologice a. Probe lichide Urina sau saliva lichide pot fi transferate n containere curate sterile sau, cel mai indicat, prin tamponare sterila, apoi uscare la aer si ambalare;

 Fiecare container sau ambalaj va fi sigilat si inscriptionat corespunzator; Probele vor fi pastrate n frigider si naintate la laborator n cel mai scurt timp. b. Pete de lichide biologice Petele de urina, saliva (inclusiv muc de tigara, guma de mestecat, pahar etc.) sau de alte lichide biologice pot fi colectate mpreuna cu suportul sau pot fi ridicate de pe substrat prin razuire sau taiere; Fiecare proba se va plasa ntr-un ambalaj curat din hrtie. Substanta razuita se va colecta n plicuri tip farmacie care se introduc n ambalaje din hrtie; Ambalajele se inscriptioneaza, se sigileaza corespunzator si se expediaza la laborator n cel mai scurt timp posibil. _ Probe de fire de par Probele de fire de par se ridica numai cu ajutorul unei pensete sterile; Fiecare grup de probe se ambaleaza separat, ambalajele fiind inscriptionate si sigilate corespunzator; Recoltarea se va face cu mare grija pentru a nu se pierde celulele de tesut atasate pe radacina firului de par; Daca parul este impregnat cu snge sau cu alte fluide biologice, fiecare unitate distincta, se va ambala separat; Probele se pastreaza n frigider si se nainteaza la laborator n cel mai scurt timp posibil. Urme biologice de transfer n cazul n care urmele biologice nu formeaza depozite sau pete vizibile pe obiecte si exista numai suspiciunea unui transfer de celule catre un anumit suport (prin frecare apucare etc.), probele se proceseaza astfel: a. n toate cazurile n care este posibil se vor nainta la laborator obiectele purtatoare ca atare; b. Daca obiectele purtatoare nu se pot ridica de la locul faptei datorita dimensiunilor acestora, recoltarea urmei biologice se face prin transfer pe un suport apt de a fi examinat n laborator, astfel: Se folosesc baghete subtiri din plastic sau lemn avnd la capete tampoane din bumbac; Se umezeste tamponul cu apa distilata sau ser fiziologic steril; Urma se recolteaza prin frecare, folosindu-se o zona ct mai mica a tamponului; Se va evita intercontaminarea probelor pe timpul recoltarii sau contaminarea acestora de catre operator (inclusiv atingerea de obiectele de mbracaminte); Tampoanele se usuca la aer, nu se folosesc aparatele de uscat parul; Probele se ambaleaza separat n ambalaje din hrtie, se eticheteaza si se sigileaza corespunzator. 6. Cauzele n care pot fi dispuse expertize pentru stabilirea profilului ADN Solicitarile de expertiza vor fi admise numai pentru probe ridicate de la locul faptei n cazurile unde, n urma anchetei judiciare, exista un cerc de banuiti delimitat, de la care pot fi ridicate probe de comparatie. De exemplu, nu se vor nainta fire de par cu bulb dect daca s-au recoltat probe de comparatie (de la victima si banuiti). Prin exceptie, n vederea unor examinari ulterioare si pentru a nu se degrada eventualele urme, n cazurile de

infractiuni sexuale, tampoanele recoltate de la victima se vor nainta spre analiza ADN chiar daca nu exista n momentul respectiv un cerc de suspecti. Numarul de probe naintate spre analiza va fi limitat strict la probele care pot avea relevanta pentru cazul respectiv; se vor nainta n primul rnd probe cu cantitatea cea mai importanta de material biologic. Daca din cercetarea la fata locului rezulta ca probele biologice (snge etc.) ridicate apartin n exclusivitate victimei, se va solicita analiza unei singure probe.

Powered by http://www.e-referate.ro/ Adevaratul tau prieten