Academia de Studii Economice, Bucuresti

-CALCULUL INDICATORILOR PE TERMEN SCURT-

Baltos Alexandru Nicolae Statistica Grupa 1058

-2011-

Indicele preturilor de consum

CUPRINS 1. Scurt istoric asupra fenomenului de inflatie............................................................................3 2. Mecanisme de manifestare a inflatiei......................................................................................4 2.1. Caracteristici ale inflatiei.........................................................................................4 2.2. Tipuri de inflatie......................................................................................................5 3. Factori de influenta a inflatiei................................................................................................7 4. Modul de calcul a inflatiei.......................................................................................................9 5. Cauzele inflatiei......................................................................................................................11 6. Masuri antiinflationiste...........................................................................................................14 7. Studiu de caz ..........................................................................................................................15 7.1. Analiza factorilor care influenteaza IPC cu ajutorul unui model de regresie(Romania1991->2009)................................................................................................................................15 7.2. Inflatia in Uniunea Europeana, SUA si Romania......................................................19 8. Bibliografie...............................................................................................................................22

[2]

Indicele preturilor de consum

Inflatia este o stare de generalizare a excesului de cerere, in care prea multi bani alearga dupa prea putine lucruri. 1. Scurt istoric Inflatia este un dezechilibru major prezent in economia oricarei tari, reprezentat de o crestere generalizata a preturilor si de scaderea simultana a puterii de cumparare a monedei nationale. Este un indicator final, care arata la sfarsit de an fiscal daca politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, alaturi de politicile Bancii Centrale, se coordoneaza si conduc la o stabilitate a preturilor de consum. Procesele inflationiste reprezinta realitati preocupante pentru toate categoriile de agenti economici, fiind o componenta a vietii cotidiene si a functionarii economiilor contemporane. Putem spune ca inflatia ar putea fi legata in mod direct de aparitia banilor in relatiile de schimb pe o anumita treapta de dezvoltare a societatii.Totusi, chiar si inainte de aparitia banilor putem vorbi de o forma primara a inflatiei, in sensul ca forma de schimb bazata pe troc nu permitea primirea restului rezultat din operatia de vanzare-cumparare, deoarece erau raporturi stabilite sub forma cutumiara intre bunuri, pe parcursul a zeci si sute de ani, fara sa se aiba in vedere elementele calitative. In sens restrans, putem vorbi despre inflatie din momentul aparitiei banilor de hartie pusi in circulatie de bancile centrale de emisiune, ca un instrument in mana statului de a face fata cheltuielilor publice mai mari decat veniturile aferente. In sens larg, pana la aparitia banilor, societatea omeneasca s-a confruntat cu o pseudoinflatie prin troc, deoarece a existat fenomenul deprecierii unitatilor de schimb de pe piata, in timp ce, dupa aparitia banilor, aceasta a cunoscut o inflatie prin bani (monede), datorata

[3]

Indicele preturilor de consum

scaderii puterii de cumparare a detinatorilor de moneda din metal pretios prin diferite tehnici si servicii din economie, urmata de somaj, conflicte sociale etc. Fenomenul inflationist s-a facut simtit in viata oamenilor inca de la inceputuri sub diverse forme, care au afectat intr-o mare masura bunul mers al vietii economice, sociale si politice. 2. Mecanisme de manifestare a inflatiei 2.1. Caracteristici ale inflatiei Inflatia, afirma cei mai multi dintre economisti, reprezinta un proces de crestere generalizata a preturilor. Dar nu orice crestere a preturilor reprezinta inflatie. Trebuie sa observam ca, de fapt, ne confruntam cu o sporire dispersata a acestora. Unele dintre ele s-ar putea sa ramana stabilite pe un anumit interval de timp, altele chiar sa scada. Pe ansamblu, insa avem de a face cu o ascensiune generala a preturilor. Se poate spune asadar ca, in aceasta sintagma de crestere generala, tocmai dispersia este cea care constituie regula. Din aceasta cauza, orice proces inflationist este eterogen. S-ar putea vorbi, in acest context de disparitati sau de distorsiuni in cresterea preturilor, dar aceste expresii sunt discutabile. Se stie, de pilda, ca preturile cu amanuntul (en detail), preturile produselor agricole si cele ale produselor industriale nu cunosc aceleasi ritmuri de crestere. De asemenea, preturile unor marfuri joaca, de regula un rol mai mare decat indica ponderea lor statistica in totalul cheltuielilor bugetului de familie. Din acest motiv, unii autori le mai numesc preturi directoare, avand importanta de simbol in determinarea valorii banilor. Se au in vedere, in primul rand, preturile unor produse vitale cum ar fi cele alimentare, iar pe un plan mai larg, pe cele care vizeaza locuinta, pe cele legate de inzestrarea acesteia cu aparatura electro-casnica, cheltuielile de transport s.a. In al doilea rand, asa cum am mai afirmat, nu orice crestere a preturilor inseamna in mod necesar inflatie. Pentru a putea vorbi de un asemenea fenomen trebuie sa ne regasim in fata unui fenomen dinamic, cu alte cuvinte in fata unei miscari care se dovedeste a fi de durata. Odata atins un anumit plafon al preturilor, nu inseamna neaparat ca ne confruntam cu un proces inflationist daunator. Avand in vedere acest fapt si incercand sa apreciem inflatia in functie de ordinea ei de marime sau in functie de intensitatea ei, precum si durata acesteia, distingem mai multe forme. Din punct de vedere al intensitatii, respectiv al gravitatii, literatura de specialitate consemneaza cel putin patru niveluri ale inflatiei.
[4]

Indicele preturilor de consum

2.2 Tipuri de inflatie Inflatia se poate clasifica astfel: Inflatia taratoare (moderata), in cadrul careia cresterea preturilor nu depaseste circa 3 4% pe an. Este fenomen care se manifesta de regula, ca reflex al politicilor de stabilizare. Aceasta atrage dupa sine o depreciere monetara lenta, disimulata, fara seisme economice de amploare, dar cumulativa, in sensul ca treptat, poate alimenta unele dezechilibre aparent nealarmante, insa, care cu timpul, pot deveni periculoase. Inflatia deschisa, cu ritmuri medii anuale de pana la 10%, dar superioara celei de 3%. Evolutia economiei devine preocupanta pentru toate categoriile de agenti economici. In tarile dezvoltate, ea se manifesta doar episodic, fiind insa doar un criteriu de performanta pentru tarile slab dezvoltate si in tranzitie de la sistemul de comanda la cel concurential. Cand se constata prezenta sa in economie, sunt pregatite pentru a fi puse in aplicare masuri si programe antiinflationiste pentru a proteja populatia de unele efecte negative. Inflatia galopanta este inflatia care conduce la dublarea preturilor in decurs de un an, expresie si sursa a unor dezechilibre in economie. Prezenta unei astfel de inflatii presupune indexarea contractelor cu indicele preturilor sau printr-o valuta considerata relativ stabila. Moneda nationala cunoaste o pierdere rapida a valorii economice (puterii de cumparare), rata dobanzii creste rapid, viteza de rotatie a banilor se accelereaza, posesorii acestora ajung sa pastreze asupra lor doar cantitatea de bani strict necesara tranzactiilor cotidiene. Hiperinflatia, cand ne confruntam cu o crestere a preturilor ametitoare; cererea de moneda nationala scade considerabil, o parte importanta din tranzactii efectuandu-se sub forma de troc modern (barter) sau in moneda alternativa; preturile relative devin deosebit de instabile, iar salariul real al unei personae se reduce lunar cu circa 30%. Este produsul unor schimbari radicale in viata politica si economica a tarilor in cauza.

[5]

Indicele preturilor de consum

In legatura cu tipurile inflatiei in raport de intensitatea acesteia, literatura economica abordeaza si problema cresterii economice. Crestere economica neinflationista caracterizata printr-o dinamica relativ inalta a cresterii economice si o inflatie taratoare. Se apreciaza ca inflatia taratoare este un factor stimulativ pentru cresterea economica: in perspectiva unei cresteri moderate si stapanite a preturilor sunt impulsionate investitiile in procesele de modernizare si retehnologizare ceea ce asigura cresterea PIB si PNB real, in special pe seama sporirii eficientei utilizarii factorilor de productie. Cresterea economica inflationista - releva ca dinamica cresterii econmice este depasita de rata inflatiei; PNB si PIB real se reduc. Avand in vedere ca, in prima faza a inflatiei adica a inflatiei taratoare, s-ar crea un climat favorabil cresterii economice, intrucat, in acest caz, productia ar fi stimulata ca urmare a expansiunii monetare, bineinteles in anumite limite considerate rezonabile din punct de vedere economic, i-a determinat pe unii economisti sa vorbeasca despre o asa-numita inflatie necesara, sau de o crestere minima acceptabila a indicelui general al preturilor. Aceasta idee este de provenienta keynesista. O anumita depreciere inflationista a banilor poate exercita pana intr-un anumit punct, o actiune stimulativa (nu neaparat binefacatoare), asupra activitatii productive. Atata timp cat cresterea preturilor de vanzare depaseste ca ritm cresterea costurilor, productia este impulsionata. In aceeasi masura, sporirea, in anumite proportii (3-4%), a preturilor poate sa favorizeze si marimea volumului desfacerii marfurilor, pentru ca titularii de venituri si de reserve banesti considera procurarea de valori materiale o forma de asigurare in fata tendintei de depreciere a banilor. In aceeasi masura, sporesc si cumparaturile de marfuri pe credit. Corelarea cresterii preturilor si tarifelor cu performantele calitative ale produselor si serviciilor poate sa imprime inflatiei dimensiuni moderate, acceptabile, bineinteles daca toate celelalte conditii raman nemodificate. O astfel de situatie ar putea favoriza o rata a cresterii economice mai inalta decat cea a inflatiei. Tocmai o asemenea corelatie constituie suportul teoretic al ideii de crestere neinflationista, postulat greu de realizat in practica. De regula, datorita unor cauze multiple, inflatia nu exercita un efect de antrenare pozitiv asupra dinamicii economice, ci mai degraba, perturbator, stanjenitor. In ultimul timp, o rata de pana la 5% a inflatiei nu este considerata a fi nociva daca este corelata si cu evolutia somajului.
[6]

Indicele preturilor de consum

In fine, in perioada actuala, numeroase economii se confrunta cu fenomenele de stagflatie si slumpflatie. Stagflatia caracterizeaza acea situatie din economia unei tari concretizata in inflatie rapida, insotita de stagnarea economica. PIB si PNB real stagneaza sau se reduce, in conditiile in care preturile cresc, iar piata monetara stagneaza sau chiar sporeste, rata somajului este foarte ridicata. Slumpflatia defineste situatia cea mai critica dintr-o economie nationala: starea de hiperinflatie si reducerea drastica a PNB si PIB real, somaj cronic, de masa, conjugate cu alte dezechilibre grave interne si externe. 3. Factori de influenta a inflatiei 3.1. Somajul Inflatia este strans legata in primul rand de somaj si salarii. Studiile efectuate in SUA de Philips sunt cunoscute sub denumirea de curbele lui Philips. In conformitate cu acestea pot fi intreprinse corelatii, raporturi de dependenta intre rata inflatiei si rata somajului. Reducerea inflatiei poate conduce la reducerea ratei somajului, dar de cele mai multe ori costul acestei reduceri este o noua rata a inflatiei, mai mare. De asemenea, frecventa cresterii valorii salariilor depinde de rata somajului. Pot fi angajati mai multi muncitori de catre firmele care au nevoie, cu salarii stabilite anterior, care in momentul angajarii sunt mult mai mult scazute, pentru ca, intre timp, are loc o crestere a preturilor. Tot la accelerarea ritmului inflatiei conduce si cresterea salariilor diferentiat fata de cresterea productivitatii muncii. Curba lui Philips de scurta durata demonstreaza: cu cat rata somajului este mai mica, cu atat salariile cresc mai repede. Mai exista curba lui Philips in conditiile asteptarii ca preturile sa creasca. In acest model este introdus un coeficient prin care se poate determina ca salariile sa cresca mai rapid decat preturile.

[7]

Indicele preturilor de consum

Curbele lui Philips pot constitui formule convenabile in alegerea politicii monetare si salariale. Se poate stabili cu anticipatie rata inflatiei prin ajustarea anuala a asteptarior inflationiste. Luam insa in considerare si credibilitatea mica a guvernelor in perioada de inflatie, ceea ce face ca de cele mai multe ori politica inflatioanista sa nu dea rezultatele scontate. Exista si o rata a somajului care nu afecteaza inflatia, aceasta trebuie sa fie ridicata si se mai numeste rata naturala a somajului. Ea este concretizata si prin aplicarea unor legi privind salariul minim sau reducerea locurilor de munca. Rata somajului nu poate ramane multa vreme la nivel scazut, deoarece acest lucru ar accelera inflatia. 3. 2 Alti factori de influenta a inflatiei oferta de bunuri, ca parte a cererii globale (cererea globala de bunuri creste); cresterea economica si veniturile care produc dezechilibre, nu sunt intotdeauna sincronizate; cresterea somajului, care reduce puterea de cumparare; emisiunea de bani fara acoperire; cresterea ratei dobanzii. Ratele dobanzii cresc pe masura ce stocurile de bani reali se reduc. factori conjuncturali, economici, politici de tara, tulburari sociale; factori externi; cresterea stocurilor de marfuri; costurile din unele ramuri ale economiei: presiunea unor sectoare ca energetica, raritatea resurselor; variatia cursului de schimb a monedei nationale; politica de sustinere a unor sectoare (sustinerea mineritului subventionat a crescut rata inflatiei). Prin inflatie se manifesta de cele mai multe ori anumite dezechilibre economice: modificari structurale ale economiei nationale inflationiste; reducerea capacitatii concurentiale a firmelor nationale; cresterea somajului;
[8]

Indicele preturilor de consum

favorizarea investitiilor (debitorii sunt de exemplu favorizati cand utilizeaza credite); scad creditele si economiile; cresc profiturile, incat preturile de vanzare ale marfurilor sunt mai mobile: uneori preturiler cresc mai mult mai mult decat inflatia, realizandu-se in acest fel profituri mai mari; in expresie nominala, averea, bogatia, patrimoniul isi modifica valoarea; sunt afectati mai mult cetatenii cu venituri fixe;

4. Modul de calcul al inflatiei Inflatia este un obstacol important in calea implementarii politicilor economice de crestere economica, datorita faptului ca anticiparile agentilor nu mai pot fi efectuate corect, si de aici o risipa de resurse si o neincredere in politicile implementate de puterea publica. Este necesar sa facem distinctie intre inflatia anticipata si inflatia neanticipata. Inflatia neanticipata este acea crestere surprinzatoare a preturilor, crestere care nu a fost anticipata de catre agentii economici. Acest nivel al inflatiei poate fi mai mare decat nivelul real, determinat ex-post, sau mai mic decat acesta. Inflatia anticipata este acea inflatie pe care agentii economici o asteapta in decursul perioadei urmatoare. Inflatia poate fi masurata prin intermediul mai multor indicatori. Cei mai importanti dintre acestia sunt: a) indicele preturilor bunurilor de consum (IPC); b) indicele preturilor de productie (IPP); c) indicele general al preturilor (IGP); d) deflatorul PIB. Indicele preturilor bunurilor de consum (IPC) masoara evolutia preturilor unui cos de produse semnificativ pentru cheltuielile efectuate de o gospodarie reprezentativa.

[9]

Indicele preturilor de consum

Componentele acestui cos si ponderea acestora in cheltuielile totale sunt determinate de catre Institutul National de Statistica pe baza unor studii efectuate prin sondaj asupra gospodariilor din Romania. Indicele preturilor de productie (IPP) masoara evolutia preturilor in stadiile anterioare consumului final, respectiv preturile materiior prime, al semifabricatelor si ale produselor finite inainte a fi livrate pe piata. Indicele general al preturilor (IGP) masoara evolutia tuturor preturilor din economie, respectiv atat a preturilor bunurilor consumate de catre gospodarii cat si a preturilor bunurilor care intra in procesele de productie. Acesta reprezinta cel mai general mod de masurare al inflatiei. Deflatorul PIB arata evolutia nivelului mediu al preturilor tuturor bunurilor si serviciilor incluse in PIB, si se calculeaza astfel:

Diferenta dintre IGP si deflatorul PIB provine din structura diferita a bunurilor si serviciilor care sunt incluse in fiecare dintre acestia. Daca deflatorul PIB se calculeaza pe baza bunurilor si serviciilor produse in interiorul tarii, indicele general al preturilor se calculeaza tinand cont si de produsele importate. In Romania, evaluarea inflatiei se face pe baza indicelui pretului de consum (IPC) de tip Laspeyres dupa relatia:

in care: q = cantitatile de bunuri p = preturile unitare

[10]

Indicele preturilor de consum

i = ponderea pe care fiecare grupa de marfuri o detine in bugetele de familie ale salariatilor, pensionarilor etc. 0,1 = perioada de baza, respectiv curenta Rata inflatiei = IPC 100 IPC se calculeaza prin luarea in calcul a unui nomenclator de sortimente care cuprinde 1442 de pozitii considerate reprezentative in consumul populatiei structurate in zece grupe de bunuri marfare. Inregistrarea preturilor are loc in 42 de localitati-resedinta de judet si Municipiul Bucuresti. Fiecarei grupe si subgrupe i se atribuie o anumita pondere care rezulta prin Ancheta integrala in gospodarii realizata de catre INS si MMPS. Inregistrarea preturilor se face saptamanal pentru marfurile alimentare si bilunar pentru cele nealimentare si servicii, la punctele (magazinele si pietele) stabilite. In final, se calculeaza, dupa modelul Uniunii Europene, un indice de pret clasic de tip Laspeyres de forma:

in care: IPC = indicele general al preturilor de consum = ponderea fiecarui sortiment in cosul general de bunuri din perioada de baza = indicele elementar al preturilor fiecarei grupe sortimentale care intra in calculul indicelui general

5. Cauzele inflatiei In prezent nu exista o teorie general-acceptata a inflatiei: cauzele procesului inflationist sunt numeroase de ordin economic, psihologic, social-politic, intern si extern, induse prin mecanismul relatiilor economice internationale si al cresterii interdependentelor dintre economiile nationale etc.
[11]

Indicele preturilor de consum

Principalele cauze ale inflatiei sunt: inflatie prin moneda - emisiunea excesiva de moneda peste oferta reala de bunuri si servicii; Adesea, inflatia este explicata doar prin emisiunea excesiva de semne banesti (inflatia prin moneda). Economistul american M. Friedman sustine ca inflatia este legata de inflatia de moneda. Suplimentarea monedei in circulatie decurge din deciziile organismelor economice si monetare specializate, decizii ce vizeaza sporirea banilor de credit, active asupra carora au putere de dispozitie. inflatie prin cerere - excedentul de cerere agregata peste oferta agregata; In alte lucrari, criza inflationista este pusa pe seama excesului de cerere solvabila (inflatia prin cerere). Este vorba despre acele impulsuri dinspre cerere care statueaza si consolideaza un dezechilibru de piata, cererea nominala solvabila mentinandu-se mai mare decat oferta. Majorarea preturilor nu se explica prin simpla crestere a cantitatii de bani, ci prin marimea cererii pe care aceasta o permite.Ori,acest efect asupra preturilor se va infaptui printr-o succesiune de cheltuieli. inflatie prin costuri - cresterea costurilor de productie, independent de cererea agregata; Exista numerosi economisti care considera ca inflatia are drept cauza sporirea costurilor de productie (inflatia prin costuri). O asemenea inflatie se declanteaza si se mentine atunci cand si acolo unde intreprinderile,guvernele,salariatii si consumatorii actioneaza parca convergent in directia cresterii costurilor.Economistul J.K.Galbraith sustine ca variatiile salariilor

nominale,sporirea costurilor salariale conduc la inflatie.Spre deosebire de acesta,economista britanica Joan Robinson leaga inflatia atat de cresterea salariilor nominale,cat si de cea a profiturilor.

[12]

Indicele preturilor de consum

Declansarea inflatiei are loc atunci cand in cadrul sistemului economiei nationale apar conditii de dezechilibru economic, cum sunt: 1. Existenta si lansarea continua pe piata a unor cantitati mari de bani; 2. Dezechilibrul intre rata consumului si rata investitiilor; 3. Deficitul bugetar excesiv inregistrat prin majorarea cheltuielilor, influentate de inflatie, in conditiile unei anumite cresteri mai lente a veniturilor; 4. Cresterea preturilor ca urmare a costurilor in crestere; 5. Dezechilibrarea cererii agregate in raport cu oferta agregata; 6. Intensificarea relatiilor de creditare prin crearea banilor de cont; 7. Concurenta si diferenta de productivitate la producator; 8. Calitatea si strategia actului de guvernare; 9. Conditiile internationale de racordare a economiei nationale la economia mondiala.

6. Masuri antiinflationiste

Deoarece efectele inflatiei actioneaza in sensuri diferite, ele se rasfrang asupra vietii economice prin cresterea instabilitatii si prin cautari febrile ale agentiilor economici de a diminua efectele sale negative sau de a se sustrage lor. Din aceste cautari s-au nascut masuri antiinflationiste de o mare complexitate, care se pot imparti in doua mari grupe: a) de aparare sau protectie a agentilor economici impotriva cresterii preturilor si scaderii puterii de cumparare a baniilor; b) de diminuare si control a inflatiei . Din prima grupa de masuri, cea mai importanta prin dimensiunile sale este indexarea. Aceasta constituie o crestere procentuala sau in sume absolute a veniturilor agentilor economici, indeosebi a salariilor si pensiilor, lunar, trimestrial sau semestrial, astfel incat sa acopere partial sau total cresterea preturilor si scaderea puterii de cumparare a banilor, generate de inflatie.

[13]

Indicele preturilor de consum

A doua grupa cuprinde masuri care contribuie la refacerea echilibrului economic deteriorat de inflatie. Asupra masei monetare se actioneaza in special prin: cresterea dobanzii creditelor acordate de banci; cresterea rezervelor monetare obligatorii ale bancilor; limitarea creditului de consum (vanzari in rate); inghetarea salariilor si preturilor; echilibrarea bugetului de stat si a balantei de plati externe;

Dintre masurile care vizeaza sporirea bunurilor economice, cele mai frecvent utilizate sunt: dezvoltarea activitatilor productive cu scopul de a mari oferta de bunuri si servicii; introducerea si dezvoltarea productiei noilor bunuri si servicii; schimbarea si adaptarea structurii actvitatiilor economice in vederea apropierii ofertei de volumul si structura cererii de bunuri economice;Asadar impotriva inflatiei se promoveaza intotdeauna pachetele de masuri, care trebuie astfel concepute incat sa se completeze cat mai bine, pe termen mediu si lung, intrucat implica o readaptare a intregii economii la o noua stare de echilibru si aceasta nu se poate realiza dintr-odata, pe termen scurt. Dintr-o alta categorie de masuri luate impotriva inflatei amintim doua: 1. Masuri de reducere a excesului de cerere agregata: politica monetara riguroasa, de natura sa evite excedentul de moneda in economie; politica bugetara a statului, orientata spre reducerea deficitului bugetar, spre mentinerea la un nivel a cheltuielilor publice, in perioada respectiva, si spre ridicarea, in anumite limite, a nivelului impozitelor si taxelor, care sa franeze cresterea cererii si a preturilor; politica dobanzilor la creditele acordate, prin care sa nu se ajunga la o micsorare artificiala a ratei dobanzii si la ieftinirea creditului; 2. Masuri de stimulare a cresterii ofertei:

[14]

Indicele preturilor de consum

politica de salarizare corelata cu rezultatele economice obtinute prin munca, prin care sa se evite cresterea costurilor medii; cresterea capacitatii de adaptare a aparatului de productie la cerintele pietii; stimularea extinderii potentialului de productie, prin investitii de capital in mijloacele de productie performante, prin forta de munca intr-o structura de calificare noua, inovatii, prin cresterea productivitatii factorilor de productie.

7. Studiu de caz
In studiul care urmeaza am incercat sa surprind evolutia principalilor factori care au influentat scaderea inflatiei in perioada (1991-2009) dar si diferentele care s-au inregistrat intre inflatia din UE, SUA si Romania.

ANALIZA FACTORILOR CARE INFLUENTEAZA IPC (Romania-1991->2009) Pentru a surprinde evaolutia IPC, am ales patru factori care pot influenta direct acest indicator: rata somajului, intreprinzatori private(oferta de bunuri), PIB si castigul salarial mediu. Rata somaj(%) 3.00 8.20 10.40 10.90 9.50 6.60 8.90 10.40 11.80 10.50 8.80 8.40 7.40 6.30 5.90 5.20 4.00 Intreprinzatori privati(oferta de bunuri) 89256 94432 187901 220022 243221 255030 263940 318037 367173 394868 403333 398612 407210 410642 381468 324700 330438
[15]

Anul 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

IPC 270.20 310.40 356.10 236.70 132.30 138.80 254.80 159.10 145.80 145.70 134.50 122.50 115.30 111.90 109.00 106.56 104.84

PIB(mld.lei) 2203.90 6029.20 20035.70 49773.20 76480.90 113840.20 255290.80 370550.10 551910.40 809840.60 1179450.80 1520170.00 1974270.60 2473680.00 2889540.60 3446500.60 4160060.80

Castig salarial(RON) 0.92 2.53 7.65 18.47 27.58 42.60 84.33 131.86 192.18 284.04 422.04 532.06 663.79 818.33 968 1146 1396

Indicele preturilor de consum

2008 2009 107.85 105.59 4.40 7.80 306879 307777 5147000.00 4980070.50 1761 1845

In urma prelucrarii datelor printr-o regresie multipla, am obtinut outputul de mai jos. Modelul de regresie: Y=0 + 1X1 + 2X2 + 3X3 + 4X4 + u Unde: Y variabila dependenta (endogena)

X1, X2, X3 si X4 variabile independente (exogene) 0, 1,2,3 si 4 - parametri u variabila reziduala Output:
SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics Multiple R R Square Adjusted R Square Standard Error Observations 0.878161304 0.771167275 0.705786496 42.2865433 19

ANOVA df Regression Residual 4 14 SS 84365.10782 25034.12442 MS 21091.277 1788.1517 F 11.7950152 Significance F 0.0002102

Coefficients Intercept Rata somaj(%) Intreprinzatori privati(oferta de bunuri) PIB(mld.lei) 280.67109 10.156376

Standard Error 49.429086 6.4122863

t Stat 5.66 1.59

P-value 5.7E05 0.0354

Lower 95% 174.6562 3.596611 0.000919 -

Upper 95% 386.6851 23.90932 0.000322 0.000376

Lower 95.0% 174.6562 3.596611 0.000919 -

Upper 95.0% 386.681 23.9092

-0.0006209 0.0001069

0.0001385 0.0001246

-4.41 0.89

0.0003 0.4086

-0.00032 0.00036

[16]

Indicele preturilor de consum

0.000163 Castig salarial(RON) -0.3208684 0.3463999 -0.93 0.3695 -1.06386 0.42201 0.000163 -1.06386 0.42201

Rata somajului influenteaza in mod direct inflatia si implicit IPC, astfel atunci cand rata somajul scade , tendinta ratei inflatiei este de a scadea. Oferta de bunuri (reprezentata aici prin numarul de intreprinzatori) poate influenta deasemenea Indicele Preturilor de Consum. Atunci cand oferta de bunuri creste, inflatia trebuie sa scada. In cazul nostru cei doi factori infuenteaza semnificativ IPC, in cazul ratei somajului(0.0354<0.05), iar pentru oferta de bunuri (0.0003<0.05). Ceilalti factori (PIB-ul, castigul salarial) s-au dovedit a fi nesemnificativi (pvalue>0.05). R-square (0.771) ne arata faptul ca indicele preturilor de consum este explicata de influenta factorilor alesi in proportie de 77,1%. Daca toti factorii erau semnificatvi procentul ar fi crescut considerabil. Significance F= 0.0002, care tinde spre 0 cea ce denota faptul ca modelul este valid statistic pentru o probabilitate de 99,9998%. In cazul ratei somajului coeficientul 10,156376 ne arata ca atunci cand rata somaului scade cu 1 unitate, indicele preturilor de consum scade cu 10,1563. Deasemenea , al doilea coefficient : -0.00062 se poate interpreta astfel : atunci cand numarul intreprinzatorilor private creste cu o unitate, indicele preturilor de consum scade cu 0.00062 unitati. Relatia dintre indicele preturilor de consum si rata somajului este foarte bine reprezentata in perioada analizata in graficul de mai jos. Se poate observa ca atunci trendul uneia este in scadere, cealalta are acelasi trend si invers.

400.00 350.00 300.00 250.00 200.00 150.00 100.00 50.00 0.00

Indicele pretului de consum, rata somajului (1991-2009)

14.00 12.00 10.00 8.00 6.00 4.00 2.00 0.00 IPC Rata somaj(%)

1992

1997

1991

1993

1994

1995

1996

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

[17]

2009

Indicele preturilor de consum

[18]

Indicele preturilor de consum

Evoulutia factorului care influneteaza intr-un mod semnificativ indicele preturilor de consum si anume numarul intreprinderilor private este reprezentat in graficul de mai jos. Se poate observa ca atunci cand oferta de bunuri si servicii creste, nivelul indicelui scade.

450000 400000 350000 300000 250000 200000 150000 100000 50000 0

400.00 350.00 300.00 250.00 200.00 150.00 100.00 50.00 0.00 Intreprinzatori privati(oferta de bunuri) IPC

Numarul de intreprinderi private, IPC

[19]

Indicele preturilor de consum

INFLATIA IN UNIUNEA EUROPEANA, SUA SI ROMANIA(1997-2011) In tabelul urmator sunt prezentate ratele somajului din Uniunea Europeana, din SUA, dar si din Romania, cu diferente semnificative intre cea a Romaniei si ratele celorlalte.
RATA INFLATIEI(UE) 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 1.7 1.3 1.2 1.9 2.2 2.1 2 2 2.2 2.2 2.3 3.7 1 2.1 3.1 RATA RATA INFLATIEI(ROMANIA) INFLATIEI(SUA) 154.8 2.3 59.1 1.6 45.8 2.2 45.7 3.4 34.5 2.8 22.5 1.6 15.3 2.3 11.9 2.7 9.1 3.4 6.6 3.2 4.9 2.8 7.9 3.8 5.6 -0.4 6.1 1.6 5.8 2.1

AN

[20]

Indicele preturilor de consum

Dupa revolutie rata inflatie in Romania a avut o evoultie descendenta, ajungand la un minim de 4.9 in 2007. Dupa inceputul crizei economice, rata inflatiei a crescut usor ( vezi graficul e mai jos). Diferentele ratei somajului intre media UE si Romania se pot vedea si in tabelul Anova, astfel ca pvalue = 0.0124 ne arata ca diferenta intre mediile ratei inflatiei(in Uniunea Europeana si Romania) in perioada analizata (1997-2011) difera semnificativ.

RATA INFLATIEI(ROMANIA)
200 150 100 RATA INFLATIEI(ROMANIA) 50 0

Cu o medie de 29% a ratei inflatiei, Romania se afla mult sub media UE, ce-i drept si datorita schimbarilor majore de dupa revolutie, a perioadei de tranzitie. Rata inflatiei in Uniunii Europene are o evoutie ciclica, in periada de dupa criza inregistrandu-se, asa cum era normal mai mult cresteri ale inflatiei.

[21]

Indicele preturilor de consum

RATA INFLATIEI(UE)
4 3 2 1 0 RATA INFLATIEI(UE)

Media ratei inflatiei din Uniunea Europeana se situeaza putin sub cea a SUA. Se remarca insa variatia mult mai mare a ratei inflatiei in SUA. Asa cum am spus Romania a suferit modificari mari dupa revoultie astfel variatia este foarte mare.
Anova: Single Factor SUMMARY Groups RATA INFLATIEI(UE) RATA INFLATIEI(ROMANIA) RATA INFLATIEI(SUA)

Count 15 15 15

Sum Average Variance 31 2.066667 0.46381 435.6 29.04 1527.097 35.4 2.36 1.064

ANOVA Source of Variation Between Groups Within Groups Total

SS 7197.346 21400.75 28598.09

df

MS 2 3598.673 42 509.5416 44

F P-value F crit 7.06257 0.002269 3.219942

[22]

Indicele preturilor de consum

BIBLIOGRAFIE:
1. Alexandru ugui, Inflaia. Concepte, Teorii i politici economice, Ed. Economic Bucureti, 2000 2. Alexandru Tasnadi, Alina Creu, Anticipaiile adaptative i raionale n teoria inflaiei, Ed. ASE, Bucureti,2000

3. www.insse.ro 4. www.eurostat.ro 5. www.bnr.ro 6. www.mmuncii.ro

[23]