I. Desen de executie reper din material polimeric.

II. a)Analiza constructive functionala a reperului.

Suprafata

Precizie Dim.

Esterica

Pozitie Reciproca intre Suprafete _ _

Asamblul

A B C D

_ _ Planeitate. _

DA

_ _ _ _

_ _

(D)
Concentricitate Fata de (A)

Planeitate.

(C)

Concentricitate Fata de (A,D)

Planeitate.

(F)

Reperul de mai sus este un dop din PIJD (Polietilena de joasa densitate) si rolul sau fuctional este acela de a astupa capetele tevilor si respectiv protejarea lor.

b) Caracteristici ale materialului polimeric folosit.

Structura chimica a Polietilenei (PE)

Simbolul international al Polietilena de joasa densitate Material termoplast de uz industrial: PEJD (Polietilena de joasa densitate)

Sortiment
PROPRIETETI Fizice Denumiri comerciale Densitate, [g/cm2] Absorbtia de apa, [%] Propietati. Caldura specifica, [cal/gC] Coeficent dilatare termica [10-5/C] Propietati. Rezistenta la tractiune, [MPa] Alungirea la reupere. Rezistenta la compresiune[MPa] Rezistenta la inconvoiere [MPa] Duritate Rockwell Propietati.

PEJD
Argetena J ; Grisolen ; Hostalen LD ; Lacqtene ; Baylon ; Estylene ; Plastylene. 0,91-0,92 0 Material transparent sau opac in functie de gradul de cristalinitate. Calitate buna a suprafetelor reperului utilizat. 0,46-0,55 10-20 Materiale foarte fluide la temperature de procesare. Nesolicitate mecanic suporta temperatura de 100-120C. 10-11 80-725% 28 11 Comportare modesta la solicitarile mecanice.

Mecanice

Termice

Electrice

Rezistivitare electrica de volum, [cm] Constanta dielectrica la 60Hz, [-] Factor pierdere dielectrica la 60Hz, [-] Propietati. Propietati.

Material sensibil la soc. Coeficent de frecare mic. Slaba rezistenta la uzura. >1017 2,3 <510-4 Proprietati dielectrice foarte bune, nu sunt influentate de umiditatea mediului. Materiale stabile la acizi, baze, alcooli. Instabile la tetraclorura de carbon, benzol, carburanti. Stabilitate partiala la grasime, cetone, esteri, eteri si ulei. 9-12 400-600 350-1000 51 110-120 -110 -70 (1) Injectare facila (160-140C) Contractii importante (2-4%) A se evita suprainjectarea pe Cu.

CARACTERISTICI

Chimice PROCEDEE DE FAB. Calitati Defecte Aplicatii tipice

Tensiunea la rupere, [MPa] Alungirea la rupere [%] Rezistenta la indoire, [MPa] Rezistenta la soc [mJ/mm2] Duritate Shore Temperatura de topire, [C] Temperatura de vitrifiere, [C] Temperatura de fragilizare, [C] Matritare (1),(2),(3),(4)

Extrudare (5),(6),(7) (5) si (6) foarte utilizata Calandrare Termoformare (8),(9) (9) Matritare Stratif. (10),(11), (12),(13) Asamblari (14),(15),(16),(17) (15) si (16) (mai putin IF) Observatii Materiale ieftine, cu o gama larga de aplicatii. Procesare usoara. Reciclare usoara. Prelucrabilitate usoara (1), (5),(6). Excelente proprietati de izolare electrica si resist. La soc. Inertie chimica si utilizabil in aplicatii alimentare. Sensibile la ultraviolete. Sensibile la fisurare sub sarcina. Comportare slaba la temperatura. Contractii importante. Lipire imposibila. Pelicule, recipiente menaj, tubulaturi suple, jucarii, articole de uz casnic cosmetica, articole tehnice diverse pentru industria alimentara, constructoare de masini, electronica si medicina.

(1) Injectare,(2) Injectare-suflare,(3) Compresie,(4) Transfer, (5) Extrudare,(6) Extrudare -suflare, (7) Coextrudare, (8) Semif. subtiri,(9) Prin rotatie (10) Joasa presiune,(11) Inalta presiune, (12) Rulare filamentara, (13) Centrifugare, (14) Mecanice, (15) Prin presare cu ultrasunete, (16) Sudare,(17) Lipire.

Alti Parametii utili:

Temperatura maxima de utilizare: Tu= 80[C] (Tu temperatura de utilizare) Costul comparativ al materialelor plastice: k=1 (k- indicele de cost relativ) Limita de elasticitate, Tensiunea la pragul de curgere: s=10 [MPa] (s-tensiunea la pragul de ungere) Comportamentul la inconvoiere: Ei = 100 [MPa] (Ei- modulul de inconvoiere ;tensiune/deformatie) Observatie: acest parametru nu este necesar aplicatiei din prezentul proiect. Comportamentul la soc: i=0,1 [J/m2] (s-rezistenta la soc ; metoda 120D) Comportamentul la fluaj: Ef = 10 [MPa] (Ef- modulul de fluaj la tractiune ) Termoplastice uzuale. Denumirea Temperatura Materialului de injectare termoplastic [C] PEJD 160-280 Date Tehnologice Presiunea Temperatura de matritei injectare [C] [daN/cm2] 600-1700 40...70 Contractia [%] 1,5-5 Temperatura de uscare [C] 90

Nota : Datele privind presiunea de injectare se refera la masini de injectare cu melcPiston. Informatii utile privind procesarea prin injectare a materialelor plastice de uz curent.

Mateial

PEJD

Pinj 6001200 Pu(% din Pinj ) ~ 40 Pinj Contrapres la dozare (bari) 5080 Viteza de injectare Vinj pt. G medie in general Uscare material (***) 12 ore; 65 C Rezistenta in exploatare pana la (**) Tmax [C] 8595 Temperatura la injectare [C] (***) 180220 Temperatura matritei [C] 2040 Contractia specifica [%] 1,53,5 Material Reciclat Admis [%] 100% (**) - In lipsa solicitarilor mecanice. (***) - Numai pentru material incarcat cu apa din condensare ca urmare a conditiilor improrpii de depozitare.

Nota : Valorile din tabel sunt pentru materialul fara adaus de intarire (ne-armat)

III. Stabilirea procedeului de injectare.

Injectare in matrita multicuib cu retea de distributie. Injectare punctiforma laterala sau cu canal tip tunel.

IV. Determinarea volumului de material necesar realizarii unui reper, Vp, [cm3].
Vp = 2.98 [cm3]. Vp,= 2984 [mm3]. Cu ajutorul programului de proiectare SolidWorks, extragem automat valoarea volumului de material Vp : Mass properties of DOP ( Part Configuration - Default ) Volume = 2984.51 cubic millimeters Surface area = 1696.46 millimeters^2 Center of mass: ( millimeters ) X = 0.00 Y = 7.00 Z = 0.00 Principal axes of inertia and principal moments of inertia: ( grams * square millimeters ) Taken at the center of mass. Ix = (0.00, 1.00, 0.00) Px = 107.80 Iy = (0.00, 0.00, 1.00) Py = 151.66 Iz = (1.00, 0.00, 0.00) Pz = 151.66 Moments of inertia: ( grams * square millimeters ) Taken at the center of mass and aligned with the output coordinate system. Lxx = 151.66 Lxy = 0.00 Lxz = 0.00 Lyx = 0.00 Lyy = 107.80 Lyz = 0.00 Lzx = 0.00 Lzy = 0.00 Lzz = 151.66 Moments of inertia: ( grams * square millimeters ) Taken at the output coordinate system. Ixx = 297.90 Ixy = 0.00 Ixz = 0.00 Iyx = 0.00 Iyy = 107.80 Iyz = 0.00 Izx = 0.00 Izy = 0.00 Izz = 297.90

V. Alegerea masinii de injectare. Caracteristici ale acesteia. (G, Vinj, Fi , pmax, D,etc.)
Principalele caracteristici tehnice ale masini de injectat materiale plastice. Caracteristici tehnice Diametrul melc-pistonului standard * Volumul maxim de injectare (Vinj) * Presiunea maxima de injectare (pmax) * Forta de inchidere (Fi) * Capacitatea de plastifiere (G) * Dimensiunile de gabarit ale platourilor de prindere * Distanta dintre platourile de prindere, max/min * Diametrul inelului de centrare al platoului fix/mobil Cursa platoului de prindere mobil Dimensiunea maxima a matritei (orizontal/vertical) Puterea instalata U.M. mm cm3 daN/cm3 kN kg/h mm mm mm mm mm kw R.S.R. MI 250/80 40 154 1640 800 44 560/480 350/140 101,6/101,6 300 325/270 23

VI. Stabilirea numarului optim de cuiburi.

a) Din conditia de a nu depasi capacitatea de plastifiere a masinii. G t n1 = 3,6 m G = Capacitatea reala de plastifiere, [kg/h] m = masa unei piese injectate, [g] t = durata completa a unui ciclu de injectare, [s] 1. G = 44 [kg/h] 2. Durata completa a unui ciclu de injectare, pentru calculul preliminar se poate aprecia: t=40 secunde, pentu piese cu Vp=3 10 cm3. 3. Valoarea lui m din formula se paote stabili, interativ, astfel : m = VP K Vp = volumului de material necesar realizarii unui reper, [cm3]. = densitate material polimeric, [g/cm3] k = coeficent de corectie, conform tabelului: 7

Masa neta a piesei, [g] Factor de corectie k, [-] Vp= 2,98 [cm3]. =0,92, [g/cm3] k = 1,3 m = 2,98 0,92 1,3 m = 3,564[ g ] n1 = 44 40 1760 = 3,6 3,564 12,830

13 1,3

n1 = 137,17 b) Din conditia de a nu depasi volumul maxim de material, Vinj, pe care masina il poate transfera in matrita la o injectare. Vinj n2 = k V p Vinj = volumul maxim de injectare, [cm3]. Vp = volumului de material necesar realizarii unui reper, [cm3]. (Etapa IV) k = coeficent de corectie, conform tabelului anterior. Vinj = 154 [cm3]. Vp = 2,98 [cm3]. k = 1,3 154 154 = 1,3 2,98 3,874

n2 =

n 2 = 39,75 c) Din conditia ca forta maxima de inchidere Fi, pe care o poate dezvolta utilajul sa nu fie depasita de valoarea de forta generata de presiunea la care materialul plastifiat a umplut cavitatea cuibului.

(Suprafata data de proiecta cuibului in planul de separatie) x (Presiunea topirii de polimer in cuib) => O forta rezultanta este indusa si tinde sa deschida matrita iar, n3 Fi Fi 1,2 pi S i sau n3 1,2 p S i C
i

pi = (0,40,6)pinj pi = presiunea topiturii de polimer, in cuib pinj = presiunea de injectare pentru materialul de procesat, [daN/cm2] ; (Etapa II) SC = Suprafata frontala a cuibului, [cm2], (sau proiectia cuibului pe planul de separatie) Fi = forta maxima de inchidere dezvoltata de masina de injectare, [daN] ; (Etapa V) S C = R 2 [cm2] R=10mm R=1cm S C = 3,14 12 S C = 3,14 [cm2] Fi = 80000daN 800kN80000daN pi = (0,40,6)pinj pi = 0,5 1000 [bari] pi = 500 [bari] n3 80000 80000 = 1,2 500 3,14 1884

n3 42,46 Numarul de cuiburi in matrita va fi: n = min ( n1, n2 , n3 ) n = min ( 137,17 ; 39,75 ; 42,46 ) Din considerente de ordin tehnologic, dar si economic se alege matrita cu un numar de patru cuiburi n=4 Astfel numarul de cuiburi in matrita va fi de 4.

VII. Stabilirea variantei de distributie a celor n cuiburi si a planului

9

de separare.

Planului de separare.

VIII. Dimensionarea traseului de injectare si a sistemului de racire.

10

A. Alegerea Diametrului Duzei, [1], conform Tabelului 1, in functie de : Masa de material plastifiat (in grame) ce tranziteaza duza: m = 3,564[ g ] ; Tipul materialului polimeric: PEJD ; Polietilena de joasa densitate. d [mm] Cantitate injectata [g] 0-10 2,5

Pentru duze cu injectare punctiforma valorile diametrelor de intrare in duza matritei sunr :

d0 = d + 1 d0 = 2,5+ 1 d0 = 3,5 [mm] r = 20 40 mm R = (20 40) + 1 L ( 5 15 ) d0 [mm] L 30 [mm]

B. Configurarea sectiunii transversale a canalului de distributie.

11

Din considerente de ordin tehnologic este recomandat acest tip de canal.

h = 0,66 d h = 1,98 mm Nomograma alaturata permite determinarea diametrului d pentru canalul de Distributie.

Diametrul canal d = 3 mm C. Dimensionarea digului, [1] Digul reprezinta forma geometrica (cava) care face legatura dintre canalul de distributie si cuib. Alegerea dimensiunilor se face la valori minime astfel incat, dupa executarea matritei si incercarea acesteia, in caz de nevoie sectiunea sa poate fi marita.

Masa piesei [g] 010

Diametrul digului d [mm] 0,3 0,5

Lungimea digului l[mm] 1,5

12

D. Dimensionarea sistemului de racire, [1] , [2]

(a) Grosimea de perete a piesei [mm] 24

(b) Distanta dintre cuib si canal [mm] 1227

(c) Distanta dintre canale [mm] 1923

(d) Diametrul canalului [mm] 8,511

E. Dimensionarea cuibului functie de contractia materialului polimeric

13

Luam diametrul mare al dopului: 20 0,3 h = 20 mm = 0,3 mm cmin = 0,2 % cmax = 0,3 % c med = cmed = 0,25 % H= H 1 c med

c max + c min 2

H = 20 / 1 - 0,0025 =20 /0,9975 = 20,0501 mm = ( H cmed ) = 0,3 - ( 20,0501 0,0025) = 0,3 0,0501 = 0,2499 mm H = 20,0501 0,2499 mm Luam diametrul mic al dopului: 12 0,3 h = 12 mm = 0,3 mm cmin = 0,2 % cmax = 0,3 % cmed = 0,25 % H 1 c med H = 12 / 1 - 0,0025 =12 /0,9975 = 12,030 mm H= = ( H cmed ) = 0,3 - (12,030 0,0025) = 0,3 0,030 = 0,27 mm H = 12,030 0,27 mm

14