China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Civilizaia Chinei Antice

China de azi, Republica Popular Chinez (Zhnghu Rnmn Gnghgu) este cel mai ntins stat n Asia de Est i cel mai populat stat din lume, putere economic foarte importanta, dar mreea Chinei secolului XXI. nicodata nu s-ar fi putut realiza n lipsa trecutului de care dispune si unei contiinte pline de respect fa de meritele strmoilor. Istoria Chinei, dup cronicile antice, ncepe cu 3300 ani n urm pe vile fluviilor Huanghe i Yangzi. Studiile arheologice moderne au demonstrat existena unei ornduiri primitive avansate cultural i economic ntre anii 2000 i 2500 . e. n. n ariile rulul Huang He n nordul Chinei. Secole de migraie, amalgamare, asimilare i dezvoltare a populaiei din aceast regiune a dus la formarea unui sistem distinctiv de scriere, un corpus filozofic, artistic autentic i o organizare politic, care n zilele noastre se numete civilizaia chinez. Dup textele mitologice, civilizaia chinez ncepe de la Pangu, creatorul universului, i o succesiune de imprai, nelepi i eroi mitici , care i-au nvat pe chinezii antici s-i dobndeasc mncare, s eas i s construiasc case. Prima dinastie preistoric a fost Xia (2100-1700 n. e. n.). n anii 1960 excavrile arheologice au descoperit aezminte omeneti n provincia Henan, care au indicat existena unei civilizaii urbane in perioada neolitic trzie. Dinastia Xia, n urma unor conflicte ntre triburi, a czut sub puterea dinastiei Shang. Cele mai semnificative invenii din perioada Shang au fost sistemul ideografic (hieroglific) de scriere i obinerea bronzului pentru metalurgie. Istoria tradiional a Chinei ncepe cu epoca celor Cinci Suverani (Wu Ti) care au domnit, se pare, naintea celor Trei Auguti (San Huang). Primii trei din cei Cinci Suverani, i anume Huang-ti, Ciuan-hiu i Kao-sin sunt citai n lucrrile derivate din tradiia confucian, lucrri cu caracter mai mult filozofic dect istoric. n cartea de istorie (Su king), atribuit lui Confucius, nu sunt menionai dect ultimii doi Suverani, Yao i Suen. Si-ma T'ien, care a scris prima mare oper de istorie general vorbete, n capitolul nti, de cei Cinci Suverani, menionndu-l pe Huang-ti ca prim Suveran. ntro tradiie iconografic, probabil din epoca Han, rezult c cei Tei Auguti ar fi domnit -1-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

naintea celor Cinci Suverani. Ei se numeau: Fu-hi, Niu-Kua i Sen-nong. Erudiii chinezi i-au propus s realizeze tabloul unei epoci fericite n care Suveranii i Augutii, domnind nantea dinastiilor regale, erau dominai de Virtutea lor desvrit. Primii eroi din Su-King (cartea de istorie atribuit lui Confucius), Yao i Suen, apar implicai ntr-o poveste dramatic a Marilor Ape, n care ntemeietorul primei dinastii regale, Yu cel Mare, are rolul principal. n alte povestiri din aceast carte apar unii Auguti (Niu-Kua i Ciu-jong) sau ali eroi. Povestea Apelor Revrsate reprezint un mit referitor la organizarea lumii, fiind legat, uneori, de rituri agrare cu caracter amaninst (religie animist primitiv care considera c slujitorii cultului pot influena spiritele rele sau bune printr-un rit religios): fcnd desene pe pmnt, apa va ni i va curge n albia sa. Regele Sen-nong, suveranul cu cap de bou, a inventat plugul si a stabilit regulile agriculturii. Huang-ti este considerat creatorul armelor si al tehnicilor de turnare a metalelor. Uneori, nsa, aceste descoperiri sunt atribuite ministrului sau, C'eyu. Se spune ca Suen a finisat vasele de argila. Dar si n cazul lui, marile descoperiri care i-au marcat domnia, ca si n cazul lui Yao, sunt opera ministrilor lor: Hi-ho, cel ce a stabilit anul solar, K'i, care i-a nvatat pe chinezi sa semene si sa puna rasaduri, KaoYao care a ntocmit dreptul penal. Deasupra acestor eroi specializati ntr-un singur domeniu, suveranii domneau emannd, datorita virtutii lor, o forta ordonatoare si civilizatoare. Aceasta virtute se propaga n spatiu si n timp, realiznd unitatea imperiului si identificnd frontierele Chinei cu cele ale Universului, atunci cnd suveranul, calatorind, ducea cu el virtutea sa la marginile lumii. Huang-ti a atins, de exemplu, n Extremul Occident, muntele K'ong-t'ong, iar Ciuan-hiu, la capatul Levantului, arborele P'an-mu. A fost nsa suficient ca Yao sa trimita delegati la cei patru poli si ca Suen sa faca o simpla ceremonie n capitala sa la cele patru porti, ca ei sa supuna Universul ntreg ordinii pe care vroiau s-o impuna. Ultimul conductor din dinastia Shang a fost detronat de un ef de trib vecin, cu numele Zhou. Zhou, care mprtea limba i cultura epocii Shang, a colonizat teritoriile vecine, formnd aa-numita "China Central" (Zhou) la nord de rul Yangtze. Dinastia Zhou a condus peste 800 de ani. Filosofii aceste dinastii au elaborat doctrina mandatul cerului, care susinea c mpratul este fiul cerului i guverneaz doar prin voina divin, iar detronarea acestuia ar demonstra c el a pierdut acest mandat.

-2-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Doctrina a explicat i a justificat cderea dinastiilor precedente, dar a i ntrit legitimitatea dinastiei prezente. n sec. III .Hr., mpratul Zheng de Qin (Shi Huangdi) (221-210 .Hr.) a ntemneiat dinastia Qin i a unificat principatele ntr-un singur imperiu. Dinasta Han (206 .Hr. - 220 d.Hr.) a deschis comerul cu Occidentul. Fiind atacat de nomazii din nord (huni), imperiul s-a destrmat fiind refcut cteva secole mai trziu.

Malere zid chinezesc, capodopera arhitecturii

Cea mai insemnata constructie a antichitatii chineze este fara indoaiala Marele Zid Chinezesc , ridicat din caramida ,piatra si pamant ,pe o lungime de 3000 de km si avand o latime de 10 metri. Marele zid chinezesc, a fost construit de ctre mpratul Shi Huagdi. Zidul a fost construit ntre anii 214 - 204 .Hr., de mii de rani sraci. Construcia exist i azi, ntinzndu-se pn la 2200 km, nct este vizibil i de pe Lun. Mitul legat de Marele Zid spune c Meng Jiangnv s-a nscut ntr-o localitate sudic i s-a cstorit cu Wan Xiliang. Nu mai trziu dect n a treia zi dup nunt, brbatul ei a fost luat i dus n partea nordic a rii pentru construirea zidului. Zilele treceau, dar tnra soie nu primea nici o veste de la brbatul su. Se apropie iarna, cum o s-i petreac soul meu zilele geroase fr haine groase?, se gndea femeia. Astfel, Meng Jiangnv a esut o pnza de bumbac i a confecionat o hain groas pentru brbatul su. Ajuns la poalele zidului din nordul rii a vzut mii i mii de brbai, mbrcai subire, crnd crmizi i pietre grele. Muli cdeau din cauza oboselii i a foamei. Tot cutnd i ntrebnd, n cele din urma Meng Jiangnv a aflat c brbatul su murise de oboseal i cadavrul su a fost ngropat chiar n zid. Auzind trista veste, a plns timp de 3 zile i 3 nopi la poalele zidului, cnd, brusc, cu un sunet asurzitor, o poriune lung de 800 de li a zidului s-a drmat. Printre drmaturile zidului, a gsit rmiele pmnteti ale soului ei. Cu corpul nensufleit al brbatului, Meng Jiangnv a pornit pe drumul su spre cas. Pe drum i s-a fcut sete i foame. A plns tot drumul i din lacrimile sale s-a format un izvor. Fiind urmrit de soldai, Meng Jiangnv a luat o stnc a muntelui i a

-3-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

aruncat-o. Stnca a format un paravan, mpiedicndu-i pe soldai. Pe drum, femeia s-a ntlnit cu un meter pietrar, pe care l-a rugat s fac o groap n piatra n care a depus rmiele pmnteti ale soului, pe care a pzit-o pn i-a dat duhul. Localnicii au ngropat corpul femeii mpreun cu cel al brbatului su n grota de piatr. Au construit lng grot i un templu cu o statuie a femeii, pentru a cinsti memoria acestei perechi, iar templul a cptat denumirea templul Meng Jiangnv.

Peterile din Mogao, capodopera picturii

nind dintre dunele sculptate de vnt, la aproximativ 19 km spre sud-est de Dunhuang, un arc de stnci coboar abrupt mai bine de 30 de metri, ctre albia mrginit de plopi a unui ru. La jumtatea secolului al VII-lea, aceste stnci lungi de un kilometru i jumtate erau perforate de sute de grote. Aici veneau pelerinii s se roage pentru a reui s traverseze n siguran temutul Deert Taklimakan sau, n cazul lui Xuanzang, ca s aduc mulumire pentru o cltorie ncununat de izbnd. n interiorul peterilor, monocromia lipsit de via a deertului ceda locul unei exuberane de culori i micare. Mii de buddha strluceau n toate nuanele pe pereii grotelor, cu robele scnteind de aurul din import. Apsara (nimfe ale paradisului) i muzicieni celeti pluteau pe tavane, n robe strvezii din lapislazuli, aproape prea delicate ca s fi fost pictate de o mn de om. Alturi de imaginile diafane din Nirvana, apreau detalii pmnteti cunoscute oricrui cltor de pe Drumul Mtsii: negutori din Asia Central, cu nasuri lungi i plrii pleotite, nelepi indieni n robe albe, rani chinezi lucrnd pmntul. Cnd Xuanzang a trecut prin Dunhuang, nu avea de unde s tie c acele sutra budiste traduse de el urmau s-i inspire pe artitii peterilor Mogao secole de-a rndul. La fel, nu avea cum s tie c, dup mai bine de 1.200 de ani, opera lui avea s conduc la redescoperirea, prdarea i, n cele din urm, la protejarea grotelor. Tot ce putea vedea clugrul era c acolo, ntr-un deert de la marginea imperiului, credina budist era deja transformat, cu fiecare tu de pensul. Chinezii le spun Mogaoku, sau peterile fr egal. Dintre cele aproape 800 de peteri dltuite n stnc, 492 sunt decorate cu fresce miestrite pe mai bine de 46.000 de metri ptrai cam de 40 de ori ct n Capela Sixtin. Interioarele sunt mpodobite i -4-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

cu peste 2.000 de sculpturi, unele numrndu-se printre cele mai frumoase din epoca lor. Pn acum un secol i ceva, cnd o ntreag succesiune de vntori de comori au sosit aici strbtnd deertul, o ncpere rmas ascuns a pstrat zeci de mii de manuscrise strvechi. Indiferent c o luau pe ruta nordic, mai lung, sau pe cea sudic, mai dificil, toi cltorii ajungeau la Dunhuang. Caravanele soseau ncrcate cu mrfuri exotice, care evocau inuturi ndeprtate. Dar cele mai importante bunuri erau totui ideile artistice i religioase. Nu e de mirare c pictorii din Mogao au infuzat frescele cu numeroase elemente strine, de la pigmenI pn la metafizic, demonstrnd care era cel mai extraordinar dintre toate importurile aduse pe Drumul Mtsii. Peterile sunt ca o capsul a timpului pentru Drumul Mtsii spune Fan Jinshi, directoarea Academiei Dunhuang, care supervizeaz lucrrile de cercetare i conservare, dar i activitile turistice din sit. Una dintre culmile creaiei Mogao a fost atins n secolele al VII-lea i al VIIIlea, cnd China respira deschidere i for. Drumul Mtsii se dezvolta uimitor, budismul nflorea, iar Dunhuang se supunea capitalei chineze. Pictorii din timpul dinastiei Tang au etalat un stil ncreztor, acoperind perei ntregi cu poveti budiste minuios detaliate. Regatul de Mijloc avea ulterior s se izoleze de restul lumii n timpul dinastiei Ming, n secolul al XIV-lea. Spre sfritul secolului al X-lea, importana Drumului Mtsii ncepuse s pleasc. Noi peteri aveau s fie spate i decorate, inclusive una cu fresce tantrice, cu mare ncrctur sexual, terminat n 1267, n timpul Imperiului Mongol ntemeiat de Genghis-Han. Dar pe msur ce se deschideau noi rute maritime i se construiau corbii tot mai rapide, caravanele rmneau tot mai mult de domeniul trecutului. n plus, China a pierdut controlul asupra unei mari poriuni din Drumul Mtsii, iar islamismul i ncepuse deja lunga migraie peste muni, plecnd din Asia Central. La nceputul secolului al XI-lea, mai multe dintre aa-numitele regiuni vestice (parte din Xinjiangul zilelor noastre, n extremitatea de vest a Chinei) se convertiser deja la islam, iar clugrii buditi aezau zeci de mii de manuscrise i picture ntr-o mic ncpere lturalnic dintr-o grot Mogao mai mare. Rspndirea artefactelor Mogao prin -5-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

muzeele de pe trei continente a dat natere unui nou domeniu de studiu, dunhuangologia, iar astzi cercettori din ntreaga lume fac eforturi s pstreze intacte comorile de pe Drumul Mtsii.

Mormntul Primului mprat din dinastia Qin, capodoperele sculpturii

Mausoleul primului mprat al dinastiei Qin, situat n partea vestic a Chinei, este unul din mormintele imperiale de cea mai mare amploare, cu structura cea mai complicat i coninutul cel mai bogat din lume. Groapa n care se afl armata din teracot, una din gropile funerale ale maosoleului, se poate compara cu piramidele din Egipt, fiind apreciat drept cea de-a 8-a minune din lume. mpratul Qinshihuangdi cu numele de Ying Zheng (anii 259-210 naintea erei noastre) a fost primul mprat al societii feudale din China. El a fost un personaj istoric asupra cruia aprecierile posteritii sunt disputate i diversificate. El a realizat pentru prima dat n istoria Chinei unificarea rii, a adoptat o serie de msuri menite s promoveze dezvoltarea societii, economiei i culturii, a impus o moned unic i a realizat o uniformizare a limbii scrise i unitilor de msur lungime, greutate i volum. El a construit marele Zid Chinezesc pentru aprarea de invaziile triburilor nomade dinspre nord. Toate acestea au fcut pe Qinshihuangdi un om de stat cunoscut n istoria Chinei. Pe de alt parte, primul mprat al dinastiei Qin a fost foarte crunt i odios. Pentru a nchista ideile oamenilor, el a dat ordinul de a incinera crile care nu corespund voinei sale de dominaie i de a-i ngropa pe intelectualii cu vederi diferite fa de cele ale sale, cu scopul de a menine dominia dinastiei Qin. n perioada dominaiei sale, el a mobilizat mari fore umane i materiale la construirea palatului i a mausoleului su. Lucrarea de construcie a mormntului a nceput la puin timp dup ncoronarea sa i reunificarea rii. 700 de mii de lucrtori au participat timp de aproape 40 de ani la lucrrile de construcie a acestui obiectiv, care nu se terminaser nici la moartea mpratului. Maosoleul ocup o suprafa de 56,25 kmp n munii Lishan din suburbia oraului Xian, capitala provinciei Shanxi. Baza maosoleului are o form ptrat, cu o lungime sud-nord de 350 m, o lime est-vest de 345 m i o nlime de 76 de m.

-6-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Mausoleul are o form piramidal. Arheologii chinezi au descoperit c n mprejurul mormntului principal se gsesc peste 500 de gropi sau morminte funerare. Printre gropile funerare exist unul cu care de rzboi i cai din bronz, nfind aspecte din deplasrile mpratului, i gropi cu soldai din teracot, nfind o puternic armat cu un efectiv de un milion de soldai, de care dispunea primul mprat al dinastiei Qin. Armata din teracot, apreciat drept cea de-a 8-a minune din lume a fost descoperit, din ntmplare, n 1974, cnd stenii spau un pu i au scos la iveal nite cioburi de ceramic. Ei nu cunoteau valoarea lor i doreau s le vnd. Vznd aceste cioburi de ceramic, un arheolog i-a dat seam c au o valoare inestimabil i a raportat departamentului cultural al judeului. Astfel au fost scoase la iveal aceste figuri de militari i cai. Pn n prezent au fost exhumate circa 500 de figuri militari din ceramic, 18 din lemn, i peste 100 de cai din ceramic. Figurile din ceramic au o nlime natural de circa 1,80 m, cu o expresie autentic, ntruchipnd naltul nivel al artei sculpturii din dinastia Qin. . Armata din teracot a dinastiei Qin este apreciat i ndrgit de popoarele lumii. Muli vizitatori strini au venit n China n special pentru a o vizita, Fostul preedinte american Ronald Reagan a calificat-o drept o minune mrea a omenirii. Pentru c nivelul arheologic nu a ajuns nc la un nivel corespunztor, guvernul chinez nu are deocamdat planul de a face spturi arheologice la mormntul principal al mpratului n scopul de a-l proteja. In ultimii ani au fost descoperite din gropile funerare peste 50.000 de relicve istorice importante, printre care cai i crue din bronz. Corpurile cailor i cruelor sunt din bronz, dar unele piese ornamentale sunt din aur, argit. Piesele sunt legate mecanic. Mrimea cailor i cruelor este jumtate din cea natural. Ele redau aspectele de deplasare a mpratului cu cai i crue.Datorit valorii istorice deosebite, n 1987, mausoleul Qinshihuangdi i armata sa din teracot au fost declarate de UNESCO patrinomiul cultural universal.

Muntele Emei i Buddha din Leshan, art nscut din religie

Xuanzang scrie n celebrul lui jurnal de cltorie c ce l-a inut n via dealungul cltoriilor pe drumul mtsii a fost budismul nsui. Nicio religie nu a

-7-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

influenat China att de puternic ca budismul, a crui migraie din India a nceput cndva n primele trei secole d.Hr. Textele budiste pe care Xuanzang le-a adus din India i pe care le-a studiat i tradus timp de dou decenii aveau s stea la baza budismului chinezesc, contribuind la expansiunea acestei religii. Munii Emei se gsesc n partea central-sudic a provinciei Sichuan, din partea vestic a Chinei. Munii sunt situai n zona de trecere de la depresiunea Sichuan spre podiul Qinhai-Tibet, supranumit Acoperiul Lumii. Vrful cel mai nalt, Wanfu, are 3099 de m deasupra nivelului mrii. Peisajele naturale mbinate i completate armonios cu istoria i cultura milenar reprezint o trstur caracteristic a culmilor muntoase. Pentru c sunt situai ntr-o zon de ntlnire a mai multor factori naturali, diversitatea biologic este mare. Zona este acoperit n proporie de 87% de pdure, vegetaia aparinnd sistemului subtropical. n Emeishan exist 242 de specii vegetale cu peste 3200 de varieti, reprezentnd circa o zecime din totalul speciilor vegetale din China. Triesc aici peste 2300 de specii de animale. Unele sunt rare i preioase. Munii Emei reprezint unul din cele 4 masive renumite pentru buditii din China. Rspndirea budismului, construcia templelor i pelerinajul credincioilor au adus zonei o nuan misterioas. Cultura budist a constituit principala component a istoriei i culturii de la Emeishan. Toate construciile, statuile, instrumentele religioase, muzica i picturile au un pronunat suflu religios. n munii se gsesc numeroase temple budiste. Cele mai renumite sunt templul Baoguo, templul Wannian i cele 8 temple mari de pe cretetul muntelui. Statuia lui Buddha de la Leshan se gsete pe versantul estic al munilor Emei. Statuia se numea n antichietate Statuia lui Mile sau Marea statuie Jiading. Construcia ei a nceput n prima perioad a dinastiei Tang , respectiv n anul 713 e.n., i a durat 90 de ani. Statuia a fost realizat din stnc i este cu faa orientat spre rul de la poale. Este cea mai mare statuie de piatr din lume. Se spune c Muntele este o statuie a lui Buddha, Buddha este un munte. Buddha Mile cu o expresivitate vie este aezat cu spatele n est i cu faa spre vest. Are o nlime de 71 de m. Statuia maiestuoas este bine proporionat ntre diferitele pri ale corpului. Realizarea ntruchipeaz cultura strlucitoare a dinastiei Tang. Pe cele dou laturi ale statuii sunt sculptate pe stnci peste 90 de figuri budiste mai mici. -8-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Confucianismul i tradiiile chinei antice

Confucius (551 - 479 I.Ch.) Reformator religios si filosof chinez (Kong Fu Tzi ,,Maestrul Kong - latinizat de misionarii crestini in sec. al XVII-lea sub numele de Confucius), provine dintr-o familie nobila chineza, educatia si cariera sa i-au permis asimilarea traditiilor culturii si civilizatiei chineze. A fost un ,,invatator itinerant, strabatand imensul teritoriu al Chinei Antice in ,,cautarea intelepciunii. Scrierile sale, sistematizate in ,, Canonul confucionist cuprind: - ,,Cartea Cantecelor (Odelor); - ,,Cartea Schimbarilor; - ,,Cartea Edictelor; - ,,Memorial de ritualuri (in limba chineza); - ,,Cartea Muzicii; - ,, Primavara Toamna Tarii Lu. Doctrina confucionista este un interesant amalgam de traditii arhaice chinezesti, de principii morale, filosofice, religioase etc. Principalele coordonate ale acestei doctrine il constituie traditia si normele etico-politice: fidelitatea fata de eticheta sociala; respectarea datinilor, a moravurilor, a sacrificiilor ce fixeaza clar ierarhiile intro societate bine structurata; divinizarea imparatului chinez ca Fiu al Cerului; Toate acestea punctand un veritabil sincretism intre cultul stramosilor si cultul naturii. ,,Eu sunt transmitator si nu initiator... Iubesc trecutul si-l cercetez cu intelepciune (Confucius). n cadrul doctrinei confucioniste se realizeaza conexiuni intre Macrocosmos (Univers), guvernat de zeul cerului (Tian) si Microcosmos (societatea si omul), cele doua universuri graviteaza in jurul ideilor de norma, ordine, lege. ,,Cerul a pus inceput Puterii (Te) care este in mine; ,,a carmui prin virtute este ca si cum ai fi Steaua Polara (Confucius). - in centrul doctrinei confucioniste sta educatia absoluta, metoda prin care individul obisnuit devine un om perfect (oricine poate deveni perfect, indiferent de originea sa, daca respecta neconditionat disciplina si normele). Dupa opinia lui Confucius, nobletea se dobandeste prin educatie si nu prin nastere, ea caracterizandu-se prin intelepciune, bunatate si curaj, avand drept scop suprem dezvoltarea virtutiilor. Confucius a elaborat un veritabil cod etic ce se fundamenteaza pe urmatoarele principii:

-9-

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

1) Reciprocitatea: ,,ceea ce nu doresti sa ti se faca tie sa nu faci nici tu altora; 2) Omenia inseamna, in viziunea confucionista, a iubi pe oameni, a fi uman, insemnand un sumum de virtuti cultivate: respect, sinceritate, marinimie, statornicie, bunatate; 3) Dragostea si respectul in familie. Confucius insista pe relatia sot-sotie, parinte-fiu, batran-tanar, subliniind necesitatea ca intre membrii familiei sa existe cele mai bune relatii, bazate pe respect, dar si a respectului cetateanului fata de stat, a viilor fata de morti. Traditia confucionista relateaza faptul ca atunci cand a fost intrebat despre moarte si ce se intampla dupa moarte, el a raspuns: ,,Tu nu cunosti inca viata, cum vrei sa cunosti moartea?... Sub dinastia Han (sec. al II-lea i.Ch.), Confucius a fost zeificat, iar mai tarziu este declarat ,,Supremul invatator sau ,,Invatatorul celor 10.000 de generatii, confucionismul devenind religia oficiala a Chinei timp de aprox. 2000 de ani. Cu toate marile sale contributii legate de moralitate, disciplina etc., prin caracterul sau rigid, conservator, prin inclinatiile spre un rationalism sec, prin exagerarea influentei traditiilor si a formalismului, a inoculat Chinei o nota de imobilitate, confucionismul functionand ca un veritabil ,,Zid Chinezesc al mentalitatilor.

Scrisul
Manuscrisele de la Dunhuang sunt fara indoiala versiunea chineza a manuscriselor de la Marea Moarta (Qumran) sau de la Nagi Hammadi. Dunhuang este o localitate in nord-vestul Chinei, in care se afla pe un perimetru de 25 de kilometri 492 de temple budiste. In aceasta regiune, localizata intr-o oaza pe drumul matasii, exista zeci de pesteri (numite colectiv pesterile celor 1000 de Budha sau simplu pesterile Mogao - m go k). In pesterile din Mogao au fost descoperite pana astazi aproape 300 de mii de documente datate intre secolele V si XI d.Hr. Manuscrisele includ subiecte din domenii diferite: istorie, teologie, matematica, astronomie, astrologie. Documentele religioase se

- 10 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

refera la budism, taoism, iudaism si crestinism-nestorian. Documentele, parte din ele traduse in chineza, au fost scrise in tibetana, pali (limba indo-ariana folosita ca limba canonica) si sogodiana (dialect parsi, care a fost vorbit in parti din Uzbekistan si Tajikistan, predecesorul unui dialect modern, numit Yaghnobi, vorbit aproximativ in aceleasi locuri).

Marea descoperire lingvistica a constat in aparitia unor texte scrise intr-o limba disparuta si considerata fara urme scrise (la fel ca dacica), limba Khotanesa. Limba respectiva ar putea avea doi stramosi: brahmanica indo-ariana si scitica. Khotanesa a fost descifrata de eminentul lingvist Harold Walter Bailey (1899-1996). Trebuie sa mentionez ca in 2001 am vazut cu ochii mei langa Histria o piatra, probabil funerara, cu un scris aproape identic cuscrisul Khotanes, deci probabil Scitii au locuit acolo si poate dacii s-ar fi folosit de acest scris. In 2003, cand m-am intors, piatra respectiva disparuse. Despre Khotanesa si inscriptiile Brahmanice intr-o postare viitoare. Intorcandu-ne la arhiva Dunhuang, mentionez ca a fost descoperita de un calugar taoist, pe nume Wang Yuanlu. Calugarul respectiv a vandut parti din ea, pe la inceputul secolului XX, arheologului britanic, de origine maghiara,Marc Aurel Stein (1862-1943) - 11 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

si sinologului francez Paul Pelliot (1878-1945). Astazi, comoara culturala a pesterilor Dunhuang se afla imprastiata intre Marea Britanie 122.607 de documente, China 44.660, Rusia 21.424, Japonia 17.000, Germania 26.483, Dunhuang 227 si Franta 55.684.

Muzica

- 12 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Practica muzical cunotea forme diverse. Se menioneaz existena unei muzici de cult, alturi de imnurile cntate pentru mparat, ca i o bogat muzic a poporului.Instrumentele muzicale ale acelei perioade erau destul de variate ca form i sonoritate: instrumente cu coarde, ce produceau sunete prin ciupire, frecare sau lovire: de percuie, cum erau gongurile de mari dimensiuni ale cror vibraii largi i grave erau menite s asigure atmosfera n oficierea cultului, iar mai apoi, n cadrul spectacolelor de teatru, instrumente de suflat, rspndite prin mai multe tipuri i variante de fluiere etc. "Cartea Cantecelor" este considerata cel mai vechi document de creatie populara chineza cuprinzand 305 povestiri in versuri, unele avand semne indicatoare de ritm de pauze sau unduiri expresive. Exista si o muzica rigida, de templu sau cea de slavire a imparatului. De la mijlocul secolului al treilea inaintea erei noastre existau la curte orchestre de peste 800 de muzicanti si formatii de peste 100 de dansatori. Instrumentele de coarde erau variate avand pana la 20 de corzi ciupite sau actionate cu un arcus. Instrumentele de suflat erau din bambus din lemn sau metal dar nici unul nu avea ancie. Instrumentele de percutie erau toba, gongul, tam-tamul si clopoteii. Predominau registrele inalte sau joase, alternate cu dansul sau muzica de slavire a imparatului. Ca oriunde, in paralel cu muzica culta exista muzica neprofana sau laica. Principalele instrumente populare chineze antice erau: pasio, leiba si gutinul. Aceste instrumente nu aveau distanta de semiton.

Feng shui filozofia si sombolistica chinez

Traditional armonia. LEUL TEMPLULUI SAU CAINII DE PAZA - care apare in multe culturi ca fiind paznic al intrarilor marilor cladiri sau edificii (inclusiv poduri) - exista si sub forma de statuete care au rol protector daca sunt asezate la intrarea in casa, langa usa sau in fata usii. Daca sunt afara, in curte, plasati-i cu fata spre poarta de la intrare sau spre strada. Daca sunt in interior, plasati-i cu fata spre usa care se deschide afara. Acest simbol reprezinta gardianul casei, tinand departe pericolul si raul de casa pe care o este o straveche stiinta chinezeasca care studiaza

mediul inconjurator si modul in care acesta ne influenteaza sanatatea, prosperitatea si

- 13 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

pazesc. Folositi numai statuete din piatra, niciodata din materiale artificiale. Trebuie asezati intotdeauna la intrare, cu fata spre cel care intra. BUDHA - Statuetele lui Budha apar in nenumarate ipostaze: Budha al fericirii, Budha cu copii, Budha inteleptul, Budha al abundentei. In functie de aspectul figurinei de piatra, Budha atrage trasatura simbolizata de statueta. Pentru o viata de familie fericita, luati un Budha inconjurat de copii. Pentru o stare materiala mai buna luati un Budha al prosperitatii (reprezentand un Budha imbelsugat, gras, rodnic, ce inspira bunastare). Pentru o viata fericita si vesela luati un Budha care rade. Nu trebuie asezat pe podea, ci intr-un loc ridicat de la sol. Se spune ca, daca ii este impartastita o dorinta, ajuta la indeplinirea ei. Pot fi amplasate oriunde in casa. DRAGONII sunt un simbol extrem de important in feng shui. Statuetele reprezentand dragoni pot fi amplasate oriunde in casa, cu exceptia dormitoarelor. Atrag norocul asupra familiei in care se afla si asigura succesul. Pot fi asezati si in birourile in care va desfasurati afacerile, considerati a fi un simbol al succesului. Au efect maxim daca ii asezati in partea de est a biroului. Exista si variante combinate cu simbolul dragon: corp de cal cu cap de dragon, corp de testoasa cu cap de dragon, fiind o combinatie intre mai multe simboluri, dintre care dragonul este simbol de protectie, simbol de putere si autoritate si reusita, ce poate invinge orice pericol. Protejeaza casa, atrage norocul si succesul si este simbol al succesului in viata prin forte proprii. COCOSUL este un simbol al succesului in cariera, inspira competitie si lupta pentru putere si faima. Atrage succesul in afaceri, in cariera si in competitie. Trebuie asezat in zona de nord a camerei - zona carierei - sau in cea de sud - zona faimei pentru a atrage si mentine succesul socio-profesional si pentru a va mari sansele de reusita in cariera ELEFANTUL este simbol al intelepciunii, puterii si prudentei, dar este si aducator de noroc. Este simbol al puterii si energiei pozitive, atrage succesul in cariera. Ar trebui asezat in zona de nord a camerei, in zona carierei. TESTOASA - Siragurile cu 8 broaste testoase sculptate in piatra sunt simbolul sanatatii si al longevitatii. Daca sunt asezate in estul incaperii sau al casei, pe perete, atrag energile pozitive pentru o viata sanatoasa. O broasca testoasa sculptata in piatra sau cristal asigura protectie casei in care se afla. Asezata in nordul incaperii sau casei atrage prosperitate si noroc in cariera.

- 14 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

BROSCUTA CU BANUT NOROCOS - este unul dintre cele mai puternice simboluri aducatoare de succes financiar. Broasca este semn de bogatie, si poarta in gura un banut chinezesc. Aduce noroc la bani, bogatie, castiguri, amelioreaza planul fiannciar. Poate fi asezat in zona de sud-est a camerei sau in birourile oamenilor de afaceri sau alte locuri in care desfasurati activitati comerciale: magazin, biroul in care va primiti clientii, langa casa de incasari etc RATUSTELE MANDARIN sunt un simbol al dragostei si cuplului. Atrag succesul in viata sentimentala si ajuta la pastrarea armoniei in cuplu. Ar trebui asezate doua ratuste in coltul de sud-vest a camerei sau in dormitorul conjugal. BOLURI CU APA, FANTANI DE INTERIOR In arta Feng Shui, apa curgatoare atrage prosperitatea si norocul locuitorilor casei. Nu ajunge o fantana in exteriorul casei, ci protectia apei trebuie adusa si in interior. Totusi, elementul apa trebuie asezat in acele locuri din incapere/casa ce corespund elementului apa: ca element de activare, de mentinere sau ca element specific: nord, sud, est, sudest. Apa curgatoare activeaza energiile chi si pastreaza umiditatea atmosferei. Ea face ca lucrurile sa fie in permanenta miscare, pe cand apa statuta induce pasivitate. UNESCO recunoate urmtoarele ca patromoniu universal:
1987 Marele Zid Chinezesc 1987 Zona montan Tai Shan 1987, 2004 Palatele imperiale ale dinastiei Ming i Qing din Beijing i Shenyang 1987 Grotele din Mogao 1987 Mauzoleul primului mprat Qin Shi Huang, cu Armata din teracot 1987 Situl paleontologic Omul din Pekin din Zhoukoudian 1990 Regiunea Huang Shan 1992 Valea Jiuzhaigo 1992 Regiunea calcaroas Huanglong 1992 Regiunea Wulingyuan 1994 Reedina de var i templele de la Chengde 1994 Templul lui Confucius i reedina familiei Kong din Qufu 1994 Monumentele taoiste din zona montan Wudang 1994, 2000, 2001 Ansamblul Palatului Potala din Lhasa 1996 Parcul Naional Lushan

- 15 -

China antic Istoria artei

1996 Zona montan Shan Emei i Marele Buddha din Leshan 1997 Centrul vechi istoric din Lijiang 1997 Centrul vechi istoric din Ping Yao 1997, 2000 Grdinile din Suzhou 1998 Grdinile imperiale i Palatul de var din Beijing 1998 Templul Cerului cu altarul imperial de sacrificiu din Beijing 1999 Sculpturile rupestre din Dazu 1999 Muntele Wuyi 2000 Vechile sate Xidi i Hongcun 2000, 2003, 2004 Mormintele imperiale ale dinastiilor Ming i Qing 2000 Grotele din Longmen 2000 Muntele Qincheng i sistemul de irigaie de la Dujiangyan 2001 Grotele de la Yungang 2003 Zonele protejate ale celor trei fluvii paralele din Yunnan 2004 Siturile arheologice ale fostului regat Koguryo 2005 Centrul vechi istoric din Macao 2006 Rezervaia natural din Sichuan 2006 Yin Xu 2007 Peisajul carstic din China sudic 2007 Dialolou i satele din Kaiping 2008 Construciile circulare de lut Tulou din Fujian 2008 Parcul naional Sanqingshan 2009 Muntele Wutai 2010 Lcaurile istorice Dengfeng din "Centrul Cerului i Pmntului" 2010 Parcul natural Danxia

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

Bibliografie:
CIVILIZAII, volumul IV., Coleciile cotidianul, Editura Univers Publishing House ISTRIA ARTEI, E. H. Gombrich, Editura PRO EDITURA SI TIPOGRAFIE Bucuresti 2007 Harta dezvoltarea chinei in timpul dinastiilor antice: http://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/5/54/Territories_of_Dynasties_in_Chi na.gif

- 16 -

China antic Istoria artei

Eszter Kiss Teatrologie Anul II.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Territories_of_Dynasties_in_China.gif http://ro.wikipedia.org/wiki/China_antic%C4%83 http://paleografia.wordpress.com/tag/limbile-sino-tibetane/ http://www.natgeo.ro/istorie/religie/9167-pesterile-credintei http://romanian.cri.cn/chinaabc.htm http://www.e-scoala.ro/referate/religie_confucius.html http://www.artafengshui.ro/search/feng+shui+definitie http://www.youtube.com/watch?v=5luayj2oaTA&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=oSSz2qE8MjI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=L78BecrH4GQ&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=7okLGfDULmI http://www.youtube.com/watch?v=9nW_jSYqrRI&feature=related http://www.youtube.com/watch?v=4UfNp6OBnPg

- 17 -