Discrepante teritoriale intre gruparile continentale din Asia

Pozitia geografica. Limitele Continentul asiatic este inconjurat in cea mai mare parte de ape: Oceanul Arctic (in Nord), Oceanul Pacific (in Est) si Oceanul Indian (in Sud). In partea central-vestica este limitat indirect de Oceanul Atlantic, prin intermediul a doua mari ale acestuia: Marea Neagra si Marea Mediterana. In acest fel, Asia este singurul continent care are ca vecini toate oceanele planetei. Numai in N-V are o limita terestra, marginindu-se cu Europa, de care il separa o linie conventionala. Punctele extreme ale masei continentale a Asiei sunt urmatoarele: -in nord, Capul Celiuskin, din peninsula siberiana Taimir (77o43 latitudine nordica); -in sud, Capul Piai (sau Buius), din peninsula Malacca (1o16 latitudine nordica); -in est, Capul Dejnev, din peninsula Ciukota, Rusia (169o40 longitudine vestica); -in vest, Capul Baba, din peninsula Asia Mica, in Turcia (26o04 longitudine estica)

Istoric Primul care a consemnat informatii privind unele regiuni asiatice a fost marele istoric, geograf si calator grec Herodot, din secolul a V-lea i.Hr., in lucrarea sa intitulata Istorii. Abia dupa aproape un mileniu si jumatate se vor adauga noi informatii despre Asia, datorate in special unor geografi si calatori arabi, intre care Idrisi si Ibn Battutah. Cel care va contribui insa cel mai mult la cuoasterea Asiei va fi venetianul Marco Polo.

Relieful Asia este continentul cu cea mai ridicata altitudine medie: 960 m. Pe continentul asiatic se gasesc toate unitatile majore de relief: munti, dealuri si podisuri, campii. Desi predomina formele colinare si campiile, se impun indeosebi lanturile muntoase. Cel mai important sistem muntos este o continuare a lantului alpino-carpatic: Himalaya. El atinge inaltimile sale maxime in partea sa centrala: Himalaya-Karakorum. Acest lant muntos este cel mai inalt de pe glob, culminand cu cel mai inalt varf: Chomolungma (8848 m). Celelalte sisteme muntoase care au o dezvoltare mai mare sunt cele care cuprind muntii Tian Shan, Altai, Saian, Verhoniansk, respectiv Kunlun, Qinling s.a. In Asia se afla cateva dintre cele mai intinse podisuri de pe glob: Tibet, Gobi, Pamir, Dekkan, Podisul Arabiei, Podisul Siberiei Centrale.

Mai exista si campii, diferite ca marime sau origine: Campia Siberiei de Vest (aproape o treime din suprafata Europei), Campia Chinei de Est si Campia Indo-Gangetica, ultimele doua fiind unele dintre cele mai populate si fertile de pe glob.

Clima In Asia se manifesta urmatoarele tipuri climatice: - clima polara, in Insulele Arctice si pe tarmul Oceanului Arctic, si subpolara, la sud de aceasta, pana in apropierea Cercului Polar de Nord; se caracterizeaza prin temperaturi cu medii anuale ce nu depasesc 0oC; - clima temperata, indeosebi temperat-continentala, cu 4 anotimpuri, precipitatii reduse si mari diferente de temperatura intre vara si iarna; - clima subtropicala, prezenta pe tarmul mediteranean al Asiei Mici si in unele regiuni din Asia de sud si de Sud-Est; se caracterizeaza prin veri calduroase si ierni blande, cu precipitatii reduse; - clima tropicala, diferentiata in clima musonica si clima tropicala uscata. Climatul musonic, prezent in India si Indochina, are doua anotimpuri: unul ploios si unul secetos. Climatul tropical uscat, prezent in S-V Asiei se caracterizeaza prin temperaturi ridicate si precipitatii reduse; - clima ecuatoriala, in sudul peninsulei Malacca si in unele insule indoneziene, caracterizata prin temperaturi ridicate tot timpul anului si precipitatii abundente.

Reteaua hidrografica regiuni endoreice, respectiv cu ape care nu se varsa inoceanul planetar, ci in lacuri (Amu-Daria, Lacul Aral), fie se pierd in nisipuri (Tarim) sau in mlastini. Mai ales in Asia Centrala. regiuni areice, adica fara ape curgatoare: Podisul Arabiei, Partea centrala a podisului Karakum fluvii ce e varsa in oceane: Obi, Ensei, Lena (Oceanul Arctic), Amur, Huang He, Chanjiang, Mekong (Oceanul Pacific), Salween, Gange, Indus, Tigru, Eufrat (Oceanul Indian) lacuri: Marea Caspica, Marea Aral, Marea Moarta, acestea fiind ramasitele unor vechi mari, Baikal (1620 m adancime, record mondial in domeniu). Exista lacuri naturale sarate, vulcanice sau carstice. Au aparut si lacuri artificiale, in scopuri hidroenergetice.

Vegetatia si fauna In linii mari, zonele de vegetatie si faunistice urmaresc zonele climatice. Tundra are o vegetatie discontinua si saraca, formata indeosebi din muschi, lichieni, ierburi si arbusti pitici. Se gasesc reni, ursi albi, vulpi polare, lupi de tundra, iepuri albi si mai multe specii de pasari.

Taigaua, cu o mare extensiune, este carcaterizata prin paduri de conifere (pin, larice, brad) si trubarii intense, Se pot gasi mamifere cu blana prtioasa (samur, vulpe, ras), erbivore (elan, ren de taiga) si peste 300 de specii de pasari. Spre sud se dezvolta stepa si silvostepa. Stepa tipica, mai restransa, est formata din ierburi rezistente la seceta, o extindere mai mare avand stepa desertica, formata din smocuri de iarba aspra. Fauna cupronde mai ales rozatoare, dar si unele ierbivore: antilopa, calul lui Przewalski), camila cu doua cocoase s.a. Vegetatia tropicala si subtropicala, foarte variata, este prezenta in sudul si sud-estul Asiei. Se gasesc peste 3000 de specii de arbori, plus ferigi uriase, liane. Pe alocuri padurile tropicale si subtropicale sunt intrerupte de savane. Fauna savanelor si padurilor este foarte variata si bogata: elefantul indian, tapirul, rinocerul, maimutele, antropoidele (urangutanul, gorila, cimpanzeul), leul, tigrul, serpi, soparle (intre care dragonul de Komodo), crocdilii si foarte multe specii de pasari.

Populatia Asia este cel mai populat continent, aici traind peste 3,5 miliarde de locuitori. Asia de Est (Japonia, China, Taiwan, Coreea de Sud) reprezinta zona cu cele mai mari concentrari umane, cele patru tari detinand un sfert din populatia mondiala. Aceasta se remarca prin extindere si prin nivelul ridicat al densitatii, ce depaseste 600 loc./kmp, in Campia Chinei de Nord, in valea fluviului Chiang Jiang sau in zonele litorale unde resursele cunosc o mare diversitate. Cu exceptia zonelor montane, densitatile medii sunt de peste 100 loc./kmp, iar in vaile marilor fluvii (ex. Iantzi), dar si din Coreea sau Japonia - peste 200 loc./kmp. Aici sunt si peste 40 orase milionare, dintre care[4]: Seul cu 10,7 mil.loc. si 19,8 mil.loc. in aria metropolitana; Shanghai cu 8,9 mil.loc. o.p. si 14,3 mil.loc. in aria metropolitana; Tokyo cu 7,9 mil.loc. o.p. si 34 mil.loc. in aria metropolitana; Beijing cu 6,7 mil.loc. o.p. si 11,5 mil.loc. in aria metropolitana; Jakarta (Indonezia) cu 9,1 mil.loc. o.p. si 17,4 mil.loc. in aria metropolitana; Osaka cu 2,6 mil.loc. o.p. si 16,7 mil.loc. in aria metropolitana. Tianjn (China) cu 5,9 mil.loc. o.p. si 10,6 mil.loc. in aria metropolitana; In cadrul acestei macrozone, la nivel de state, cele mai mari densitati le au: Singapore - 4897,8 loc./kmp; Coreea de Sud - 467,9 loc./kmp; Japonia - 334,5 loc./kmp; China - 129,8 loc./kmp - cauza densitatii mai reduse, desi de trei ori mai mare decat media mondiala, conditiile fizico-geografice din restul teritoriului (centrala, S si V: munti, deserturi reci); Hong Kong - unele cartiere - peste 200.000 loc./kmp; in Tokyo - densitatea medie este de peste 36.700 loc./kmp dar sunt si sunt cartiere in care densitatea medie a populatiei depaseste 80.000 loc./kmp. Asia de Sud include statele asociate subcontinentului indian (India, Bangladesh, Pakistan, SriLanka, Myanmar, Thailanda), ce concentreaza aproape 20% din populatia mondiala. Aceasta se extinde pe circa 3500 km si prezinta caracteristici asemanatoare cu Asia de Est in ceea ce priveste

nivelul densitatii, depasind 800 loc./kmp in Campia Indo-Gangetica, datorita indeosebi intensei exploatari agricole. In ansamblu, aceste doua mari concentrari umane de pe continentul asiatic reunesc aproape jumatate din populatia mondiala. Concentrarea populatiei a fost favorizata de existenta unei vechi civilizatii rurale, cu mult inainte de expansiunea demografica si economica din perioada contemporana. Aceste zone cu campii foarte populate sunt inca marcate de trecutul lor agricol, cu exceptia Japoniei si a catorva state nou-industrializate, mentinandu-se inca moderat urbanizate si industrializate. Sudul Asiei reprezinta a doua zona a marilor densitati. India detine peste 15 orase milionare: Mombay (Bombay) cu 11,92 mil.loc. o.p. si 19,4 mil.loc. in aria metropolitana; Delhi cu 10,2 mil.loc. o.p. si 19,2 mil.loc. in aria metropolitana; Calcutta cu 6,4 mil.loc. o.p. si 15,3 mil.loc. in aria metropolitana; Karachi (Pakistan) cu 5,2 mil.loc. o.p. si 13,8 mil.loc. in aria metropolitana. In contrast cu densitatile ridicate de pe fatada orientala si meridionala, interiorul Asiei pare slab populat, nuclee de populare modeste si dispersate fiind separate prin zone de vid demografic. In Asia de SE, atrage atentia arhipelagul filipinez, cu peste 60 milioane de locuitori, raspanditi mai ales in campie si, de asemenea, in insula vulcanica Java, cu peste 90 milioane de locuitori pe o suprafata redusa, densitatea medie depasind uneori 800 loc./kmp. In Asia mai exista cateva concentrari umane de mica extindere, cu o densitate moderata: zona muntoasa a Yemenului, coasta orientala a Marii Mediterane, valea Tigrului si Eufratului, partea de vest a Iranului, tarmul de sud al Marii Caspice si campiile piemontane din Asia Centrala, respectiv bazinul irigat al raului Fergana (extins mai ales in Uzbekistan). Acestia, dupa origine, se disting in mai multe rase: - mongoloida: mongolii, chinezii, coreenii, japonezii, precum si popoarele din Peninsula Indochina, vestul Asiei Centrale si altele; - euroasiatica: indienii, pakistanezii, iranienii, tadjicii, rusii, semitii; - negro-australoida: populatii din sudul Indiei, din arhipelagurile indonezian si filipinez; Asia se inscrie intre continentele care isi mentin un spor natural insemnat. Acest fenomen se explica ca, desi natalitatea s-a mai redus, mortalitatea a scazut foarte mult. Exista mari diferentieri regionale. Astfel, in timp ce in Asia de Est se inregistreaza valori sub media mondiala, in Asia de Vest, mai ales in tarile arabe, sporul natural este dublu fata de media mondiala. O consecinta importanta a sporului natural ridicat o reprezinta ponderea mare a copiilor si tinerilor in totalul populatiei, respectiv un proces de intinerire demografica.

Resursele naturale Asia este un continent cu o mmare varietate de resurse naturale, atat de subsol, cat si de subsol. Structura sa geologica a imprimat varietatea, dar si inegalabila raspandire a resurselor de subsol. Astfel, se gasesc: - combustibili minerali fosili: carbuni (peste 3 cincimi din rezervele modiale, indeosebi China si India), petrol si gaze naturale (peste 2 treimi din rezervele mondiale), zacaminte de staniu - minereuri: fier, cupru, plumb, zinc, bauxita, zinc - sare, fosfati - metale pretioase: aur, argint, platina - roci de constructie: granit, bazalt, marmura (India, Indochina, Asia Centrala, China, Japonia) - resurse de sol: terenuri arabile, pasuni, paduri - potential hiroenergetic (locul 2 in lume, dupa cele doua Americi la un loc): fluviile siberiene, cursurile de apa din Asia de Sud

Factorii tehnologici i social-economici Vechile tehnici de irigare, care permiteau practicarea unor culturi intensive de orez, au dus la o concentrare puternic a populaiei n Asia de SE i E. n opoziie, n Africa subsaharian, unde aceste tehnici sunt mai puin dezvoltate, iar agricultura se practic nc la un nivel rudimentar, densitatea populaiei este mai redus. Se poate spune c oicumena corespunde mai mult spaiului cultivat dect spaiului locuit. Repartiia populaiei depinde de mai muli factori, care fie c se completeaz reciproc, fie c reprezint obstacole greu de trecut. Exist deosebiri regionale semnificative n dezvoltarea economic a continentului. Unele state sunt puternic dezvoltate economic (Japonia, Coreea de Sud, Singapore, Israel, Malaysia, Emiratele Arabe Unite), iar altele foarte slab dezvoltate (Mongolia, Laos, Yemen, Tadjikistan, Timorul de Est, Afganistan). Exist i dispariti de dezvoltare la nivel statal. Partea estic Chinei este mult mai dezvoltat, comparativ cu cea vestic. Industria tradiional: textil, alimentar (Asia Central, unele state arabe, Iran - covoare, carpete); modern: siderurgie (Japonia, China - Anshan, Wuhan, Baotou, India), industria staniului (Thailanda), chimic (Japonia, China, statele de la Golful Persic, India), construcii de maini (Japonia - automobile, nave, Coreea de Sud, China, India)