Sunteți pe pagina 1din 4

ROLUL SI STRUCTURA GUVERNULUI 1.Aspecte de drept comparat 2.Rolul guvernului conform Const 1991 3.

Structura guvernului conform Const 1991 4.Investitura guvernului 1.Aspecte de drept comparat. In terminologia de drept administrativ guvernul are sarcina fundamentala de a realiza politica natiunii, el este initiatorul, modelatorul si executantul masurii de redresare economica, de scadere a inflatiei si stabilizare economica, raspunde de ordinea publica de apararea nationala sau de raporturile statului respective cu alte state. Analizand constitutiile din punct de vedere al modului in care este reglementat rolul guvernului identificam doua mari sisteme: a)Constitutii care fac o calificare expresa, uneori mergandu-se pana la rogoarea unei definitii. Ele se subclasifica in: -constitutii care stabilesc un rol trihotomic (politic, legislativ si administrativ) -constitutii care stabilesc un rol bihotronic (politic si administrative) -constitutii care stabilesc un rol exclusive politic sau un rol exclusiv administrative b)Constitutii care nu fac o califacare expresa uneori rolul guvernului fiind determinat in urma unei interpretari sistematice. Referitor la modul in care este consacrat rolul politic al guvernului intalnim doua sisteme: -constitutii care dau rolul guvenrului sa stabileasca exclusiv liniile politicii natiunii pe plan intern si extern insa executia acestor linii este supusa controlului parlamentului. - constitutii care dau guvernului numai dreptul de a conduce politica generala a tarii in limita unor linii stabilite de catre parlament de regula cu prilejul votului de investiture 2.Rolul guvernului conform const 1991. Legiuitorul constituent roman a ales solutia reglemetarii exprese a rolului politic si administrativ al guvernului aratand in art 102 alin(1) ca: guvernul potrivit programului sau de guvernare acceptat de parlament asigura realizarea politici interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. Constituantul roman a achesat la teza doctrinei occidentale conform careia guvernul este parlamentar prin origine si guvenramental prin functie retinand ca programul politic ramane un document exclusiv al guvernului dar liniile sale de forta sunt acceptate de catre parlament. Pentru intelegerea reala a rolului politic al guvernului trebuie coroborate art.102 alin(1), 103 alin(1) si art 105 alin(1) de aici rezultand ca votul de investiture al parlamentului are valoare politica marcand Prin urmare liniile politici guvernamentale sunt concepute si formulate de catre candidatul desemnat in numele si cu sprijinul unui partid sau unor partiede politice dar realizarea acestora nu este posibila fara votul parlamentului. Votul de investiture da legitimitate echipei guvernamentale in sensul acceptarii unui program politic de partid ca program politic official de guvernare a natiunii.Votul de investirura marcheaza trecerea din sfera competitiei pentru putere in sfera exercitarii puterii politice. In situatia in care in parlament se creaza alte raporturi de forte se stabilesc alte necesitati si prioritati politice ca urmare a modificarilor in optiunile electoratului se ajunge la necesitatea unui nou

program politic de guvernare iar solutia tehnica in acest ca este notiunea de cenzura sau determinarea guvernului in functiune sa-si angajeze raspunderea asupra unui nou program. Guvenrul are totodata rolul de a realizara conducerea generala a administratiei publice evocandu-se pozitia sa de organ central de competenta materiala generala. Ratiunea fundamentala a guvenrului o reprezinta asigurarea realizarea liniilor politice interne si externe ale tarii incorporate in programul de guvernare acceptat de parlament ceea ce pe plan juridic inseamna:initierea de proiecte legislative, adoptarea de hotarari pentru aplicarea acestora, vegherea ca toate autoritatile administratiei publice sa actioneze cu operativitate si professionalism in respectarea constitutiei si a legilor.Deci guvernul trebuie sa conduca intro forma generala intreaga administratie publica inclusive pe cea locala pentru a-si realiza obiectivele politice ale guvernarii tarii. Sintagma exercita conducerea generala a administratiei publice evoca existenta unor raporturi de drept administrativ intre guven si oricare alta autoritate a adminsitratiei publice astfel : -raportul de subordonare (fata de ministere si prefecti) -raporturi de colaborare (fata de autoritatile centrale autonome de specialitate) -raporturi de tutela administrativa (fata de autoritatile locate alese de cetateni) Trebuie precizat ca art 102 alin(2) din Constitutie evoca un principiu general al activitatii guvernului si anume cooperarea cu organismele sociale interesate.Este vorba de un principiu care garanteaza transparenta guvenrului, el nefiind un organism plasat in afra societatii civile.De aceea discutiile cu patronatul, sindicatele, paritdele politice, reprezentantii cultelor si a diferitelor grupuri de presiune fac parte din programul de lucru al oricarui guvenr democratic, constitutia Romaniei dandu-I acestui principiu valoare juridica. Legea nr. 90/2001 reuseste sa scoate in evidenta cele doua sarcini fundamentale ale guvenrului chiar prin definitia data asupra guvernului: guvernul este autoritatea publica a puterii executive care functioneaza in baza votului de incredere acordat de parlamet si care asigura realizarea politicii interne si externe a tarii si exercita conducerea generala a administratiei publice. 3. Structura guvernului conform Const 1991 Conform art. 102 alin(3) din Constitutie guvernul este alc din primul ministru, ministrii si alti membrii stabiliti prin lege organica. Rezulta deci ca s-a urmarit consacrarea unei formule de guvern fara scara ierarhica interioara. Expresia alti membrii stabiliti prin lege organica are in vedere deminitati echivalente acestei functii sau mai mici.In nici un caz nu poate fi vorba de o functie superioara. Din interpretarea sistemtatica a constitutiei se poate concluziona ca toti membrii guvenrului fie au functia de ministru sau alta functie deci sunt pe picior de egalitate.Adica au aceleasi drepturi si obligatii aflandu-se exclusiv in raporturi de colaborare. Legea nr 90/2001 arata ca: guvernul este alcatuit din prim ministru si ministrii.Din guvern pot face parte si ministrii delegati cu insarcinari speciale pe langa primul ministru prevazuti in lista guvernului prezentata parlamentului pentru accordarea votului de investitura. 4.Investitura guvernului Prin investitura se intelege complexul de acte si fapte juridice precum si procedurile corespunzatoare cerute de constitutie pentru a fi in prezenta unei echipe guvenramentale legale si legitime.Potrivit constitutiei romaniei, regimul investiturii guvenrului presupune 4 etape : 1)desemnarea candidatului pentru functia de prim ministru 2)solicitarea de catre candidatul la functia de prim ministru a votului de incredere 3)accordarea votului de incredere 4)numirea guvernului de catre seful statului.

1)Desemnarea candidatului pentru functia de prim ministru Art.103 alin (1) din Const arata ca presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim ministru in urma consultarii partidului. Acest text recunoaste partidelor politice parlamentare calitatea de subiecte in raporturile de drept public mai exact in raporturile de drept constitutional si dupa caz de drept administrative in virtutea caruia ele au dreptul sa pretinda presedintelui romaniei sa le consulte.Prin urmare presedintele romaniei poate desemna un candidat politic, un sef de partid sau un alt fruntas al unui partid politic dar poate desemna si un candidat care nu apartine nici unui partid politic.El nu poate desemna un candidat care nu se bucura de sustinere politica deoarece partidele in urma negocierilor isi asuma responsabilitatea guvernarii. 2)Solicitarea votului de investiture In aceasta etapa centrul de greutate cade pe candidatul la functia de prim ministru care are la dispozitie numai zece zile pentru a intocmi programul politic al guvernarii pe care intentioneaza sa o realizeze precum si lista guvernului Programul guvernarii se intcomeste cu partidul sau partidele politice care in urma negocierilor politice purtate cu presedintele Romaniei vor sustine guvernul. In ipoteza asumarii responsabilitatii guvernului de catre un singur partid politic programul candidatului la functia de prim ministru va fi programul politic al acelui partid.In cazul unei coalitii guvernamentale programul va fi axat pe programul unui singur partid la care achieseaza partenerul sau partenerii politici de guvernare.Se deduce de aici ca o majoritate parlamentara formata din coalitii de partide nu este necesar si o coalietie guvernamentala.Trebuie admis ca orice schimbare in compozitia fortelor care si-au asumat sarcina guvernarii cu implicatie asupra continutului programului de guvernare, presupune un nou vot de investiture. Daca insa la guvernare in timpul mandatului unui guvern se asociaza si alt partid dar pentru realizare aceluiasi program nu mai este necesar un alt vot de investiture. Candidatul la functia de prim ministru poate sa-si depuna mandatul presedintelui Romaniei inainte implinirii termenlui de 10 zile daca apreciaza ca nu va obtine sprijin politic necesar ori daca nu a solicitat votul de incredere in acest interval.Presedintele Romaniei ii va retrage mandatul si va incepe noi consultari pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim ministru.Cu toate acestea termenul de 10 zile nu este un termen de decadere deoarece prelungirea discutiilor politice asupra programului si a listei guvernului peste cele 10 zile nu duce la imposibilitatea solicitarii votului de investitura.Termenul de 10 zile semnifica limita de la care preseditnele Romaniei poate retrage candidatului mandatul accordat pt a incepe noi negocieri . 3)Accordarea votului de inceredere Votul de inceredere se accoda de cele doua camere ale parlamentului de cele doua camere in sedinta comuna, camerele fiind egale sub aspectul implicarii lor politice.Legiuitorul precizeaza ca are loc o dezbatere nu o simpla prezentare sau informare ceea ce inseamna luari de cuvant, formularea de observatii, de propuneri iar membrii echipei guvernamentale pot fi chemati in fata comisiilor de specialitate ale camerelor.Este posibil ca in urma dezbaterilor, programul prezentat sa se modifice.Uneori pentru a da satisfactie partidelor ce vor constitui uramtoarea opozitie sau pentru a se ajunge la intelegere cu grupuri de presiune.(sindicatele). Votul de inceredere are ca obiect finalul in forma sa finala si lista in ansambul ei, a guvernului, nu fiecare membru in parte.Pe parcursul dezbaterilor parlamentare candidatul la functia de prim ministru poate modifica lista guvernului si programul politic propus daca acestea sunt necesare pentru obtinerea votului de investiture.In cazul neacordarii votului de incredere procedura de investiture se reia, presedintele organizand noi consultari politice pentru a desemna un nou candidat care paote fi si persoana desemnata anterior. 4)Numirea guvernului si jurmanatul de credinta. Dupa obtinerea votului de incredere, presedintele Romaniei potrivit art. 85 din constitutie numeste guvernul, abia prin decretul presidential de numire candidatul la functia de prim ministru devine prim ministru.Esential in conditia de investitura este votul parlamentului el avand valoarea unui fapt juridic care

marcheaza incheierea unui contract de guvernare intre parlament prin vointa majoritatii si candidatul la functia de prim ministru. Actul presedintelui, denumirea guvernului ramane fara consecinte juridice in ceea ce priveste raporturile dintre presedinte si guvern. Procedura de investiture reprezinta un complex de raporturi de drept public in care ne apar ca subiecti presedintele romaniei, candidatul la functia de prim minsitru, parlamentul, guvernul si Curtea Constritutionala. Conform art 104 din Const si art 82 primul minsitru si ministrii care fac parte din guvern vor depunde individual jurmanatul de credinta in fata presedintelui Romaniei iar in acel moment semnifica faptul ca guvernul in intregul sau si fiecare membru in parte incep exercitarea mandatului.

S-ar putea să vă placă și