10.1.

Situatia tehnico-economica si de productie a societatii comerciale SC Angelli SA (C=201)

Societatea Comerciala Angelli SA realizeaza, de 2 ani, doua tipuri de produse Sampanie clasica ( pe care il vom nota cu A) si Lichior (pe care il vom nota cu B) cu urmatoarele caracteristici: Volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, cu toate ca aceste produse au castigat pozitii importante pe piata; Pregatirea productiei pentru cele doua tipuri de produse A, si B in lunile urmatoare (octombrie, noiembrie, decembrie), necesita cunoasterea in avans de catre SC Promod SA a cererii viitoare pentru cele doua produse ale sale; Produsul A este in concurenta cu alte trei produse similare Sampanie cu aroma de piersici (produs pe care il vom nota cu C1), Sampanie cu aroma de capsuni(produs pe care il vom nota u C2) si Sampanie cu aroma de zmeura (produs pe care il vom nota cu C3) realizate de firma concurenta, astfel ca variatia cererii pentru produsul A este cauzata de evolutia ponderii pe piata a produselor concurentiale C1, C2, C3. Produsul B nu are concurenta serioasa pe piata, dar cererea pentru acest produs variaza in functie de conjunctura economica: rata inflatiei, cresterea preturilor unor produse de consum curent, etc. Pentru acest produs, SC Angelli SA are contracte ferme de 1000 u.f. pe luna noiembrie si de 3200 u.f. in decembrie. In evidenta contabila si statistica a SC Angelli SA exista informatii privind costurile unitare de productie (Tabelul 1), vanzarile produsului B (Tabelul 2) Produsul A Sampanie clasica B - Lichior Nr.Crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Luna Octombire (anul precedent) Noiembrie (anul precedent) Decembrie (anul precedent Ianuarie (anul curent) Februarie (anul curent) Martie (anul curent) Aprilie (anul curent) Mai (anul curent) Iunie (anul curent) Iulie (anul curent) August (anul curent) Septembrie (anul curent) Costul unitar de productie 20 u.m./u.f. 10 u.m./u.f. Tabelul 1 Profitul unitar 5 u.m./u.f. 3 u.m./u.f. Tabelul 2 Vanzari produs B (Unitati fizice) 1601 1701 1401 1501 1301 1551 1651 1351 1401 1301 1511 1451

10. Obiectivele echipei manageriale pentru trimestrul IV a.c.

10.1 Evolutia pe piata a unor produse concurentiale. Estimarea cererii produsului A 10.2.1 Estimarea vanzarii produsului A 10.2.2 Estimarea vanzarii produsului B. 10.3 Decizia manageriala in conditii de incertitudine si risc. 10.4 Programarea activitatilor proiectului pentru introducerea in fabricatie a produsului Coniac (produs pe care il vom nota in continuare cu D) in cazul duratelor deterministe si analiza costdurata. 10.5 Calculul profitului maxim probabil (speranta matematica a profitului) in cazul in care se va lansa pe piata produsul D. 10.7 Determinarea programului de fabricatie care permite minimizarea costurilor de productie si stocare.

10.2.2 Evolutia pe piata a unor produse concurentiale. Estimarea cererii produsului A Sampanie clasica
La inceputul lunii septembrie a.c., SC Angelli SA a organizat o ancheta asupra unui esantion reprezentativ de 1201 consumatori, cu scopul de a determina numarul utilizatorilor produsului A cat si al utilizatorilor produselor concurente C1, C2, C3. S-au inregistrat urmatoarele rezultate: 601 utilizatori s-au declarat utilizatori ai produsului A - Ciocolata; 220 utilizatori s-au declarat utilizatori ai produsului C1 - Ciocolata cu rom; 230 utilizatori s-au declarat utilizatori ai produsului C2 - Ciocolata cu crema de frisca; 150 utilizatori s-au declarat utilizatori ai produsului C3 - Ciocolata cu crema de capsuni; In luna septembrie a.c., SC Angelli SA a lansat o campanie de publicitate pentru produsul A. La inceputul lunii octombrie s-a efectuat o noua ancheta asupra aceluiasi esantion reprezentativ de cumparatori si s-au obtinut urmatoarele rezultate: - dintre utilizatorii produsului A ( la inceputul lunii septembrie a.c.): 80% au ramas fideli produsului A; 10% s-au orientat catre produsul C1; 5% s-au orientat catre produsul C2; 5% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C1 (la inceputul lunii septembrie a.c.): 60% au ramas fideli produsului C1; 20% s-au orientat catre produsul A; 10% s-au orientat catre produsul C2; 10% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C2 (la inceputul lunii septembrie a.c.): 50% au ramas fideli produsului C2; 25% s-au orientat catre produsul A; 10% s-au orientat catre produsul C2; 15% s-au orientat catre produsul C3; - dintre utilizatorii produsului C3 (la inceputul lunii septemprie a.c.): 40% au ramas fideli produsului C3; 30% s-au orientat catre produsul A; 20% s-au orientat catre produsul C1; 10% s-au orientat catre produsul C2.

Se fac urmatoarele ipoteze: - Alegerea unuia dintre produsele A-Sampanie clasica, C1 Sampanie cu gust de piersici, C2 Sampanie cu gust de capsuni, C3 Sampanie cu gust de zmeura, in luna urmatoare depinde doar de alegerea din luna curenta; - Se considera ca matricea reorientarilor ramane neschimbata pentru fiecare din urmatoarele 3 luni; - Fiecare consumator cumpara un singur tip de produs, iar cantitatile cumparate raman neschimbate in urmatoarele trei luni. Dupa specificarea numarului de produse aflate in concurenta ( Number of States), datele de intrare ale problemei se prezinta ca in tabelul urmator:

Pentru obtinerea valorilor la care se stabilizeaza cotele de piata ale produselor si a timpului de revenire a consumatorilor la acelasi produs, se apeleaza Solve an Analyze- Solve Steady State. Rezultatele obtinute:

Prin folosirea optiunii Solve and Analyze - Time Parametric Analysis se pot obtine date privind evolutia cotei de piata a fiecarui produs in parte (Probability of State), impreuna cu reprezentarea grafica a acesteia. Astfel, alegand o prognoza pentru urmatorul an (12 perioade) vom obtine urmatoarea evolutie pentru produsul A:

Iar reprezentarea grafica a acestei evolutii se reda cu ajutorul urmatorului grafic:

Pentru C1 evolutia pe cele 12 perioade va fi urmatoarea:

Iar reprezentarea grafica a acestei evolutii:

Pentru produsul C2 cotele de piata sunt urmatoarele:

Evolutia grafica a cotei pentru acest produs va arata astfel:

Produsul C3 va avea urmatoarea evolutie:

Reprezentarea grafica pentru acest produs va fi :

Analiza economica a rezultatelor : In urma campaniei publicitare realizate pentru promovarea produsului A Sampanie clasica, conform reprezentarii grafice, vom defini evolutia acestui produs sub forma unei hiperbole. In cazul in care matricea de tranzitie ramane neschimbata pentru un numar mare de perioade (in cazul nostru 12 perioade) sesizam o ascensiune rapida a ponderii pe piata in prima parte, atingand un maxim de 54.33% din piata,valoare la care produsul se stabilizeaza,dupa care putem observa o stagnare a cotei de piata,semn ca produsul intra in perioada de maturitate. Putem trage deci concluzia ca campania publicitara a avut efecte benefice ducand la crestearea rapida a cererii pentru acest produs.

Curba descrie ciclul de viata al unui produs si ia forme concrete,diferite in functie de natura produsului si de caracteristicile pietei, de actiunile de marketing intreprinse. Determinarea stadiului in care se afla produsul pe curba ciclului sau de viata este importanta pentru cunoasterea sanselor sale de supravietuire si a posibilitatilor de prelungire a stadiului in care se afla pentru a contribui, astfel, la cresterea duratei globale de viata a produsului. Curba ciclului de viata pentru produsul Sampanie clasica indica faptul ca produsul se afla in perioada de ascensiune, caracterizata prin cresterea rapida a vanzarilor si a profitului; in aceasta perioada firma urmareste sa isi maximizeze cota de piata si sa isi creeze o marca puternica, deci putem afirma ca intreprinderea campaniei publicitare a fost oportuna,avand rezultate foarte rapide si foarte bune. Din analiza curbelor ciclului de viata pentru produsele concurentiale, valorificam urmatoarele rezultate: produsul C1 se afla in perioada de ascensiune, atingand o cota maxima de 22% si apoi la fel ca si produsul A intra in perioada dematuritate.. Pe masura ce campania publicitara a produsului A isi face efectele si consumatorii se orienteaza cu preponderenta catre acest produs; produsele C2 si C3 se afla in perioada de declin, vanzarile scad, mai accelerat la produsul C2 decat la C3, cotele lor de piata atingand un minim de 12,14%, respectiv 11,27% . Prin urmare cmpania publicitara a produsului A a avut efecte negative asupra evolutiei cotelor de piata a produselor C2 si C3 In concluzie, ca rezultat al campaniei de publicitate, produsul A - Ciocolata, detine pe piata cota cea mai mare, cu un maxim de 54,33% si un minim de 52,47%, evolutia sa in raport cu luna septembrie fiind o ascensiune rapida. In raport cu celelalte produse concurentiale, care se indreapta clar catre perioada de declin,mai putin produsul C1, produsul A este caracterizat de etapa de crestere a fidelitatii consumatorilor, abia intrand in etapa de maturitate. Tinand cont de aceste estimari, volumul vanzarilor pentru produsul Sampanie clasica,atunci cand valoarea totala a vanzarilor celor 4 produse este de 6000 u.f lunar, va avea urmatoarele valori: octombrie: 0.5247*6000 = 3148.2 u.m. noiembrie: 0.5345*6000 = 3207 u.m. decembrie: 0.5392*6000 = 3235.2 u.m.

Determinarea evoluiei profitului asociat produsului A-Sampanie clasica se face avnd n vedere c profitul unitar este de 5 u.m./u.f. i folosind funcionalitatea Time Parametric Analysis i calculnd Expected cost of State State 1. Valorile obinute pentru lunile octombrie a.c., noiembrie a.c. idecembrie a.c. sunt sintetizate n tabelul de mai jos:

octombrie: 2.62*3148.2 = 8248.2u.m. noiembrie: 2.67*3207=8562.6 u.m. decembrie: 2.69*3235.2= 8702.6 u.m.

Politica manageriala privind produsul A Sampanie clasica

Politica managerial se elaboreaz n urma analizei rezultatelor obinute la cerintele anterioare. Pentru produsul A-Sampanie clasica se observ o evoluie crescatoare a ponderii pe pia i implicit o

evoluie cresctoare a volumelor vnzrilor i a profiturilor obinute de pe urma comercializrii produsului . In urma campaniei publicitare s-au obtinut rezultate favorabile, deci recomandarile

in acest sens vor avea in vedere potentarea sau cel putin mentinerea acestor rezultate prin investitii in diferite politici de marketing (de pret, de produs, oferte speciale etc),politici care vor avea rolul de a fideliza consumatorii actuali si atragerea de noi clienti prin patrunderea produsului in alte piete de consum. De asemenea se recomanda investitii in continuare in domeniul publicitatii televizate deoarece are rezultatele cele mai rapide si de regula benefice asupra evolutiei produsului. Dat fiind faptul ca produsul deja are o cota importanta din piata,firma ar putea pe viitor sa scoata si alte forme a produsului A pentru a atrage si alte nise de consum.Un exemplu ar fi o editie limitata a produsului A,acesta sa aiba un ambalaj cu un design particularizat special pentru aceasta editie limitata,creata de un designer si care sa ii poarte semnatura, produsul A fiind de aceeiasi calitate impecabila,dar cu o valoarea majorata a produsului prin plusul de imagine care i se aduce.

10.2.2 Estimarea vanzarii produsului B Lichior

Societatea comerciala Angelli SA are contracte ferme pentru produsul Lichior , numai in lunile noiembrie si decembrie a.c. Pentru estimarea volumului vanzarilor produsului in luna octombrie a.c. , conducerea firmei a hotarat sa utilizeze datele din lunile anterioare. Pentru estimarea vanzarilor in luna urmatoare se poate utiliza un model bazat pe medie si anume modelul Brown de nivelare exponentiala. Se apeleaza modulul Forecasting and Linear regression si se alege ca tip de problema de prognoza Time Series Forecasting, apoi se completeaza urmatoarele campuri Problem Title - titlul problemei, Time Unit - unitatea de timp de lucru, Number of Times (periods) - numarul de date istorice. Dupa completarea acestora se continua prin OK.

Pentru = 0.2 rezultatele sunt urmatoarele:

Pentru = 0.9 rezultatele sunt urmatoarele:

Pentru = optim rezultatele sunt urmatoarele:

Graficul cu rezultatele obtinute pentru =0.2 ; =0.9 si optim va fi urmatorul :

Datele reale sunt reprezentate cu negru. Datele obinute pentru a = 0.2 sunt reprezentate cu albastru. Datele obinute pentru a = 0.9 sunt reprezentate cu rou Datele obinute pentru a optim n raport cu MSE sunt reprezentate cu culoarea roz. Media vnzrilor reale este 1476,83

Dupa cum se observa si din analiza graficului, rezultatele obtinute fara utilizarea constantei de nivelare , sunt fluctuante si nu urmaresc un anumit trend. Valoarea = 0.2 si optim,

respectiv =0.27, realizeaza o nivelare a vanzarilor in jurul mediei.Valoarea = 0.9 reproduce vanzarile reale in luna imediat precedenta.
Analiza comparativ a rezultatelor pentru cele 3 valori ale constantei de nivelare. Din datele obtinute in tabel se vor obtine urmatoarele rezultate : - pentru = 0.2 vnzrile estimate pentru luna octombrie a.c. sunt de 1458.7u.f de produs B-Lichior iar eroarea medie ptratic este 21628,47. - pentru = 0.9 vnzrile estimate pentru luna octombrie a.c. sunt de 1459 u.f de produs B-Lichior iar eroarea medie ptratic este 30836,92. - pentru optim n raport cu MSE vnzrile estimate pentru luna octombrie a.c. sunt de1447,031 u.f de produs B-Lichior iar eroarea medie ptratic este 21276,38

Volumul vnzrilor recomandat s fie luat n considerare pentru producia din luna octombrie anul curent.
Deoarece MSE este un indicator bun pentru c penalizeaz erorile mari, vom face recomandarea in functie de MSE innd cont de previzionarea obinut pentru cazul cnd MSE este minim. Asadar volumul vanzarilor recomandat sa fie luat in considerare pentru productia din luna octombrie anul curent este 1447. 03 u.m., deoarece eroarea medie patratica (respectiv MSE ) este cea mai mica in cazul acestei valori - 21276.38, fata de 21628.46 pentru = 0.2 si 30836.92 pentru = 0.9.

Recomandri generale pentru alegerea constantei de nivelare

Deoarece msura influenei generale a vnzrilor reale asupra estimrii vnzrilor viitoare este dat de valoarea constantei de nivelare a rezult c pentru un mai apropiat de 1 se ine cont mai mult de valorile vnzrilor reale.Deci, dac se doreste ca previzionarea s in cont n mare msur de valorile vnzrilor reale (un exemplu de astfel de situaie este cel al unei piee stabile, fr fluctuaii semnificative) este recomandat s se aleag o valoare a constantei de nivelare mai apropiat de valoarea 1. Dac, dimpotriv, piaa este instabil, se recomand alegerea valorii constantei de nivelare aa cum rezult ea din punerea condiiei ca MSE s fie minim (MSE este un indicator bun deoarece penalizeaz erorile mari le scoate mai bine n eviden datorit ridicrii lor la ptrat).

Pentru valorile mai apropiate de 1, vanzarile din perioada precedenta influienteaza intr-o proportie foarte mare vanzarile previzionate pentru perioada urmatoare, de aceea ele vor inregistra fluctuatii mari. Pe de alta parte, pentru valori ale lui mai apropiate de 0, previziunile de la o luna la alta vor tinde sa fie constante, intrucat influienta vanzarilor precedente este mult mai mica decat in primul caz. De aceea, pentru nivelarea volumului vanzarilor, pentru ca el sa nu varieze atat de puternic de la o perioada la alta, ci sa urmeze un anumit trend, astfel incat prognoza sa fie cat mai corecta (sa presupuna o abatere minima), se recomanda alegerea unei constante de nivelare mai apropiata de valoarea 0 (in cazul nostru optim = 0.27).

10.3. Decizia manageriala in conditii de incertitudine si risc

Conducerea SC Angelli SA realizeaza in principal doua produse: Sampanie clasica si Lichior. Pentru ambele produse volumul vanzarilor variaza intamplator de la o luna la alta, iar conducerea societatii este interesata in planificarea programului de productie pe ultimul trimestru a.c. astfel ca oferta sa se apropie cat mai mult de cererea manifestata pe piata. Ajustarea productiilor pentru produsele Sampanie clasica si Lichior este estimata in functie de volumul previzionat al vanzarilor corelat cu vanzarile reale din produsele concurente existente pe piata (produsele Sampanie cu aroma de piersici, Sampanie cu aroma de capsuni, Sampanie cu aroma de zmeura). Sunt evidentiate urmatoarele situatii obiective de evolutie a vanzarilor: Starea naturii SN1: situatie favorabila societatii Angelli (conditii slabe de concurenta) - cererea pentru produsul Sampanie clasica se estimeaza astfel: -cota de participare pe piata in luna octombrie : 0.5247 * 6000 = 3148.2 u.f. -cota de participare pe piata in luna noiembrie : 1.1 * 0.5345 * 6000 = 3527.7 u.f. -cota de participare pe piata in luna decembrie : 1.15 * 0.5392 * 6000 = 3720.4 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul Sampanie clasica se situeaza la nivelul: 3148.2+3572.7+3720.4 = 10396.3 u.f. - cererea pentru produsul Lichior sa fie in luna octombrie la nivelul de 1455 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = 0.9, apoi in luna noiembrie la nivelul 1400 u.f. si in decembrie 3500 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN1, cererea pentru produsul Lichior se situeaza la nivelul: 1455+1400+3500 = 6355 u.f. Starea naturii SN2: conditii medii de concurenta pe piata produselor Sampanie clasica si Lichior -cererea pentru produsul Sampanie clasica se estimeaza astfel: -cota de participare pe piata in luna octombrie: 0.5247 * 6000 = 3148.2 u.f. -cota de participare pe piata in luna noiembrie : 0.5345 * 6000 = 3207 u.f. -cota de participare pe piata in luna decembrie : 0.5392 * 6000 = 3235.2 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul Sampanie clasica se situeaza la nivelul: 3148.2+3207+3235 = 9590.4 u.f. -cererea pentru produsul Lichior sa fie in luna octombrie la nivelul de 1458.7 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = 0.2, apoi in luna noiembrie la nivelul 1200 u.f. si in decembrie 3200 u.f. Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul Lichior se situeaza la nivelul: 1458.7+1200+3200 = 5858.7 u.f. Strea naturii SN3: situatie nefavorabila pentru SC Angelli (concurenta agresiva a celorlalte produse) - cererea pentru produsul Sampanie clasica estimeaza astfel: -cota de participare pe piata in luna octombrie: 0.5247 * 6000 = 3148.2 u.f. -cota de participare pe piata in luna noiembrie : 0.95*0.5345 * 6000 = 3046.6 u.f. -cota de participare pe piata in luna decembrie : 0.9*0.5392 * 6000 = 2911.6 u.f . Rezulta ca in cazul starii naturii SN2, cererea pentru produsul Sampanie clasica se situeaza la nivelul: 3148.2+ 3046.6 + 2911.6 = 9106.4 u.f. -cererea pentru produsul Lichior sa fie in luna octombrie la nivelul de 1447.03 u.f. prognozat prin modelul Brown pentru = optim, apoi in luna noiembrie la nivelul 1000 u.f. si in decembrie 3200 u.f.

Rezulta ca in cazul starii naturii SN3, cererea pentru produsul Lichior se situeaza la nivelul: 1447.03+1000+3200 = 5647.03 u.f Sunt luate in cosiderare urmatoarele variante decizionale referitoare la oferta de productie pentru urmatoarele trei luni: V1 - oferta pentru produsul Sampanie clasica sa fie egala cu cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinute cu modelul Markov = 9590.4 u.f., iar oferta pentru produsul Lichior sa fie egala cu cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru = 0.2 + cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie = 1458.74+ 1000 + 3200 = 5658.74 u.f. V2 - oferta pentru produsul Sampanie clasica sa fie cu 5% mai mare decat cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinuta cu modelul Markov = 1.05*9590.4 = 10069.9 u.f., iar oferta pentru produsul Lichior sa fie cu 5% mai mica decat cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru = 0.2 + cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie = 0.95*5658.74 = 5375.8 u.f. V3 - oferta pentru produsul Sampanie clasica sa fie cu 5% mai mica decat cererea totala estimata pe baza cotelor de piata din octombrie, noiembrie si decembrie a.c. obtinuta cu modelul Markov = 0.95*9590.4 = 9110.8 u.f., iar oferta pentru produsul Lichior sa fie cu 5% mai mare decat cererea pentru luna octombrie estimata cu modelul lui Brown pentru = 0.2 + cererea de 1000 u.f. pentru luna noiembrie + cererea de 3200 u.f. pentru luna decembrie = 1.05*5658.74 = 5941.67 u.f.

Compararea diferitelor modalitati de desfasurare a productiei se face prin prisma unor consecinte de tip profit calculat pentru fiecare varianta decizionala Vi,i = 1,2,3 si starea naturii SNj,j = 1,2,3. Conducerea societatii doreste ierarhizarea variantelor decizionale in functie de profitul care ar putea fi obtinut atat in conditii de incertitudine, cat si in situatia in care, din experienta anterioara se estimeaza ca probabilitatile pj asociate starilor naturii sunt: p1=0.4 pentru SN1, p2 = 0.4 pentru SN2, si p3 = 0.2 pentru SN3. In conditii de incertitudine, ierarhizarea variantelor se poate obtine prin utilizarea criteriilor de decizie Wald, Laplace, Savage si Hurwicz. In conditii de risc, ierarhizarea variantelor decizionale se va face in functie de speranta matematica a profitului (valoarea medie probabilista a profitului) calculata pentru fiecare varianta. Structura situatiei decizionale sub forma unui set finit de variante de actiune, a mai multor stari ale naturii si posibilitatea de a calcula consecintele economice asociate fiecarei combinatii varianta decizionala - stare a naturii permite formularea unui model de decizie sub forma matriceala prezentata in tabelul urmator: Starea naturii SN1 (p1= 0.4) Cererea Sampanie cl = 10396.3 Cererea Lichior = 6355 5 * min (9590.4;10396.3)+ 3* Starea naturii SN2 (p2 = 0.4) Cererea Sampanie cl = 9590.4 Cererea lichior = 5858.7 Starea naturii SN3 (p3 = 0.2) Cererea Sampanie cl= 9106.4 Cererea Lichior = 5647.03

Varianta decizionala V1

Oferta Sampanie cl= 9590.4 Oferta Lichior= 5658.74 Varianta decizionala V2 Oferta Sampanie cl = 10069.9 Oferta Lichior = 5375.8 Varianta decizionala V3 Oferta Sampanie cl = 9110.8 Oferta Lichior = 5941.67

min (6355;5658.74) 20 * max (0; 9590.4 10396.3)+ 10* max(0;5658.74 6355) = 64928.22 u.m. 66476.9 u.m.

64926.22 u.m.

52910.19 u.m.

54489.4 u.m.

42389.4 u.m.

63379.01 u.m.

63959.8 u.m.

65331.69 u.m.

Aceasta situatie se rezolva apeland din pachetul de programe informatice WinQSB, programul DA (Decision Analysis), si vom completa urmatoarele specificatii:

Se introduc apoi datele de intrare cu ajutorul tabelului completat mai sus, in felul urmator:

Apelam apoi Solve and Analyse pentru a obtine urmatoarele rezultate :

Din analiza datelor, rezulta ca vom alege urmatoarele variante: Conform criteriului maximin (criteriu pesimist, al lui Wald) = Varianta 3 cu un profit de 63379.01 u.m. Conform criteriului maximax = Varianta 2 cu un profit de 66476.9 u.m. Conform criteriului lui Hurwicz = Varianta 3 cu un profit de 63379.01 u.m. Conform criteriului minimax Regret ( criteriul minimizarii regretelor, al lui Savage) = Varianta 3 cu un profit de 3097.89 u.m. Conform criteriului Laplace (equal likelihood) = Varianta 3 cu un profit de 64233.5u.m.

Costul maxim pentru echizitionarea unor informatii complete asupra starilor naturii este de 65627.59 u.m. (Expected Value of Perfect Information). Coeficientul reprezinta o valoare intre 0 si 1, prin care se defineste optimismul variantelor de alegere. Il vom determina pe astfel: h1 = *64928.22 + (1 - )*52910.19 h2 = *66476.9 + (1 - )*42389.4 h3 = *65331.69 + (1 - )*63379.01 In urma calculelor efectuate obtinem urmatoarele valori pentru : h1 = h2 => 1 = 0.87 ; > 0.87 => h2>h1 h1 = h3 => 2 = 0.90 ; > 0.90 => h1>h3 h2 = h3 => 3 = 0.96 ; > 0.96 => h2>h3 Daca apartine (0; 0.87) ierarhizarea variantelor este urmatoarea: V3, V1, V2 Daca apartine (0.87;0.90) ierarhizarea variantelor este urmatoarea: V1, V2, V3 Daca apartine (0.90; 0.96) ierarhizarea variantelor este urmatoarea: V2, V1, V3 Daca apartine (0.96;1) ierarhizarea variantelor este urmatoarea: V2, V1, V3 In conditii de risc se va alege varianta 1, cu un profit de 64001.87 u.m. (Expected value without any information).

10.4. Programarea activitatii unui proiect pentru introducerea in fabricatie a produsului Coniac. Cazul duratelor deterministe si analiza cost - durata
Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea in fabricatie a unui nou produsConiac la SC Angelli SA implica activitatile prezentate in tabelul urmator. Pentru aceste activitati s-au estimat atat duratele normale si costurile corespunzatoare, cat si duratele si costurile activitatilor in cazul suplimentarii resurselor umane si financiare necesare urgentarii acestor activitati. Conducerea SC Angelli SA doreste sa stie care este durata normala si durata cea mai mica de realizare a studiului de fezabilitate cat si costurile totale corespunzatoare. De asemenea conducerea este interesata in determinarea duratei medii de realizare a studiului, a costului optim asociat acestei durate si esalonarea in timp a activitatilor pentru obtinerea duratei medii, durata optima in cazul unui buget total de 2370 u.m. Simbol Denumire activitate Proiectare produs Elaborare program marketing Pregatire documentatie tehnica Construire prototip Elaborare prospect de marketing Estimare cost de productie Testare tehnica a productiei Studiul pietei Estimare cerere si pret de vanzare Redactare studiu final Activitati precedente A A A C D B,E H F,G,I Durata Durata normala urgentata (saptamani) (saptamani) 12 5 6 11 4 3 6 8 3 3 7 2 3 6 3 2 4 4 2 2 Costul normal (u.m.) 291 217 204 301 207 203 261 221 203 203 Costul duratei urgentate (u.m.) 336 231 205 321 208 204 271 251 204 204

A B C D E F G H I J

Programarea in timp a activitatilor pentru lansarea unui produs nou cu un cost optim corespunzator unei durate totale specificate pentru finalizarea proiectului se poate obtine cu ajutorul unui model ADC/Costuri. Vom rezolva cerintele acestui punct utilizand programul informatic PERT/CPM. Vom avea urmatoarele specificatii initiale:

Cu ajutorulul tabelului precedent vom completa datele de intrare:

Iar pentru obtinerea rezultatelor apelam Solve and Analyze, obtinand urmatorul grafic al activitatilor

Tabelul 1 - Durata totala normala, cost total normal

Tabelul 2 - Durata totala minima, cost total maxim

Tabelul 3 - Durata totala minima, cost total optim

Tabelul 4 - Durata totala medie, cost total optim asociat

Din tabelele de mai sus rezulta: In cazul realizarii proiectului in 32 de saptamani, costul total este de 2311 u.m. Daca proiectul se urgenteaza si se incearca o realizarea a acestuia in 19 saptamani, costul total va creste la 2435 u.m. Daca proiectul se realizeaza in 19 saptamani costul total optim este de 2411.5 u.m. Daca proiectul se realizeaza pe o durata medie de 25 de saptamani, costul total optim este de 2348 u.m. Se va obtine durata optima in cazul unui buget de 2370 u.m. relizand urmatorii pasi: Solve and Analyze -> Perform Crashing Analysis -> optiunea Meeting the desired budget cost, unde vom specifica bugetul dorit de 2370 u.m.. Rezultatele se centralizeaza in urmatorul tabel:

Observam de aici ca perioada perioada optima de realizarea a proiectului in cazul unui buget de 2370 u.m. este de 22,56 saptamani. In cazul realizarii proiectului in 25 de saptamani (durata medie), vom avea urmatoarele doua drumuri critice:

Din analiza Tabelului 1 rezulta: Activitatea A se afla pe drumul critic, se desfasoara pe o perioada de 12 saptamani, nu poate incepe mai devreme de prima saptamana si nu se poate termina mai tarziu de cea de-a 12 a saptamana. Activitatea B nu se afla pe drumul critic, avand o rezerva de 13 saptamani, dureaza 5 saptamani, se poate incepe in saptamana a 13a si se poate termina in saptamana a 18 a, sau in prima saptamana si sa se termina in a 5a. Activitatea C nu este pe drumul critic, are o durata de 6 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 12 a si sa se termine in a 18 a, sau cel mai tarziu in saptamana a 20 a si sa se termine in a 26 a. Aceasta activitate are o rezerva de 8 saptamani. Activitatea D se afla pe drumul critic, are o durata de desfasurare de 11 saptamani, poate incepe in saptamana a 12 a si sa se termine in saptamana a 23 a. Activitatea E nu se afla pe drumul critic, are o durata de 4 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 12 a, si sa se termine in saptamana a 16 a, sau cel mai tarziu in saptamana a 14 a, si sa se termine in saptamana a 18 a. Are o rezerva de 2 saptamani. Activitatea F nu se afla pe drumul critic, are o durata de 3 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 18 a si sa se termine in saptamana a 21 a, sau cel mai tarziu in saptamana a 26 a si sa se termine in saptamana a 29 a. Are o rezerva de 8 saptamani. Activitatea G este o activitate critica, cu o durata de desfasurare de 6 saptamani, putand sa inceapa in saptamana a 23 a, si sa se termine in saptamana a 29 a. Activitatea H nu este o activitate critica, are o durata de desfasurare de 8 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 16 a, si sa se termine in saptamana a 24 a, sau cel mai tarziu in saptamana a 18 a, si sa se termine in saptamana a 26 a. Are o rezerva de 2 saptamani. Activitatea I nu este o activitate critica, are o durata de desfasurare de 3 saptamani, poate incepe cel mai devreme in saptamana a 24 a, soi sa se termine in saptamana a 27 a, sau cel mai tarziu in saptamana a 26 a, si sa se termine in saptamana a 29 a. Are o rezerva de 2 saptamani. Activitatea J se afla pe drumul critic, are o durata de desfasurare de 3 saptamani, poate incepe in saptamana 29 si sa se termine in saptamana 32

Reprezentarea grafica a curbei costului proiectului pentru planificarea activitatilor la termenele lor minime sau la termenele lor maxime de incepere, vom utiliza datele din urmatorul tabel (PERT/Cost - Table)

Graficul se obtine apeland PERT/Cost - Graphic si va avea urmatoarea forma

10.5 Calculul profitului maxim probabil (speranta matematica a profitului) in cazul in care se va lansa pe piata produsul Coniac
Departamentul de cercetare productie al SC Angelli a creat un nou produs Lichior care a fost testat pe piata si care a fost acceptat de catre utilizatori. Pentru realizarea produsului conducerea SC Angelli SA are in vedere mai multe variante. Alegerea variantei convenabile depinde in principal de evolutia vanzarilor produsului peste 2 ani, acesta fiind timpul de amortizare al utilajelor. Dupa primul an se vor lua noi decizii in functie de situatia vanzarilor. Datele privind variantele si starile naturii pentru cele doua momente de decizie sunt prezentate in tabelul de mai jos. Conducerea SC Angelli SA doreste sa cunoasca actiunea pe care trebuie sa o intreprinda in prima si, respectiv, a doua etapa pentru a obtine maximum de profit. Anul t Variantele Starile naturii Conjunctura favorabila
(probabilitatea = 0.7)

Variantele Instalarea unui nou utilaj Cost 221 u.m.

Instalarea unui nou utilaj (cost 221 u.m.) Ore suplimentare de lucru Cost 203 u.m.

Conjunctura nefavorabila
(probabilatatea = 0.3)

Utilizarea capacitatii existente

Ore suplimetare de lucru (cost 203 u.m.)

Conjunctura favorabila
(probabilitatea = 0.7)

Instalarea unui nou utilaj Cost 221 u.m.

Instalarea unui nou utilaj si ore suplimentare de lucru Cost 424 u.m. Conjunctura nefavorabila
(probabilatatea = 0.3)

Ore suplimentare de lucru Cost 203 u.m.

Anul t+1 Starile naturii Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6 Cerere mica P = 0.1 Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6 Cerere mica P = 0.1 Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6 Cerere mica P = 0.1 Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6 Cerere mica P = 0.1 Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6 Cerere mica P = 0.1 Cerere mare P =0.3 Cerere medie P = 0.6

Profitul estimat 1001 801 701 801 701 601 701 601 401 801 701 401 707 601 401 601 601

Cerere mica P = 0.1

401

Procesul decizional in doua etape poate fi modelat cu ajutorul arborelui decizional. Vom introduce datele de intrare cu ajutorul tabelului de mai sus, si vom avea urmatoarele noduri:

Dupa introducerea datelor, vom obtine urmatorul arbore decizional:

Pentru a exemplifica metoda calculelor din cadrul arborelui decizional (calcule ce se efectueaza de la dreapta la stanga) se alege nodul numarul 10: 701*0.3 + 601*0.6 + 401*0.1 = 611 u.m. In cazul nodurilor in care avem prevzute costuri, valoarea acestora se scade din valoarea prevazuta sub nodul precedent. Analiza rezultatelor se realizeaza prin apelarea Results -> Show Decision Tree Analysis, iar datele sunt centralizate in urmatorul tabel:

Din acest tabel, observam ca se va opta pentru decizia de instalare a unui nou utilaj (aceasta aduce un profit mai mare, de 403.30 u.m.) , care in cazul unei conjuncturi favorabile ar duce in anul urmator la instalarea unui nou utilaj, iar in cazul unei conjuncturi nefavorabile ar duce in anul T+1 la utilizarea capacitatii existente. Vom analiza senzitivitatea solutiei la variatia probabilitatilor de realizare a starilor naturii, crescand procentul de indeplinire in cazul conjuncturii favorabile de la 70% la 75% , iar in cazul conjuncturii nefavorabile, scazand procentul de la 30% la 25%: Nodul 2: 630*0.75 + 611*0.25 = 625.25 u.m. profit Nodul 3: 480*0.75 + 378*0.25 = 454.5 u.m. profit Observam din aceste calcule ca tot in primul nod se vor obtine rezultate superioare, deci varianta optima va ramane neschimbata in urma variatiei probabilitatilor de realizare a starilor naturale.

10.7 Determinarea programului de fabricaie care permite

minimizarea cheltuielilor de productie si stocarea
Pe baza datelor obinute privind estimarea cererii produsului A, a estimrii vnzrii produsului B i din contractele ncheiate rezult c cererea pentru produsele A i B n lunile octombrie, noiembrie i decembrie a.c. este urmtoarea: Tabelul 10. 9 Produsul A-Sampanie cl B-Lichior Cererea n luna octombrie (u.f.) 3148.2 1447.03 Cererea n luna noiembrie (u.f.) 3207 Cererea n luna decembrie (u.f.) 3245.2

1201

3401

Se observ c cererea pentru produsul B este fluctuant, timpul de lucru disponibil al utilajului variaz, de asemenea de la o lun la alta n aceast perioad din cauza reparaiilor curente i medii. In aceste condiii, pentru satisfacerea cererii n perioada urmtoare, S.C. Angelli va lucra cu stocuri. Conducerea societii dorete s determine programul lunar de producie care minimizeaz cheltuielile totale de producie i stocare considernd c cheltuielile unitare sunt independente de cantitile realizate i stocate din fiecare produs. Modelul liniar pentru stabilirea programului de producie-stocare Variabilele modelului x1 = cantitatea din produsul A realizat n luna octombrie a.c.; x2 = cantitatea din produsul A stocat n luna octombrie a.c.; x3 = cantitatea din produsul A realizat n luna noiembrie a.c.; x4 = cantitatea din produsul A stocat n luna noiembrie a.c.; x5 = cantitatea din produsul A realizat n luna decembrie a.c.; x6 = cantitatea din produsul B realizat n luna octombrie a.c.; x7 = cantitatea din produsul B stocat n luna octombrie a.c.; x8 = cantitatea din produsul B realizat n luna noiembrie a.c.; x9 = cantitatea din produsul B stocat n luna noiembrie a.c.; x10= cantitatea din produsul B realizat n luna decembrie a.c.. Funcia obiectiv: minimizarea cheltuielilor totale de producie i stocare: (min) f(x) = 20 x1 + (0,015*20)x2 + 20 x3 + (0,015*20)x4 + 20 x5 + 10 x6 + (0,015*10)x7 + 10 x8 + (0,015*10)x9 + 10 x10 Restriciile problemei: pentru satisfacerea cererii produsului A2001 n luna octombrie a.c.: C1: x1 - x2 = 3148.2 pentru satisfacerea cererii produsului B2002 n luna octombrie a.c.: C2: x6 - x7 = 1447.03 pentru satisfacerea cererii produsului A2001 n luna noiembrie a.c.: C3: x2 + x3 - x4 = 3207 pentru satisfacerea cererii produsului B2002 n luna noiembrie a.c.: C4: x7 + x8 - x9 = 1201 pentru satisfacerea cererii produsului A2001 n luna decembrie a.c.: C5: x4 + x5 = 3235.2 pentru satisfacerea cererii produsului B2002 n luna decembrie a.c.: C6: x9 + x10 = 3401 pentru timpul de lucru disponibil al utilajului: C7: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produs A2001)0.1 x1 + 0,08x6 <=440.2 (luna octombrie a.c.)

C8: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produs A2001)0.1 x3 + 0,08x8 <=540.2 (luna noiembrie a.c.) C9: (durata medie (ore) de realizare a unei uniti fizice de produs A2001) 0.1x5 + 0,08x10 <= 640.2 (luna decembrie a.c.) pentru timpul de lucru disponibil al resursei umane: C10: 0,05x1 + 0,07x6 <= 320.1(luna octombrie a.c.) C11: 0,05x3 + 0,07x8 <= 320.1 (luna noiembrie a.c.) C12: 0.05x5 + 0.07x10 <= 320.1 (luna decembrie a.c.) pentru capacitatea de stocare: C13: 2x2 + 3x7 <= 6000 (luna octombrie a.c.) C14: 2x4 + 3x9 <= 6000 (luna noiembrie a.c.)

Rezultatul generat va fi de forma :

Parametric analysis pentru problema de productie-stocare

Parametric analysis pentru problema de productie stocare High Hand-Side

Parametric analysis pentru problema de productie stocare Objective Function

Parametric analysis pentru problema de productie stocare -Objective Function

Programul lunar de producie - stocare, modul de utilizare a resurselor disponibile (utilaj, resurs uman), costul de producie, costul de stocare, costul total i profitul total reies din analiza primul tabel. In tabelul de jos aceste date sunt sintetizate pentru produsul A-Sampanie Clasica si produsul B-Lichior Octombrie (a.c) Productia(u.f) Produsul A Produsul B Stocul (u.f) Produsul A Produsul B Utilajul Timp ocupat(h) Timp nefolosit(h) Resursa umana Timp ocupat(h) Timp nefolosit(h) Costul total (u.m) Costul de productie(u.m) Costul de stocare (u.m) Profitul net total (u.m) 3148 1561.85 0 57.8 439.76 0.43 266.74 53.36 64543.4 64525.8 8.67 20414.33 Noiembrie(a.c) 3207 2282.14 0 1139 503.27 36.93 320.1 0 87131 86961 170 22710.5 Decembrie(a.c) 3235 2262 0 Total 9590 6106 0 1196.8 1447.48 173.08 906.94 53.36 238998.4 238810.8 178.6 66085.33

504.48 135.72 320.1 0 87324 87324 0 22961

Pentru a putea scrie in forma duala aceasta problema se apeleaza la FORMAT-SWITCH TO DUAL FORM si vom obtine: (variabilele duale se noteaza cu U)

Exemplu pentru U3=20.107 (primul tabel randul 3- shadow price) ,in cazul cresterii cu o unitate fizica a cantitatii de produs A-sampanie clasica realizat in luna noiembrie,cheltuielile totale de productie-stocare vor creste cu 20,107. Evident,cheltuielile totale de productie stocare vor scadea cu 20.107 in cazul reducerii cu o unitate fizica a cantitatii de produs A Pretul de evaluare U3=20,107 poate fi aplicat pentru variatia cantitatii de produs A realizat in luna noiembrie numai in intervalul (3126; 3214,5).Analiza in afara acestui interval se va face pe baza informatiilor din tabelul 2 ,referitoare la parametrizarea termenului din partea dreapta a restrictiei C3 Pentru U11=-2,1429 , in cazul cresterii cu o ora a timpului de lucru alocat resursei umane in luna noiembrie ,cheltuielile totale de productie-stocare se vor reduce cu U11=2,1429 .Aceasta evaluarea a unei ore suplimentare de lucru in luna noiembrie este valabila pentru variatia timpului total de lucru al resursei umane in luna noiembrie a.c, in intervalul (319.72 ; 324.15). Analiza parametrica a termenului din partea dreapta a restrictiei C11 este prezentata si in tabelul 3. Interpretarea economica a unei probleme duale depinde de procesul economic care este modelat de problema initiala.In cazul acestui proiect,pretul umbra poate fi interpretat si ca nivelul maxim pe care firma poate fi dispusa sa-l plateasca pentru achizionarea unei unitati suplimentare dintr-o anumita resursa (ex : timpul liber)

10.2.1. Cazul produsului A Sampanie clasica

Societatea Comercial Angelli S.A. nu are contracte ferme pentru produsul A, acesta se vinde prin eforturile unei echipe de ageni de vnzri, ccare fluctueaz ca mrime. Se presupune c exist o legtur direct proporional ntre numrul de ageni de vnzare i volumul vnzrilor. Se dorete verificarea acestei ipoteze folosind datele disponibile pe ultimul an (tabelul 10.2). Pentru estimarea volumului vnzrilor produsului A n trimestrul urmtor, intereseaz modelul de previziunea cel mai recomandat avnd n vedere c conducerea firmei dorete s stabilizeze numrul acestor ageni de vnzare pentru a ncuraja creterea vnzrilor.

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Luna Oct-precedent Nov-precedent Dec-precedent Ian Febr Mar Apr Mai Iul Iun Aug Sept

Nr. Vanzatori 23 22 23 21 21 20 20 21 19 17 15 14

Vanzari din A (lei) 22810 19150 21610 20770 20110 20510 20510 19010 19160 18810 17610 17110

Serii de date necesare pentru regresia simpl: - pentru variabila explicativ/independent/exogen: Y1, Y2, ...Yn - pentru variabila explicat/dependent/endogen: X1, X2, ..., Xn. Modelul de regresie liniar simpl este de forma: y=a+b*x.

1. Reprezentarea grafic a datelor reale y=f(x) n form liniar y=a+b*x i respectiv, ln(y)=ln(a)+b*ln(x) pentru forma neliniar.

2.Analiza rezultatelor n cele dou forme ale ecuaiei de regresie pentru 95% nivel de semnificaie, respectiv pentru 90%.

3. Volumul estimat al vnzrilor recomandat s fie luat n considerare pentru producia urmatorului trimestru pe baza modelului de previziune cel mai potrivit n acest, caz, pe baza coeficientului de determinare R2 Forma liniara a ecuatiei de regresie este y=466,97x + 10580 si prezinta un coeficient de determinare R = 0,7159. Coeficientul de determinare pentru forma neliniara y=8449.1 ln(x) 5309,8 are valoarea de 0,7052. Coeficientul trebuie sa aiba o valoare cat mai apropiata de 1,astfel ca din cei doi coeficienti vom alege pe cel cu valoarea mai mare. Volumul estimat al vanzarilor este:
y=466,97 x + 10580

=> y=466,97 *13 + 10580 ==> y=16650.61