Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
(5/10)
Dezvoltarea angajailor (chart-uri de performan high performance areas, low performance areas);
Motivare i Creterea Satisfaciei angajailor (realistic work standards, periodic performance feedback); Recompensare (compararea angajailor pentru a stabili modul de alocare al recompenselor, bonus-urilor, mririlor) Transferuri pe orizontal; Promovri; Layoffs.
Copyright D&D/Testcentral, 2010 3
Criterii de performanta
After twelve years of therapy my psychiatrist said something that brought tears to my eyes. He said, "No hablo ingles." Definiie: un criteriu reprezint un standard n funcie de care se poate evalua performana oricrui obiect & oricrei persoane; Condiie esenial: un criteriu trebuie s poat diferenia ntre performan nalt i performan sczut (capacitate de discriminare); Criteriile pot fi clasificate n: criterii teoretice (theoretical) i criterii efective (actual) (Spector, 2008);
Job Agent imobiliar Sculptor Ghid Turistic Criterii Teoretice Vnzarea imobilelor Crearea unor opere de art Prezentarea obiectivelor turistice Criterii efective Comisioanele lunare din vnzri Cotaiile operelor sale la casele de licitaii Satisfacia turitilor la sfritul turului
Marketing Specialist
Creterea brand-ului
Criterion Contamination:
o parte a criteriului efectiv datorit unor influene externe msoar alte componente dect cele pentru care a fost constuit s msoare; Surse: factori externi sau lipsa fidelitii; Ex: sumele ncasate din comisioane fr a ine cont de situaia economic general; Alte exemple de criterii contaminate:______________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________ ___________________________________________________________________
Copyright D&D/Testcentral, 2010 5
Criterion Deficiency (criterii incomplete): ... Why is it called 'after dark' when it really is 'after light'?
Criteriul efectiv nu acoper dect parial criteriul teoretic; Criteriul efectiv ofer informaii doar despre o proporie a criteriului teoretic; Exemplu: scorurile obinute de elevii de clasa a IV a la un examen (matematic) de admitere ntr-o clas cu profil real; nvtorii nu predau doar matematic, iar analiza achiziiilor academice ale elevilor la matematic reflect doar o parte a performanei nvtorului; Alte exemple de criterii deficiente:_______________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________ __________________________________________________________________________
Criterion Relevance
atunci cand un criteriu efectiv acopera sau masoara criteriul teoretic pentru care a fost construit
Nivelul de specificitate:
ex:________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________
ex:________________________________________________________________________ ________________________________________________________________________
Principiu (Spector, 2008) Se vor utiliza criterii specifice n special cu scopul de a oferi un feedback detaliat asupra performanei n vederea dezvoltrii KSAO pentru un anumit angajat; Se vor utiliza criterii generale de performan pentru a stabili decizii administrative (sanciuni, recompense, promovri, concedieri etc).
Copyright D&D/Testcentral, 2010 8
Calitatea pieselor
Lucrul la Strung
Prezen
Comunicarea cu ceilali Respectarea ordinelor Instruirea celorlali
_________
_________ _________ _________
_________
_________ _________ _________
_________
_________ _________ _________
_________
_________ _________ _________
_________
_________ _________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
_________ _________
Task Performance se refer la performana efectiv a persoanelor n sarcinile care constituie nucleul dur al unei anumite munci. Ex: profesor activitile de predare, pregtirea cursurilor etc.
Contextual performance se refer la activiti i sarcini suplimentare, de obicei voluntare prin intermediul crora o persoan asist ali colegi sau organizaia n ansamblu (Borman, Ilgen, & Klimosky, 2003). Ex: profesor - ine locul unui coleg; colaboreaz cu alte instituii etc.
Masurarea performantei
Metodele de msurare ale performanei n munc pot fi: Obiective: nregistrri ale diferitelor tipuri de comportamente (numrul de zile lipsite nemotivat, durata medie a ntrzierilor) sau rezultate efective (nr. de piese produse/lun);
Subiective: evaluri oferite de persoane (knowledgeable) care dein informaii despre performana profesional a unei anumite persoane (de obicei superiorii) (Spector, 2008).
Date despre performana obiectiv a persoanelor pot fi identificate n principal n registrele companiei: Direct measures of productivity; Personnel data (ntrzieri, absene, accidente, promotion rates); Quality Measurement (nr. de erori, pierderi etc). (Schmidt, 1980). Cea mai mare parte a companiilor nregistreaz date despre angajai (personnel data) ct i despre productivitatea acestora, bonus-urile promovrile, respectiv concedierile i neacordarea primelor realizndu-se n funcie de atingerea obiectivelor propuse. Exerciiu identificai metode de a msura obiectiv performana profesional pentru urmtoarele job-uri: Vidanjor; Avocat recuperri creane; Contabil-ef; Ofier Armat;
Behavior Focused Rating Form / BARS: 1. Ezit a lua o decizie sau un angajament att n faa board-ului ct i n privina celor doi manageri. 2. Dei pare a fi orientat ctre a lua o decizie, modul n care discut cu Mihai, cu ambii manageri sau cu board-ul este caracterizat de ezitri. Candidatul nu pare a fi orientat ctre implementarea unei decizii. 3. Analizeaz comparativ mai multe linii decizionale. Alege o direcie de aciune, dar nu reuete s implementeze soluia n mod concret. Utilizeaz sfaturi generale, fr a aborda aspecte sau consecine concrete. 4. Are capacitatea de a analiza multiple direcii decizionale. Deciziile pe care le propune dei complexe sunt descrise sau concretizate ntr-o manier practic. Stabilete soluii funcionale i are capacitatea de a le implementa. 5. Capacitate decizional complex, surprinde multiple aspecte ale problematicii propuse. Manifest determinare n implementarea deciziilor. Deciziile vizeaz obiective pe termen mediu i lung. Feedback 360
... si nu intotdeauna avem criterii simple, sau singulare deseori evaluarea psihologica este cuplata cu strategia organizatiei si criterii foarte specifice trebuie atrase in ecuatie criterii multiple: Behind every successful man is a surprised woman. de exemplu: Fluctuatie de personal:
avem nevoie de o resursa umana mai stabila, pentru ca avem costuri mari de recrutare, selectie, training etc. avem nevoie de o resursa umana multumita de munca, pentru ca ... avem nevoie de avant si de oameni implicati avem nevoie de oameni care sa nu ... avem nevoie de oameni potriviti cu valorile noastre avem nevoie de oameni sanatosi fizic si psihic (se cascadeaza de obicei din zona de CSR)
Copyright D&D/Testcentral, 2010 16
Satisfactia muncii
Organizational health
customer satisfaction (Koys, 2001), productivity (Huselid, 1995), future revenue growth (Baron, Hannan, & Burton, 2001), profitability (Glebbeek & Bax, 2004).
pierderi directe, prin costuri marite de recrutare, selectie, training pierderi indirecte, de imagine (plecarile atrag dupa sine pierdere de equity)
marcheaza
este controlat in mod traditional prin schimbari in mediul de lucru, pentru ca in mod traditional caracteristicile jobului au fost privite ca determinantii principali ai fluctuatiei factorii dispozitionali (in special job attitudes) au fost ignorate
Copyright D&D/Testcentral, 2010 17
Withdrawal model: If you don't like your job, you don't strike! You just go in every day, and do it really half assed. That's the American way. (Homer)
unii indivizi sunt mai susceptibili sa se retraga si sa demisioneze alti indivizi sunt mai susceptibili sa continue, chiar si in conditii non-ideale
Predictori determinati de diferite modele (Barrick & Mount, 1991; Salgado, 2002): perceived ease of movement to jobs outside the current employer impulsivitate negative affectivity commitment propensity personalitate:
Nevrotismul negative emotionality & impulsivity Deschiderea catre experiente ease of de-attachment Constiinciozitatea commitment, perceived moral obligation (Extraversia + complaining behaviors, + socializare intraorganizationala, + relatii extra-organizationale) impulsive quitters & wanderlust quitters
Hobo Syndrome (Ghiselli, 1974): cei care au schimbat slujbe in trecut, vor schimba si in viitor
Concluzie:
fluctuatia de personal (intention to leave) are ca predictori individuali doar atitudini / dispozitii / personalitate
To be stupid, selfish, and have good health are three requirements for happiness, though if stupidity is lacking, all is lost. ... este definit ca o sum a reaciilor afective ale unui angajat fa de slujba sa. (Cranny, Smith & Stone, 1992). este o funcie a diferenierii dintre un eveniment ateptat i un eveniment petrecut construct multidimensional Pay satisfaction Promotion cel mai bun predictor al intentiei de a pleca din organizatie Benefit Rewards Operating procedures Co-workers factor igienic si de sprijin Work itself cel mai puternic spill-over effect cu satisfactia vietii Communication
Relatia cu performanta relaia cu performana este pozitiv, dar neateptat de redus ca intensitate (George & Jones, 1997)
presupunerea vehiculat de obicei este aceea c angajaii satisfcui sunt mai eficieni i mai productivi, pe cnd cei nesatisfacui sunt mai neproductivi studiile recente spun c, da, relaia exist, ns ea este att de slab ca intensitate nct de principiu nu justific eforturile de integrare n politici de resurse umane
la nivel ecologic s-a demonstrat c organizaiile cu un nivel general mare de satisfacie a muncii au o performan mai ridicat dect organizaiile cu o satisfacie mai mic a muncii (Ostroff, 1992).
Relatia cu predispozitiile emotionale NU coreleaza cu propensiunea individului de a resimi preponderent afecte negative sau preponderent afecte pozitive (Agho, Price & Mueller, 1992) coreleza cu Nevrotismul (Judge & Hulin, 1993)
Relatia cu satisfactia vietii spill-over effect dinspre life satisfaction spre work satisfaction (Judge & Watanabe, 1993) relatie cu outcome-uri ale life satisfaction: optimism & happyness
pentru ca prezice performanta organizationala la nivel ecologic pentru ca prezice la nivel individual intention to leave
pay, benefits, rewards etc. imposibil de influentat potrivirea cu munca propriu-zisa (operating procedures & communication) co-workers, interaction etc. (variabile de sprijin)
Copyright D&D/Testcentral, 2010 22
comportament extra-rol: comportamente care exced ceea ce se ateapt de la un angajat civism: sum a tuturor acelor comportamente pozitive ale indivizilor, care sunt relevante pentru comunitatea de apartenen (Sagie, 1998)
Altruismul (altruism)
detectarea unor comportamente precum ajutorarea celorlali, atunci cnd acetia se confrunt cu un volum foarte mare de munc, preluarea muncii colegilor care sunt abseni, dorina de a-i ajuta pe ceilali n probleme legate de munc, ajutorarea celorlali chiar i atunci cnd ajutorul nu este cerut explicit etc.
Contiinciozitatea (conscientiousness)
detectarea unor comportamente responsabile, axate pe munc grea i onest, precum i pe lipsa unor comportamente deviante (sau marginal devinte), cum ar fi absenteismul, pauzele prea lungi sau prea dese, nclcarea anumitor reguli ale organizaiei etc.
Andurana (sportsmanship)
detectarea unor comportamente care in de puterea de a munci fr a i deranja sau ncurca pe ceilali, fr a se plnge de obstacole sau greuti, existena unei atitudini pozitive, care nu minimizeaz greutile, dar nici nu le augmenteaz, care ndeamn la concentrarea pe soluie mai degrab dect pe problem etc.
Curtoazia (courtesy)
detecteaza comportamente prin care se demonstreaz grija pentru sentimentele celorlali i dorina de a nu-i ncrca pe acetia cu griji sau probleme suplimentare; este vorba de exemplu de ncercarea de a evita s creeze probleme pentru colegi, dorina de a nu nclca drepturile celorlali, grija la felul n care propriul comportament influeneaz munca i viaa celor din jur etc.
detecteaza comportamente discreionare prin care se indic faptul c angajaii particip la viaa politic a organizaiei n mod responsabil; exist aadar dou faete, anume participarea la grijile organizaiei i caracterul responsabil al acestei participri.
Predictori:
Predictori:
Predictori:
Valorile individuale vs. organizationale (= individuale, impartasite) au la baz componente cognitive, afective i comportamentale (Rokeach, 1973)
Un exemplu de component cognitiv sunt cunotinele unui individ despre cum este corect s se comporte. Exemple de componente afective sunt acele comportamente n care individul este implicat emoional. Exemple de componente comportamentale sunt acele manifestri ctre care individul s-ar putea simi obligat s se ndrepte
Definire: foarte dificila exist discuii privind includerea lor n sfera personalitii ori n sfera volitiv (motivaional)
Utilizarea conceptului de fit in selectie este de dorit? poate duce la uniformitate, lipsa de diversitate facem asta oricum, la nivel implicit erori sistematice de evaluare
Copyright D&D/Testcentral, 2010 26
e relevanta usurinta de integrare a valorilor unui loc de munca se pune o intrebare: ce noima are selectia pe baza valorilor, daca ele vor fi oricum modificate prin contactul cu organizatia?
componente structurale: fac parte din ceea ce indivizii sunt si nu pot fi influentate de organizatie, cel putin nu in timp scurt
socializare de gen: valori feminine vs. masculine valori legate de munca: etica protestanta etc. ...
Conceptul de shared, din shared values imposibil de pus in evidenta din punct de vedere empiric, dimpotriva
Putere: include valori precum statutul social, poziia social, prestigiul, mobilitatea social ascendent, controlul asupra altor persoane, controlul asupra unor resurse, bunstarea financiar (ca metod de control. Realizare: include valori care in de competen i de succes personal; Hedonism: include valori care in de propria plcere, de auto-gratificare, de obicei relaionat la simuri; Stimulare: include valori precum cutarea noului, curiozitatea, deschiderea spre experiene, dorina de nou, de provocare;
Autodirecionare: include valori precum independena, dorina de a fi propriul stpn, rezistena la presiuni externe, independena nu doar n aciune ci i n gndire etc.;
Universalism: include valori precum nelegerea, tolerana, altruismul, protecia naturii sau a oamenilor care au nevoie de protecie etc. Benevolen: include valori care in de o atitudine pozitiv i ajutortoare fa de ali oameni, concretizat n comportamente sau manifestri care protejeaz oamenii, prietenii, familia, prietenii, cunotinele proprii etc. Tradiie: include valori precum acceptarea i respectarea tradiiei, a culturii i istoriei proprii, conservatorism, nchidere la valori noi, rebele, reformatoare etc. Conformitate: include comportamente care sunt caracterizate de un control puternic al impulsurilor, n special al acelor impulsuri care ar putea viola normele ori cutumele de bun convieuire. Securitate: include manifestri i comportamente care in de siguran, armonie, nonviolen, stabilitate, nu doar n ceea ce privete propria poziie ntr-un grup, organizaie sau societate, ci de asemenea n ceea ce privete stabilitatea societii n ansamblul ei.
Copyright D&D/Testcentral, 2010 28
Concluzie pentru a face selectie pe baza de value fit este necesara o evaluare anterioara a valorilor din organizatie
valorile existente sau cele dorite/stipulate de management? pe baza carei liste de valori? au aceste valori de fapt sens?
mai ales in conditiile in care de cele mai multe ori aderenta la o valoare este o variabila switch (on/off): o persoana ori are o anumita valoare, ori nu o are
occupational health: physical and psychological wellbeing opusa stresului ocupational are sens in special in contextul implementarii consecvente a politicilor de responsabilitate corporatista (CSR): resursa umana este o resursa ca oricare alta, care se cere exploatata rational Modele explicative pentru stresul ocupational Modelul fiziologic (Selye, 1936): raspuns nonspecific la stresori; eustres/distres Person-Environment Fit (P-E Fit) (French & Caplan, 1972): stresul ocupaional rezult din incompatibilitatea dintre persoan i mediu Demand Control model (Karasek, 1979): presiunile obiective ale mediului de lucru vs. libertatea decizional a angajatului Modelul tranzactional (Lazarus, 1966): procesare cognitiva in 2 faze
coping
stresul are efecte asupra organizatiei: performanta, customer satisfaction etc. efecte asupra indivizilor: health problems, low performance poate fi controlat la selectie prezicand: mecanisme de somatizare (Type A Behavior Pattern)
set de credine despre sine i despre lume; set de valori care converg spre un nucleu motivaional (a munci din greu, dorina de realizare etc.); stil de via, de raportare la mediu (competitivitate, simul presiunii timpului etc.). emotional intelligence: emotion control, emotion knowledge, reality testing etc.
mecanisme de coping