07.11.

2011

Curs

Genetica

Gena

Gena reprezinta un ansamblu liniar de secvente nucleotidice care codifica pentru o molecula de ARN functional respectiv pt un lant polipeptidic. Def2:Gena reprezinta o unitate de transcriptie. Gena prezinta 3 caracteristici importante:

1.E o unitate functionala deoarece determina caracteristici ereditare

2)E o unitate mutationala deoarece structura chimica a unei gene se poate modifica prin mutatie ducand la aparitia unui caracter nou.

3)O unitate de recombinare deoarece in urma procesului de crossing-over are loc un schimb reciproc de gene intre cromatidele nesurori ale cromozomilor omologi.

Dupa functie: Gene STRUCTURALE Gene OPERATOARE Gene REGLATOARE

Codifica sinteza lanturilor polipeptidice ale proteinelor cu rol structural sau enzimatic

Declanseaza sau nu activitatea genelor structurale Controleaza si dirijeaza activitatea genelor operatoare si structurale.

STRUCTURA GENEI :

Gena prezinta o catena codificatoare (catena SENS ) cu directia 53 si o catena ANTISENS (5---3) care reprezinta catena matrita pentru sinteza ARN-ului. Deci , catena de ARN va avea o structura identica cu a catenei sens si complementara cu a catenei antisens.

5CGATGCAT3

------- 3 GCTACGTA5

Gena prezinta la un capat o secventa care nu codifica si nu este transcriptibila si care se numeste PROMOTOR , iar la celalalt capat prezinta o secventa necodificatoare si netranscriptibila denumita TERMINATOR! Intre promotor si terminator se gaseste unitatea functionala a genei , care este transcrisa in ARN-ul mesager.

PROMOTORul este caracterizat de o prezenta de 200 perechi de baze care prezinta in pozitia ,3 secvente nucleotidice denumite CONSENS ,respectiv in pozitia 30 se gaseste cutia tata ,sau Higness care determina 1 nucleotid are va fi transcris in ARN. In pozitia 75 se gaseste cutia CAAT , iar in pozitia 90 se gaseste cutia GC. apoi SITUSUL DE INITIERE AL TRANSCRIPTIEI : O secventa care e transcrisa ,dar nu este translatata.(5UTR regiune netranslatata)-prezenta la toate genele. Aceasta secventa contine codonul de initiere : ATG care semnaleaza inceperea procesului de translatie ,adica acest codon codifica primul AA al lantului polipeptidic. Apoi urmeaza:exoni - introni - exoni - introni pana la ultimul exon .

TERMINATOR : dupa ultimul exon al genei , se gaseste o alta secventa 3 UTR care de asemenea nu este translatata si a carei structura incepe cu unul dintre codonii STOP/ TERMINATORI. ( TAA ,TAG , TGA ). Acesti codoni semnaleaza oprirea procesului de translatie , respectiv incetarea sintezei proteice. La o distanta de aprox. 15-30 Nu , se gaseste un SITUS la nivelul caruia are loc desprinderea moleculei de ARN sintetizata de pe catena matrita de ADN. Acest situs poarta denumirea de SITUSUL DE POLIADENILARE. ARN-ul premesager se transforma in ARN matur in urma urmatoarelor procese: Matisarea sau procesul de Splysing (?) reprezinta decuparea si indepartarea intronilor si asamblarea exonilor . La capatul 5 al ARN-ului premesager denumit si TRANSCRIPT PRIMAR se adauga o secventa de 7 metil GUANINA , denumita structura CAP ,cu rol in protejarea capatului 5. La capatul 3 are loc un proces de POLIADENILARE.

REGIUNEA CENTRALA A GENEI (cadrul de citire) , are o structura discontinua fiind reprezentata de o alternanta de secvente informationale denumite EXONI si secvente noninformationale , denumite INTRONI. EXONI

EXONII sunt secvente prezente in structura ARN-ului premesager si in structura ARN-ului matur. Exonii au rolul de a codifica sinteza unitatilor functionale si structurale din structura proteinelor(lanturi polipeptidice) ,denumite DOMENII. Numarul EXONILOR variaza de la o gena la alta fiind cuprins intre 2 si 50 . Exista gene in care unii exoni nu sunt translatati , desi ei exista in structura ARN-ului mesager matur. ( ex: exonul 1 din structura insulinei , nu este translatat). Exista gene diferite care prezinta in structura lor unul sau mai multi exoni identici.

INTRONI

INTRONII sunt secvente prezente in ARNul premesager si absente in ARNul matur. Majoritatea intronilor prezinta la un capat G T iar la celalalt capat AG. Marimea intronilor este de regula mai mare decat a exonilor pe care ii separa. Numarul intronilor este de regula egal sau cu 1 < decat al exonilor din structura genei respective. zB:gena pentru DISTROFINA (proteina care prin alterare da distrofie musc. )- 73 exoni si 73 introni. Gena pt factorul 8 de coagulare a sg (hemofilie) 26 exoni si 25 introni.

Exista gene lipsite de introni , cele care codificau pentru histone (histogene) , sau gene din structura AND-ului mitocondrial .

Genele sunt localizate pe cromozomi , astfel incat fiecare crz prezinta un nr specific de gene dispuse intr-o ordine bine stabilita , iar regiunea ocupata de o gena pe cromozom , poarta denumirea de LOCUS (pl.Loci). Gena se gaseste in natura , in stare normala , denumita GENA SALBATICA>. O gena salbatica poate suferi mutatii , rezultand una sau mai multe variante ale ei ,denumite ALELE. DEF: Cuplul ALELIC este reprezentat de genele situate pe loci omologi. Alelele unui cuplu alelic pot fi identice , determinand un genotip HOMOZIGOT , sau pot fi diferite , reprezentand un genotip HETEROZIGOT.

INTERACTIUNILE DINTRE GENE

1)Relatiile dintre genele alele: a)Relatia de DOMINANTA : Gena dominanta ,notata mereu cu majuscula , se exprima in fenotip atat in stare homozigota , cat si in stare heterozigota. b)Relatia de RECESIVITATE: Gena recesiva, notata mereu cu litera mica , se exprima in fenotip doar in stare homozigota . c)Relatia de CODOMINANTA: Cand doua gene dominante sunt situate pe loci omologi ,se exprima ambele in fenotip .

Trei alele situate pe 9q34 sunt implicate in determinismul genetic al sistemului ABO: A, B si 0. -A si B sunt codominante- grupa de sange AB , se sintetizeaza la nivelul eritrocitelor , atat antigenul A cat si antigenul B. -A si B sunt dominante fata de 0. Asta inseamna ca gr A va fi determinata de genotipurile AA si A0. (la fel si pentru B ) -Alela 0 este nefunctionala , adica nu codifica sinteza nici unei GLICOZILTRANSFERAZE.

INTERACTIUNEA INTRE GENELE NEALELE:

Pe crz 19 , exista genele H si h , adica H e dominanta. De la gena H se porneste sinteza atg din gr sangvine , pentru ca H are rolul de a veni cu o molecula de L- fucoza si de a o aditiona la un mucopolizaharid de baza , si sintetizeaza un antigen de baza .-> Antigen H .

Gena A ,care poate sa existe pe crz 9 , are rolul de a determina aditia la atg H , a unei molecule de N-Acetil Galactoxamina . Daca pe crz 9 am celalata gena dominanta , ea determina sinteza atg B , cu conditia ca atg H sa fie sintetizat anterior. Se aditioneaza la atg H +D-galactoza.

Observam ca gr de sg 0 , nu e lipsita de antigene , are atg H . Gr AB , are atg A + atg B.

Schema: Crz 19 H, h H determina sinteza Ag(antigenului) H. Crz 9 A ,B, 0 gA+AgH --aditia n-acetil-galactozamina gB+Ag H aditia d-galactoza In situatia in care nu exista gena dominanta H , atunci nu se va sintetiza Ag H existenta unei gene dominante A sau B este inutila in sinteza producerii Ag A sau B. Aici intervine procesul de EPISTAZIE La genotipul Ag. hh , in care nu se sintetizeaza nici un

EPISTAZIE o gena recesiva poate inhiba efectul unei gene dominante nealelice. FENOMENUL DE LINKAGE procesul prin care gene nealelice de pe acelasi cromozom ,apropiate, se transmit inlantuit.

INSUSIRI LEGTE DE FUNCTIA GENELOR :

1)SPECIFICITATEA este reprezentata de insiruirea particulara a Nu. Pe o anumita secventa din structura primara a ADN-ului , corespunzatoare structurii unei gene.

2)PLEIOTROPIA- o gena mutanta influenteaza si activitatea altor gene. Aceasta insusire este caracteristica sindroamelor : zB: sindromul Marfan caracterizat de o transmitere autozomal dominanta si prezinta ca si caracteristici importante : modificari oculare (dizlocare de cristalin ) , anevrism aortic(slabesc peretii aortei), un piept excavat(curbare a sternului) , modificari la nivelul mainii (arahnodactilie alungirea si subtierea patologica a degetelor). In acest sindrom , gena mutanta determina efecte in sinteza de colagen , si modifica si activitatea altor gene

EXPRESIVITATEA gradul diferit de manifestare in fenotip a genei mutante la membrii unei familii. zB: polidactilia (cu transmitere autozomal dominanta) la unele persoane poate sa apara prin prezenta degetelor suplimentare , la altele prin unirea degetelor (sindactilie), absenta unuia sau a mai multor degete ( adactilie) , iar la altele poate sa apara prin prezenta unei excrescente carnoase neg.

POLIGENIA un caracter apare in urma actiunii mai multor gene . Exista caractere poligenice normale , precum greutatea , inaltimea , inteligenta , culoarea ochilor si a pielii , si exista si caactere poligenice patologice precum luxatia congenitala de sold , diabetul zaharat , ulcerul sau spina bifida.