De ce sunt scumpe medicamentele?!

De: Dan COSTE Aparut in nr 17 / 04 August 2009 Categorii: ECONOMIC

Piata medicamentelor infloreste de la un an la altul, chiar si in conditii de criza. Proportional, pacientii cheltuie din ce in ce mai mult pentru sanatate si primesc tot mai putin. Producatorii, distribuitorii si medicii sunt bine reprezentati de numeroase asociatii profesionale, care le apara eficient interesele. Pacientul ar trebui sa fie si el reprezentat de stat, insa acest lucru nu se prea intampla. Stau dovada cresterea permanenta a preturilor medicamentelor si diversele practici - dincolo sau la limita legii - de promovare si desfacere a diverselor produse. In 2005, piata farmaceutica romaneasca a depasit cifra de afaceri de un miliard de euro. In 2006 atingea 1,5 miliarde, pentru ca in 2007 sa se cifreze la 2,1 miliarde de euro. Previziunile pentru anul in curs sunt greu de estimat, datorita crizei mondiale, insa in nici un caz piata medicamentelor nu va scadea fata de anii anteriori. Cu toate acestea, tara noastra sta cel mai prost in privinta consumului de medicamente per ansamblu. Acesta nu trece de 70 de euro/an/locuitor, in vreme ce ungurii isi permit sa cheltuie 367 de euro/an/locuitor. Anual, medicii romani elibereaza doar 0,6 retete pe cap de pacient. Pentru stimularea consumului, producatorii si distribuitorii de medicamente au identificat tot felul de metode. La unele dintre acestea ne vom referi in cele ce urmeaza. Practici ilicite si imorale ale producatorilor

Medicamentele se impart in doua mari categorii: cele inovatoare sau originale, descoperite in urma mai multor ani de cercetari si a unor investitii enorme si cele generice, care le imita pe primele, dupa expirarea perioadei de protejare a patentului. In lume exista doar cateva companii de forta care produc medicamente inovatoare. Medicamentele sunt protejate pe o perioada de 20 de ani. Dupa aceea, oricine este capabil sa produca un medicament echivalent o poate face fara restrictii. Produsul rezultat, numit generic, nu este cu nimic mai prejos decat originalul, cu deosebirea ca este mult mai ieftin. De curand, Comisia Europeana a dezvaluit ca marii producatori de medicamente inovatoare au blocat ori nu au scos pe piata in mod deliberat medicamente generice ieftine, dupa expirarea patentului. In urma acestei practici, in perioada 2001 2007 europenii au platit pe medicamente cu trei miliarde de euro mai mult decat ar fi fost normal. Mai exact, comisia a descoperit ca, pana ca o versiune generala a unui medicament sa devina valabila dupa expirarea patentului, au trecut luni si chiar ani. In acest scop, marile companii au recurs la diverse metode cel putin imorale. In primul rand, au inregistrat produsul in mai multe tari, sub denumiri diferite, obtinand mai multe patente pentru acelasi medicament. S-a ajuns pana la 1.300 de patente pentru acelasi produs. O alta practica a constat in chemarea in judecata a producatorilor care au creat medicamentul generic, chiar dupa expirarea termenului de protejare a inventiei. Cum procesele dureaza ani de zile, in acest timp produsul inovator s-a vandut in continuare, profitul inregistrat astfel acoperind cu prisosinta cheltuielile de judecata.

Documentele confiscate de comisarul european de la unii producatori atesta cum acestia cautau in permanenta solutii pentru obtinerea de brevete, cu singurul scop de a limita posibilitatile competitiei. S-a mers pana acolo incat marile companii au platit producatorilor de generice si pana la 200.000 de milioane de euro, numai ca acestea sa amane lansarea pe piata a medicamentelor la preturi mai mici. Astfel, primii producatori si-au vandut in continuare produsele inovatoare la preturi mari, iar ceilalti au obtinut profituri fara sa faca nimic. Printre companiile incriminate la Bruxelles se numara GlaxoSmith Kline din Marea Britanie, Sanofi-Aventis din Franta si Pfizer din SUA. Companiile l-au acuzat pe comisarul european ca nu reuseste sa priceapa complexitatea pietei. Amenzi aplicate, dar suspendate

In octombrie 2007, Consiliul Concurentei din Romania a declansat din oficiu o investigatie pe piata distributiei de medicamente, cu privire la incalcarea legii in materie. Legea interzice asociatiilor de agenti economici luarea oricarei decizii ce are ca obiect sau ca efect restrangerea, impiedicarea ori denaturarea concurentei pe piata romaneasca. Pentru intelegeri anticoncurentiale de impartire a pietei de insulina din Romania au fost aplicate urmatoarele amenzi: - SC Mediplus Exim SRL 49.231.049,79 RON; - SC Relad Pharma SRL - 26.312.060,59 RON; - SC A&A Medical SRL 4.331.908,87 RON; - SC Eli Lilly Export SA 3.823.710,36 RON. Cum era si de asteptat, s-au depus contestatii. In mai anul

trecut, justitia a respins contestatia Mediplus Exim SRL. A urmat contestatia Relad Pharma, care inca se judeca. Urmeaza ca si celelalte firme implicate se adreseze justitiei, timp in care sanctiunile sunt suspendate. Genericele, la fel de eficiente ca inovatoarele

Romanii cumpara 60% medicamente autohtone si 40% din import. Cu toate acestea, circa 80% din bani sunt cheltuiti pe cea de-a doua categorie de medicamente. Cei mai multi dintre noi nu stiu ca, daca achizitioneaza un medicament strain, asta nu inseamna ca este si inovator. Preferam medicamentele germane, spre exemplu, desi aceasta tara produce, la fel ca si noi, doar medicamente generice. Astfel, pacientii nu platesc mai mult pentru ceva mai bun, ci pentru marca producatorului.. Medicii intretin confuzia pacientilor, recomandand anumite medicamente, in functie de propriile interese. Mai grav, unii medici sustin, in mod eronat, ca medicamentele straine sunt inovatoare, iar cele romanesti doar niste copii ale primelor. In acest sens, precizarile Agentiei Nationale a Medicamentului sunt fara echivoc: Medicamentele originare care se afla inca sub protectia patentului nu au inlocuitori si sunt necesare pentru tratarea anumitor afectiuni pentru care nu exista alternative de tratament. Cum se formeaza pretul medicamentelor

Indiferent de tara de origine, producatorul trebuie sa inregistreze medicamentul pe care vrea sa il scoata pe piata la Ministerul Sanatatii.

De comun acord, se stabileste un pret, care nu mai poate fi modificat ulterior. In cazul medicamentelor din import, se negociaza pretul fara taxe, la intrarea acestuia in tara. Apoi, se adauga o cota de 8,5%, cunoscuta sub denumirea de marja de import. Pentru acoperirea cheltuielilor de desfacere catre farmacii, distribuitorii mai beneficiaza de o cota de 7,5%, pretul astfel format primind denumirea cu ridicata. La acesta se adauga TVA. In fine, farmaciile isi mai adauga si ele un adaos comercial, in functie de valoarea comerciala, cuprins intre 12 si 24%. O importanta covarsitoare in stabilirea pretului o are negocierea cu reprezentantii Ministerului Sanatatii. Daca se obtine un pret bun, afacerea poate deveni extrem de profitabila. Motiv din care se pot acorda spagi substantiale, cheltuiala care in timp se justifica cu prisosinta. Sponsorizari all-inclusive

In ciuda faptului ca produsele ce se elibereaza doar pe baza de reteta in spatiul comunitar nu pot fi promovate prin publicitate decat in randul medicilor si farmacistilor, producatorii si distribuitorii au gasit o modalitate sa-si promoveze produsele. Medicii care prescriu mai multe retete pentru anumite medicamente, sunt recompensati cu bonificatii procentuale din cifra de vanzari, cadouri si sponsorizari. Care sponsorizari all-inclusive constau in

achitarea unor participari formale la diverse simpozioane internationale, ba chiar si vacante impreuna cu familia in strainatate. Aceasta forma de mituire a medicilor si farmacistilor zelosi nu este o inventie romaneasca, ci se practica peste tot in lume. Pentru contracararea recomandarilor farmacistilor care reprezinta interesele anumitor producatori de medicamente ce se elibereaza fara reteta, Ministerul Sanatatii are in vedere desfacerea medicamentelor inclusiv in supermarket-uri, asa cum se intampla in tarile civilizate. Masura a starnit, cum era de asteptat, vii controverse. La ora actuala, in magazine se vand doar produse farmaceutice considerate suplimente alimentare. Industria chimica farmaceutica vrea monopol

Incepand cu luna decembrie a anului in curs urmeaza sa intre in vigoare, la nivel mondial, Codex Alimentarius, recunoscut si sub numele de Legea produselor alimentare. Pana acum, peste 500 de milioane de oameni au protestat impotriva acestei reglementari, iar mai multe state, printre care China, Thailanda, Indonezia, Brazilia, Argentinac sau Canada, au declarat ca o vor ignora. Potrivit contestatarilor, codul ar scoate in afara legii orice metoda alternativa de tratare a pacientilor, cum sunt terapiile naturiste, folosirea suplimentelor alimentare si a vitaminelor naturale, medicina alopata si tibetana, acupunctura, Feng Shui, terapia prin masaj tui si na, bioritmologia, tehnica radianta, cristaloterapia, Qigong-ul medical, practicile traditionale Su Jock, stimularea electrica sau neuromagnetica si multe altele. Codex Alimentarius se spune ca ar fi, de fapt, o

gaselnita pentru eliminarea oricarei concurente de pe piata industriei chimice farmaceutice si constituirea unui monopol international al marilor concerne. Anul acesta, in cadrul mai multor congrese internationale, industria farma mondiala a fost acuzata ca realizeaza miliarde pe seama bolilor cronice, pe care nu intentioneaza sa le previna ori sa le vindece, deoarece ar ramane fara piete de desfacere. De aceea, s-ar prefera doar alinarea suferintelor. Pe scurt, Codex Alimentarius prevede eliminarea suplimentelor alimentare naturale, prin inlocuirea cu 28 de produse farmaceutice de sinteza, suspecte de a fi toxice. Acestea vor fi disponibile doar in farmacii, pe baza de reteta, iar orice concurenta va fi eliminata. Comisioane pentru medici

Concernul farmaceutic francez Beaufour Ipsen International a practicat in Romania o strategie foarte eficienta pentru promovarea si desfacerea unor medicamente. Este vorba despre Dipherline (utilizat in cancerul de prostata metastazat) si Dysport (pentru tratarea copiilor cu insuficienta motorie cerebrala). Medicii care promovau aceste medicamente au fost recompensati prin tot felul de sponzorizari. In contractele incheiate erau mentionate, pe langa prevederile legale, numele medicului, unitatea medicala, zona geografica, suma respectiva, modalitatea de plata (cash sau numerar), precum si produsul farmaceutic pentru care se acorda comisionul mascat. Pentru achizitionarea de produse farmaceutice marca Beaufour Ipsen, unii directori de spitale primeau

comisioane de 5% din valoarea acestora. De acelasi procent se bucura si dirigintele farmacist de spital, daca era factor de decizie. Astfel, distribuitorul a pus la cale o adevarata retea formata din medici si farmacisti. De curand, Colegiul Farmacistilor din Romania a declansat o adevarata ofensiva impotriva medicilor, care s-au obisnuit sa prescrie numai medicamente scumpe, dupa cum a declarat Clara Popescu, vicepresedintele acestei entitati. Pacientii alearga de la o farmacie la alta pentru a gasi plafoane, iar unitatile farmaceutice independente vand cosmetice si pantofi ortopedici pentru a supravietui. In tara noastra se promoveaza medicamente, care se elibereaza cu sau fara prescriptie medicala, foarte scumpe. Din aceasta promovare, oamenii au inteles ca medicamentele romanesti ieftine nu sunt bune, a mai sustinut Popescu. Interese murdare

Anul trecut, Guvernul Romaniei a favorizat anumiti producatori si distribuitori de medicamente sa vanda tarii noastre 110.000 de vaccinuri, obligand parintii fetitelor de 11 ani sa le vaccineze. De intreaga campanie, care a costat Ministerul Sanatatii peste 20 de milioane de euro, s-a ales praful, doar 3% dintre copii fiind vaccinati. Vaccinul impotriva cancerului de col uterin nu a fost omologat si a produs pana in prezent mai multe decese si numeroase reactii adverse. In disperare de cauza, actuala conducere a ministerului a declansat o campanie de informare a populatiei cu privire la aceasta boala. Daca mai mult de jumatate dintre parinti vor fi de acord sa isi vaccineze fetele, campania va fi reluata. Si daca va fi, si daca nu, un

lucru este cat se poate de cert: in jurul acestei campanii roiesc o serie de interese materiale de ordinul milioanelor.