Sunteți pe pagina 1din 14

1.

INTRODUCERE

Datorit actualei structuri agrare ne ntrebm incotro se indreapt agricultura Romniei i ce fel de politici trebuiesc adoptate pentru a indrepta agricultura Romniei spre o direcie dorit.Extinderea agriculturii durabile la nivelul fermelor agricole rspunde prioritilor formulate de ara noastr n actuala orientare a politicii de dezvoltare rural nconformitate cu Liniile Directoare Strategice Comunitare. Structura complex a agriculturii actuale nu trebuie s ne sperie. Fiecare component i poate gsi locul i rolul su n structura agrar a agriculturii Romniei n mileniul III, cu o singur condiie: s avem, deopotriv, atitudine favorabil, sprijin echilibrat fa de toate aceste structuri. Fiecrei componente trebuie s-i gsim cel mai adecvat rol n ansamblul agriculturii. Politica de pna acum de a sprijini numai un singur sector, de a fora revenirea tuturor celorlalte structuri spre tipul etatist-asociativ a dat cele mai slabe rezultate n politica de creditare i subvenionare. n acelai timp, se manifest un gen de aversiune, de cele mai multe ori din necunoatere, a actualei puteri fa de tot ceea ce este domeniu public sau privat al statului n agricultur sau sistem asociativ in agricultura privat. n condiiile n care spaiul rural romnesc reprezint 89 % din teritoriu i exist un numr mare de sate (peste 12000) iar populaia este ntr-o proporie covritoare de tip rural (46,6 %), s-a dovedit necesar o nou politic de dezvoltare rural care s reflecte orientarea formulat la nivel european de restructurare a agriculturii, dezvoltare teritorial/local i integrarea mediului.

2. Politici de dezvoltare a exploata iilor agricole n Romnia (2000-2020)


In urma aplicrii (partiale) Legii fondului funciar, in Romnia au aprut mai multe tipuri de exploataii agricole. Structurile agrare ale Romniei in anul 1997 pot fi prezentate astfel: 1 -proprietti funciare private 5,0-5,2 mil. 2 -gospodrii rurale 3,6 mil. din care: 3 -gospodri agricole 3,1 mil. in care: 4 -familii(excusiv) agricole 1,0 mil. 5 asociaii familiare 15031 1,5 mil. ha 6 societi agricole 3956 1,7 mil. ha 7 societi comerciale 684 1,7 mil. ha 8 institute (statiuni) de cercetare, fermele model 120 0,1 mil. ha Dup cum se poate observa, intre primele ase categorii de elemente ale proprietii i exploataii agricole private exist unele corelatii. n primul rnd,circa 500.000 de gospodrii rurale nu au activiati agricole. Sunt familii rurale far pmnt, care nu au depus cereri pentru constituirea sau reconstituirea dreptului de proprietate sau nu au fost luate in considerare cu ocazia aplicrii Legii fondului funciar.Sunt, de asemenea, familii rurale care locuiesc in apartamente de bloc sau in alte locuinte fr gospodrie agricol. n al doilea rnd, diferena dinte 5-5,2 milioane proprietati i 3-3,1 milioane gospodrii, reprezint, in cele mai multe cazuri, familiile mostenitoare de pamnt care nu se afla in aceiai localitate cu proprietati funciare.Acestia fie au arendat terenu, fie s-au nscris n asociaii si societi fie sunt acionari la societtile comerciale cu capital majoritar de stat. n al treilea rnd, din totalul 3-3,1 milioane gospodrii agricole, familiile exclusive agricole reprezint circa un million, adic 33%. n al patrulea rnd, numrul gospodriilor (familiilor) agricole in perioada 1992-1997 este n uoar cretere (circa 50-80000/an) prin desprinderea anual in asociaii si societi. In acelai timp, se constata i un fenomen invers, dar amploarea lui fiind mult mai redus numeric i ca suprafat. n al cincilea rand, in urmtorii ani prin aplicarea unor amendamente la Legea fondului funciar, acionarii care reprezint circa 300.000 de gospodri vor dobndi teren agricol .Este relativ greu de precizat cate familii vor ramne acionari i cai vor deveni proprietari de teren.Totui, apreciem noi, din observaii pariale, c familiile in vrst si unele familii care nu se afla la locul

proprietii vor rmne in continuare acionari.Ponderea acestora nu poate fi mai mare de 15-20% din totalul acionarilor inregistrai la 31 decembrie 1996. Dezvoltarea expoata iilor, gospodriilor i fermelor agricole.n actuala structur Agricol a Romniei este firesc sa ne intrebm: ncotro se ndreapt agricultura Romniei? Care este cea mai adecvata exploataie pentru agricultorii Romniei? Ce fel de politici agrare trebuie sa adopte structurile de putere pentru a canaliza agricultura Romniei spre o directie dorita? Structura agrar si caile de dezvoltare ale acesteia sunt: a) fiecare tip de exploata ie are loc n structura agrar; b) fiecarui tip de exploata ie trebuie sa i se gseascrolul su (comercial, tehnic si tehnologic, de extensiune tiintific, de subzisten , de rent viager etc.). c) pentru fiecare tip de exploata ie trebuie gsite cele mai adecvate ci de sus inere financiar pentru a se a eza pe principii de profabilitate; d) pentru fiecare tip de exploata ie trebuie gasit cel mai performant sistem managerial.

2.1 Exploatatiile agricole privat-familiare


In toate rile cu agricultur performant, tipul de exploataie a evoluat de la gospodaria de subzisten a primei jumatati de secol xx spre ferma, exploataia agricol comercial de mare randament tehnic si economic din a doua jumatate a secolului nostru.Marele experiment economic, social si politic comunismul hotrt de Stalin, cu acceptul si concursul generos a lui Roosevelt si Churchil, a confirmat, ce-i drept, sngeros si cu preul libertaii unei treimi din populaia globului timp de 50 sau 75 de ani, falimentul agriculturii de tip colectivist si etatist. Exploataiile privat-familiale vor continua s coexiste nc o perioad sub forma gospodriilor raneti si a fermelor agricole privat-familiale. 1. Gospodriile rnes i In numar de circa trei milioane, caracterizate prin suprafee mici de teren agricol(0,5-1 ha) i effective reduse de animale (1-2 vaci;1-5 porci;5-10 oi;sub 100 de psri), sunt gospodari de subzisten,care asigur in principal, hrana(la produsele de baz) pentru familie i, in secundar, produse agricole pentu pia.Aceste gospodarii nu sunt insa de neglijat in balana general a necesarului de produse agricole al Romniei,deoarece asigur produsele agroalimentare de baz pentu aproape jumtate din populatia arii.De asemenea,insemnate cantiti de produse de pe piaa arneasc vin din acest tip de exploataie agricol. Un alt fapt important referitor la gospodria rneasc consta in aceea c majoritatea forei de munc este secundara.Munca din gospodaria raneasc este asigurata de membrii familiei care,in cele mai multe cazuri,lucreaz in gospodrie ca activitate secundar,in cazul salariailor sau

ca activitate principal,in cazul pensionarilor.De asemenea,sunt si membrii de familie care lucreza numai in gospodarie,dar n aceste cazuri structura de producie este,de regul,mai intensiv (legumicultur,creterea animalelor etc.).Acest tip de exploataie agricol va continua sa funcioneze inc multa vreme.Dat fiind importana economic a acestei exploataii,trebuie sprijinit prin facilitai economice si oferte tehnice de uurare a muncii,de cretere a productivitaii. Accesul gospodarilor la un inventar agricol performant si ieftin(tractorae,motocultori,motocositori,aggregate de stopit,prafuit,instalaii de irigat,miniincubatoare,instalaii zootehnice,aparate de muls la bidon etc.) va conduce,implicit,la sporirea productivitaii muncii concomitant cu uurarea acesteia in mod deosebit pentru gospodarii in vrsta sau cei cu timp limitat. Pentru aceste gospodrii, asigurarea materialului biologic de nalta calitate (semine,material de plantat,material seminal sau reproducatori) este prima condiie a reuitei. Sprijinul efectiv pe care l-ar putea acorda statul roman ar consta in scutirea acestor gospodri de impozitul pe venitul agricol.Gospodariile sub 1 ha de teren agricol indifferent de modul de folosin agricol i gospodriile care dein effective reduse de animale (2 vaci,5 porci,10 oi,100 pasari) ar trebui scutite de impozitul pe venitul agricol sau de impozitul pe terenuri. 2. Ferma agricol raneasc La aceast dat ,cu puine exceptii, putem vorbi de existena, in adevarata accepiune a noiunii; a fermelor agricole privat-familiare.n multe localiti din ar gasim 2-3 ferme de acest tip, unele din acestea sunt modele de urmat pentru agricultura privat din Romnia.Multe ns se confrunt cu numeroase greutai, inainte de noiembrie 1996 datorit mentalit ii potrivnice i a obstruc ionrii permanente a fostei puteri,iar acum din cauza nepasrii, neputin ei sau ne tiin ei actualei puteri. n cele mai multe cazuri fermierii sunt tineri agricultori dornici de a face agricultur performant, bazat pe tehnologii, management si marketing modern. Aceti tineri privesc in mileniul III i in Uniunea European i nu in timpul patriarhal al bunicilor lor, aa cum nu in puine cazuri am intalnit la generaia aflat spre apusul ei. Poten ialul uman al fermelor.Cine pot fi viitorii fermieri ai Romniei? Populaia ocupat in agricultur la inceputul anului 1996 era de 3187 mii persoane, din care 181 mii personae in domeniul public i 2926 mii persoane in domeniul privat al agriculturii.

Pe grupe de vrst populaia ocupat in agricultur se distribuie astfel: Specificare Numar-mii Ponderi-% 15-24 ani 379 11,9 25-34 ani 417 13,1 35-49 ani 692 21,7 50-64 ani 1049 32,9 peste 65 ani 650 20,4 Total 3187 100

Dup statutul professional structura populaiei ocupate in agricultur se prezint dupa cum urmeaz: Specificare Salariat Patron Gospodar Lucrator neretrebuit Membru in asociaii Total Din care femei Numar,mii 370 3 1603 1182 29 3187 1396 Ponderi,(%) 11,8 0,1 50,3 37,1 0,9 100,0 43,8

Contingentul de probabili (posibili) fermieri ai viitorului se plaseaz n categoriile de vrst 15-20 ani i 25-34 ani, nsumnd in total 796 mii gospodari si salariai agricoli.Nu pot fi neglijai nsa nici gospodarii din categoria de vrst 35-49 ani, in numar de 692 mii, dei acetia nu se incadreaz in categoria tinerilor agricultori.Aplicnd procentul de tineri agricultori (25%) la categoria profesional de gospodari, rezult ca 321 mii pot reprezenta viitoarea structur profesional a fermierilor. Lund in considerare faptul c i din rndul salariailor agricoli si a lucrtorilor agricoli neretribuii pot s apar poteniali fermieri, apreciem ca la orinzotul anilor 2000-2010 numarul probabil de fermieri va fi de 400-600.000 de mii. n cazul in care se accept scenariul de mai sus, acesta nu trebuie lasat s se deruleze de la sine, natural.Numrul de 400-600.000 agricultori sunt fermieri poteniali.Pregatirea lor profesional de specialitate agricol pe profile, pregtirea financiar-contabil si comercial a managerilor precum si n domeniul organizrii i reprezentarilor profesionale si sindicale trebuie asigurat prin sprijinul statului, prin colile de agricultur i ale (viitoarelor) camere de agricultur i servicii aagricole locale. Conceptual de formare profesional al fermierilor trebuie s aparin universitailor de tiine agricole si Ministerului Agriculturii, iar organizarea

propriu-zis a procesului de formare cade in sarcina camerelor si ocoalelor agricole. Fondul funciar. Terenul agricol care va constitui baza de producie a viitoarelor ferme privat-familiare poate fi apreciat la suprafaa de aproximativ 7-8 milioane de ha teren agricol.Diferena pan la 14,7 mil ha teren agricol va constitui baza de producie pentru gospodariile taraneti (circa 1,5-2 mil ha), asociaii familiare si societai agricole (circa 1,0-1,5 mil ha), societi comerciale pe aciuni (0,75-1,0 mil ha) si domeniul public si privat al statului si colectivitailor locale (2,5-3,5 mil ha). Acceptnd acest scenariu, apreciem ca in prima faz suprafa a medie a fermei agricole privat-familiale poate sa ajung la 15-20 ha. Cum se poate ajunge la aceasta suprafa? n ara noastr, la aceast dat, exist circa 350.000 de gospodrii cu suprafaa medie peste 5 ha (aproximativ 11% din totalul gospodriilor).Daca fermele viitoare se vor grefa pe actualele gospodri mai mari,acestea trebuie sa achiziioneze inc 5-6 milioane de ha.Suprafaa potenial de a se constitui ca ofert de vnzare-cumprare se estimeaz, pe surse de provenien astfel: 1,5 mil ha de la actualele asociaii familiale si societai agricole de la familiile in vrst si mostenitorii acestora plecati de la locul proprietaii si 3,5-4,5 mil ha de la actualii proprietari care, de asemenea, nu se afl la locul proprietii si care, in timp, vor dori s-i plaseze capitalul funciar in alte afaceri, case, masini etc. Lund in calcul o perioada de 10-15 ani pentru constitiuirea acestor ferme, rezult ca anual va exista o pia funciar de 500.000-750.000 ha.Preul mediu al pmntului in zonele agricole ale rii este de 2-3 milioane/ha (nu este cazul terenurilor din apropierea oraelor, a terenurilor cu vocaie de construcie etc).Valoare anual a terenului agricol de pe pia a funciar la preturile anului 1997, este de 1000-1500 miliarde lei. n cazul in care statul roman va avea in centrul politicii sale agrare formarea i dezvoltare a fermelor privat-familiale ar trebui sprijinit procesul de cumprare a terenului de ctre agricultorii cu vocaie de a deveni fermieri printr-un fond de creditare avantajoas.Considerm ca un fond anual de circa 1000 miliarde pentru creditarea tinerilor agricultori in condiii avantajoase ar constitui o bun creditare a viitorului agriculurii romnesti. Dup prerea noast, procesul de dezvoltare al fermei agricole romneti trebuie susinut printr-o legislaie funciar (a pieei funciare) adecvate si o politica de creditare avantajoase a cumpartorilor de teren-viitori fermieri.Socotim ca este necesar o lege care s reglementeze pia a funciara, unde un loc aparte trebuie sa-l ocupe deptul de preem iune al tinerilor (poten iali) fermieri la cumprarea terenului.Dreptul de preemiune dup prerea mea trebuie sa aib urmatoarea ordine de prioritate:coproprietarii, vecinii, arendaii, tinerii agricultori (sup 35 de ani) i agricultorii (sub 50 ani) din localitatea unde se vinde terenul.Numai in cazul n care nu se prezint nici un cumprtor din categoriile care au drept de preemiune,terenul se poate vinde liber.In acelai timp legislaia pieei funciare trebuie s defineasc notiunile de agricultor tnar i agricultor.

O alta lege prin care s se sprijine formarea i dezvoltarea fermelor se refer la Legea creditului agricol.Aceast lege trebuie s conin prevederi referitoare la sistemul preferenial de creditare pe termen lung pentru cumprarea de teren, tractoare si utilaje, animale de producie si de reproducie,credite pentru infiimarea de plantaii de pomi si vie,pentru lucrri de imbunataire a terenului (irigaii, desecri,combaterea eroziunii solului, constructia de spaii de producie zootehnic i de prelucrare a produselor agricole).Toate categoriile de credite trebuie s aibe durate de rambursare,funcie de destinaie,intre 10-25 ani, cu perioade de graie de 1-3 ani si dobnzi anuale modice. Mrimea fermelor agricole. Desi am vorbit de o suprafa medie de 15-20 ha pe ferm, totui este necesar sa precizm ca aceast cifr este o medie cu mrimi variabile, funcie de de specificul, de profitul fermei. Marimile fermelor agricole la orizontul anilor 2010-2020 in Romnia, dupa opinia mea ar trebui s fie: -ferme cerealiere si culture tehnice 30-50 ha; -ferme legumicole 3-5 ha; -ferme pomicole si viticole 5-10 ha; -ferme de vaci cu lapte (cmpie) 20-30ha;15-20 cap; -ferme de vaci cu lapte (deal) 10-20 ha;7-15 ha; -ferme de vaci (montane) 3-5 ha;2-5 vaci; -ferme de porci 100-500 capete; -ferme de gini 5000-10000 cap; -ferme de oi 500-2000 cap; -ferme mixte (de campie) 20-30 ha; -ferme mixte (deal) 10-15 ha; -ferme mixte montane 3-5 ha; Terenul fermei trebuie sa fie, pe cat posibil, comasat intr-o singur parcel sau intr-un numr minim de parcele (2-3).Dac procesul de formare a suprafeei fermei este o chestiune financiar, problema comasrii terenului este o problem de concepie i legislaie.i in Romnia, din raiuni economice si tehnice, este nevoie s se adopte o lege de organizare a teritoriului agricol in ferme compacte.Conceperea i adoptarea legii, pornind de la principiul neatingerii dreptului de proprietate funciar, se impune n regim de urgen, dac avem in vedere faptul c in Romnia, terenul agricol se apreciaz a fi format din 40-45 milioane parcele. Un alt element important al procesului de constituire al fermelor agricole il reprezint amplasarea fermelor de cretere a animalelor.Din considerente economice, ecologice, sanitaro-veterinare .a. fermele de cretere a animalelor, de mrimire menionate, este necesar s fie amplasate in cmp si nu in sat cum este in present. Statul romn, prin institutele de cercetare proiectare, poate oferi proiecte tip de ferme, precum i executarea echiprii tehnice a teritoriului: reele de drumuri de expoatare, reele de comunicare, utiliti etc.Desigur, procesul de

formare al acestor ferme este unul de durat, dar el trebuie conceput, nceput, mbuntit i integrat n sistemul de organizare a teritoriului agricol. Tehnologia de produc ie. Am menionat deja c nu se poate face agricultur performant fr tehnologie adecvat, fr tehnic i management de vrf.O ferm de dimensiuni comerciale, n mod obligatoriu trebuie s fie dotat cu, cel putin, un tractor de 45-65 CP si setul de maini de prelucrat solul (disc, grap, cultivator, combinator), maini de semnat i de tratat.Valoarea activelor menionate, la preurile actuale, ajunge la 100-150 milioane lei pe ferm. Admind c la numrul preconizat de ferme se va ajunge in 15-20 de ani, rezult un ritm mediu de constituire a unui numr 20-30000 ferme pe an.Din acest calcul se desprinde faptul c pe piaa romneasc este nevoie n fiecare an de circa 25-30000 tractoare.Necesarul de mijloace financiare pentru cumprarea acestor active este de 3000-3500 miliarde pe an.Lund n calcul i faptul c pe lng utilajele agricole, menionate, funcie de specificul fermei, mai sunt necesare fonduri pentru procurare de animale, construcia de adposturi i echiparea cu utilaje adecvate produciei zootehnice, pentru nfiinarea plantaiilor pomicole i viticole etc.,apreciem c, la nivelul rii, anual este nevoie de un capital suplimentar de nc 1000 miliarde. Capitalul anual necesar pentru formarea si dezvoltarea fermelor, in preurile anului 1997, este de circa 5000-6000 miliarde (1000-1500 miliarde teren, 30003500 miliarde utilaje i 1000 miliarde echipare tehnic, construcii i animale). Dac Romnia ii definete strategia de dezvoltare economic pentru urmtorii 20-25 de ani ca opiune de baz agroalimentar i turistic, atunci suma de 5000 miliarde annual nu este un effort prea mare.Cu o condiie, ca intrega disponibilitate s fie concentrat nspre realizarea acestui obiectiv fundamental de evoluie al agriculturii romnesti. Direc ii pentru exploatarea unei agriculturi familiare in Romnia.Experiena dobndit in perioada 1990-1997 ne face s afirmm, in cunotiin de cauz, c ceea ce-i lipsete cel mai mult acum agricultorului care dorete s-i injghebeze i s dezvolte o exploataie agricol este informaia i organizarea.Este vorba de informaia concret, adic cum s fac, cu ce s fac, i ce trebuie s obin pentru a progresa ncet, dar sigur. ntrebrile fundamentale care se pot formula cnd stabilim direciile de evoluie pot fi urmtoarele: - ce fel de agricultur pentru ce fel de viitor social-economic ? - ce fel de agricultur pentru ce fel de mediu inconjurtor ? - ce fel de agricultur pentu ce fel de dezvoltare ? Trebuie s aflm cu claritate ce stiu si ce nu tiu ranii, sau ce ar trebui s stie pentru a face o agricultur performant ntr-o exploataie profitabil. Cercetrile interprinse, observaiile directe , discuiile avute cu un numr mare de agricultori ne indreptesc s afirmm ca informaia este prima nevoie a agricultorului. Am fi tentai s apreciem c prima informaie de care are nevoie ranul ar fi cea tehnic i tehnologic,adic: soiuri, hibrizi si rase, doze de ingrminte

i reele furajere, epoci de insmnate si norme de smn, erbicide , norme de aplicare, lucrari de baz ale solului, lucrri de ingrijire a animalelor.Am mai putea spune ca acum ranul trebuie s tie norme i stasuri de calitate, modul de prezentare al produselor agricole-marf, tehnologii de fabricare, incepnd de la fin, pine i terminnd cu cele mai sofisticate reele de salamuri, brnzeturi sau de vinuri. Prima informaie de care ranul are nevoie este:Ce fel de activitate agricol s dezvolte ?Pornind de la resursele de care dispune: pmnt, for de munc, spaii de producie, animale, maini, capital, cineva trebuie s-i spun cu precizie ce s fac acum i in viitor. Pentru a rspunede correct la intrebarea: ce fel de activitate s dezvolte? Are nevoie la informaii cu privire la ce se cere pe pia acum.De asemenea,informaia referitoare la prognoza cererii este deosebit de util pentru fundamentarea pe termen mediu a structurii produciei.Cu alte cuvinte pentru a stabili oferta agricultorului trebuie s pornim de la cererea pieei i resursele de care dispune. Concret, cele trei elemente: cererea, oferta si resursele constituie componentele de baz ale unui proiect de activitate agricol.Instituiile de cercetare-proiectare trebuie s ofere normele de proiecte, proiecte adaptabile la situaia concret a fiecrui ferme sau gospodri agricole. Principalele tipuri de proiecte necesare pot s fie: proiecte de ferme vegetale, proiecte de ferme pomicole, viticole, legumicole, de sere, proiecte de vaci cu lapte, de porci de ingraat, de psri outoare, proiecte de ovine etc. Proiectele se pot extinde si in domeniul prelucrrii produselor agricole: mori, uleinie, brutri, patiserii, lptrii, fabrici de conserve etc. Proiectarea, desi de la prima impresie, pare scump, utiliznd fonduri bugetare, totui, prin faptul c agricultorul nu bjbie, prin faptul c agricultorul face economie de resurse si obine produciile necesare, inseamn, de fapt, o mare economie pentru ar. A doua categorie de proiecte se refer la: structurile de servire ale produciei agricole propriu-zise i la structurile de prelucrare a produselor i de desfacere a produciei agroalimentare. Prima etap de structurare a sistemelor de producie agroalimentar a si inceput dela.ntlnim interprinderi mici de brutrie, lptrie, mcelrie etc. n a doua faz toate aceste mici interprinderi trebuie s se integreze in sisteme agroalimentare de tip cooperatist sau holding care s regrupeze productorul de materie prim, productorii, distribuitorii i chiar bancherii. A treia categorie de proiecte necesare pentru agricultorii romni sunt proiecte de structurare profesionale i sindical a acestora.S-au fcut ncercri, sunt, la ora actual i unele structuri in teritoriu, dar cele mai multe se afl sub diferite influene politice,fr a reui s-i realizeze scopul principal de reprezentani ai intereselor economice i sociale ale agricultorilor. Lumea satului romnesc cunoate, dup reforma agrar din februarie 1991, rsturnri importante de ordin structural, la care se adaug urmrile economice i sociale ale tranzaciei spre economia de pia. Legea asupra autonomiei

locale din noiembrie 1991 are nevoie, pentru a putea fi pus in practic, pe lng resursele bneti,i de parteneri locali receptivi la noi strategi de dezvoltare, la noi prioriti, la noi modaliti de formare a cadrelor, expertix, etc. Dezvoltarea rural in Romnia nu nseamn doar privatizarea fondului funciar, grija de a produce mereu mai mult sau dezvoltarea exclusiv a activitilor agricole. Ea inseamn i colaborarea tuturor protagonitilor care acioneaz in lumea rneasc in scopul unei dezvoltri complexe intr-o perspectiv pe termen lung de administrare chibzuit a resurselor. Organizaiile rurale sunt nuclee, loc de ntlnire al diferiilor protagoniti care acioneaz n lumea rneasc pe scar local, naional sau european. Scopul organizaiilor rurale in Romnia sunt: s favorizeze coordonarea, la nivel local, a mijloacelor i programelor care privesc dezvoltarea lumii rneti; - s ntreasc capacitatea colectivitilor locale de a formula o politic de dezvoltare rural adaptat la specificul regiunii lor; - s uureze cooperarea si schimburile de experien cu alte structuri europene asemntoare; - s pun in valoare resursele locale i s iniieze aciuni de sprijin financiar; - s implice populaia local in dezvoltarea viitoare a localitilor; - s serveasc drept mijlocitor ntre asociatiile ntemeiate de populaia local i autoritailor publice; Organizaiile rurale din Romnia pot oferi mai multe tipuri de servicii: - actiuni de formare pentru definirea i concretizarea noiunii de agent/protagonist al dezvoltrii; - anchete in teren i dezbateri pe diferite teme de interes; - crearea instrumentelor de gestionare i finanare necesare realizrii proiectelor locale; - crearea unui grup de experi, specializai n mai multe discipline, care s poat intervene n domeniul turismului, mediului nconjurtor, agriculturii; - crearea unui centru de documentare asupra dezvoltrii rurale; - realizarea de studii privind viabilitatea anumitor proiecte i aciuni de sprijinire a acestora; - sprijin la intocmirea documentelor i procurarea resurselor bneti necesare; - realizarea unei reele de schimburi i contacte ntre partenerii romni i asociaiile de sprijinire a dezvoltrii locale din alte ri europene. n ce msur aceste ncercri vor da rezultate, va rmne ca timpul s ne dea rspunsul.

2.2. Asocia iile familiare i societ ile agricole


Politica puterii instalate dup Decembrie 1989 n domeniul exploataiilor agricole a fost axat pe meninerea si refacerea structurilor de tip asociativ n producia agricol.Aa ne explicm de ce, la numai dou luni de la apariia Legii fondului funciar, se promulg Legea societilor agricole prin care se stabilete cadrul juridic de costituire i funcionare al asociailor i societilor agricole in timp ce unele legi care s stimuleze formarea fermelor privat-familiare nu au aprut nici acum.Dar pe lng cadrul legislative, apariia asociaiilor i societailor agricole are i cause obiective.Am vzut c gradul de asociere este diferit de la jude la jude i de la provincie la provincie.n Banat i Transilvania, in majoritatea judeelor din aceste provincii, gradul de asociere este mult mai mic comparativ cu provinciile i judeele de dincolo de carpai. Factorii mai importani care favorizeaz asocierea sunt urmatorii: 1 - gradul redus de dotare tehnica cu tractoate i utilaje al gospodriilor private; 2 - capacitatea si vrsta proprietarilor de pmnt; 3 - capacitatea managerial a ranilor de a organiza i conduce ferma proprie; 4 - demotivarea n aspiraia spre o gospodrie agricol performant; 5 - modul lejer de a obine rent viager de la asociaiile agricole, chiar dac mrimea acesteia este la nivelul suficienei. Gradul de dotare tehnic este factorul principal care favorizeaz asocierea n exploataii de tip asociativ.ntre gradul de asociere i ponderea tractoarelor deinute de sectorul privat din agricultur este o corelaie invers foarte strns.In judeele unde ponderea tractoarelor din sectorul privat este mic, incrctura pe tractor este mare iar gradul iar gradul de asociere este ridicat.In schimb, in judeele unde ponderea tractoarelor deinute de sectorul privat este ridicat, ncarctura pe tractor este mai redus iar exploatarea pmntului se face in regim privat. Ponderea Judete Grad de asociere tractoarelor in sectorul privat (%) Constana 89,63 29,5 Ialomia 88,26 43,7 Brila 81,25 23,9 Galai 78,25 40,0 Dolj 59,44 45,8 Tulcea 57,90 43,4 Teleorman 57,84 49,5 Iai 59,44 45,8 Buzu 50,96 39,1 Arad 30,71 63,8 Timis 21,97 55,7 Bistria-Nsud 1,47 63,2 Cara-Severin 0,81 85,8 Maramure 0,29 76,6

Capacitaea de munc i vrsta proprietarilor este un factor important care determin atitudinea acestora fa de modul de exploatare agricol. Propriatarii de pmnt fr capacitate de munc sau cu capacitate de munca diminuat, fiind, in general, in vrst, au ales calea asociativ. Capacitatea manageriala de a organiza ferma proprie.Unul dintre cele mai dezastruoase efecte ale colectivizrii asupra ranului este depersonalizarea i pierderea deprinderii de a-i organiza singur munca i ai conduce ferma i afacerile. ranul s-a nv at s fie condus s i se spun n fiecare ce i cum s fac.i mai uor s te nscri intr-o asociaie sau in societatea agricol steasc i s atepi sfritul anului s primeti produse i bani. Analiznd evoluia n timp a factorilor favorizani ai asocierii agricole, se poate observa tendina lent de desprindere a ranilor din societi agricole ca urmare a mbuntirii gradului de dotare cu mijloace a anumitor categorii de rani i apariia dorinei agricultorilor tineri de construire a gospodriilor propri (ferme). Acest lucru ne face s apreciem faptul c exploataia agricol sub forma societilor i asociaiilor agricole nu are viitor in Romnia cu o singur condiie: ranii s nu fie reorientai prin politici guvernamentale de favorizare a sistemului asociativ sau prin politici de nesusinere a ranului cu exploataii privat-familiare. In Romnia, spre deosebire de alte ri, nu s-a organizat i nu funcioneaz un sistem cooperatist de aprovizionare-desfacere i de prelucrare a produselor agricole.Explicaia const n aversiunea fa de sistemul cooperatist prost conceput i organizat in perioada Romniei comuniste. Apreciem c un system cooperatist n agricultura romneasc este necesar, n primul rnd, din raiuni economice.Cooperativele agricole, care reunesc ranii dintr-o localitate sau mai multe localiti, comercializeaz produse agricole i aprovizioneaz gospodriile n favoarea agricultorilor.

2.3. Societ ile comerciale agricole pe ac iuni


Majoritatea societilor comerciale agricole pe aciuni (cu capital majoritar de stat) se afl, la ora actual, intr-o situaie tehnic i financiar dezastruoas, n pragul falimentului. Factorii care au adus societile comerciale n acest situaie sunt: - incapacitatea managerial de adaptare la noua formul organizatoric i la tranziia la economia de pia; - influen a negativ puternic a foarfecelor pre urilor asupra strii financiare. Din raportul preul imput-urilor/preul produselor agricole, societile comerciale au pierdut in fiecare an circa 15-25% din venituri i din capacitatea de capitalizare.

- rata impovrtoare a dobnzilor, in condiiile nevoii ridicate de credite pentru producie, coreleaz cu incapacitatea de rambursare la scaden, a avut efecte catastrofale asupra echilibrului i fluxului financiar. - tendin a de cptuial a multor manageri generali i efi de ferme, prin ncheierea sau acceptarea de contracte dezavantajoase financiar pentru societate, alturi de sustrageri, distrugeri, absena controlului, pasivizarea membrilor AGA i a Consiliului de administraie, incapacitatea, din toate punctele de vedere, a acionarilor principali reprezentai de FPS i FPP de a gestiona averea statului i a acionarilor personae fizice. Revigorarea activitii de producie i comerciale a societilor agricole pe aciuni este o necessitate pentru agricultura Romniei. Msurile ce trebuiesc luate pentru revitalizarea acestor exploataii agricole trebuie s fie urmtoarele: - punerea in proprietate a deintorului de teren n condiii similare cu a celorlalte categorii de propeietari funciari; - terenul agricol domeniu privat al statului romnesc, rmas la fiecare societate comercial, evaluat la preurile practicate pe piaa funciar, va costitui pachetul de aciuni al statului; - proprietarii de teren care doresc s rmn acionari la societile comerciale pot s schimbe proprietatea funciar n proprietate asupra unui pachet de aciuni la preul de evaluare echivalent al terenului i aciunilor; - privatizarea managementului prin concesionarea la licitaie a societilor comerciale n baza unui caiet de sarcini n care s se stipuleze obligaiile i drepturile concesionarilor i proprietarului; - vnzarea activelor cu drept preemiune pentru cei care au concesionat fermele. Societile comerciale pe aciuni trebuie s ndeplineasc anumite funciuni n cadrul ansamblului agriculturii romnesti.Funcia de baz a societilor comerciale ar trebui s fie producerea de smn, material de plantat i de animale de reproducie.Prin contractele de cocesionare, in caietele de sarcini, se inscriu prevederi cu privire la ponderea suprafeelor de cultivat cu loturi seminciere. Restul suprafeei poate fi cultivat cu acele culturi pe care eful de ferm le consider cele mai profitabile.Plata dreptului de cocesionare a terenului se stabilete prin negociere ntre administratirul societii i eful de ferm.n acest fel se asigur cel puin trei avantaje: a) statul ncaseaz preul concesiunii, 20-25% din valoarea produciei; b) se asigur necesarul de smn, material de plantat, material biologic i reproductori pentru pia; c) concesionarii, print-un management intelligent i prin tehnologi performante, pot ctiga la un nivel demn i sigur. Referitor la societile comerciale agricole pe aciuni de profil zootehnic (porci,psri) care nu au un teren agricol in proprietate ne exprimm opinia c se pot aplica regulile generale de privatizareprin vnzarea activelor i aciunilor. Societaile comerciale prestatoare de servicii, cu excepia atelierelor de reparaii i subsistemelor de aprovizionare cu carburani, lubrifiani i piese de schimb, ar trebui treptat lichidate prin vnzarea activelor.

2.4. Institutele (sta iunile) de cercetri, fermele model


Romnia are o reea extins de institute i staiuni de cercetri agricole comparative cu spaiile ecologice difereniate ale rii. Existena paralel a Academiei de tiin eAgricole i Silvice cu o structur, in primul rnd, administrativ i numai n secundar tiinific i a institutelor de cercetri pe profile nu se justific din punct de vedere economic i bugetar.Activitatea de cercetare tiinific propriu-zis i de producere de material biologic din verigi superioare trebuie organizat in dou institute au in structur staiuni de cercetri pe profile: - Institutul de Cercetri Agricole al Romniei (ICAR); - Institutul de Cercetri Zootehnice (ICZ); n teritoriu, cele dou institute au n structur staiuni de cercetri pe profile: cereale si plante tehnice, plante medicinale, legume, pomi, vie, pajiti i plante furajere etc. De asemenea in cadrul institutelor de cercetri agricole poate s funcioneze o reea de ferme model, ferme de reproducie de tipul oerilor naionale, hergheliilor, depozite de armsari, colecii de rase, hibrizi (genoteci). Statutul juridic al institutelor i staiunilor de cercetare agricole i a fermelor model, modul lor de finanare trebuie reglementat prin Legea de organizare i funcionare a cercetrii tiinifice agricole. Considerm c sunt necesare toate staiunile de cercetare actuale.Staiunile de cercetare trebuiesc introduse ntr-un system de acreditare.Cele care nu ndeplinesc standardele de acreditare sau a cror funcionare nu se justific n agroecosistemele delimitate pot fi transformate n societi comerciale sau ferme model. O alta variant de organizare a cercetrii tiinifice agronomic ar putea fi adoptat prin integrarea zonal a staiunilor de cercetri n sistemul universitilor de tiine agronomice.

3. Concluzii
Putem spune ca am nvat despre exploataia agricol c nu este o uzin, fabric sau combinat industrial, ncercarea dupa modelul Marxist-leninist, de a socializa mijloacele de producie i nsi viaa agricultorilor nu a dat rezultatul scontat. Aadar sunt suficiente argumente economice,sociale i politice pentru a accepta sistemul de exploataii privat-familiare, sistem care a dus agricultura vest-european i american la performane de neconceput. Viitorul exploataiilor romne rmne in minile tinerilor agricultori, care nu privesc in urm la bunicii lor ci in viitor, dornici de a face agricultur performant bazat pe tehnologii, management si marketing modern.