Cap.

1 UE ca un important partener comercial Importana economic n lume a Uniunii Europene poate fi foarte uor demonstrat printrun singur lucru - UE este cel mai mare partener comercial din lume. Volumul schimburilor comerciale ale UE este de-a dreptul remarcabil. De ce o politic comun privind comerul exterior? Comerul internaional se bazeaz pe principiul avantajului comparativ. Fiecare ar produce acele bunuri pe care le poate realiza cel mai bine, pe care apoi le schimb cu bunuri provenind dintr-o alt ar, n care sunt mai bine realizate. Dei n ziua de azi comerul internaional este foarte dezvoltat - i foarte complex - el se bazeaz nc pe acest principiu fundamental. Axarea pe anumite produse realizate la standarde remarcabile duce la o anumit specializare n ceea ce privete producerea lor. n plus, exist posibilitatea realizrii unor cantiti mai mari i trimiterea lor la export. Dac acest lucru este realizat de ctre toate rile i dac sunt stabilite nite condiii comerciale juste, atunci toi participanii ar trebui s profite de pe urma acestui sistem. De exemplu, nu ar avea nici un rost producerea de maini ntr-o ar mic numai pentru piaa intern. Costul acestor autovehicule ar fi foarte ridicat datorit numrului mic care sar produce, ca s nu mai vorbim de ct de greu ar fi s se strng fondurile necesare pentru dezvoltare. Totui, datorit condiiilor existente n comerul internaional, este aproape imposibil pentru companiile dintr-o ar mic s se specializeze n producerea de componente, ca de exemplu materiale anume pentru cptueli n interiorul mainii, la un standard att de ridicat nct s se impun pe pia i s furnizeze respectivele materiale marilor productori de automobile. Premisele pentru nite relaii comerciale fructuoase sunt condiiile comerciale juste, ca i un mediu stabil i previzibil, precum i certitudinea c regulile concurenei nu sunt permanent modificate de msuri luate la nivel naional. De aceea, nfiinarea unei piee unice a fost dintotdeauna o preocupare de baz n timpul procesului de unificare economic a Europei. Piaa European Unic este o zon economic uniform care nu este fragmentat de nici un fel de bariere vamale sau comerciale. Prezena extern comun a UE printr-o politic comun privind comerul exterior reprezint o consecin logic a existenei Pieei Europene Unice. ntruct nu mai exist nici un fel de bariere vamale n cadrul UE, tarifele vamale care trebuie pltite pentru importul de bunuri n cadrul UE trebuie s fie aceleai n ntreaga Uniune.

UE cu cei 370 de milioane de locuitori ai si, care au cu toii un venit relativ ridicat, reprezint o important pia de desfacere pentru exporturile din alte ri. Graniele UE rmn deschise numai pentru produsele din alte ri, cu condiia ca aceste ri s respecte anumite reguli care reprezint premisele unei concurene loiale. Datorit mrimii semnificative a pieei sale, este uor pentru UE s impun respectarea regulilor, ceea ce, pe de alt parte, nu ar fi la fel de uor pentru o singur ar, fr aliai.

Importana comerului exterior pentru UE Conform estimrilor Comisiei Europene, ntre 10 i 12 milioane de slujbe depind direct de exporturi. Prin aceste exporturi, este realizat aproximativ o treime din avuia noastr vzut prin prisma Produsului Intern Brut. Chiar ignornd schimburile comerciale care au loc ntre statele membre, Uniunea este cel mai important partener comercial din lume. ntruct importurile n cadrul UE sunt mai mici dect exporturile, exist un uor excedent comercial. Statele Unite, de exemplu, au un deficit considerabil al exporturilor. Segmentul deinut n comerul mondial

a) export

b) import

Promovarea comerului mondial ca unul dintre obiectivele prioritare ale Uniunii Europene nu este motivat strict de altruism. ntruct n viitorul apropiat, n rile industrializate, este de ateptat doar o cretere economic moderat, industriile europene trebuie s-i gseasc alte piee de desfacere. De vreme ce 80% din populaia lumii triete n afara acelor naiuni industrializate care formeaz Organizaia pentru Cooperare i Dezvoltare Economic (OCDE), este evident care sunt cele mai bune opiuni pentru dezvoltarea ntreprinderilor europene - n Asia de Sud-Est, America Latin, Europa Central i de Est, unde rile se afl n plin proces de cretere economic i prezint un potenial de pia pentru ntreprinderile din UE aproape nelimitat. Totui, pe termen lung, schimburile comerciale pot fi de succes dac sunt profitabile pentru ambele pri. De aceea, deschiderea pieelor europene pentru produsele provenind din aceste ri reprezint o condiie important a succesului exporturilor ctre aceste ri - chiar dac acest lucru este greu de neles pentru acele companii care nu pot face fa presiunii venite din partea unor concureni mruni din aceste ri.

Negocieri n cadrul Organizaiei Mondiale pentru Comer Eforturile realizate pentru o liberalizare i mai accentuat a comerului mondial se desfoar azi n cadrul Organizaiei Mondiale pentru Comer. Aceast organizaie este una relativ nou, care a luat fiin n ianuarie 1995. Totui, primele tentative de liberalizare a comerului i de creare a unui cadru mai stabil ntre partenerii comerciali prin acorduri au avut loc cu mult timp n urm. 3

n 1948, Acordul General pentru Tarife i Comer (GATT) a fost ratificat cu scopul de a produce reguli pentru comerul mondial i pentru a interzice astfel o ntoarcere la protecionism i la consecinele sale devastatoare. n cadrul acestui acord comercial au avut loc mai multe runde de negocieri, unde au fost negociate n acelai timp mai multe seturi de msuri. n consecin, aceste negocieri se desfurau ntr-un ritm lent. Pentru a extinde sistemul acestor negocieri, a fost implementat Runda Uruguay. Astfel, n locul unor runde plictisitoare de negocieri a fost creat un program continuu pentru liberalizarea comerului. Cel mai important mesaj al Rundei Uruguay a fost acela c, comunitatea mondial - n ciuda tuturor dificultilor ader la liberalizarea comerului. Acest mesaj a avut o mare importan atta vreme ct liberalizarea comerului ar fi devenit imposibil dac Runda Uruguay ar fi euat. Mai mult dect att, nu s-ar fi putut continua facilitarea schimburilor comerciale realizat pn n prezent. nc de la apariia primelor stri de tensiune, guvernele ar fi fost cu siguran tentate s recurg la importul de bunuri din acele ri n care situaia este mai grav. Acest lucru ar fi generat un ntreg ciclu de taxe vamale i contra-taxe vamale, ngreunnd astfel schimburile comerciale, ceea ce ar fi fost n dezavantajul tuturor partenerilor. Evident, tensiuni au existat dintotdeauna. n cadrul GATT, agricultura a fost cea care a generat cele mai aprinse discuii, n special n ceea ce privete relaiile dintre UE i SUA. Dar chiar i n acest domeniu, s-a ajuns, dup runde disputate de negocieri, la soluii convenabile pentru ambii parteneri. Conform noilor reglementri internaionale, UE poate nc s-i subvenioneze fermierii, dei subveniile trebuie reduse cu 20%. S-a putut ajunge la compromisuri privind subiecte att de dificile pentru c partenerii de negocieri erau cu toii de acord n ceea ce privete nlturarea restriciilor comerciale. n ianuarie 1995, a fost fondat Organizaia Mondial pentru Comer. Organizaia cuprinde 133 de state membre i are o arie larg de activiti. n afar de promovarea unor condiii cadru mai bune pentru schimbul de bunuri, au fost de asemenea create reglementri privind schimbul de servicii (GATS - Acordul General Privind Comerul de Servicii) i protecia proprietii intelectuale (TRIPS Drepturi privind proprietatea intelectual legate de comer). n cadrul Organizaiei Mondiale pentru Comer se desfoar negocieri chiar mai ample privind aspectele legate de comerul mondial, dect n cazul negocierilor n cadrul GATT. Negocierile privind promovarea liberului schimb se bazeaz pe anumite principii de baz. De o foarte mare importan este interzicerea discriminrii ntre membri, ceea ce nseamn 4

c nici un stat membru nu poate oferi condiii speciale pentru un anume stat i le refuz n acelai timp altor parteneri. Un alt principiu fundamental l reprezint tratamentul nedifereniat al bunurilor interne i al celor importate pe piaa naional. Astfel, importul de produse greu vandabile pe piaa intern trebuie mpiedicat. Una din principalele sarcini ale Organizaiei Mondiale pentru comer l reprezint aplicarea noilor proceduri n ceea ce privete soluionarea litigiilor existente ntre statele membre. Pentru prima dat, sunt publicate documente ce constituie dovezi i sunt audiate alte pri interesate, ca de pild organizaiile de consumatori. Negocierile pentru promovarea schimbului liber se bazeaz pe urmtoarele principii fundamentale: interzicerea discriminrii ntre membri tratamentul nedifereniat pentru bunurile importate i pentru cele interne pe piaa naional facilitarea treptat a accesului la alte piee

Cap.2 Instrumente ale politicii comerciale comune Tariful extern comun Tratatul de la Roma, prin prevederile art. 18 la 29 stabilete liniile generale ale tarifului extern comun, iar prin art. 110 la 116 detaliaz aceste aspecte. Prin prevederile lui, art. 110 susine suportul Comunitii pentru o ordine comercial liberal la scar mondial: prin nfiinarea unei uniuni vamale ntre ele, statele membre i propun s contribuie, pe baza interesului comun, la armonizarea dezvoltrii comerului mondial, abolirea progresiv a restriciilor din comerul internaional i descreterea barierelor vamale. Tariful extern comun va lua n considerare efectele favorabile pe care le are abolirea barierelor vamale dintre statele membre asupra ntririi competitivitii n aceste state. Articolul 112 prevede coordonarea eforturilor statelor membre n acordarea ajutoarelor de susinere a exporturilor, pentru a nu distorsiona oportunitile competiionale existente pentru exporturile UE, iar art. 113 prevede uniformizarea taxelor vamale, a acordurilor comerciale i a msurilor anti-dumping care trebuiau respectate de ctre statele membre. Iniial, nivelul taxelor vamale stabilite prin tariful vamal extern comun, calculat pe baza mediei aritmetice a celor patru tarife vamale din Frana, Germania, Italia, i Benelux a fost mai ridicat dect cel aplicat de Statele Unite sau Japonia.(Beneluxul a fost considerat o singur zon vamal). Motivul trebuie cutat n situaia economic i social a anilor 70 cnd, creterea omajului, alturi de cderea regimului financiar valutar de la Bretton Woods, cele dou ocuri petroliere i creterea economic accentuat bazat pe exporturi ieftine a rilor 5

asiatice nou industrializate au determinat o cretere a gradului de protecie pentru rile din spaiul comunitar. Creterea stabilitii mediului economic global pe fondul neoliberalismului economic, ncepnd cu anii 80, dar i rundele de negocieri din cadrul GATT au determinat o scdere progresiv a nivelului tarifului extern comun, ajungndu-se n prezent la un nivel mediu de 3 %. n mometul actual nivelul proteciei tarifare nominale este redus n Uniunea European, aceasta aflndu-se ntr-o poziie mai eficient dect SUA i Japonia din punct de vedere al dispersiei tarifare n cadrul tarifului vamal comun. Etapele succesive de extindere au determinat creterea n complexitate a politicii comerciale comune i o reconsiderare a structurii i nivelului tarifului extern comun. n privina legislaiei vamale comune s-au stabilit o serie de prevederi a cror punere n practic s-a realizat cu ajutorul directivelor. Acestea conineau pe lng instrumente ale integrrii negative i reglementri privind armonizarea procedurilor i a metodelor de administrare a tarifelor naionale. Armonizarea s-a efectuat n concordan cu art. 27 din Tratat conform cruia nainte de ncheierea perioadei de tranziie, statele vor proceda la armonizarea reglementrilor administrative i legislative. Pentru piaa intern, acest lucru nseamn eliminarea formalitilor la frontier, iar pentru cea extern stabilirea unor criterii comune de verificare a regulilor de origine, colectare a taxelor vamale sau reexportul mrfurilor. Prima etap n evoluia Comunitilor a fost cea a formrii Uniunii Vamale, etap important deoarece pentru fiecare din rile comunitare bunurile tranzacionate reprezentau surse considerabile de formare a veniturilor n cadrul PIB. Pentru Germania i Marea Britanie ele reprezentau o ptrime din PIB, n timp ce pentru rile mici (Belgia, Olanda sau Luxemburg ) reprezentau 50-60% din PIB. La sfritul perioadei de tranziie s-a nregistrat o transformare spectaculoas att n privina volumului ct i a structurii i dimensionrii schimburilor comerciale comunitare. Msuri de aprare comercial 1.Masuri antidumping (AD) 2.Masuri antisubventie (AS) 3. Masuri de salvgardare(MS) Prin instrumentele de aparare comerciala, se urmareste remedierea distorsiunilor aparute pe pieta Uniunii Europene generate de practicile neloaiale practicate de tari terte, cum sunt dumpingul si subventiile, iar prin masurile de salvgardare sa remedieze deteriorarea serioasa a situatiei producatorilor comunitari ca rezultat al cresterii imprevizibile, masive si bruste a importurilor. 1. Msurile antidumping Utilizarea acestor msuri este determinat de faptul c, n viziunea GATT, comerul liber ar trebui s fie sinonim cu comerul corect. De regul ns, n economia real acest lucru nu este adevrat, iar cazurile prin care participanii la schimburile internaionale practic dumpingul sunt relativ frecvente.De aceea, apariia cazurilor de dumping este sancionat prin art. VI din GATT i prin codul anti-dumping din 1979.Conform acestor 6

prevederi, taxele antidumping nu vor depi diferena dintre preul de vnzare (mai mic) i preul mediu aplicat pe piaa intern a exportatorului (mai mare).Baza legal pentru msurile antidumping o reprezint Regulamentul Consiliului nr.384/1996 din 22 noiembrie 1995 cu amendamentele ulterioare. 2. Msurile antisubvenie Un sistem apropiat taxelor antidumping l reprezint taxele aplicate produselor ale cror preuri au fost direct sau indirect subvenionate de ctre guvernele rilor productoare. Regulile internaionale referitoare la subvenii au fost ntrite semnificativ odat cu intrarea n vigoare la 1 ianuarie 1995 a Acordului OMC referitor la Subvenii i Msuri Compensatorii. Regulamentul Uniunii Europene cu privire la protecia mpotriva importurilor subvenionate a intrat n vigoare la aceeai dat i face referire doar la importurile provenind din afara Uniunii, dnd posibilitatea impunerii de msuri compensatorii asupra bunurilor care au fost subvenionate de guvernele rilor productoare din afara Uniunii i al cror import cauzeaz sau amenin s cauzeze prejudicii productorilor interni ai aceluiai produs. Pentru a se putea aplica msuri compensatorii trebuiesc indeplinite trei condiii: - Subvenia trebuie s fie specific, respectiv s fie o subvenie la export, sau s fie o subvenie care este acordat unei singure companii, industrii sau grup de companii. - S existe un prejudiciu material adus industriei din Uniune respectiv scderea cotei de pia a productorilor interni, reducerea preurilor, etc. - Afectarea intereselor comunitare, costurile rezultate n urma aplicrii acestor msuri nu trebuie s fie disproporionate n raport cu beneficiile. Produsele pentru care au fost aplicate taxe anti-subvenie au fost produsele de nalta tehnologie provenind din Japonia sau rile nou industrializate sau orice tip de produs ce provine din ri cu costuri sczute ale forei de munc. Introducerea reglementrilor comunitare legate de taxele anti-dumping i a celor anti-subvenie au coinic cu introducerea, n 1968, a tarifului extern comun, ns primele aplicri ale asectora nu au aprut dect n 1976. Primul caz fiind acela al sancionrii unui import de lanuri de biciclet dinspte Taiwan. Att n cazul msurilor anti-dumpig ct i al msurilor antisubvenie Comisia European este cea care conduce investigaia i impune msurile provizorii, decizia final aparinnd Consiliului. 3. Msuri de salvgardare (Clauza de salvgardare) Art. XIX al GATT-ului permite membrilor semnatari ai Acordului aplicarea unor msuri de salvgardare n situaiile n care importurile unei ri aduc prejudicii importante productorilor autohtoni. Acest articol permite, n scopul acoperirii clauzei de salvgardare, utilizarea barierelor netarifare i doar ca excepii aplicarea unor msuri de natur tarifar.De regul, instrumentele utilizate n plan comunitar sunt restriciile cantitative, dintre care amintim restriciile voluntare la export sau licenele de import. Cele mai dese situaii n care se aplic acest gen de restricii sunt cele legate de comerul cu produse sensibile, cum sunt textilele i produsele siderurgice. Uniunea European folosete activa ceste instrumente de aprare comercial ca un mijloc eficient de protecie impotriva unor importuri neloiale care provin din afara Uniunii. 7

Pn la sfritul anului 2005, Uniunea European aplicase 135 de msuri antidumping, 12 msuri antisubvenie, iar alte 91 investigaii se aflau n derulare. Totodat pentru 19 produse provenind din 15 state se aplic inelegeri de pre/undertakings. Un element fundamental al politicii comerciale a UE este stabilirea i adaptarea unui tarif extern comun. Totui, prin practicarea unor tarife externe relativ ridicate, UE nu ncearc s creeze o Europ de tip fortrea. Dimpotriv, promovarea schimbului liber este una din preocuprile majore ale Uniunii. Absena restriciilor n cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre ale UE a impulsionat masiv aceste ri, i, n acelai mod, UE ateapt avantaje pentru ambele pri, avantaje care s decurg din schimbul liber cu toate rile lumii. De aceea, UE a ncercat ntotdeauna s reduc masiv tarifele externe pentru a deschide piaa european produselor din lumea a treia, dei, desigur, acest lucru este posibil numai cu condiia ca pieele din acele ri s se deschid produselor europene. Aceste eforturi au fost i ele ncununate de succes. Tariful mediu pentru rile industrializate a sczut de la 40 % n 1947, la mai puin de 5 %. Ratificarea unor acorduri economice cu alte ri ar trebui s promoveze comerul i s adnceasc relaiile economice. Acest lucru include, de asemenea, eforturi de aplanare a conflictele comerciale. UE negociaz n cadrul unui acord economic cu Japonia privind deschiderea pieei japoneze pentru produsele europene. Acordurile asociative reprezint o form i mai strns de relaii dect acordurile economice. Acordurile asociative depesc simplele reglementri de politic comercial i includ, de asemenea, acorduri privind o mai strns cooperare economic, ca i un posibil sprijin financiar. Acordurile sunt ratificate cu scopul de a continua relaiile strnse existente ntre ri membre ale UE (fiecare n parte) i tere ri. Acest lucru este valabil n special n cazul legturilor existente din vremurile coloniale ntre teritorii de peste ocean i Frana, Italia, Olanda i Belgia. Relaiile economice strnse cu aceste ri ar putea fi grav afectate n cazul introducerii unui tarif extern comun al UE. Exist, totui, un alt motiv pentru care acordurile asociative sunt ratificate. rile care doresc s adere la UE se pot apropia de Uniune prin astfel de contracte, care reprezint ntr-un fel un prim pas ctre aderare. Condiii generale comerciale juste nseamn, printre altele, din punctul de vedere al Europei, i c piaa european nu va fi invadat de produse din ri ne-membre n domenii n care industria european este relativ predispus crizei. De aceea, acordul privind condiiile de pia reglementate este uneori necesar din partea partenerilor comerciali. Uniunea European se supune la rndul ei unor astfel de acorduri de pia reglementate n cazul n care restriciile existente ntr-un anumit domeniu reprezint o premis pentru relaii comerciale fructuoase n alte domenii. 8

Cap.3 Uniunea Vamala Europeana: 40 de ani de success 01/07/2008 La data de 1 iulie 2008, Uniunea Europeana sarbatoreste a 40-a aniversare a Uniunii Vamale. Uniunea Vamala a UE Uniunea vamala a fost formata la 1 iulie 1968 de catre cele 6 membre de atunci ale Comunitatii Europene. Intre timp, numarul membrilor a crescut la 27 de state, iar uniunea vamala a fost martora unei evolutii constante, cu pasi importanti precum adoptarea Codului Vamal Comunitar si, in 1993, crearea pietei unice. Trasatura comuna a tuturor uniunilor vamale este adoptarea unui tarif extern comun, dar astazi, uniunea vamala a UE reprezinta mai mult decat atat. De la Dublin la Bucuresti, se aplica aceleasi reguli si proceduri vamale. In acest fel, cele 27 administratii vamale ale statelor membre implementeaza un cod vamal unic, care are la baza un numar de instrumente si mecanisme de coordonare care ii asigura o abordare comuna si tratament echivalent. In plus, piata comuna impune ca, odata vamuite, bunurile importate pot calatori liber intre statele membre. De aceasta beneficiaza atat cetatenii UE cat si companiile, dar de asemenea si partenerii de comert ai UE. In acelasi timp, administratiile vamale au o responsabilitate comuna in ceea ce priveste gestionarea eficienta si efectiva a frontierelor externe ale Uniunii Europene. Rolul si competenta uniunii vamale in politicile vamale multilaterale au fost recunoscute la nivel international prin apartenenta la Organizatia Mondiala a Vamilor. Pe termen lung, aceasta va imbunatati cooperarea vamala internationala. Noi sprijinim promovarea unor standarde de calitate si beneficiem de experienta castigata de alte state membre ale Organizatiei Mondiale a Vamilor (OMV). De asemenea, dorim sa impartasim din experienta noastra de cunoastere in ceea ce priveste asistenta tehnica pentru capacitatile institutionale, care a fost necesara in timpul procesului de dezvoltare, prin contributia la Organizatia Mondiala a Vamilor a Programului Columbus. Cu o populatie de aproape 500 milioane, Uniunea Europeana este cel mai mare bloc comercial al lumii: in 2007, erau aproape 175 milioane declaratii vamale - 5,5 la fiecare secunda... Dincolo de aceste statistici, provocarile cu care ne confruntam sunt similare cu acelea cu care se confrunta administratiile vamale in lume: cum ne adresam comertului international in timp ce-i protejam pe cetatenii nostri impotriva riscurilor la adresa securitatii, sigurantei si a mediului lor? In vreme ce abordarea noastra va fi, din multe puncte de vedere, specifica pentru conditiile din UE, cred ca este de asemenea relevant pentru multi alti membri ai OMV. De pe pozitia de putere 9

Intrucat ne raportam la rolul vamii in contextul unei economii globalizate, probabil ca este bine sa ne reamintim ca, asa ca alte administratii vamale surori din lume, incepem de pe o pozitie de forta. Administratiile vamale ale UE functioneaza in centrul unui lant de furnizare international dinamic si sunt echipate in mod unic pentru a juca un rol central in gestionarea frontierelor externe ale UE. Vama este, de asemenea, in prima linie in ceea ce priveste combaterea contrabandei, a contrafacerii, crimei organizate si chiar a terorismului, in implementarea unei game largi de restrictii si prohibitii si in furnizarea protectiei consumatorilor, in acest fel exercitand o mare influenta asupra stabilitatii si progresului societatii. Aceasta explica de ce UE promoveaza dezvoltarea standardelor internationale de enforcement si contribuie in mod activ la abordarile globale referitoare la armonizarea procedurilor vamale, asa cum este implementarea cadrului SAFE OMV, precum si elaborarea acordului multilateral de comert anti-contrafacere. Facilitarea: provocarea noastra Impreuna cu agentii economici, vama europeana joaca rolul de a facilita comertul international si de a asigura competitia in economie. Acest angajament nu se bazeaza pe o preocupare individualista vizand propria noastra bunastare, ci pe credinta ca toate tarile vor beneficia de o economie mondiala infloritoare. Aceasta plaseaza facilitarea chiar in inima lucrurilor: trebuie sa minimizam interventia vamii in circuitul bunurilor pentru un comert legal. Aceeasta se reflecta in politicile noastre atat din exteriorul cat si din interiorul UE. La nivel international, ii sprijinim pe partenerii nostri de comert in a-si evidentia procedurile vamale in timp ce opereaza verificarile necesare. Asa stau lucrurile in ceea ce priveste ajutorul nostru catre tarile in curs de dezvoltare si este, de asemenea, obiect al cooperarii vamale cu vecinii nostri precum Rusia, de a elimina aglomerarile de trafic la frontierele comune. Totodata, elaboram de asemenea acorduri de recunoastere reciproca a programelor de controale pentru securitatea si facilitarea comertului cu principalii parteneri comerciali ai UE cum ar fi Elvetia, SUA si China. Obiectivul este de a gasi modalitati de reducere a problemelor administrative cu care se confrunta agentii comerciali cunoscuti si a celor in care se poate avea incredere, cu beneficiul ca resursele sa fie concentrate in directia in care este nevoie de ele cel mai mult. La nivelul UE, urmam aceeasi abordare in a intensifica facilitarea si controalele. Evolutii viitoare in UE Au fost dezvoltate 2 scenarii, care sunt sigur ca vor fi familiare si altor organizatii vamale in lume: a) Evolutii actuale si planificate pentru urmatorii 5 ani. Exista 3 evolutii strans legate:

Amendamentul de Securitate si Siguranta la Codul Vamal Comunitar, care reflecta 10

Cadrul SAFE, introduce un numar de masuri care duc la verificari mai rapide si mai bine tintite, de care beneficiaza autoritatile vamale, cetatenii si industria. In particular, Amendamentul necesita ca agentii economici sa furnizeze autoritatilor vamale informatii despre marfuri inaintea importului/exportului in/din afara Comunitatii Europene, de a facilita comertul partenerilor de baza in ceea ce priveste abordarea conceptului AEO si de a stabili criterii de selectie comune pentru controale; Initiativa vamii electronice are ca scop sa stabileasca un mediu fara suport de hartie pan-european, reducand astfel costurile de conformare si pe cele administrative; Codul Vamal Modernizat va simplifica legislatia si va accelera procesul si procedurile vamale atat in beneficiul autoritatilor vamale cat si al agentilor economici.

b) Pe termen lung incepand din 2013 in viitor Viziunea noastra despre viitor se refera la o abordare a controlului vamal unic in ceea ce priveste lantul international de furnizare si are ca scop sa realizeze un echilibru intre facilitare si control. Credem ca va fi posibil sa ne indreptam spre controale bazate mai degraba pe sisteme decat pe tranzactii, ceea ce implica o schimbare in metodele de lucru. In paralel, trebuie de asemenea sa marim management-ul riscului si sa asiguram cadrul pentru evolutia continua a sistemelor ICT. Prin cooperarea internationala si acordurile bilaterale, noi vom dezvolta in viitor posibilitati referitoare la schimbul de informatii cu partenerii nostri importanti de comert si vom contribui la dezvoltarea si aplicarea standardelor internationale. Optimism si incredere in viitor In UE, administratiile vamale ale celor 27 state membre functioneaza in contextul unui scop comun si al increderii reciproce. Exista un nivel inalt de cooperare si coordonare. Aceasta nu inseamna ca suntem multumiti: ca orice alta administratie, putem sa facem intotdeauna mai bine si sa avem in vedere o imbunatatire continua. Cu toate acestea, sunt increzator ca ne construim o baza destul de puternica pentru a face fata provocarilor de acum inainte. Sper ca pretutindeni in lume vamile sa continue sa lucreze impreuna, in fiecare zi, pentru a contribui la gestionarea globalizarii si la siguranta cetatenilor. Noi recunoastem ca, pentru a ajunge la o implementare structurata si planificata, va trebui ca inainte de 2013, sa incepem o munca pregatitoare pentru viitor care va include noi proceduri, sisteme si actiuni. Cap.4 Uniunea european reprezint o cincime din comerul mondial 11

Uniunea vamal a reprezentat una dintre primele pietre de temelie ale Uniunii Europene. Aceasta a anulat taxele vamale la frontierele interne i a introdus un sistem uniform de taxe la import. Drept urmare, au disprut controalele la frontierele interne. n prezent, exist ageni vamali numai la frontierele externe ale Uniunii Europene. Acetia nu numai c asigur fluxurile comerciale, ci i contribuie la protecia mediului i a patrimoniului nostru cultural, totodat protejnd locurile de munc prin combaterea contrafacerii i pirateriei. Uniunea vamal este o zon unic de comer, n care toate bunurile circul liber, indiferent dac au fost fabricate n Uniunea European sau importate din afara acesteia. Astfel, un telefon mobil produs n Finlanda poate fi trimis n Ungaria fr taxe vamale i fr control vamal. Pentru un televizor fabricat n Coreea de Sud taxa vamal este perceput doar la prima intrare pe teritoriul UE, dup care nu mai sunt necesare alte taxe sau controale.

Importurile ilegale mbrac multe forme. Cu toate acestea, activitatea vamal rmne foarte important. Serviciile vamale ale Uniunii Europene gestioneaz aproximativ 20% din importurile mondiale, ceea ce reprezint peste 2 miliarde de tone de mrfuri pe an. n fiecare an, serviciile vamale prelucreaz peste 100 de milioane de declaraii vamale. Activitatea vamal este mai complex dect se crede Agenii vamali desfoar o activitate complex. n timp ce Uniunea European reduce tarifele vamale pentru numeroase importuri provenind din rile srace, unii importatori ncearc s-i ncadreze mrfurile la un tarif mai mic, prezentnd un certificat de origine fals, care atest proveniena produselor din aceste ri. ns rareori agenii vamali pot fi pclii. Agenii vamali asigur i respectarea normele europene i internaionale n materie de protecie a mediului, sntate i sigurana consumatorilor. Acetia pot refuza s permit intrarea produselor alimentare contaminate sau a aparatelor electrice care nu sunt conforme cu standardele UE. De asemenea, se asigur c speciile aflate n pericol sunt protejate - supravegheaz comerul cu filde i animale, psri i plante protejate. n egal msur, ne protejeaz patrimoniul cultural, cutnd opere de art furate. Verific legitimitatea exporturilor de 12

tehnologii sensibile care ar putea fi utilizate pentru fabricarea de arme nucleare sau chimice. Cu ochii n patru Chiar i atunci cnd este vorba de contrafacerea mrfurilor (de ex., telefoane mobile i produse medicamentoase) i de piraterie (CD-uri i software), angajaii vamali sunt n prima linie i acioneaz n interesul sntii i siguranei publice, precum i al locurilor de munc al celor care produc legal aceste bunuri. Aceast activitate necesit o atenie deosebit pentru a putea face diferena ntre blugii sau ceasurile autentice care poart semntura unor renumite case de mod i cele contrafcute. n 2006, agenii vamali au reinut 250 de milioane de articole contrafcute.

Mai mult dect att, activitatea de colectare a datelor statistice pe care o desfoar este de o importan vital, contribuind la luarea deciziilor cu privire la necesitatea introducerii unor contingente pentru mrfurile care ar putea intra n concuren neloial cu produsele UE. Culeg date referitoare la fluxul comercial, ajutnd astfel factorii de decizie politic s identifice tendinele economice. Agenii vamali se asigur c toi cei care cltoresc cu sume mari de bani lichizi sau echivalentul acestora (obligaii la purttor sau cecuri) nu spal bani sau nu fac evaziune fiscal, contribuie la lupta mpotriva traficului de persoane, droguri, arme i pornografie i sprijin activitatea serviciilor de poliie i de imigrare n combaterea crimei organizate i a terorismului. 13

Detectarea fraudei Agenii vamali sunt responsabili i cu detectarea fraudei n declaraiile i plile de TVA sau a evaziunii asociate plii accizelor pentru articole precum igrile. Fr ajutorul lor, mrfurile ar disprea n economia subteran evitnd sistemul fiscal i ar fi uor pentru oamenii de afaceri lipsii de scrupule s declare exporturi fictive. Prin colectarea taxelor vamale i a taxelor la importurile de produse agricole, agenii vamali nu asigur doar respectarea regulilor comerciale, ci aduc i o contribuie important la finanarea UE . Aceste venituri reprezint 15% din bugetul UE. Luptnd mpotriva fraudei n materie de TVA, ei contribuie, de asemenea, la meninerea unei alte surse de venit, reprezentnd nc 16% din buget. n acelai timp, agenii vamali trebuie s respecte dreptul individual al cetenilor de a cumpra mrfuri ntr-o alt ar a Uniunii Europene. Cu toii avem dreptul s ducem bere i vin acas, pentru prieteni sau familie. Atta timp ct scopul nu este de a le vinde spre a obine profit, nu se pltesc taxe suplimentare la grani. n avantajul ntreprinderilor UE lucreaz constant la actualizarea i automatizarea procedurilor care vor facilita comerul la graniele sale interne i externe. n urmtorii ani, ntreprinderile se vor putea lipsi de formularele vamale n format tiprit. n civa ani, reelele vamale ale tuturor statelor membre vor fi complet integrate electronic, iar comercianii vor putea beneficia de un ghieu unic pentru efectuarea operaiunilor vamale cu toate statele membre.

Cap.5 O intreaga tara ca un terminal logistic De la 1 ianuarie 2007, Romania este membru cu drepturi depline al Uniunii Europene, ceea ce duce la aplicarea tuturor normelor din legislatia Europeana asupra companiilor romanesti, inclusiv Conventia cu privirea la Uniunea vamala. In acest context, Romania poate deveni un punct fierbinte pe harta comertului international, in special in relatia dintre Europa si uriasa piata ex-sovietica. Teritoriul vamal al Romaniei devine teritoriul vamal al UE, iar oamenii de afaceri care poseda gandire pozitiva pot incepe sa contureze dezvoltarea bussines-ului lor luand in considerare acest factor nou. Cei mai prevazatori sunt pregatiti demult pentru extinderea Europei, fapt care a si condus la cresterea preturilor la imobiliare in Romania. Romania placa turnanta a exporturilor si importurilor CSI

14

Uniunea Vamala este un element esential al pietei europene, care asigura dezvoltarea si realizarea celor patru libertati de baza: circulatia libera a marfurilor, oamenilor, serviciilor si a capitalului. Piata unitara fara limite economice interne constituie un catalizator pentru integrarea UE. De aceea, principiile Uniunii Vamale UE sunt cele de perspectiva pentru europeni si foarte atragatoare pentru tarile vecine si cetatenii lor. Numai sub umbrela Uniunii Vamale e posibil de format, dezvoltat si actionat in Piata Comuna Unitara, unde normele si regulile unice pentru toti participantii isi raspandesc actiunea pe teritoriul intreg al UE, pana la hotarele ei externe. Uniunea Vamala constituie garantia si mijlocul de asigurare a integrarii care se va dezvolta intr-un ritm rapid. Politica dezvoltarii unificate, politica comerciala unica si cea monetara, piata agrara comuna si multe altele ar fi imposibile fara Uniunea Vamala a Comunitatii Europene. in cadrul acestui articol, ne vom concentra asupra unuia dintre principiile de baza fixate de Codul Vamal al Uniunii Europene: toate marfurile pe teritoriul vamal al UE se considera marfurile Uniunii Europene. Respectiv, toate dispozitiile legislatiei si ale practicii comerciale, aplicate in Europa, vor fi aplicate de la momentul intrarii de catre Romania in UE fata de marfurile, importate in Romania din orice alta tara. Astfel, in sens geografic, Romania in UE devine un terminal specific de marfuri al ultimului nivel inainte de export de marfuri in tarile CSI (fosta Uniunea Sovetica). in privinta tarilor din fosta CSI, Romania poate fi prima tara care va putea primi exportul din Orient si, prelucrand fluxul de marfuri, il va repartiza mai departe pe teritoriul UE. Posibilitatea aceasta se bazeaza pe unul din principiile de baza al Uniunii Vamale: marfa directionata in UE poate fi controlata (inclusiv examinarea modelelor) si supusa perfectarii vamale corespunzatoare numai o singura data, cand marfa intra pe teritoriul Uniunii Vamale UE. Ce se vinde in Rusia? Categoriile principale ale marfurilor importate in Rusia se pot usor vizualiza pe baza statisticii vamale. Nu-mi plac cifrele reci si inumane, dar in cazul acesta ele reflecta unele tendinte . Importul de marfuri in Rusia in ianuarie august 2006 a constituit aproximativ 81 miliarde de dolari USA si, in comparatie cu anul trecut, a crescut cu 34,6%. Pe langa aceasta, importul din tarile care nu fac parte din CSI (fosta Uniune Sovetica), a constituit 67,4 miliarde de dolari USA. Cresterea importului din partea tarilor de strainatate extrema (non-CSI) in comparatie cu aceeasi perioada din anul precedent a fost de 40,7%. Din statistici se vede clar tendinta cresterii de consum in Rusia a marfurilor de import. Acestea trebuie livrate fara intarzieri si pierderi pe tejghelele magazinelor ruse, fapt care ii intereseaza foarte mult pe producatorii europeni si transnationali. Structura importului din strainatate extrema se prezinta in felul urmator: * Masini si echipament 50,3%; * Produse alimentare si materie prima pentru producerea lor 15,8%; * Produsele de menaj 17,5%; Cresterea in ianuarie august 2006 (in comparatie cu aceeasi perioada a anului precedent) a volumelor fizice de achizitie a marfurilor consumate a fost: * Carne proaspata si congelata cu 10,9%; * Unt 92,2%; 15

* Citrice cu 22,1%; * Cafea cu 46,4%; * Medicamente cu 15,5%; * Lemn si articole din hartie cu 19,9%; * Autoturisme cu 28,4%. Lista indicata a marfurilor poate fi completata cu: zahar, peste viu si congelat, bauturi alcoolice, ceai, incaltaminte si imbracaminte. Concluzia socheaza prin simplitatea ei Rusia consuma tot ce se produce in lume si nici nu s-a mai apropiat la limitele ei de consum. Faptul acesta este influentat de cresterea preturilor la petrol si gaz, insa este o realitate, iar Romania trebuie sa-l ia in considerare si sa-l inteleaga. Transporturile si spatiile de depozitare in sudul Rusiei sunt insuficiente Uniunea Europeana joaca un rol deosebit in activitatea de comert exterior pentru ca ponderea ei in volumul comertului in perioada ianuarie august 2006 constituie 53,9%, ceea ce este cu 1,6% mai mult decat in aceeasi perioada a anului trecut. Printre liderii in ceea ce priveste volumul operatiilor comerciale cu Rusia sunt Germania, Olanda, Italia. Desi prezenta pe piata ruseasca a companiilor de transport si logistica germane si olandeze e vizibila, unii producatori italieni, portughezi, spanioli (dar si altii) sunt lipsiti de transportatori internationali. Companiile romanesti pot tinde spre aceste tari ca si consumatori potentiali ai serviciilor logistice in Romania la hotarele cu tarile CSI. Dezvoltarea specifica a magistralelor ruse de transport arata un dezechilibru in dezvoltarea mijloacelor de livrare a marfurilor pana la locurile de consum. Centrele principale de repartizare a marfurilor in Rusia sunt: Moscova, datorita statutului de capitala si dezvoltarii economice deosebit de active, si Sankt Petersburg datorita situarii geografice si activizarii in dezvoltarea economica. Un rol important in logistica pentru piata rusa il joaca posibilitatile de tranzit ale Finlandei, tara invecinata care a devenit membru al Uniunii Europene intre primele. Intrarea tarilor baltice in UE a creat o anumita posibilitate pentru invazia in monopolul de tranzit al Finlandei, dar invazia aceasta nu prezinta o insemnatate mare. Intrarea Romaniei in UE ii ofera anumite avantaje in privinta concurentei pentru fluxurile de marfuri tranzitare, mai ales din tarile Europei de sud. Faptul acesta este legat de lipsa resurselor de depozitare importante si dezvoltarea insuficienta a transporturilor de marfuri la sudul Rusiei, care au condus la o geografie irationala a livrarilor: de pilda, companiile italiene erau nevoite sa livreze marfurile in Finlanda si Sankt-Petersburg cu ajutorul transportului maritim pentru ca aceste marfuri sa fie livrate apoi mai spre sud de Moscova, cu cheltuieli suplimentare corespunzatoare. Datele statistice ale Ministerului transporturilor din Rusia mentioneaza insemnatatea transportului feroviar in circulatia totala a marfurilor. O pondere mai mare in circulatia marfurilor o constituie doar transportul prin conducte, datorat specificului exporturilor rusesti (petrol si gaz) si nu prezinta interes in cadrul acestui articol. Pe langa transpotul feroviar, se mai folosesc si toate celelalte tipuri de transport, dar in volum cu mult mai scazut. in ianuarie-septembrie 2006, transporturile de marfuri in Rusia (conform datelor Serviciul Federal Rus pentru Statistica) a constituit 3549,2 miliarde tone-kilometru: * Feroviar 1434,7 miliarde tone-kilometru; * Automobilistic 149,1 miliarde; 16

* Maritim 41,7 miliarde; * Acvatic intern 57,9 miliarde; * Aerian 2,1 miliarde; * Prin conducte 1863,7 miliarde tone-kilometru Ca si Uniunea Vamala UE, vama rusa realizeaza administrare si control in privinta accesului pe teritoriul vamal rus al marfurilor exportate din Europa. Organele vamale controleaza procedura de declarare a marfurilor, asigura aplicarea uniforma a legislatiei vamale si incasarea tarifelor vamale, a TVA-ului si accizelor, unde este cazul. incasarile ca rezultat al activitatii vamale in Rusia creste, dar tendinta aceasta este conditionata de mai multe elemente. intinderea mare a hotarelor vamale ruse cauzeaza dificultati in controlul asupra accesului pe teritoriul vamal a marfurilor si pasagerilor si, in legatura cu aceasta, se realizeaza permanent masuri pentru optimizarea activitatii organelor vamale si intensificarea controlului asupra declararii marfurilor si achitarii incasarilor vamale corespunzatoare. Aprecierea grupelor de marfuri de import de catre organele vamale se realizeaza pe baza unor tabele elaborate conform datelor centralizatoare a preturilor la diferite tipuri de marfuri . Aceasta informatie este oferita cel mai des de producatorii de marfa cu scopul de asigurare a livrarilor sistematice si pentru evitarea importului neoficial de catre distributori. Cresc importurile pe piata Rusiei, insa e necesara mare atentie Afluxul valutei straine in Rusia nu numai ca a sporit puterea de cumparare a populatiei, dar a si intarit tendintele inflationiste in economie. Ca contragreutate pentru inflatie, politica Bancii Centrale a Rusiei este una de intarire a rublei. intarirea rublei reduce insa capacitatea de concurenta a marfurilor de origine rusa pe piata mondiala si, in conjunctie cu cresterea posibilitatilor de consum a populatiei, duce la eliminarea marfurilor ruse si inlocuirea lor cu cele de import. Tendinta aceasta nu lasa Guvernul Rusiei indiferent. Mai multe uniuni de intreprinderi importante din diferite domenii economice insista pe necesitatea apararii producatorilor autohtoni prin diferite bariere administrative. in principiu, barierele de felul acesta influenteaza negativ dezvoltarea economica de ansamblu a tarii. Aceste tendinte trebuie atent monitorizate de catre importatori, pentru ca riscul de interzicere sau de cotare dura a importului in privinta diferitelor marfuri exista intotdeauna. De exemplu, producatorii de vin din Moldova nu au fost suficient de atenti la semnalele care prevesteau stoparea importurilor de vin din aceasta tara, de aceea, in martie 2006, au fost luati prin surprindere, cu consecinte deosebit de grave. Particularitati ale pietei de retail O participare deosebita in procesul de declarare si legalizare a marfurilor o pot asigura agentii vamali, care inlesnesc activitatea importatorilor fara o reprezentanta permanenta pe teritoriul Rusiei. in prezent, dezvoltarea retelelor de comert a luat o mare amploare. Au loc consolidari la nivel federal si regional, prin integrari si fuziuni, francize sau achizitii. Etapa urmatoare in dezvoltarea lanturilor comerciale poate fi patrunderea retelelor internationale de retail. Compania turceasca KOC a anuntat tratative pentru vanzarea bussines-ului cu amanuntul 17

catre liderul mondial compania Wal-Mart. Marea retea comerciala ruseasca X5 Retail Group N.V. angajeaza fosti colaboratori ai Wal-Mart si Tesco pentru lucrul in Rusia si se pregateste pentru consolidare prin colaborari cu cei mai mari jucatori ai pietei mondiale. Acest tip de consolidari va anihila retailerii nationali independenti din Rusia. Acest fapt corespunde intereselor oligarhilor rusi, care incearca sa asigure capitalul lor, format in perioada de tranzitie (anii 1991-1999), prin integrarea acestuia in economia mondiala. Cresterea puterii de cumparare a populatiei in Rusia a format baza pentru cresterea retelelor comerciale universale ca X5, Dixi, ALDI, Auchan, LIDL, Marktkauf, SPAR, Metro. Boom-ul de consum a creat retelelor conditiile pentru dezvoltare agresiva, ceea ce a condus la politici agresive de achizitii impuse distribuitorilor si producatorilor. Practicile dure in lucrul cu furnizorii se exprima prin stabilirea unor taxe pentru accesul producatorilor si distribuitorilor la rafturile retelelor comerciale si dictarea discounturilor si a preturilor en-gros. Aceste practici s-au tradus in cazuri concrete: * practicarea de preturi de dumping la vinurile moldovenesti de catre marile retele (inainte de instituirea interdictiei de import), cu scopul de elimina distribuitorul oficial; * in august 2005, presedintele consiliului de directori si coproprietarul unui mare retailer rus de telefoane mobile (aproximativ 4.000 de unitati comerciale in Rusia si tarile CSI), Eugeniu Cicivarchin, a trimis colaboratorilor companiei un memo intern in care critica politica Samsung de sprijin pentru dealerii mici si anunta anularea comisionului pentru vanzarea telefoanelor Samsung in cadrul propriei retele. Colaboratorilor li se recomanda sa incerce sa vanda alte telefoane. Conflictul a fost solutionat in aprilie 2006, dar incercati sa ghiciti ce s-a intamplat intre timp cu cota Samsung pe piata ruseasca; * retelele comerciale percep taxe mari de la diversi producatori pentru a livra doar produsele acestora. Pretul biletului de intrare cu o marfa intr-un magazin al retelei variaza intre 3.000 si 75.000 dolari USA, iar primele suplimentare in functie de vanzari, retrobonusurile, se cifreaza adeseori la mai mult de 10% din volumul vanzarilor. In acest context, se observa o tendinta a distribuitorilor de a se specializa pe outsourcing in domenii ca logistica, merchandising, brokerajul vamal si importuri. Intrarea Rusiei in Organizatia Mondiala a Comertului si anularea diferitor bariere deschide o noua perspectiva asupra acestei piete, in conditiile in care exista temerea ca multe dintre companiile rusesti, intre care si cele agricole, nu cunosc conditiile concurentei capitaliste reale, piata, in toate directiile business-ului.

18