1

A. MECANICA

1. PRINCIPII I LEGI N MECANICA CLASIC
1.1. Micare i repaus
1.2. Principiul I
1.3. Principiul al II-lea
1.4. Principiul al III-lea
1.5. Legea lui Hooke. Tensiunea n fir
1.6. Legile frecrii la alunecare

2. TEOREME DE VARIAIE I LEGI DE CONSERVARE N MECANIC
2.1. Lucrul mecanic. Puterea mecanic
2.2. Teorema variaiei energiei cinetice a punctului material
2.3. Energia potenial gravitaional
2.4. Legea conservrii energiei mecanice

LISTA DE TERMENI
1. PRINCIPII I LEGI N MECANICA CLASIC
* vitez, vectorul vitez
* acceleraie, vectorul acceleraie
* modelul punctului material
* principiul ineriei
* principiul fundamental al mecanicii clasice
* unitatea de msur a forei
* principiul aciunilor reciproce
* fore de contact ntre corpuri Anexa nr. 2 la OMECTS nr. 4800/31.VIII. 2010
* legile frecrii la alunecare
* legea lui Hooke, fora elastic
* fora de tensiune
2. TEOREME DE VARIAIE I LEGI DE CONSERVARE N MECANIC
* lucrul mecanic, mrime de proces
* unitatea de msur a lucrului mecanic
* interpretarea geometric a lucrului mecanic
* expresia matematic a lucrului mecanic efectuat de fora de greutate n cmp gravitaional uniform
* lucrul mecanic efectuat de fora de frecare la alunecare
* puterea mecanic
* unitatea de msur a puterii n S.I.
* randamentul planului nclinat
* energia cinetic a punctului material
* teorema variaiei energiei cinetice a punctului material
* energia potenial
* variaia energiei poteniale gravitaionale a sistemului corp Pmnt
* energia mecanic, mrime de stare
* legea conservrii energiei mecanice

1 VITEZA, VECTORUL VITEZ:
Viteza medie
m
v

a unui punct material este egal cu raportul dintre vectorul deplasare r

A i
durata micrii t:
2

2 1
2 1
m
r r r
v
t t t
A
= =
A

Viteza momentan sau instantanee este egal cu derivata n funcie de timp a legii de
micare:
( )
( )
dr t
v r t
dt
' = =
OBS:
1.. n modul:
2 1
2 1
m
d x x
v
t t t

= =
A
; unde
1 2
x x d = este distana
parcurs

2. Direcia i sensul:
- n micarea rectilinie viteza medie i momentan au direcia i sensul deplasrii
- n micarea curbilinie viteza medie are direcia i sensul
vectorului deplasare (secant la traiectorie)
- n micarea curbilinie viteza monetan are direcia tangent
la traiectorie i sensul deplasrii
3. Unitate de msur: | |
| |
| | s
m
t
r
v
SI
SI
SI
1 =
A
A
=

VECTORUL VITEZA

Definiie: Se numete viteza medie a punctului material n intervalul de timp t = t
2
t
1
raportul
dintre deplasareai intervalul de timp corespunztor.




Viteza este o mrime vectorial care are aceeai orientare cai de- plasarea.


Viteza instantanee
3


DefiniOie: Viteza instantanee este limita spre care tinde viteza medie
cnd intervalul de timp tinde la zero



Dimensiunea vitezei se poate stabili pe baza relaOie






2 ACCELERAIA, VECTORUL ACCELERAIE:
Acceleraia medie: este egal cu raportul dintre variaia vectorului vitez i durata
micrii:
2 1
2 1
m
v v v
a
t t t
A
= =
A

Acceleraia instantanee sau momentan: este egal cu derivata vitezei n
funcie de timp:
( )
( )
dv t
a v t
dt
' = =
OBS:
1. Acceleraia medie are direcia i sensul variaiei vitezei: aceeai direcie cu deplasarea n
micarea rectilinie; secant la traiectorie, orientat ctre interiorul acesteia n micarea curbilinie.
2. Acceleraia momentan are direcia i sensul variaiei vitezei: aceeai direcie cu deplasarea n
micarea rectilinie; normal pe traiectorie, orientat ctre interiorul acesteia (de-a lungul razei de
curbur) n micarea curbilinie.
3. Unitate de msur: | |
| |
| |
2
1
s
m
t
v
a
SI
SI
SI
= =
4. micarea circular cu acceleraie constant n modul este micarea circular
5. dup sensul acceleraiei, a=constant, micarea rectilinie poate fi:
micare rectilnie uniform dac a=0
micare rectilnie uniform accelerat dac a>0
micare rectilnie uniform ncetinit dac a<0
!!! n micarea curbilinie ntotdeauna 0 = a

deoarece viteza i modific direcia i sensul !!!

Vectorul acceleratie

4

Acceleraia medie

Definiie: Se numete acceleraia medie a punctului material n intervalul de timpt = t2 t1 raportul
dintre variaia vitezeii intervalude timp corespunztor



AcceleraOia estei ea mrime vectorial. Orientarea ei nu coincide cu orientarea vitezei sau a deplasrii.



Unitate de masura:



OBSERVATII:
1. Vectorul acceleratie modifica si MODULUL si ORIENTAREA vectorului viteza.
2. daca acceleratia este paralela cu vectorul viteza, atunci se modifica modulul vectorului viteza si
nu se modifica orientarea. In acest caz vorbim de ACCELERATIE TANGENTIALA.
3. Daca acceleratia tangentiala are aceeasi orientare cu vectorul viteza, atunci modulul sau creste
si miscarea este accelerata. Daca acceletatia are sens opus vectorului viteza, atunci modulul sau
scade si miscarea este decelerata (franata).
4. daca vectorul acceleratie este perpendicular pe vectorul viteza, modulu acestuia nu se modifica.
Se modifica numai orientarea vectorului viteza si TRAIECTORIA SE CURBEAZA. In acest caz
vorbim de ACCELERATIE NORMALA.

3 Un punct material este n fizic un model simplificat utilizat n studiul micrii de translaie a
corpurilor. Acest model fizic se aplic n cazul micrilor mecanice simple la care dimensiunile corpului
aflat n micare sunt neglijabile fa de mrimea deplasrilor sau fa de distan la care se afl alte
corpuri. Modelul punctului material este cel mai simplu model care se folosete pentru studiul micrii
mecanice. Legile mecanicii newtoniene aplicate asupra acestui model au expresiile matematice cele mai
simple. Prin extensie, modelul, n anumite condiii specifice se poate aplica i n cazul unor sisteme mai
complexe cum ar fi gazul ideal. Pentru studiul micrilor de rotaie sau de translai-rotaie al corpurilor
rigide se utilizeaz modelul sistemului de puncte materiale.

5


4 Principiul inertiei

Inertia este o proprietate specifica oricarui corp.
Inertia este proprietatea unui corp care tinde sa-si pastreze starea de repaus sau starea de miscare
rectilinie uniforma in absenta actiunilor din exterior.
Masa este marimea fizica ce masoara inertia. Cu cat un corp are masa mai mare cu atat inertia lui este
mai mare.
Marimea fizica scalara numeric egala cu raportul dintre masa unui corp si volumul sau este densitatea.

1 litru = 1 decimetru cub (dm
3
)
1 litru = 0.001 metri cubi (m
3
)


PRINCIPIU:
Un punct material isi pastreaza starea de miscare rectilinie uniforma sau de repaus atata timp cat asupra
sa nu se manifesta actiuni din exterior.


5 Principiul fundamental al mecanicii
F = m * a
Vectorul acceleratie al unui corp este direct proportional cu vectorul forta aplicat corpului si invers
proportional cu masa corpului.


6 unitatea de msur a forei
Fora [N] Newton 1N=10
3
mN=10
6
N 1 N =10
-3
kN =10
-6
MN = 10
-9
GN
6




7 Principiul actiunilor reciproce

PRINCIPIU:
Daca un corp actioneaza asupra altui corp cu o forta numita actiune, atunci cel de-al doilea corp
reactioneaza asupra primului cu o forta egala si de sens contrar, numita reactiune.
Caracteristici:
1. sunt forte egale ca marime
2. au aceeasi valoare
3. actioneaza pe aceeasi directie
4. sunt de sensuri opuse
5. actioneaza asupra a doua corpuri diferite

Exemple:
1. Daca avem un resort elastic de care este suspendat un corp de masa m, atunci forta de actiune este
forta elastica care este egala in modul si de sens opus cu greutatea: Fe=G;
2. Daca avem un corp ce sta pe o suprafata orizontala G este forta normala de apasare exercitata de
masa m asupra suprafetei orizontale (este forta de actiune). N este reaciunea normala a suprafetei si
este forta cu care suprafata orizontala actioneaza asupra corpului de masa m. In acest caz, N=G;
3. Daca avem un fir inextensibib de care este suspendat un corp de masa m atunci greutatea si
tensiunea din fie joaca rolul fortelor de actiune si reactiune. In acest caz T=G


8 fore de contact ntre corpuri
Forta si reprezantarile ei
Intelegerea Fortei
O forta este o impingere sau o tragere asupra unui obiect rezultind din interactiunea cu un alt
obiect. Daca exista o interactiune intre doua obiecte exista si o forta actionind asupra fiecarui
obiect. Cind interactiunea inceteaza, cele doua obiecte nu mai sint supuse fortelor.
7

Din consideratie pentru simplitate, toate fortele de interactiune dintre obiecte se impart in doua
categorii:
- forte de contact direct, si
- forte de actiune la distanta
Fortele de contact sint tipuri de forte in care cele doua obiecte interactionind sint in contact
direct unul cu altul. Exemple de forte de contact sint fortele de frecare, forte de intindere, forte
normale, rezistenta aerului si forte aplicate. Aceste forte vor fi discutate in detaliu in Lectia 2
precum si in alte citeva lectii.
Fortele de actiune la distanta sint forte in care cele doua obiecte care interactioneaza nu sint in
contact fizic direct unul cu altul, dar sint capabile sa execite impingeri si trageri in ciuda separari
lor. Exemple de forte de actiune la distanta includ fortele gravitationale (ex. soarele si planetele
exercita o atractie gravitationala unul fata de celalat in ciuda separari spatiale apreciabile; chiar
cind piciorul tau parasete pamintul si numai esti mai mult timp in contact cu pamintul, exista o
atractie gravitationala intre tine si pamint, forte electrice (ex. protoni in nucleul unui atom si
electronii din exterior practica o atractie electrica unul spre altul in ciuda distantei mici care-i
separa) si fortele magnetice (ex. doi magneti care exercita forte de atractie sau respingere unul
fata de altul cind sint separati la o distanta relativ mica de citiva mm sau cm). Aceste forte de
actiune la distanta vor fi discutate in detaliu mai tirziu in
Lectia 2 precum si in alte citeva lectii.
Forte de contact Forte de actiune la distanta
Forte de frecare Forte gravitationale
Forte de intindere Forte electrice
Forte normale Forte magnetice
Forte de rezistenta a aerului

Forte aplicate

Foret de arc

Forta este o marime care este masurata cu o unitate de masura denumita Newton. Un Newton
este forta ceruta sa provoace unei mase de 1 kg o acceleratie de 1 m/s
2
. Un Newton este
prescurtat cu "N." Daca spui
"10.0 N," se intelege o forta de 10.0 Newton-i. Astfel unitatea echivalenta in sistemul de masuri
international SI este:

Forta este o marime vectoriala. Asa cum ati inavatat mai inainte, o marime vectoriala este o
marime caracterizata prin modul (sau valoarea absoluta) si directie (prin directie intelegem si
punctul de aplicatie al fortei si sensul pe o dreapta care poate avea doua sensuri). Pentru a descrie
complet forta care actioneaza asupra unui obiect trebuie folosite amindoua modulul si directia.
Astfel, sa spui 10 Newton-i nu este de ajuns. Prin contrast, 10 Newton-i, in jos este o descriere
8

completa, pentru ca am folosit si modulul si directia (in jos inseamna si directia verticalei si
sensul propriu zis iar despre punctul de aplicatie numai amintim pentru ca se considera ca
dreapta directiei verticale contine punctul in care se considera concentrata toata masa obiectului).
Deoarece forta este un vector este usor sa folosim diagrame in care
fortele-vector sint reprezentate prin sageti (ca de altfel orice vector).
Asemenea diagrame vectoriale au fost introduse mai inainte si vor fi
folosite in toate studiile de fizica. Marimea sagetii reflecta modulul iar
dreapta si sageata releva directia in care forta actioneaza. (Asemenea
diagrame sint cunoscute ca diagrame ale corpului liber si vor fi
discutate mai tirziu in aceasta lectie.) Mai departe, deoarece fortele
sint vectori, influenta unei forte individuale asupra unui obiect este cel
mai adesea anulata de influenta altei forte actionind asupra aceluiasi obiect. De exemplu
influenta a 20-Newton in sus asupra cartii din cauza mesei este anulata de influenta a 20-Newton
in jos din cauza gravitatiei. In asemenea exemple despre cele doua forte se spune ca sint "in
echilibru una cu alta"; asupra carti nu ar exista forta neechilibrata.
Alte situatii pot fi imaginate in care doua forte se anuleaza
reciproc "sint in echilibru" si o a treia exista fara a fi echilibrata de
o alta. De exemplu, imagineaza-ti o carte alunecind pe o masa de
la stinga la dreapta pe suprafata rugoasa a unei mese. Forta in jos a
gravitatii si forta in sus a mesei care sustine cartea sint egale in
modul si actioneaza pe aceeasi dreapta dar in sensuri opuse, astfel
se echilibreaza reciproc. Oricum, forta de frictiune actioneaza spre
stinga, si nu exista spre dreapta o forta s-o echilibreze. In acest
caz, o forta neechilibrata actioneaza asupra cartii sa-i schimbe
starea de miscare si cartea din ce in ce mai incet se opreste.
Detalii exacte ale desenarii diagramei corpului liber sint discutate mai tirziu. Pentru acum,
accentul se pune pe faptul ca forta este marime vectoriala care are modul si directie. Importanta
acestui fapt va deveni clara in timp ce forta individuala care actioneaza asupra unui obiect va fi
analizata. .
Tipuri de Forte si simbolurile lor
Descrierea Fortei
Forte aplicate
F
app

O forta aplicata este o forta care este aplicata unui obiect de un alt obiect sau de o persoana. Daca
o persoana impinge un birou in camera, atunci avem o forta aplicata biroului. Forta aplicata este
exercitata de persoana asupra biroului.
La inceput
Forta gravitatiei (cunoscuta si ca Greutatea)
F
grav

9

Forta gravitatiei este forta cu care pamintul, luna, soarele sau oricare alt corp masiv atrage un
obiect spre el insasi. Prin definitie, aceasta este greutatea obiectului. Toate obiectele de pe
pamint sufera o forta de gravitatie care este directionata spre centrul pamintului, raza acestuia.
Forta gravitationala asupra unui obiect de pe pamint este totdeauna egala cu greutatea obiectului
ca in ecuatia:
F
grav
= m * g
unde:
g = acceleratia gravitationala = 9.8 m/s
2
(pe pamint)
m = masa (in kg)
(Atentie: nu confunda greutatea cu masa.)
La inceput
Forta normala
F
norm

Forta normala este forta de sustinere exercitata asupra unui obiect care este in contact cu alt
obiect stabil, in echilibru. De exemplu, daca o carte sta in repaos pe o suprafata, atunci suprafata
exercita o forta in sus asupra cartii in scopul sustinerii greutatii cartii. In alte cazuri o forta
normala este exercitata orizontal intre doua corpuri in contact reciproc.
La inceput
Forta de frecare
F
frict

The friction force is the force exerted by a surface as an object moves across it or makes an effort
to move across it. The friction force opposes the motion of the object. For example, if a book
moves across the surface of a desk, the desk exerts a friction force in the direction opposite to the
motion of the book.
Frecarea apare cind doua suprafete sint apasate impreuna in contact apropiat provocind forte
intermoleculare de atractie intre moleculele celor doua suprafete diferite. Asemenea forte de
frecare depin de natura celor doua suprafete si de gradul de apasare reciproc. Forta de frecare
poate fi calculat folosind formula:

La inceput
Forta de rezistenta a aerului
F
aer

10

Forta de rezistenta a aerului este un tip special de forta de frecare care actioneaza asupra
obiectului care se misca in aer (sau aerul se misca si el). Ca toate fortele de frecare totdeauna se
opune miscarii. Aceasta forta va fi frecvent ignorata datorita marimii sale neglijabile (modulul).
Devine importanta pentru obiecte care se deplaseaza cu viteza mare (parasutist, schior) sau au
suprafata foarte mare (barca cu pinze).
La inceput
Forte de intindere sau compresiune (de tensiune)
F
tens

Tensiunea este forta care este transmisa unui obiect cind este tras (sau comprimat) la ambele
capete prin prindere directa sau cu sfori, fringhii, fire etc. Fortele de tensiune au directia
dealungul firului.
La inceput
Forte de arc
F
arc
= -kx
Forta arcului este exercitata prin compresie sau intindere de arc asupra unui obiect de care este
legat (sau asamblat). Aceasta forta actioneaza sa refaca obiectul comprimat sau intins, sa revina
in starea initiala de echilibru. Pentru majoritatea arcurilor (in special cele care se supun Legii lui
Hooke), modulul fortei este direct proportional cu
alungirea sau comprimarea arcului.
La inceput



9 Frecarea
este fenomenul ce apare la contactul dintre doua corpuri datoritaintrepatrunderii aspiritatilor si
neregularitatilor microscopice ale corpurilor aflate incontact.
Forta de frecare
la alunecare are aceeasi directie cu directia de miscare sisens opus sensului vitezei cu care se deplaseaza
corpurile
Legile frecarii:
Legile frecrii:1. Fora de frecare la alunecare nu depinde de mrimea suprafeelor af l at e n c ont act ,
ci numai de nat ur a s upr af e el or af l at e n c ont act ( pr i n coeficientul de frecare ).2.
Fora de frecare la alunecare este proporional cu rezultanta forelor ce acioneaz pe
direcienormal la direcia deplasrii
10

11

Ff= N


este o constanta numita coeficient de frecare laalunecare ;depinde de natura materialului si este
adimensionala

Greutatea
este forta cu care orice corp este atras de Pamant.G=m g

-are directia razei Pamantului,sensul spre centrul Pamantului,iarmodulul G=m g, g=9,81 m/s

la suprafata Pamantului.




11 Cnd se aplic legea lui Hooke
Arcurile sunt cel mai des fcute din oel de arc srm, band sau bar, dar oel de arc (srm la
arcul de la pix, band la suspensiile autoturismelor i bar la arcuri mari, ca cele de la
locomotive). Oelul de arc este un oel cu o compoziie special (conine siliciu) i tratat termic
n aa fel nct s i se maximizeze elasticitatea n detrimentul deformrii plastice. Dar n ultim
instan e tot oel dac tragi suficient de tare de el, tot se ndoaie permanent. Astfel, fiecare arc
are o limit nominal a forei care poate fi aplicat nainte ca deformrile s devin plastice
evident, arcul de la pix are aceast limit mult mai jos dect arcul de locomotiv. Aceasta este
limita elastic a arcului, iar arcurile nu sunt gndite s fie exploatate la fore mai mari dect
aceast limit; legea lui Hooke la rndul ei descrie comportamentul arcurilor pentru fore care nu
depesc aceast limit.
Se pune totui ntrebarea, oare n afar de arcurile din oel, unde mai e valabil legea lui Hooke?
n general nu prea e. Arcurile fcute din alte materiale se comport mai puin previzibil dect
oelul. Elasticul i n general cauciucul nu sunt candidai buni pentru c proprietile elastice
depind de mai muli factori, printre care i temperatura. Dei are aplicabilitate relativ limitat,
legea lui Hooke este totui extrem de util fiindc vasta majoritate a arcurilor n care rezultatele
trebuie s fie previzibile sunt fcute oricum din oel.
Calcule i formule
n limita ei de aplicabilitate, legea lui Hooke descrie relaia simpl, liniar, dintre fora exercitat
de arc i distana la care a fost extins sau comprimat arcul fa de poziia lui de repaus:
12


unde F este fora, k este constanta de elasticitate a arcului iar x este distana. De ce semnul
minus? Pentru c fora exercitat de arc se mpotrivete forei pe care o exercitm pentru a-l
deforma.
Energia potenial stocat n arc este deci

deoarece este egal cu lucrul mecanic efectuat de fora aplicat de-a lungul distanei respective
(energia stocat are semn pozitiv)
Definitie:
Forta elastica este forta care readuce corpul la forma initiala, dupa incetarea actiunii
fortei deformatoare.
Observatie:
Forta elestica ia nastere in corpurile elastice odata cu deformarea si creste direct
proportional cu deformarea.
Forta elastica depinde de dimensiunile si de natura materialului din care este
confectionat resortul.

13




12 Fora de tensiune
Forele de tensiune pot fi modelate folosind fire ideale, fr mas, fr frecri, care nu se rup i
nu se ntind. Pot fi combinate cu scripei ideali, ce permit firelor ideale s schimbe direcia
forelor. Firele ideale transmit forele de tensiune instantaneu n perechi aciune-reaciune astfel
nct dac dou corpuri sunt legate de un fir ideal, orice for pe direcia firului exercitat de
primul obiect este nsoit de o for de-a lungul firului n direcia opus exercitat de al doilea
obiect.
[44]
Legnd acelai fir de mai multe ori de acelai obiect cu ajutorul unei structuri cu
l k F
e
A =
14

scripei n micare, fora de tensiune poate fi multiplicat. Pentru fiecare fir care acioneaz
asupra unui corp, un alt factor al forei de tensiune din fir acioneaz asupra corpului. Totui,
dei astfel de mecanisme permit o cretere a forei, exist o cretere corespunztoare n lungimea
firului ce trebuie dislocat pentru a mica corpul. Aceste efecet combinate au ca efect
conservarea energiei mecanice, deoarece lucrul mecanic efectuat asupra corpului este acelai
indiferent de ct complicat este mecanismul.



13


14