P. 1
proiect dezvoltare rurala

proiect dezvoltare rurala

|Views: 264|Likes:
Published by Laura Stefan

More info:

Published by: Laura Stefan on Jun 24, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/26/2015

pdf

text

original

Capitolul I – Introducere

Unul din cele mai utilizate servicii din sectorul terţiar utilizat astăzi îl reprezintă activităţile turistice, aflate în continuă creştere. Practic, este forma cea mai des solicitată şi practicată de către populaţie pentru recreere şi destindere. Judeţul Neamţ se bucură de un bogat fond cultural, istoric fiind numit şi „Ţinutul lui Ştefan”, religios prin multitudinea de mănăstiri, dar si prin reşedinţa de judeţ, Piatra Neamţ supranumită „Perla Moldovei”. Scopul acestei lucrări este acela de a evidenţia importanţa pe care o are judeţul Neamţ în turism, întru-cât în cadrul acestuia pot fi practicate aproximativ toate formele de turism datorită cadrului natural specific montan, dar şi a celui antropic reprezentat de cetăţi, mănăstiri, muzee, case memoriale. Depăşind aria patrimonială, un alt scop este reprezentat de evidenţierea infrastructurii de transport, de cazare, alimentaţie ce vin în sprijinul practicării eficiente a turismului. Alegerea realizării unui studiu asupra acestui judeţ a avut ca principale motive atât cunoaşterea zonei, cât şi gradul ridicat atât al potenţialului turistic reprezentat de patrimoniul natural şi antropic, dar şi datorită îmbunătăţirii infrastructurii turistice zonale. De asemenea un alt motiv îl reprezintă dorinţa de evidenţiere a obiectivelor turistice ale acestei zone cum ar fi monumentele geologice şi paleontologice, hidrologice, botanice, vestigiile arheologice, principalele monumente religioase, etnografice şi arhitecturale, respectiv, factorii care au contribuit la dezvoltarea turismului, infrastructura, dar şi formele de turism practicate aici. În realizarea lucrării de faţă au fost analizate diferitele aspecte fizico-geografice, pentru a evidenţia potenţialul turistic natural al zonei, deoarece această lucrare presupune colectarea, compactarea şi sintetizarea informaţiilor din mai multe ramuri (din geografia fizică, din geografia umană şi geografia turismului) am apelat la metoda sintezei. De asemenea unele informaţii au fost obţinute din literatura de specialitate, unele monografii, articole ale ediţiilor periodice şi alte materiale. Din punct de vedere etimologic cuvântul ”turism” provine din termenul englezesc „to tour” care înseamnă a călători, colinda, având semnificaţia de excursie. Turismul este o activitate umană, desfăşurată temporar (minim 24 de ore, maxim un an) în afara localităţii de provenienţă având ca scop agrementul , refacerea sănătăţii, diferite misiuni sau reuniuni (congrese, seminarii, pelerinaje, manifestăti sportive), călătorii de afacerii, călătorii şcolare etc. Pe baza acestor necesităţi şi opţiuni ale oamenilor sunt constituite diversele forme de turism.

1

Capitolul II- Potențialul turistic natural al judeţului Neamţ
Potenţialul turistic este reprezentat de totalitatea elementelor natural care pot atrage turişti si care nu au suferit modificări majore datorate activităţilor umane. Componentele cadrului natural sunt relieful, hidrografia, substratul geologic, vegetaţia, fauna, clima, solurile. Potenţialul turistic natural are atracţie la persoanele iubitoare de natură, dornice să admire frumuseţea peisajului. De cele mai multe ori cadrul natural este modificat mai mult sau mai puţin prin amenajare, însă cu toate acestea peisajul deţine un rol esenţial atunci când vine vorba de alegerea locului de vacanţă. 2. 1 Poziţia geografică – factor al atractivităţii turistice Judeţul Neamţ este situat în nord-estul României şi se încadrează, din punct de vedere geografic, între 46° 40' şi 47° 20' latitudine nordică şi 25° 43' şi 27° 15' longitudine estică. Judeţul Neamţ se desfăşoară pe o suprafaţă de 5896 km2 fiind învecinat cu judeţele Suceava la nord, Harghita la vest, Bacău la sud şi cu judeţele Iaşi şi Vaslui la est, având o poziţionare central-estică în cadrul României.

Fig. 1 Regiunea de dezvoltare Suprafaţa judeţului Neamţ este de 5896 km2, ceea ce reprezintă 2,5% din teritoriul României , fiind caracterizat de prezenţa majoritară a pădurilor şi a altor terenuri cu vegetaţie forestieră(48,06%) şi a terenurilor cu folosinţă agricolă(48,1%), restul teritoriului fiind ocupat de cursuri de apă şi lacuri, drumuri, construcţii, terenuri nefolosite însă în proporţii mai reduse. Judeţul Neamţ are o dispunere sub forma unui amfiteatru natural cu expunere estică, partea vestică fiind caracterizată de munţi vechi, cristalini şi sedimentari , spre est relieful coborând treptat ţinutul culmilor joase de fliş a dealurilor şi a depresiunilor subcarpatice , a colinelor şi lucilor joase ale Podişului Moldovenesc. Teritoriul extramontan al judeţului este străbătut în partea nord-estică de
2

cursul inferior al râului Bistriţa, marea majoritate a teritoriului aparţinând bazinului hidrografic al Bistriţei. La est pe o distanţă de 35 km este străbătut de râul Siret. Deşi este situat într-o zonă montană, judeţul Neamţ este străbătut de 8 drumuri naţionale care fac legătura între vestul şi estul judeţului DN15, dar şi între diversele regiuni ale Moldovei.

2.2 Potențialul turistic al geologiei - rezervaţii geologice: Masivul Munticelul şi Cheile Şugăului, peştera Toşorog, (toate în bazinul Bicazului), Piatra Teiului din valea Bistriţei, zonă cunoscută şi sub denumirea de „Coada Lacului”, Stânca Şerbeşti (unde s-a descoperit o bogată faună sarmatică). - rezervaţii paleontologice: Cozla, Pietricica şi Cernegura, unde s-au descoperit numeroase specii de peşti fosili, multe din exemplarele descoperite aici găsindu-se la Muzeul de ştiinţe naturale din Piatra Neamţ. Analizând caracteristicile geologice ale zonei Neamţului putem ajunge la concluzia că acestea au un rol important în ceea ce priveşte dezvoltarea turismului. Resursele de care dispune această zonă pot influenţa atât dezvoltarea turismului de afaceri prin atragerea de investitori în ceea ce priveşte domeniul construcţiilor. Totodată prezenţa stratelor aquifere ce au un grad ridicat de mineralizare si a staţiunilor balneoclinaterice existente la Oglinzi şi la Bălţăteşti pot reprezenta un punct de pornire al unor programe de modernizare şi valorificare a acestor resurse si astfel formarea unui turism balnear.

2.3 Potențialul turistic al reliefului Marile unităţi de relief care includ in cuprinsul lor părţi din teritoriul judetului Neamţ sunt: Carpaţii Orientali prin munţii Bistriţei, masivul Ceahlău, munţii Hăghimaş, munţii Tarcău şi munţii Stânişoarei, Subcarpaţii Moldoveneşti şi Podişul Moldovenesc. Cel mai vechi teritoriu muntos s-a format în Paleozoic ca urmare a mişcărilor hercinice care au pus în loc şisturile cristaline reprezenatate de micaşisturi, şişturi de sericit etc. Lăţimea zonei de fliş este de 34-40 km din teritoriul judeţului constituind principala masă muntoasă al acestuia. Masivul Ceahlău domină prin altitudine întreg ţinutul Moldovei, datorită delimitării de către o serie de văi largi precum: la nord valea Bistricioarei , spre nord – est, Valea Bistriţei şi lacul de acumulare Izvorul Muntelui–Bicaz , valea Bicazului face hotarul spre sud – est, către vest, Valea Bistra şi Valea Pintecului
1

fiind şi principala atracţie turistică a zonei datorită existenţei în cadrul

masivului a cascadei Duruitoarea, şi a formaţiunilor geologice Toaca, Dochia, dar şi a diverselor vârfuri dintre care amintim: Ocolaşul Mare, Toaca, Panaghia, Lespezi. La limita dintre judeţul Neamţ şi judeţul Harghita se desfăşoară un relief de chei, mai exact Cheile Bicazului, considerate cele mai spectaculoase chei din România. Tot în această zonă poate fi
3

admirat masivul montan denumit „Piatra Altarului”, având o altitudine de 1120m, impresionant prin verticalitatea sa, al cărui vârf este ţinta alpiniştilor. De asemenea alte atracţii turistice sunt constituite de formaţiunile carstice din cadrul judeţului, şi anume: Peştera Toşorog este situată în nord-estul Munţilor Hăşmaş, pe Valea Bradului, pe teritoriul comunei Bicazu Ardelean, Peştera Groapa cu Var situată pe teritoriul comunei Ceahlău, iar Peştera 3 Fântâni se află în comuna Dămuc. Unitatea subcarpatică, situată la est de aria montană, cuprinde, pe teritoriul judeţului, depresiunile Neamţ, Cracău – Bistriţa şi o parte din depresiunea Tazlău. Lunca râului Ozana (Neamţ) reprezintă un relief de acumulare format din depozite aluvionare (pietriş, bolovăniş, nisip şi argilă) cu o grosime maximă de 6 m, fiind bine dezvoltată. Oraşul Piatra-Neamţ (altitudine 310 m) este situat la extremitatea de nord a depresiunii Cracău Bistriţa, fiind străjuit de culmile Munţilor Goşmanului şi Stânişoarei. Oraşul Piatra Neamţ este dominat de înălţimile Cozla (650 m alt.), Cârloman (617 m alt.), Cernegura (851 m alt.) şi Pietricica (532 m alt.)

Fig.2 Relieful şi reţeaua de drumuri

2 .4 Potențialul turistic al climei Temperatura se înscrie ca un parametru foarte important al condiţiilor naturale sub raportul turismului. Astfel temperatura determină favorabil sau nefavorabil fluxul turiştilor în regiunea respectivă. Clima în cadrul judeţului este una temperat-continentală, cu diverse influenţe datorate poziţionării în partea estică a ţării, dar şi de altitudine, de particularităţile circulaţiei atmosferice impuse de formele şi fragmentarea reliefului, cât şi de suprafeţele întinse de lacuri ale amenajărilor hidroenergetice ale râului Bistriţa.

4

Climatul specific acestei zone este unul blând, caracterizat de veri nu foarte călduroase şi ierni blânde, în statistici fiind înregistrată ca temperatură maximă valoarea de 38,6°C, iar ca valoare minimă -32°C. Temperatura medie anuală creşte progresiv din zona montană spre cea de podiş, aşa cum am mai menţionat climatul blând de care beneficiază judeţul determină temperaturi medii mai puţin extreme astfel media cea mai scăzută a lunii ianuarie a fost de -3,8°C, în timp ce valoarea maximă medie a lunii iulie a fost de Iernile nu sunt prea reci, media fiind de –

Numărul zilelor cu îngheţ este în medie de 115 pe an. Primele zile cu îngheţ apar de obicei în a doua decadă a lunii octombrie, iar ultimele zile de îngheţ apar în a doua decadă a lunii aprilie. Precipitaţiile au valorile medii cele mai mari în regiunea montană, scăzând cu cât ne deplasăm spre est (Ceahlău-Toaca peste 700 mm, Piatra-Neamţ 649 mm, Roman 529 mm). Datorită apropierii de masivul Ceahlău, nebulozitatea are diverse manifestări, astfel: atinge maximum în anotimpul rece şi primăvara, iar în intervalul iulie-octombrie numărul zilelor senine creşte, având maximul în luna octombrie.

2. 5 Potențialul turistic al hidrografiei Apele au avut mereu un rol esenţial în atragerea turiştilor. Apele constituie un avantaj, având un rol deosebit în creşterea potenţialului turistic al unui loc. Prin forma lor de răspândire şi organizare, apele au generat diferite tipuri de turism: de recreere, îngrijirea sănătăţii (balnear), turism sportiv, pescuit, canotaj, etc. Alături de vegetaţie formează un principal element de decor. Pe teritoriul judeţului Neamţ întâlnim atât ape de suprafaţă cât şi ape subterane. Toate apele de suprafaţă de pe teritoriul judeţului sunt tributare Siretului, cele mai importante fiind Moldova şi Bistriţa. Acestea din urmă sunt alimentate de o serie de râuri de dimensiuni şi debite mai reduse din care amintim: Ozana, Cracău, Tarcău, Cuejdiu. De menţiomat este faptul că aproximativ 90% din reţeaua hidrografică a judeţului îşi are originea în zona montană, foarte puţine izvorând din zonele de podiş. O alimentare din ape subterane cu o mai mare importanţă o au râurile din masivul Ceahlău ( Izvoru Alb, Izvoru Muntelui), Hăghimaş (Bicaz, Bicăjel). O importanţă deosebită o au lacurile de pe teritoriul judeţului care prin amenajări au dus la dezvoltarea turismului in zona Neamţului. Dintre acestea amintim: Lacu Roşu (lac de baraj natural)- parte componentă a Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş, este renumit datorită trunchiurilor de arbori pietrificaţi, un alt lac dar artificial este Lacul Izvorul Muntelui fiind considerat cel mai mare lac antropic amenajat pe râurile interioare din România, Lacul Cuiejdel (denumit şi Lacul Crucii) este cel mai mare lac de baraj natural din România, situat în Munţii Stânişoarei este asemănător Lacului Roşu având în masa apei trunchiuri de copaci , însă este mai greu accesibil şi neamenajat. Izvoarele minerale de pe teritoriul judeţului constituie un alt element de atractivitate turistică. Acestea au o vechime destul de mare dat fiind faptul că abia în anul 1810 familia Cantacuzinilor ce
5

avea o moşie la Bălţăteşti au început o amenajare a actualei staţiuni Bălţăteşti. O altă staţiune descoperită de această dată de Petru Poni în 1889 este staţiunea Oglinzi în cadru căreia se găsesc o serie de izvoare cu ape cloro-sodice şi sulfuroase. 2. 6 Potenţialul turistic al vegetaţiei Vegetaţia contribuie alături de celelalte componente ale mediului la dezvoltarea turismului. Ea se manifestă în forme deosebit de variate. Stratul vegetal costituie un mediu atrăgător în special pentru turiştii din ariile urbane care caută acest mediu fie în parcurile din interiorul oraşelor, fie în pădurile din afara lor. Dintre formaţiunile vegetale, pădurea are nenumărate valenţe turistice, deoarece ea stimulează drumeţiile, locurile de popas şi de recreere, ca şi locurile care oferă anumite produse naturale (ciuperci, fructe de pădure, plante medicinale). Manifestarea ciclurilor vegetale specifice fiecărui anotimp reprezintă elemente de atracţie turistică. Ciclul de vegetaţie din zonă reprezintă un îndemn pentru mulţi oameni, care au atracţii diferite pentru anumite sezoane. Unii turişti preferă primăvara, când ciclul vegetal abia începe, iar ivirea mugurilor, a primelor frunze şi a florilor stârneşte anumite sentimente. Alţi se simt atraşi mai mult de frumuseţea peisajelor de toamnă din interiorul regiunii în cauză care este cu adevărat fermecătoare, cu multitudinea de culori, a frunzelor care foşnesc pe poteci sub paşii turiştilor. Pe teritoriul judetului Neamţ principala zonă de vegetaţie aparţine etajului forestier (~51%). Pe suprafeţe mici, în masivele Ceahlău, Hăghimaş, Budacu şi pe unele goluri montane din munţii Tarcău şi Stânişoara, este o vegetaţie de tip subalpin, iar în extremitatea estică a judeţului pătrund, sub forma unei enclave, elemente ale silvostepei. Vegetaţia dominantă este reprezentată de molidişuri cu extindere mare în masivele Hăghimaş, Ceahlău, Budacu şi Grinţieş, precum şi în munţii Tarcău. În afara de molid (Picea abies) apar în mod frecvent paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), mesteacănul pitic (Betula nana), bradul (Abies), lariţa sau zada ( Larix decidua) acesta putând fi găsit în special în cadrul rezervaţiei „Poliţa cu crini” din masivul Ceahlău, din speciile de ierboase remarcându-se păiuşul (Festuca). Pădurile de amestec ocupă cea mai mare parte a zonei forestiere din cadrul judeţului, limita lor superioară ajungând până la 1500 m în munţii Tarcău, coborând apoi spre altitudinea de 500 m în zona subcarpatică. În cadrul acestui tip de pădure regăsim specii de arbori precum: ulmul de munte (Ulmus glabra), paltinul (Acer pseudoplatanus), frasinul ( Fraxinus),plopul (Plopulus), alunul (Corylus avellana) etc, dar şi unele specii ierboase, dominante fiind grupările de graminee. 2. 7 Parcuri şi rezervaţii naturale Judeţul Neamţ face parte din categoria zonelor cu un bogat cadru natural în interiorul căruia se găsesc numeroase elemente rare sau unicate ale ţării.

6

Unul din cele mai mari Parcuri naturale este considerat Masivul Ceahlău, renumit în Carpaţii Orientali nu numai printr-o morfologie inedită, ci şi printr-o floră şi faună bogată. Dintre plantele rare care se găsesc în cadrul acestui parc amintim: floarea de colţ (Leontopodium alpinum), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), larice (Larix decidua). Fauna este reprezentată de specii precum: capra neagră (Rupicapra rupicapra), râs (Lynx lynx), mistreţ (Sus scrofa), cerb (Cervus elaphus L), urs (Ursus arctos) etc. În afară de această rezervaţie complexă in cadrul judeţului mai gasim: - rezervaţii forestiere: pădurea Goşman, situată între 700-1300 m înălţime aici întalnim un arboret natural format din molid (Picea abies) , brad(Abies) şi fag cu vârste între 140-260 ani, alături de exemplare de ulm, alun, paltin şi scoruş; pădurea de stejari de la Vânători Neamţ, „Codrii de aramă” şi Pădurea de „argint” de lângă Văratec etc. - parcuri dendrologice şi arbori seculari: parcul dendrologic de la Văleni acum rămas cu mult mai puţine exemplare datorită defrişărilor din timpul retrocedărilor, parcul dendrologic de la Roznov. - Rezervaţia de zimbri de la Vânători –Neamţ este situată în partea de nord a judeţului Neamţ şi reprezintă unul din cele mai vizitate obiective turistice ale judeţului. Este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusiv zimbrilor din Europa.

7

Capitolul III- Potențialul turistic antropic al judeţului Neamţ
Elementele antropice au un rol foarte important în cadrul turismului. Acestea reprezintă creaţia omului şi au drept scop dezvoltarea turismului. Pentru realizarea amenajărilor turistice, chiar dacă se întâlnesc elemente ale cadrului natural este necesar un efort uman sustinut. Potenţialul antropic împreună cu cel natural au ca scop principal dezvoltarea turismului prin atragerea unui număr cât mai mare de turişti. 3. 1 Potenţialul turistic arheologic şi istoric Fiind un ţinut ce dispune de un fond istorico-turistic variat, judeţul Neamţ deţine o serie de monumente mai bine sau mai deficitar protejate şi administrate, dar care constituie fondul istoric al judeţului. De remarcat este existenţa unor fragmente din fosta cetate dacică „Petrodava” , dar şi de o impunătoare cetate „Cetatea Neamţului”. De asemenea în cadrul „Muzeului de Istorie şi Arheologie” situat în Piatra Neamţ se găseşte cea mai importantă colecţie arheologică aparţinând culturii eneolitice Cucuteni (mil. IV-III î.Hr.). Alături de această cultură, în muzeu sunt prezentate, în chip monografic, aspecte mai vechi (paleolitic şi neolitic timpuriu) şi mai noi (civilizaţia traco-geto-dacică din zonă, locuirea medievală, aspecte ale istoriei locale din epocile modernă şi contemporană, activitatea muzeografică din judeţ ş.a.), din trecutul zonei. Alte obiective demne de vizitat sunt ruinele Palatului Cnejilor, Curtea şi biserica Domnească de la Piatra Neamţ.

3. 2 Potențialul turistic cultural-arhitectural Potenţialul cultural reprezintă totalitatea elementelor care rezultă în urma intervenţiei spirituale umane şi care stârnesc întotdeauna curiozitatea. „Din potenţialul turistic arhitectural fac parte edificiile construite de diferite tipuri, care în funcţie de destinaţie pot fi împărţite în mai multe tipuri: monumente locative (castele, conace), construcţii civile (teatre, cinematografe, muzee, bănci), monumente religioase (mănăstiri, biserici de lemn), fortificaţiile defensive.” (Monumente, 1993). Aşadar, în judeţul Neamţ pot fi regăsite numeroase case memoriale precum: Casa Memorială „Ion Creangă” de la Humuleşti, Casa Memorială „Veronica Micle” din Tg.Neamţ, Casa Memorială „Mihail Sadoveanu” din Vânători Neamţ, Casa Memorială „Calistrat Hogaş” din Piatra Neamţ, Casa Memorială „Alexandru Vlahuţă” situată în comuna Agapia. De asemenea, impunătoare sunt si casele boiereşti, care încă mai păstrează frumuseţea de demult a caselor boiereşti: Casa Ivaşcu - Piatra Neamţ, Casa Lalu - Piatra Neamţ, Casa Paharnicului - Piatra Neamţ, Casa Cantacuzino - com. Ştefan cel Mare, Casa Ioachim – Roman, Casa Negruzzi – Roman, Casa vornicului Done – Roman, Hanul Ancuţei- Tupilaţi.

8

Tot în categoria potenţialului cultural putem încadra şi muzeele, galeriile de artă care sunt incluse în circuitele turistice şi care atrag un oarecare număr de turişti. Din cadrul judeţului Neamţ putem enumera o serie de muzee aflate în cadrul municipiului Piatra Neamţ: Muzeul de Istorie şi Arheologie, Muzeul de artă eneolitică Cucuteni, Expoziţia Muzeală Curtea Domnească, Muzeul de Etnografie, Muzeul de Ştiinţe Naturale, alături de care mai amintim Muzeul de Istorie din Roman, Muzeul de Istorie şi Etnografie din Tg. Neamţ.

3 3. Potențialul turistic monahal Spiritualitatea este una din caracteristicile mai importante ale poporului român, iar judeţul Neamţ nu duce lipsă de această spiritualitate fiind considerat teritoriul cu cea mai mare densitate de mănăstiri şi aşezăminte monarhale din Europa. Din grupa edificiilor turistice cu funcţie religioasă din cadrul regiunii fac parte: mănăstirile, schiturile și bisericile (lemn şi piatră). În categoria mănăstirilor încadrăm: Mănăstirea Agapia(Agapia Nouă), Mănăstirea Almaş, Mănăstirea Bistriţa, Mănăstirea Pângăraţi, Mănăstirea Horaiţa, Mănăstirea Neamţ, Mănăstirea Secu, Mănăstirea Sihăstria, Mănăstirea Văratec. Dintre schituri şi biserici cele mai reprezentative din punct de vedere istoric si turistic sunt: Schitul "Vovidenia”, Schitul "Procov", Schitul 'Icoana", Schitul-Sihla, Sfânta Teodora. Fântâna şi peştera care a adăpostit-o, Schitul Durău, Schitul Doamna.

Fig.3 Distribuţia elementelor de patrimoniu

9

3. 4 Potențialul turistic etnofolcloric Tradiţiile îmbracă diverse forme, în judeţul Neamţ găsindu-se adevărate centre etno -folclorice . Acestea prezintă o bogată tradiţie în ceea ce priveşte lucrurile confecţionate manual: sculpturi în lemn şi piatră, broderii, ţesături, împletituri din nuiele, pielărie, costume populare, covoare. O caracteristică aparte o reprezintă arhitectura tradiţională, casele din lemn, cu învelitori din draniţă şi ornamente din lemn, garduri din lemn cu stâlpi sculptaţi şi porţi ornamentate, etc. Un alt specific al zonei îl reprezintă obiceiurile cu ocazia diverselor evenimente (sărbători, nunţi, botezuri, înmormântări), manifestări cu specific local, târguri ale meşteşugarilor, care constituie adevărate parade ale portului popular tradiţional. Principalele centre etnofolclorice din judeţ sunt: Agapia, mănăstire – centru de ţesături (covoare); Războieni, mănăstire – centru de ţesături (carpete) şi obiecte de cult; Tazlău – arta lemnului (porţi); Timiseşti – centru de măşti, Ion Albu; De asemenea, pe teritoriul judeţului se mai desfăşoară şi o serie de fesivaluri şi târguri cu diferite ocazii, majoritatea în Piatra-Neamţ şi în Roman: „ Festivalul Internaţional de Folclor Piatra Neamţ „– se desfăşoară în perioada 1-8 august, în fiecare an impar; Festivalul Toamnei şi Festivalul Vinului– se desfăşoară la începutul lunii octombrie; Festivalul de Tradiţii (Sărbătorile de Iarnă) la Piatra Neamţ – se desfăşoară în luna decembrie; Târgul Meşterilor Populari – se desfăşoară în luna iulie; Târgul meşterilor populari- Tg.Neamţ - 7-8 septembrie. 3. 5.Potenţial de agrement turistic şi sportiv Agrementul este o parte a produsului turistic şi este definit ca fiind „ansamblul mijloacelor, echipamentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni, capabile să asigure individului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea senzaţia unei satisfacţii, să lase o impresie şi o amintire favorabilă”. Turismul de agrement este concentrat mai mult în arealul municipiului Piatra-Neamţ, unde s-a investit mult mai intens în ultimii ani, oraşul suferind o vizibilă metamorfozare, fapt ce a dus la creşterea atractivităţii turistice şi ca urmare şi creşterea infrastructurii turistice regionale. Echipamentul turistic de agrement al municipiului este reprezentat de: 1. Telegondola din Piatra Neamţ oferă o imagine panoramică asupra oraşului. Turiştii pot admira muntele Ceahlău, dealul Bâtca Doamnei, lacul Bâtca Doamnei şi Curtea Domnească din Piatra Neamţ, pentru a enumera doar cele mai importante atracţii turistice. Staţia de plecare a telegondolei se află in faţa gării. 2. Pârtia Cozla oferă, în sezonul de iarnă, posibilitatea practicării sporturilor specifice: schi şi snowboarding. Aici este şi locul unde în fiecare an, în luna februarie, se desfaşoară şi Festivalul „Piatra pe Zăpadă”.
10

3. Ştrandul din Complexul „Peste Vale” este o oază de răcoare şi relaxare pe timpul verii. Turişti din toată zona Moldovei şi din toată ţara sunt prezenţi în fiecare weekend la Piatra Neamţ, pentru a petrece câteva zile de relaxare, la aer curat, departe de stresul cotidian. 4. Baza Hipică „Virgil Bărbuceanu”, din cadrul Complexului „Peste Vale” organizează concursuri de călărie de talie mondială şi oferă celor interesaţi posibilitatea de a urma cursuri de călărie.

3. 6 Potențialul turistic gastronomic Bucătăria moldovenească reprezintă un element important în cadrul potenţialului turistic. Un oarecare număr de turişti este atras de preparatele culinare specifice zonei de Est a României, implicit în judeţul Neamţ. În această regiune sunt renumite alivencile, plăcintele poale-n brâu, pârjoalele şi borşurile. De asemenea, alte specialităţi sunt: tochitură ca la Hanu' Ancuţei (bucăţele de carne de porc prăjite servite cu brânză şi mămăligă), pui călugăresc ca la Mănăstirea Secu (mâncare de pui cu ciuperci, costiţă şi smântână), papanaşi fierţi, hârzob (păstrăvi afumaţi înveliţi în crengi de brad), guguluf moldovenesc ( plăcinte cu cartofi şi ceapă), papară (mămăligă amestecată cu ouă, brânză şi smântână şi prăjită), mere murate, etc. . Însă numărul turiştilor ce sosesc în Neamţ pentru bucatele specifice din această zonă nu este mare. O cauză a acestui fapt ar fi lipsa organizării şi promovării unor evenimente cu iz gastronomic. Singurele care se bucură de turişti sunt hanurile şi mănăstirile care gătesc astfel de mâncaruri la hram sau la sărbători mari pentru turişti.

11

Capitolul IV- Tipurile de turism practicate in judeţul Neamţ
4. 1 Turismul montan şi de drumeţie
Obiectivul turistic central al judeţului Neamţ care înregistrează cel mai intens aflux turistic îl constituie zona Bicaz – Ceahlău, cu munţii Hăghimaş, Bistriţa, Tarcău, Stânişoara, accesul către aceasta fiind uşurat de drumurile care unesc Transilvania cu Moldova prin Cheile Bicazului. Parcul Naţional Ceahlău este situat în vestul judeţului, la 10 km vest de Bicaz şi este delimitat de văile Bistriţei, Bistricioarei, Bistrei, şi Bicazului. Ceahlăul, format în Cretacic, este alcătuit din roci sedimentare de tip fliş (marne, argile, gresii, calcare şi conglomerate), care, "sculptate" de agenţii externi, au dat naştere la numeroase stânci cu forme interesante, fiecare cu legenda ei. De asemenea masivul Ceahlău aparţine zonei flişului din Carpaţii Orientali, deosebindu-se de ceilalţi munţi ai flişului prin altitudinile mari punctele cele mai înalte de pe munte fiind "Vârful Toaca" (1904 m) şi capătul sudic al "Ocolaşului Mare" (1907 m). Relieful din partea centrală a masivului este format pe conglomerate, Ceahlăul dezvoltându-se sub forma unui platou structural mărginit de abrupturi cuestiforme cu diferenţe de nivel de până la 700 m. Al doilea sector are altitudini mai reduse (1300-1400 m), fiind reprezentat de o serie de culmi orientate radiar şi separate de afluenţii Bistriţei, Bistricioarei şi Bicazului. Clima Ceahlăului este una mai aspră decât în restul munţilor flişului datorită altitudinii mari, astfel în aria înaltă temperatura medie anuală este de 0.7°C, în timp ce în ariile marginale temperatura ajunge până la 6°C. Precipitaţiile sunt bogate cantitativ în aria înaltă variind între 800-1200 mm/an, în timp ce la baza masivului în staţiunea Durău acestea ajung la valoarea de 900 mm/an, iar la Izvoru Muntelui la 700 mm/an. Vegetaţia masivului Ceahlău este reprezentată de aria forestieră care are o dispunere concentrică până la 1100 m dezvoltându-se pădurea mixtă (fag, brad alb, molid, mesteacăn), la peste 1100 m se dezvoltă coniferele, iar la peste 1750 m se instalează etajul subalpin caracterizat de prezenţa speciilor de jneapăn, ienupăr, afin, merişor). Jnepenişurile au fost defrişate pentru obţinerea unor pajişti secundare. Fauna este reprezentată de exemplare de capră neagră (Rupicapra rupicapra), urs (Ursus arctos), lup (Canis lupus), cerb (Cervus elafus), mistreţ (Sus scrofa), râs (Linx linx). Turismul dispune de un potenţial natural extrem de bogat si de diversificat precum Vf. Toaca, Panaghia, Detunatele, Clăile lui Miron, Furculiţa, Piatra cu Apă, cascada Duruitoarea cu o înălţime de peste 30 m, rezervaţia cu zadă (singurul conifer cu frunze căzătoare)"Poliţa cu crini", mănăstirea de pe platou, deasemeni odată cu dezvoltatrea staţiunii Durău, dar şi prin existenţa altor spaţii de cazare precum „Cabana Fântânele”, „Cabana Dochia”, s-au realizat o serie de trasee turistice care fac posibil accesul în zonele amintite mai sus.
12

Trasee recomandate: 1.Traseul 1 (versant sud-estic - interzis pe timpul iernii- grad mare de dificultate): Cabana Izvorul Muntelui (797m) - Poiana Maicilor (1328m) - Cabana Dochia (1750 m)- este cel mai lung, dar are un caracter turistic deosebit fiind recomandabil vara şi toamna.
2.Traseul 2 (versant estic practicabil tot timpul anului- - grad mediu de dificultate): Cabana Izvorul

Muntelui (797 m) - Curmătura Lutu Roşu (1020 m) - Cabana Dochia (1750 m)- Este un traseu foarte utilizat de turişti, practicabil în toate anotimpurile . 3. Traseul 3 (versant estic- grad mediu de dificultate): Cabana Izvorul Muntelui (797 m) - Stânca Dochiei (1185 m) - Jgheabul cu Hotar - Cabana Dochia (1750 m). 4. Traseul 4 (versant nord-vestic - grad mediu de dificultate- iarna traseul este practicabil doar până la Cascada Duruitoarea). : Staţiunea Durău (800 m) - Poiana Vesuri (1195 m) - Cascada Duruitoarea - Cabana Dochia (1750 m). Parcul Naţional Cheile Bicazului –Hăşmaş este localizat în Munţii Hăghimaş în partea centralnord-estică a României, ocupă o suprafaţă de 6 575 ha şi este traversat de drumul naţional DN 12C care face legătura între Gheorgheni şi Bicaz. Datorită dimensiunilor imporesionante ale acestui monument natural, Cheile Bicazului au devenit una din cele mai atractive zone din ţară. Graniţele naturale ale acestei arii protejate sunt reprezentate de Suhardul Mare la nord-vest şi Suhardul Mic la sud-est. Aceste formaţiuni s-au format prin eroziunea exercitată de apele râului Bicaz . Drumul care trece prin Cheile Bicazului este plin de adrenalină datorită serpentinelor care solicită atenţia călătorului, dar şi surprinde prin locurile de o rară frumuseţe. Când drumul urcă pot fi admirate Piatra Altarului , Piatra Ucigaşului şi Piatra Arşiţei. Pe piatra Altarului este amplasat unul dintre cele mai dificile trasee de alpinism din ţară - aceste rute sunt doar pentru alpiniştii profesionişti. Vegetaţia din parc este într-o proporţie de 95% formată din păduri de molid, care se întind pe masivul Hăghimaş. Putem vedea, de asemenea, fagi şi platouri montane, vârfuri cu vegetaţie sub-alpină etc. Speciile de plante care sunt prezente în acest domeniu şi care sunt declarate specii protejate sunt: Papucul Doamnei , Floarea de colţ ,Tisa si Sângele-voinicului . Fauna parcului însumează o varietate de specii rare, care sunt importante pentru menţinerea echilibrului ecosistemelor. Principalele atracţii turistice din această zonă sunt reprezentate Cheile Bicazului şi la Cheile Şugăului, Lacul Roşu (Harghita), Peştera Munticelu, Cheile Bicăjelului şi de vârf Hăşmaşu . Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş Vodă” este una din cele 4 rezervaţii de zimbri existente la noi în ţară şi este catalogată ca fiind una dintre cele mai mari rezervaţii exclusive zimbrilor din Europa. Situată în nordul judeţului Neamţ, pe raza comunei Vânători-Neamţ, în apropierea drumului naţional DN15 şi a Mănăstirii Neamţului, rezervaţia, reprezintă unul dintre cele mai vizitate obiective turistice ale judeţului. Rezervaţia de Zimbri şi Faună Carpatină “Dragoş-Vodă”
13

a fost înfiinţată în anul 1968, se întinde pe aproximativ 11.500 ha şi este una dintre cele patru arii protejate incluse în Parcul Natural Vânători-Neamţ. În cadrul rezervaţiei, pe lângă zimbri se mai pot întâlni: cerbi carpatini, cerbi lopătari, căpriori, vulpi, bursuci, iepuri, urşi, lupi şi specii de avifaună. Într-un ţarc de cca. 4 ha se găsesc doar 6 exemplare de zimbri, doi masculi şi 4 femele care sunt găzduiţi în scop turistic. Restul de până la 28 de exemplare se află în parcul de aclimatizare ce se întinde pe o suprafaţă împrejmuită de 180 de hectare de teren.

4. 2 Turismul cultural- istoric
Turismul cultural este acea formă de turism intern şi internaţional al cărei scop principal constă în descoperirea şi aprecierea monumentelor şi siturilor istorice, punându-se accent pe patrimoniul cultural construit (mobil şi imobil), incluzând peisajele culturale ale destinaţiilor de călătorie şi experimentarea activitaţilor şi locurilor care reprezintă în mod autentic istoria culturală a comunităţilor gazdă. Această formă de turism face referire în mod deosebit la noţiunea de patrimoniu. Creaţia umană poate fi de două feluri: materială şi imaterială. Realizările materiale sunt rezultatul creativităţii umane concretizată în locuri destinate exclusiv culturii. Din această categorie fac parte: muzeele cu obiectele de artă expuse, monumentele, ansamblurile arhitectonice sau oraşele de artă, satele cu tradiţii bine păstrate, situri arheologice şi preistorice, grădinile, edificiile de factură religioasă sau militară. Partea imaterială se referă la sărbătorile şi manifestările culturale, tradiţiile şi aptitudinile creative acumulate în timp. Cetatea Neamţului Cetatea Neamţului este o cetate medievală şi este situată în apropiere de oraşul Târgu Neamţ, la aproximativ 46 km de Piatra Neamţ. Construcţia este aproape de cel mai înalt vârf, Culmea Pleşului şi a fost declarată monument medieval din Patrimoniului Naţional. Datorită poziţiei sale strategice şi evenimentelor desfăşurate aici, Cetatea Neamţului a fost una dintre cele mai întărite cetăţi din Moldova. Numele de Cetatea Neamţului provine de la hidronimul „Neamţ” pe care îl poartă răul de sub poala muntelui şi de la care şi-au luat numele oraşul şi mănăstirea din apropiere, ulterior judeţul şi oraşul Piatra care abia, după mijlocul secolului al XIX lea, devine Piatra-Neamţ. Pe zidurile de intrare ale obiectivului turistic Cetatea Neamţului, denumire sub care este cunoscută în zonă, aflăm istoria acestei creaţii moldoveneşti, şi anume: Cetatea Neamţului a fost construită în timpul lui Petru Muşat (1375-1391), în perioada consolidării statului medieval Moldova. Prima atestare documentară datează din 1395, anul în care regele Ungariei, Sigismund Luxemburg, inainte de a fi infrant de ostile lui Stefan I Musat la Hindau, emite un act de cancelarie “Ante Castrum Nempch”.
14

Epoca de glorie a cetăţii medievale de la Neamţ corespunde domniei lui Ştefan cel Mare (14571504), organizatorul şi conducătorul militar de excepţie, care înţelegând bine rolul fortificaţiilor pentru creşterea capacităţilor de apărare a ţării, a întărit cetăţile moştenite de la înaintaşii săi şi a construit altele noi, întreaga Moldova fiind străjuită de un puternic sistem defensiv. Din anul 1718, Cetatea Neamţului, un obiectiv istoric deosebit de important pentru oraşul Târgu Neamţ şi judeţul Neamţ, a rămas în paragină şi a fost distrusă de către vreme sau de către localnici care foloseau piatra de la cetate în construcţii. Se interzice luarea pietrei din cetate, în anul 1834, de către Departamentul pricinilor din lăuntrul Moldovei. În anul 1866 este declarată monument istoric şi abia între anii 1968-1972, sub conducerea arhitectului Ştefan Bals au început lucrările de reconsolidare a zidurilor. Din lipsa unor informaţii precise s-au executat doar unele terase necesare vizitării în bune condiţii a acestui obiectiv istoric, urmărindu-se doar conservarea şi menţinerea monumentului fără reconstrucţia părţilor dispărute. Restaurarea cetăţii a continuat şi după anul 1992 în cadrul programului UNESCO de restaurare şi de renovare a monumentelor istorice în care s-a continuat restaurarea cetăţii şi a zidurilor. Între anii 2007-2009 Cetatea Neamţului a fost închisă fiind supusă unor lucrări de reabilitare şi restructurare realizate cu fonduri europene. După doi ani de muncă grea, vechea cetate a renăscut din propria cenuşă astfel încât vizitatorii pot admira diferitele săli ale cetăţii, vechiul paraclis, bucătăria, monetăria şi dormitoarele. Avem astfel un obiectiv istoric deosebit, situat în oraşul Târgu Neamţ: cetatea medievală de la Neamţ sau Cetatea Neamţului cum o numesc localnicii. Palatul Cnejilor Palatul Domnesc a fost odată un complex frumos arhitectural şi locul unde au avut loc diverse evenimente istorice. Începutul ei, se găseşte în secolul al XIII atunci când pe acest loc a fost construit un schit de Silvestru călugăr care a fost sub îndrumarea Mănăstirii Neamţ. În timpul domnitorul Ieremia Movilă schitul va fi numit Mănăstirea Pionul, după care va deveni Schitul Hangu . În anul 1639, fratele lui Vasile Lupu, de numele lui Gheorghe construieşte o biserică de piatră aici. Perioada de glorie a Palatului Domnesc al Cnejilor a fost între 1840 şi 1852 când a fost vizitat de Wilhelm von Kotzebue şi Alexandre Dumas. Datorită cheltuielilor prea mari de menţinerea statulului, familia Cantacuzino pierde toate proprietăţile sale. În anul 1852, Palatul Domnesc este vândut într-o acţiune şi cumpărat de către Smaranda Sturza. În timp clădirile devin ruine şi în aceste zile singurul lucru care a fost lăsat sunt povestea şi unele ziduri.

4. 3 Turism monahal
Turismul religios are un rol importat în dezvoltarea turismului. Această formă de turism a început să fie practicată încă din Antichitate, sub formă de pelerinaje. Aceste pelerinaje generează importante

15

fluxuri turistice deoarece întotdeauna oamenii sunt atraşi de locurile cu o puternică încărcătură spirituală. Mănăstirea Neamţului Potrivit istoricilor, Mănăstirea Neamţului a fost construită în secolul al XIV-lea şi este cea mai veche mănăstire ortodoxă din Moldova. Mănăstirea se află în satul Vânători, din judeţul Neamţ, în apropierea Târgu Neamţ, pe valea pârâului Nemţişor. Mănăstirea este, de asemenea, cunoscută ca "Ierusalimul a ortodoxiei româneşti". Mănăstirea Neamţului are o colecţie incredibilă de obiecte de cult, picturi, manuscrise şi piese vechi tipografia care au o mare valoare istorică, religioase, culturale şi artistice. De asemenea, aici există cea mai veche bibliotecă religioasă, cu peste 18.000 de cărţi. În biserica mănăstirii se află icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni, datând din anul 665, ce se bucură de o stimă deosebită, fiind totodată o icoană procesională, dar şi o icoană protectoare care dea lungul timpului a întreţinut evlavia credincioşilor şi a monahilor. Istoria mănăstirii începe cu domnia lui Petru Muşat cel care a construit biserica de piatră de la Mănăstirea Neamţ pentru a o înlocui pe cea veche din lemn. În anul 1471 un cutremur a distrus biserica aproape în totalitate şi pentru acest motiv, Ştefan cel Mare a construit o biserică noua în apropierea celei vechi. În anul 1485 Mănăstirea Neamţ primeşte un cadou de la domnitorul Ştefan cel Mare un clopot. Din toate clădirile vechi care au fost acolo odată, astăzi putem vedea numai biserica lui Ştefan cel Mare şi partea inferioară a clopotului-turn construit de domnitorul Alexandru cel Bun. În faţa turnului-clopotniţă de la intrare în complexul monahal de la Mănăstirea Neamţ se află o construcţie în formă circulară care atrage atenţia vizitatorilor, atât prin arhitectură ei deosebită cât şi prin dimensiunile şi frumuseţea ei. Această clădire a fost construită între anii 1836-1847 şi este cunoscută sub numele de Agheazmatar sau baptisteriu. Cu o înălţime de 30 m această construcţie are o formă unică, iar acoperişul ei este lucrat în formă de mitră arhierească. De asemenea în cadrul Mănăstirii Neamţului se mai găsesc o serie de schituri: Schitul Branişte(1582 ),Schitul Cărbuna(2001),Schitul Pocrov( 1714 ),Schitul IcoanaVeche (1821-1822), Schitul Icoana Nouă(1941). Mănăstirea Bistriţa Mănăstirea Bistriţa din judeţul Neamţ este aşezată în comuna Alexandru cel Bun, sat Bistriţa, la o distanţă de 8 kilometri mai spre vest de oraşul Piatra Neamţ, pe drumul DN 15 Piatră Neamţ-Bicaz. Mănăstirea, ctitorită de Alexandru cel Bun, a rezistat timp de peste şase veacuri la adăpostul pădurilor ce o acoperă, înfruntând greutăţile şi încercările istoriei. Aşezământul monahal de la Bistriţa judeţul Neamţ are o mare valoare istorică şi arheologică, numărându-se printre cele mai vechi ctitorii voievodale din Moldova alături de mănăstirea Neamţ, adăpostind oseminte domneşti şi fapte de neuitat din istoria şi viaţa spirituală a poporului român.

16

Începuturile Mănăstirii Bistriţa din judeţul Neamţ datează de la sfârşitul secolului al XIV-lea, din vremea domniei lui Petru Muşat, când aici s-a ridicat o bisericuţă de lemn prin grija ieromonahului Pafnutie. În anul 1402, pe locul bisericii de lemn, domnitorul Alexandru cel Bun a construit o biserică din piatră, lungă de 30 m, cu pronaos, gropniţă, naos şi altar. Tot atunci, domnitorul a înzestrat Mănăstirea Bistriţa cu numeroase sate şi moşii. Împreună cu sihăstria Neamţului, Mănăstirea Bistriţa este una dintre cele mai vechi mănăstiri din Judeţul Neamţ. La mănăstirea Bistriţa se păstrează Icoana Sfintei Ana, creaţie bizantină cu mare valoare istorică şi spirituală şi Icoana făcătoare de minuni primită în dar de domintorul Alexandru cel Bun în anul 1407 de la împăratul Manuel I Paleologul. Mănăstirea Durău Mănăstirea Durău este situată în staţiunea Durău la 88 km nord-vest de oraşul Piatra Neamţ şi la 65 km vest de oraşul Târgu Neamţ. La 5 km de mănăstire se află cascada Duruitoarea, de la care şi-ar fi luat mănăstirea numele. Tot în apropiere, în comuna Ceahlău, se află şi ruinele Palatului Cnejilor, loc de unde panoramă asupra Ceahlăului este impresionantă. Prima atestare documentară despre Mănăstirea Durău este cea din anul 1779 când era stareţă schimonahia Nazaria care după anul 1800 s-a retras în Poiana Văratec unde a întemeiat un alt asezământ monahal. Mănăstirea Durău a funcţionat din 1959 ca biserică de parohie, apoi ca schit de călugări. În anul 1991, aceasta a redevenit mănăstire de maici. Mănăstirea Durău continuă şi astăzi vechea tradiţie monastică din zona Ceahlăului şi a Moldovei şi oferă pelerinilor un prilej de reculegere duhovnicească şi rugăciune într-un mediu curat.

4. 4 Turism rural şi agroturism
Turismul rural şi agroturismul se identifică până la un anumit nivel deoarece agrotusimul se diferenţiază de turismul rural prin faptul că ultimul este o formă a turismului rural care se caracterizează prin faptul că masa, cazarea, serviciile sunt asigurate de gazde din producţia proprie. Acest tip de turism este considerat un adevărat remediu împotriva vieţii aglomerate a oraşelor, a zgomotului şi factorilor de stres, satul românesc, oferind numeroase oportunităţi de recreere şi de cunoaştere a tradiţiilor poporului român. La nivel judeţean filiala ANTREC Neamţ - Asociaţia Naţională de Turism Ecologic Rural şi Cultural este un operator important în dezvoltarea acestui tip de turism, oferind programe turistice şi manifestări, servicii de cazare şi masă în pensiuni turistice şi agroturistice clasificate la categoria 2, 3 şi 4 margarete sau stele. Majoritatea pensiunilor se concentrează în Ceahlău - Durău, Filioara Agapia, Vânători - Neamţ, Viişoara, Vaduri, Farcaşa, Piatra - Neamţ, Almaş, Tg. Neamţ, Tupilaţi, Bicazu Ardelean.
17

4. 5 Turism balnear
Judeţul Neamţ are un potenţial destul de ridicat pentru tratamente balneare, date fiind resursele subsolului - ape minerale, acest tip de turism fiind asociat cu cel montan sau de agrement. Astfel, în apropierea oraşului Târgu Neamţ, staţiunea balneo-climaterică Bălţăteşti este renumită prin apele clorosodice, sulfatate, bicarbonate, magneziene, feruginoase indicate în tratarea afecţiunilor reumatismale, neurologice şi bolilor asociate - endocrine, respiratorii, dermatologice. Apele minerale clorurate sodice şi bromurate din staţiunea Oglinzi se aseamană prin compoziţia lor cu apele de la Ischil (Austria), Hall (Tirol), Stotterheim (Weimar). Staţiunea Bălţăteşti Staţiunea este aşezată în Depresiunea Neamţ, la 34 km de Piatra Neamţ şi la 11 km de Tg. Neamţ. Este traversată de DN 15C. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului. Băile cu apa cloro-sodică sunt completate cu băi galvanice şi împachetări cu nămol de sediment. Aici se pot trata: surmenajul fizic şi intelectual, diferite stări de convalescenţă, rahitismul, debilitate, afecţiuni pulmonare, tulburări de somn şi creştere, reumatismul . Staţiunea Oglinzi Situată la o altitudine de 480 m şi traversată de DN 15C, aparţine administrativ de oraşul Târgu Neamţ încă din anul 1888. Staţiunea se află într-o microdepresiune din sud-estul Culmii Pleşului cunoscută sub numele de Poiana Dăscăliţei. Zona este uşor înclinată şi deschisă către sud-est, fiind în acelaşi timp flancată de versanţi acoperiţi cu păduri de foioase. Are un microclimat specific zonei colinare, cu o circulaţie atmosferică moderată şi fără temperaturi excesive. Aerul este bogat în ioni negativi, este ozonat şi are un efect tonifiant asupra organismului. Aici se tratează: afecţiuni reumatismale, ginecologice, dermatologice, afecţiuni ale aparatului respirator, sechele posttraumatice, nevroze astenice. Staţiunea Durău Situată la 100 km de Piatra Neamţ şi la 6 km SV de comuna Ceahlău la o altitudine de 780-800 m la poalele faimosului masiv Ceahlau. La Durău se afla o mică biserică pictată de celebrul pictor român Nicolae Tonitza. Pe unul din traseele care urcă muntele Ceahlău, turiştii pot admira cascada Duruitoarea. Climatul subalpin tonic-stimulant, aerul curat, fără praf şi particule alergice, atmosfera ozonată sunt principalii factori naturali de cură.

4. 6 Ecoturism
Unul dintre avantajele majore ale judeţului Neamţ, în comparaţie cu destinaţiile turistice consacrate, este acela al păstrării mediului natural nealterat de prezenţa şi activităţile omului, fapt concretizat
18

prin numeroasele rezervaţii naturale: Parcul Naţional Ceahlău, Parcul Naţional Vânători Neamţ, Cheile Bicazului-Hăşmaş, Pădurea Goşman, Poliţa cu Crini, Codrii de Aramă, Codrii de Argint. Toate aceste zone sunt bogate în resurse naturale, specii flora şi fauna declarate endemice sau monumente ale naturii, un fond piscicol bogat în numeroasele râuri şi lacuri. Turismul ştiinţific prin participări la sesiuni de comunicări ştiinţifice, colocvii, cursuri internaţionale, stimulat şi de existenţa, pe de o parte, a rezervaţiilor naturale şi arheologice: Parcul Naţional Ceahlău – cu numeroase rarităţi floristice, faunistice şi geologice, Parcul Naţional Vânători Neamţ - cu unica rezervaţie de zimbri din ţară, rezervaţiile forestiere Codrii de aramă şi Pădurea de argint din zona Targu Neamţ, Parcul Naţional Cheile Bicazului – Hăşmaş.

19

Capitolul V- Infrastructură
Turismul nu se poate dezvolta în mod satisfăcător decât în condiţiile în care se oferă suficiente posibilităţi de cazare, masă, agrement, transport în pas cu cerinţele pieţei. De cele mai multe ori dezvoltarea turismului este împiedicată de o ofertă insuficientă ca volum, structură sau nivel calitativ al serviciilor.

5. 1 Infrastructură generală
Infrastructură de transport Un rol foarte important în dezvoltarea turismului îl are transportul. Transportul reprezintă una din componentele de bază ale prestaţiei turistice, asigurând deplasarea turiştilor de la locul de reşedinţă la locul de petrecere a vacanţelor sau a diferitelor trasee turistice. Transporturile sunt importante pentru turism prin prisma a două componente şi anume accesibilitatea şi ponderea pe care o ocupă în bugetul turistului. Turismul poate fi catalogat ca fiind modern dacă respectă anumite cerinţe în ceea ce priveşte transportul şi anume: - mobilitate şi accesibilitate necesară pentru deplasarea în orice spaţiu indifererent de obstacole; - rapiditate necesară în respectarea timpului de sosire a turiştilor; - capacitate mare pentru deplasarea unui număr mare de turişti. Transportul rutier datorită flexibilităţii sale permite o mai bună accesibilitate teritorială, favorizând în special transportul de persoane. Avantajul principal al automobilelor şi autocarelor fiind posibilitatea pătrunderii în zone mai puţin accesibile altor forme de transport. La nivel de judeţ densitatea drumurilor este de 3,3 km / km² (30,8 km / 100 km²). Densitatea este mai mare în partea centrala şi de est a judeţului şi mai redusa în vest, în zona montană. Principala arteră rutieră, drumul european E 85 străbate judeţul de la sud la nord în lungul Culoarului Siret. Cele mai importante drumuri naţionale sunt: - DN 15: străbate judeţul de la sud - est la vest pe rută Costişa - Roznov - Piatra Neamţ - Bicaz Poiana Largului - Grintieş şi asigură legătură cu Ardealul prin Borsec - Topliţa. - DN 15 B: din E 85 ( Timişeşti), prin Târgu Neamţ, la Poiana Largului (racord la DN15); - DN 15 C: Piatra Neamţ -Targu Neamţ, spre Fălticeni şi Suceava prin Brusturi-Drăgăneşti; - DN 15 D: Piatra Neamţ - Roman ( cu racord din Român la E 85 ); în continuare din Roman, prin Poienari, spre Vaslui; - DN 12 C din Gheorghieni, prin Lacul Roşu - Cheile Bicazului, la Bicaz ( racord la DN15 ) - DN 17B: de la Vatra Dornei prin Borca - Farcaşa la Poiana Teiului ( racord la DN 15). Restul drumurilor sunt drumuri judeţene şi comunale care completează reţeaua rutieră.
20

Fig.4 Harta accesibilităţii în Neamţ Reţeaua de căi ferate Densitatea de căi ferate în judeţul Neamţ este de 22,7 km/km². Din cei 174 km de cale ferată 44 km sunt electrificaţi. Principala cale ferată este linia magistrală 500 Bucureşti - Adjud - Bacău - Român Suceava. Calea ferată 509 asigură legătura cu magistrala 500 de la Bicaz prin Piatra Neamţ - Roznov - Buhuşi- Bacău. Alimentarea cu apă Alimentarea cu apă prin reţele de distribuţie este prezentă mai ales în mediul urban, puţine localităţi rurale dispunând de reţea proprie. Localităţile ce beneficiază de aprovizionare cu apă potabilă prin reţeaua de distribuţie reprezintă 10,1% din numarultotal al localităţilor Lungimea simplă a reţelei de distribuţie a crescut de la 656,6 km în 2000 la 946,2 km în 2005. Din acest punct de vedere judeţul Neamţ ocupă locul 24 între judeţele României. Consumul de apă potabilă raportat la populaţia judeţului este de 27,20 m³/loc .din judeţ. Canalizare La sfârşitul anului 2005 în judeţul Neamţ lungimea totală simplă a reţelei de canalizareera de 218,3 km. Raportată la lungimea reţelei de distribuţie a apei potabile reţeaua decanalizare reprezintă doar 23,1% din lungimea lor. Referitor la lungimea totală aconductelor de canalizare judeţul Neamţ ocupă poziţia 21 cu o pondere de 1,6%.Un număr de 14 localităţi din judeţ dispun de reţea de canalizare
21

(3,2% din totalul oraşelor, comunelor şi satelor) însă marea majoritate a localităţilor rurale nu beneficiazade acest serviciu. Cele 9 comune care dispuneau la sfârşitul anului 2005 de reţea decanalizare sunt: Alexandru cel Bun, Baltatesti, Bicazu Ardelean, Ceahlău, Pangarati, Pipirig, Sabaoani, Savinesti şi Taşca . Mediul rural este slab dotat cu utilităţi, mai puţin de 30% din populaţie având acces la alimentare cu apă şi canalizare. Multe dintre comunele judeţului Neamţ au accesat însă fonduri europene (SAPARD), care le permit extinderea sau îmbunătăţirea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare. Sisteme de încălzire Încălzirea se asigură centralizat, îndeosebi în oraşe, prin centrale termice de cartier,de bloc sau individual (centrale termice de apartament sau încălzire la sobe ). Agentul termic utilizat este îndeosebi gazul natural, combustibilul solid (lemn şi deşeuri din lemn) sau lichid (păcură, 53 CLU). În mediul rural domină sistemele de încălzire pe bază de lemn sau deşeuri din lemn. În oraşe agentul termic cel mai frecvent utilizat este gazul natural.

Fig.5 Indicele de confort tehnic în judeţul Neamţ În analiza indicelui de confort tehnico-edilitar vom lua în considerare gradul de alimentare cu apă curentă, alimentarea cu apă caldă, racordarea la electricitate şi la gaz, existenţa canalizării în cadrul aşezărilor rurale, aşadar vom face abstracţie de reşedinţa de judeţ şi de oraşele de dimensiuni mici întru-cât aici nivelul de dotare este net superior spaţiului rural. În judeţul Neamţ gradul de dotare tehnico-edilitară se află la un nivel destul de ridicat. În sudul reşedinţei de judeţ se poate observa un nivel de dotare destul de ridicat acest fapt fiind influenţat de apropierea comunelor de reşedinţă, dar şi de suprapunerea cu zonele industriale (Săvineşti, Dumbrava, Roznov, Piatra Şoimului) fapt ce a favorizat o uşoară reducere a chetuielilor de racordare şi implicit a dus la creşterea numărului de utilizatori. De asemeni o altă zonă cu un nivel de dotare relativ ridicat este reprezentată de zona
22

montană (Pângăraţi, Bicaz, Poiana Teiului) care sunt deasemeni zone industriale în care predomină industria lemnului şi cea a cimentului mari consumatoare de energie electrică. Aşadar,putem concluziona că în aceste zone predomină dotările cu energie electrică, iar prin apropierea de microhidrocentrală de la Stejaru aceste zone pot fi dotate cu apa curentă. Acest grad de dotare scade spre zonă de sud-vest a judeţului şi mai apare izolat în nord în aceste zone numărul de racordări este mai scăzut deoarece unele locuinţe nu beneficiază de toate dotările datorită costurilor pe care le implică,dar şi prin distanţarea de zonele în care pachetul de dotări este complet sau parţial complet. La polul opus de află zonă de est a judeţului care deşi beneficiază de o aşezare mai permisivă din prisma reliefului dotările sunt slabe şi chiar foarte slabe,această zonă se suprapune cu cea în care indicele de locuire este foarte redus la fel că şi nivelul economic,dar şi cel comportamental de stabilire a priorităţilor.

5. 2 Infrastructură turistică
Infrastructură de cazare Structurile de cazare sunt clasificate în: hoteluri, moteluri, hostel-uri, cabane, vile pentru turişti, campinguri, sate de vacanţă, tabere şcolare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, popasuri pentru turişti etc. Capacităţile de cazare în cadrul judeţului Neamţ sunt destul de variate. În graficul de mai jos se poate observa o tendinţă de concentrare a unităţilor de cazare în zona municipiului Piatra Neamţ în care domină structurile hoteliere, dar şi pensiunile turistice situate la periferia oraşului pe căile rutiere ce duc spre Ceahlău, dar şi pe cele ce duc spre Bacău, în timp ce în Bicaz şi în Ceahlău domină pensiunile şi cabanele turistice dat fiind specificul rural-montan al zonei. Pensiunile şi cabanele sunt specifice în special regiunilor cu potenţial turistic ridicat cum ar fi: Ceahlău, Agapia, Tg. Neamţ, locurile de cazare crescând din ce în ce mai mult odată cu creşterea cererilor şi a nivelului infrastructurii rutiere care face posibil accesul mult mai uşor în zonă, dar şi prin uşurarea modalităţilor şi posibilităţilor de accesare a fondurilor europene.

23

Fig.6 Graficele Capacităţii de cazare în Neamţ Răspâdirea unităţilor de cazare în cadrul judeţului în funcţie de numărul de stele-margarete Unităţile de cazare de o stea corespund în general pensiunilor şi cabanelor, tocmai de aceea acestea se găsesc în zonele rurale. În reprezentatrea de mai jos (fig 7) se poate observa o concentrare mai mare a acestora în comuna Bălţăteşti şi în Piatra Neamţ datorită specificului acestora, în cazul Bălţăteştiului vorbim de specificul balnear care necesită un număr mai mare de unităţi de cazare, dar şi în municipiul Piatra Neamţ unde odată cu dezvoltarea turistică s-a dezvoltat şi gradul de construire a unităţilor de cazare sau chiar de transformare a locuinţelor private în unităţi de cazare cu dotări turistice minime ce se situează în vecinătatea municipiului. Gradul mai redus de dezvoltare a unităţilor de o stea este datorat cererii reduse datorită situării în zone fie mai greu accesibile aşa cum este comuna Ceahlău sau în zone cu un grad de urbanizare mai ridicat care nu mai necesită astfel de structuri de primire.

Fig.7 Distribuţia unităţilor de cazare de 1 stea

24

Fig.8 Distribuţia unităţilor de cazare de 2 stele Pe harta de mai sus (Fig.8) sunt reprezentate unităţile de cazare de 2 stele de acesta dată acest gen de unităţi de cazare regăsindu-se în număr mare în comuna Bălţăteşti, la fel ca şi în cazul unităţilor de o stea apariţia lor fiind avantajată de staţiunea Bălţăteşti. Astfel de unităţi de cazare se mai găsesc şi în Bicaz, apariţia lor fiind deasemeni condiţionată de dezvoltarea activităţilor turistice, aici fiind vorba de amenajarea turistică a lacului Izvorul Muntelui, dar şi în comuna Ceahlău, influenţa principală având-o prezenţa masivului Ceahlău, dar şi existenţa staţiunii Durău. Valori mai reduse în ceea ce priveşte numărul de locuri de cazare se înregistrează în comunele Agapia şi Vânători Neamţ, dar şi în oraşul Târgu -Neamţ şi Piatra-Neamţ. În ceea ce priveşte numărul locurilor de cazare în unităţile de trei stele pe harta de mai jos (Fig.9) se poate observa o creştere simţitoare a acestora în special în zona municipiului Piatra-Neamţ, dar şi în oraşul Târgu-Neamţ. O creştere surprinzătoare şi a numărului de locuri în unităţile de trei stele se înregistrează în comuna Ceahlău unde locurile de cazare le-au egalat pe cele din municipiul PiatraNeamţ. De asemenea se poate observă ca în apropierea acestor concentrări principale au apărut şi altele însă la un nivel mult mai scăzut ca urmare a activităţilor turistice practicate în zonele din imediata apropiere. Din această categorie menţionăm: Dumbrava Roşie, Agapia, Viişoara, Vânători Neamţ. Mai mult, se poate observa apariţia unităţilor de cazare de trei stele în zonele învecinate cu oraşul Roman cel mai probabil ca urmare a procesului de dezvoltare a acestuia atât din punct de vedere economic prin industrie, cât şi din punct de vedere turistic.

25

Fig.9 Distribuţia unităţilor de cazare de 3 stele

Fig.10 Distribuţia unităţilor de cazare de 4 stele În ceea ce priveşte unităţile de cazare de patru stele numărul lor este destul de redus aşa cum se poate observa pe reprezentarea de mai sus (Fig.10), acestea fiind concetrate în special în zonele apropiate celor urbane cum este cazul comunelor Dobreni, Gârcina în apropiere de Piatra-Neamţ, Agapia în apropiere de Tg.Neamţ, însă aici cele două am putea spune că funcţionează oarecum independent, dar în acelaşi timp sunt condiţionate una de prezenţa celeilalte deoarece abundenţa mănăstirilor din comuna Agapia este completată de existenţa Cetăţii Neamţului din Tg.Neamţ şi invers. În ceea ce priveşte comuna Pângăraţi apropierea acesteia de lacul de acumulare Izvoru Muntelui, dar şi de oraşul Bicaz a influenţat o dezvoltare a unităţilor de cazare de patru stele, o situaţie similară fiind cea a comunei Ceahlău care are acces atât la lac, cât şi la masivul Ceahlău, având în componenţa ei şi staţiunea Durău.

26

Fig. 11 Concentrarea pieţei structurilor de cazare în judeţul Neamţ În analiza gradului de concentrare a pieţei structurilor de cazare în judeţul Neamţ am luat în considerare numărul de locuri în funcţie de gradul de confort (număr de stele/ margarete) la nivel local şi regional , numărul de înnoptări pe fiecare grad de înnoptare la fel ca şi în primul caz la nivel local şi la nivel regional din acestea putând mai apoi sa aflăm indicele Herfindahl de concentrare şi specializare. În urma tuturor acestor indici putem afirma că în general în cadrul judeţului Neamţ dominantă este piaţa de monopol ceea ce înseamnă că în regiunile în care este prezentă această piaţă unităţile de cazare cu specializare turistică sunt foarte reduse astfel încât nu au suficientă influenţă pentru a genera concurenţă. De cele mai mult ori acest gen de pieţe sunt unitare şi se În analiza gradului de concentrare a pieţei structurilor de cazare în judeţul Neamţ am luat în considerare numărul de locuri în funcţie de gradul de confort (număr de stele/ margarete) la nivel local şi regional , numărul de înnoptări pe fiecare grad de înnoptare la fel ca şi în primul caz la nivel local şi la nivel regional din acestea putând mai apoi sa aflăm indicele Herfindahl de concentrare şi specializare. În urma tuturor acestor indici putem afirma că în general în cadrul judeţului Neamţ dominantă este piaţa de monopol ceea ce înseamnă că în regiunile în care este prezentă această piaţă unităţile de cazare cu specializare turistică sunt foarte reduse astfel încât nu au suficientă influenţă pentru a genera concurenţă. De cele mai mult ori acest gen de pieţe sunt unitare şi se concentrează în apropiere de marile concetrări şi supravieţuiesc în urma acestora reprezentând mai mult o alternativă, aici amintim comunele Dumbrava Roşie, Gârcina, Girov . Există şi excepţii atunci când pieţele de monopol sunt plasate în apropierea unor arii orografice aşa cum este cazul Ceahlăului în vestul judeţului Neamţ care nu permite dezvoltarea unei concurenţialităţi prin dezvoltare diferenţiată, aici 27

menţionăm comuna Bicazu Ardelean. Un alt caz este acela al unităţilor de cazare situate în lungul unor arii de comunicaţii cum ar fi drumul european E85 care trece prin estul judeţului favorizând turismul de tranzit, aceeaşi situaţie mai poate fi întâlnită şi în nordul şi vestul judeţului în comunele Borca şi Pipirig, în centru comunele Pângăraţi,Tarcău, Taşca, iar în est comunele Tupilaţi şi Urecheni. O concetrare aparentă a monopolurilor poate fi observată şi în zona învecinată municipiului Roman şi aici vorbim de un turism de tranzit prin acesta arie trecând diverse ramificaţii ale drumului european E85 ce străbat comune precum Secuieni, Trifeşti, Dulceşti, Cordun. În cazul pieţelor cu o competitivate moderată din judeţul Neamţ acestea sunt situate în general în apropierea celor cu o competitivitate ridicată făcând trecerea de la pieţele de monopol la cele cu o concurenţialiatate ridicată. De cele mai multe ori asemeni pieţei de monopol şi acest gen de piaţă se dezvoltă din urma celei cu o competitivitate mare, în cadrul acesteia unităţile de cazare au deja un profil destul de bine conturat astfel încât să constituie un punct de concurenţă. Astfel de pieţe moderate întâlnim în comunele Farcaşa, Grintieş, Agapia, ultima beneficiind de un turism monahal destul de bine conturat fapt ce a dus la o creştere şi diversificare a ofertelor de cazare fapt ce a dus implicit şi la formarea şi manifestarea concurenţialităţii, dar şi de o serie de arii protejate (Rezervaţia forestieră „Pădurea de argint”, Rezervaţia „Codrii de aramă”) ce împiedică conturarea unui grad mai mare de concentrare a structurilor de cazare, şi implicit de concurenţialitate. În acesta categorie mai pot fi încadrate şi două oraşe aici vorbim de oraşul Bicaz şi oraşul Tg.Neamţ, unde turismul este destul de bine conturat şi deja beneficiază de un renume la nivel naţional şi implicit de o infrastructură generală bine pusă la punct. Asemeni celei cu o competitivitate moderată, piaţa neconcetrată este situată în general în apropierea celor foarte competitive aşa cum este cazul comunei Viişoara în cadrul căreia competitivitatea se dezvoltă pe bază celei ridicate din cadrul municipiului, însă diferă de ea prin calitatea şi orientarea serviciilor fac diferenţă deoarece în acesta zonă se găseşte un amestec de unităţi de cazare şi de depozite de materiale de construcţie. O altă zonă care corespunde unei pieţe neconcentrate este cea a comunei Vânători- Neamţ în cadrul căreia asemeni comunei Agapia se găsesc două rezervaţii una din ele, Rezervaţia de zimbri „Dragoş Vodă” este una din cele mai mari din Europa, de aici putem deduce gradul de neconcetrare a structurilor de cazare din cadrul comunei. De asemeni, existenţa unei alte rezervaţii Rezerveţia „Pădurea de smarald” reduc mult din spatiul destinat structurilor de cazare determinând neconcerarea acestora. În municipiul Roman principalul motiv al neconcetrării este acela al suprafeţei reduse şi a gradului mare de industrializare, dar şi preponderenţa activităţilor agricole în această arie, astfel localizarea spaţiilor de cazare este strict condiţionată de spaţiul disponibil. Zonele în care gradul de competitivitate este foarte mare se pliază pe cele unde gradul de dezvoltare a turismului este ridicat şi foarte ridicat, aici menţionăm în primul rând municipiul Piatra Neamţ, urmat de Bălţăteşti şi de comuna Ceahlău.
28

Dacă este să tratăm fiecare arie de concentrare separat putem afirma că în cadrul municipiului Piatra Neamţ concurenţa este data de numărul mare de pensiuni situate la periferia lui, dar şi de hotelurile din interior care polarizează aproximativ aceleaşi zone. În general oferta este condiţionată de cerere, însă aici oferta este mult peste cerere şi din acest motiv de cele mai multe ori nu generează rentabilitate. În comuna Bălţăteşti se află staţiunea de tratament cu acelaşi nume, a cărei existenţă a dus la concentrare mare de spaţii de cazare de diferite grade de confort, mai ales că situarea într-o zonă depresionară a permis construirea de spaţii de cazare. Un alt factor benefic dezvoltării spaţiilor de cazare este accesibilitatea asigurată de traversarea comunei de drumul naţional DN 15C. Şi în comuna Ceahlău vorbim de o concentrare mare şi de o competitivitate la fel de mare care este condiţionată tot de situare şi de spaţiul disponibil , dar de această dată spaţiul nu mai este favorabil datorită existenţei unei limitări spaţiale date de masivul Ceahlău care de altfel creează un potenţial turistic ridicat prin situarea la poalele lui a staţiunii Durău care, încet dar sigur începe să renască. Un alt motiv al dezvoltării este acela al dezvoltării agroturismului, care a dus la transformarea locuinţelor individuale în unele specifice acestui tip de turism. Structuri turistice de alimentaţie pentru turism Alimentaţia publică pentru turism alături de baza de cazare, baza de tratament şi agrement ,diversifică oferta contribuind la creşterea puterii de atracţie a staţiunilor, oraşelor sau altor obiective cu baze turistice, precum şi la conturarea profilului acestora. Dimensionarea bazei de alimentaţie publică este dependenţa de mărimea capacităţii de cazare, iar profilul acesteiade complexitatea şi specificul funcţional al obiectivelor turistice. În general spaţiile de alimentare pentru turişti aparţin marilor hoteluri, dar şi unităţilor independente. - După specificul lor unităţile de alimetatie se împart în: - unităţi de tip restaurant, care cuprind restaurante clasice, restaurante cu specific, grădini de vară, crame, braserii, rotiserii etc; - unităţi de tip bar, din care baruri de zi, baruri de noapte, cafenele, ceainării, discoteci; - unităţi de tip cofetarie- patiserie; - unităţi de tip” fast-food” ce includ autoserviri şi pizzerii. În judeţul Neamţ astfel de unităţi se găsesc în mod special în Piatra-Neamţ: „Restaurant Ceahlău”, „Restaurant Nefertiti”, „Restaurant Terasa Gospodinelor”, „Restaurant Colibele Haiducilor”, „Casa Pietreană”, „Laguna”, „Restaurant Paharnicul”, „Tequila Bowling„ etc., din Roman: „Restaurant Casa Romanească”, „Restaurant Moldova”, iar din Bicaz: „Moldoturism Restaurantul Pescăruş”etc. Structuri turistice de agrement şi tratament Agrementul turistic ocupă o poziţie importantă în conţinutul activităţilor turistice având un rol important în atragerea clienţilor şi creşterea încasărilor din activitatea turistică. 29

Agrementul turistic trebuie se corespundă atât nevoilor turiştilor (fizice-mişcare şi psihicedestindere, recreere), cât şi agenţilor economici pentru care reprezintă o sursă de creştere a încasărilor şi a competitivităţii staţiunilor turistice. De asemeni agrementul poate fi grupat în funcţie de baza tehnico-materială de care dispune: cluburi, săli de jocuri, săli polivalente, parcuri, terenuri de sport, centre de călărie, de patinaj, bazine de înot deschise sau închise, la care se adaugă unităţile prestatoare de servicii medicale şi instalaţiile de cură şi tratament balneo-medical. Baza de tratament şi de agrement existentă pe teritoriul judeţului Neamţ se concentrează în staţiunile balneoclimatice Bălţăteşti, Oglinzi şi Durău, iar cea de agrement este caracterizată de zona lacului de acumulare Izvoru Muntelui-„Complexul Turistic Naval Port Bicaz MOLDOTURISM”, în municipiul Piatra Neamţ: - Complexul Turistic de Agrement -Complexul este situat la poalele muntelui Cernegura, la 250m în aval de barajul de la Piatra Neamţ, în lunca râului Bistriţa. Complexul, cu o suprafaţă de 9 ha, cuprinde: bazin olimpic cu adâncime descendentă de la 1,8 m la 4,6 m, bazin pentru copii cu adâncime sub 1 m, teren de fotbal cu gazon artificial, terenuri de tenis, terenuri de baschet, volei, handbal, instalaţie de nocturnă pentru terenurile de sport, pista pentru role şi skateboard-uri, terase, restaurante, spatii de joacă pentru copii etc. - Parcul Cozla şi grădina zoologică - Este situat pe str. Ştefan cel Mare şi a fost înfiinţat în 1904 de către primarul Nicu Albu, ca urmare a unor alunecări de teren care au distrus o parte a muntelui Cozla. La baza parcului se află o mică grădină zoologică. Este amenajat în terase succesive pe versantul sudic al muntelui. Astăzi pe cele trei terase principale se află restaurante pitoreşti. - Stadionul Municipal - Cuprinde şi 2 săli de conferinţe de 50 şi 70 locuri, o sală de socializare de 400 mp şi o sală VIP. - Telegondola (Gondoperla)- Staţia de bază este în faţa gării, la 323 m altitudine, iar staţia de vârf se află pe Muntele Cozla, la 632 m altitudine. Aşadar, diferenţa de nivel este de 309 m. Lungimea traseului este de 1915 m, viteza de deplasare este de 6 m/s, ceea ce face ca timpul de parcurgere să fie de aproximativ 5 minute.

30

Capitolul VI- Impactul turismului asupra dezvoltarii judeţului Neamţ
Din analizarea turismului că sector economic distinct se poate constată că acesta include o gamă variată de servicii, începând cu servicii de publicitate, promovare, informare, cazare, alimentaţie publică, agrement şi divertisment variat. Ofertă turistică cuprinde resursele naturale şi antropice şi echipamentele. Bogăţia de valori naturale, istorice, de civilizaţie şi culturale de care dispune o ţara sau zonă, precum şi gradul de amenajare a acestora şi facilităţile create pentru vizitare, exercită o mare forţă de atracţie asupra fluxurilor turistice, determinând amploarea şi orientarea lor. Progresul tehnic are consecinţe directe asupra creşterii gradului de mobilitate a populaţiei, favorizând deplasarea în interes turistic. El acţionează şi asupra altor fenomene, cum ar fi urbanizarea, industrializarea, deteriorarea mediului etc , care, la rândul lor, îşi pun amprenta asupra activităţii turistice. Efectul direct al turismului constă în creşterea veniturilor în sectorul turistic (salarii, profituri ale hotelurilor, restaurantelor, agenţiilor tour- operatoare), ca urmare a cheltuielelor diverse efectuate de turişti în decursul unei anumite perioade de timp. Efectul indirect al turismului vizează impactul creşterii cheltuielilor pentru serviciile turistice asupra ramurilor producătoare de bunuri de consum la care firmele turistice apelează în mod inevitabil pentru a-şi susţine ofertă turistică la parametri competitivi. El creează noi locuri de muncă, participând astfel la atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare, contribuind astfel la atenuarea şomajului. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea circa 1- 3 locuri de muncă indirecte şi induse. Această se explică prin faptul că, turismul, fiind un mare consumator de servicii şi bunuri, influenţează benefic utilizarea forţei de muncă în ramurile furnizoare ale acestuia (agricultură, industria alimentară, construcţii).

6. 1 Strategii de promovare a turismului în judeţul Neamţ
În această regiune se resimte nevoia adoptării unor strategii de promovare a turismului. Aceste strategii ar trebui să vizeze în principal valorificarea şi promovarea durabilă a patrimoniului cultural şi a resurselor naturale cu potenţial turistic. Totodată îmbunătăţirea calităţii infrastructurii turistice de cazare, transport şi de agrement, în vederea creşterii atractivităţii regiunilor, dezvoltării economiilor locale, creării de noi locuri de muncă, constituie o altă soluţie. Alte strategii de promovare a turismului: - Crearea unor circuite turistice la nivelul judeţului şi/sau rute turistice tematice, care să permită vizitatorilor să cunoască atât atracţiile urbane şi obiectivele de patrimoniu, cât şi stilul de viaţă rural;
31

- Dezvoltarea unui sistem de marcare a obiectivelor turistice în întregul judeţ (semnale de intrare/ieşire în judeţ, panouri, hărţi, indicatoare pe drmurile naţionale şi judeţene, în gări, autogări, etc) - Perfecţionarea şi actualizarea paginilor web dedicate turismului - Introducerea zonelor rurale în circuitul touristic - dezvoltarea ecoturismului prin punerea în valoare a tradiţiilor locale, meşteşugurilor locale, arhitecturii tradiţionale, a florei şi faunei. - crearea unor branduri turistice pentru atragerea investitorilor străini; - Dezvoltarea parteneriatului între sectorul public şi cel privat în vederea dezvoltării şi promovării turismului în judeţul Neamţ.

6. 2 Dezvoltarea durabilă a turismului în judeţul Neamţ
„Concept care defineşte o formă de creştere economică prin care este asigurat un nivel corespunzător de bunăstare nu numai pe termen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung. Dezvoltarea este durabilă dacă răspunde necesităţilor curente ale societăţii, fără a pune în pericol perspectivele pentru generaţiile viitoare.” Aplicată la nivelul judetului Neamţ dezvoltarea durabilă trebuie să implice: - Modernizarea infrastructurii turistice în toate localităţile cu profil turistic şi agroturistic; - Atragerea de fonduri din surse interne şi externe pentru investiţii în turism şi agroturism; - Trecerea de la promovarea imaginii la promovarea de produs; - Realizarea unui sistem informatic judeţean/ regional pentru turism şi a unei reţele şi baze de date de accesare pe internet; - Planificarea necesarului forţei de muncă, a calificării, stimularea şi dezvoltarea pieţei forţei de muncă specifice; - Adaptarea şi extinderea programelor de pregătire-formare la nivelul şcolilor europene de turism; - Dezvoltarea activităţilor alternative în gospodăriile rurale potenţiale pensiuni agroturistice prin dezvoltarea agriculturii ecologice-turism rural, produse de artizanat tradiţionale şi servicii complementare acestora; - Studiu de evaluare şi valorificare a patrimoniului rural şi posibilităţi de integrare în sistemul economic judeţean şi naţional; - Cercetare privind amenajarea turistică/ agroturistică a teritoriului judeţului Neamţ în contextul dezvoltării durabile şi rentabilizării acestei activităţi;

32

Capitolul VII- Analiza SWOT
Puncte tari Puncte slabe

- Relief variat ce coboară în trepte de la munte la dealurile subcarpatice, care se pierd în valea largă cu caracter de culoar a Siretului; - Cadru natural variat şi generos, care asigură legături facile între zonele montană, subcarpatică şi de câmpie.

- Prezenţa unor poli de atracţie urbană: Piatra Neamţ, Roman, Târgu Neamţ; - Starea tehnică necorespunzătoare a reţelei rutiere; - Alimentarea cu apă în reţeaua publică este foarte limitată; - Nu există reţea de canalizare în tot judeţul; - Resurse financiare insuficiente, investiţii autohtone şi străine reduse ; - Pregătire profesională de slabă calitate în domeniul serviciilor turistice;

- Prezenţa arhitecturii tradiţionale;
- Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale (lemn, ceramică);

- Potenţial turistic deosebit datorită păstrării
patrimoniului cultural tradiţional; - Potenţial turistic peisagistic; -Densitatea mare a mănăstirilor;

Oportunităţi - Programe ale autorităţilor judeţene şi centrale destinate mediului rural; - Turiştii se pot iniţia în activităţi tradiţionale; - Programe comunitare ale Uniunii Europene pentru sprijinirea dezvoltării infrastructurii în mediul rural: SAPARD, ISPA; - Extinderea reţelei de ferme şi gospodării autorizate pentru practicarea agroturismului ; - Punerea în valoare a bogatului patrimoniu cultural şi istoric;

Ameninţări Orientarea programelor europene şi

guvernamentale spre alte zone considerate prioritare ; - Scăderea interesului investitorilor pentru zonă; - Fiscalitatea şi birocraţia ; - Reducerea sau eliminarea unor facilităţi ; - Orientarea spre alte zone de interes turistic.

33

Concluzii
În cadrul lucrării „Patrimoniu turistic şi infrastructură de cazare în judeţul Neamţ” am încercat să prezint potenţialul turistic al judeţului din punct de vedere natural şi antropic. Îmbinarea şi mai ales trecerea de la o formă de relief la alta făcându-se treptat permite amenajarea unor aşezări diverse. La modul de dispunere a formelor de relief se adaugă şi un climat blând care permite desfăşurarea diverselor activităţi turistice fără să impună restricţii de ordin climatic, mai mult, chiar stimulează practicarea unor forme de turism de sănătate prin intermediul staţiunilor balneoclimatice. Odată cu trecerea timpului şi dezvoltarea societăţii, o parte din construcţii ce datează din diferite perioade şi îndeplinesc diferite funcţii având o valoare istorică, arhitecturală, morală şi spirituală, ajung să fie protejate prin intermediul unor programe speciale destinate acestui scop. Patrimoniul turistic nemţean este foarte divers abundând atât în resurse naturale, cât şi antropice, din această categorie menţionând mănăstirile şi muzeele. Potenţialul antropic, l-am descris pe baza celui natural, pe parcursul prezentării, reliefând astfel elementele ce constituie obiective turistice demne de vizitat, începând cu siturile arheologice şi continuând cu mănăstirile, muzeele, casele memoriale. Potenţialul antropic include, de asemeni, şi unele elemente în absenţa cărora nu sar putea valorifica potenţialul turistic, aceste elemente, fiind materializate de mijloacele de transport şi baza de cazare, reprezentată de hoteluri, pensiuni, vile şi sanatorii, constituie o premisă pentru dezvoltarea tuturor formelor de turism în această zonă, iar dotarea acestora cu diverse echipamente, restaurante, baruri, săli de sport, cabinete medicale conferă amploare fenomenului turistic. În cadrul acestei lucrări, am dorit să punctez atât posibilităţile actuale, reale, naturale şi antropice, cât şi perspectivele de dezvoltare a turismului din judeţul Neamţ care nu beneficiază de o promovare adecvată, toată atenţia fiind fie acaparată de municipiul Piatra Neamţ care s-a dezvoltat foarte mult din punct de vedere turistic în ultima vreme, fie caracterul religios al zonei este umbrit de cel din nordul ţării mult mai promovat. De asemeni am încercat să prezint modul în care dezvoltarea infrastructurii a favorizat dezvoltarea şi promovarea elementelor cultural-istorice de pe aria judeţului, acest lucru făcându-se diferenţiat în special în nordul judeţului unde se poate găsi o aglomerare monahală care nu mai produce un turism monahal,ci un adevărat pelerinaj, acest lucru fiind posibil datorită unei situări oarecum la distanţă faţă de principala arteră rutieră ce străbate zona (DN15 C,15 D), acest lucru favorizând şi construirea unei infrastructuri de cazare variate. La polul opus sunt situate elementele de patrimoniu turistic din partea de vest a judeţului care se bucură de o accesibilitate simţitor mai ridicată şi implicit de o promovabilitate mai mare. Aşadar, în cadrul prezentei lucrări am încercat să cuprind şi să prezint toate aspectele potenţialului turistic din judeţul Neamţ, însă acestea fiind foarte multe şi fiecare având o istorie şi o atractivitate aparte este dificil de descris în totalitate într-o lucrare, însă pe baza acesteia cel mai bun mod de îmbunătăţire şi creare a unei viziuni personale este vizita judeţului Neamţ.
34

Bibliografie
1. Albotă Mihail Munţii Ceahlău, Editura Abeona, Bucureşti, 1992 2. Bojoi Ion, Judeţele Patriei: Judeţul Neamţ, Ed Academiei Repiblicii Ichim Ioniţă Socialiste Romania, Bucureşti 1974 3. Bostan C-tin, Judeţul Neamţ: Ghid turistic, Ed Acţiunea, Piatra Costachi Cristina Neamţ,2008 4. Ciobanu Mihai Monumentele naturii din judeţul Neamţ, Ed Piatra Grasu C-tin Neamţ, 1972 Ionescu Vasile 5. Glăvan Vasile Turism rural. Agroturism. Turism durabil. Ecoturism, Editura Economică, Bucureşti, 2003 6. *** Judeţele Patriei: Neamţ- monografie, Ed SportTurism, Bucureşti 1981 7. Muntele Ionel, Geografia turismului-Concepte, metode şi forme Iaţu Corneliu de manifestare spaţio- temporală, Ed.Sedcom Libris, Iaşi, 2003 8. Marcu Emilian Liviu Murgulescu, "Descoperă judeţul Neamţ", Editura "George Tofan", Suceava, 2007 9. Vinţu Raluca Potenţialul turistic şi resursele umane ale judeţului Neamţ , Ed. Tehnopres, Iaşi, 2006 Surse alternative: www.turist-informator.info www.neamt-turism.ro www.mmediu.ro www.scribd.com/doc/54628155/Cap-2www.cimec.ro www.scribd.com/doc/55625184/17/ www.insse.ro www.viziteazaneamt.ro

35

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->