22.

Regimul de putere natural

n acest regim ( 6.5) Z
2
=Z
c
, deci =0 i n consecin nu exist unde reflectate de
tensiune i curent, iar randamentul transferului de energie este maxim.
Ecuaiile liniilor lungi (6.16) pentru acest regim devin:

x
c 2 2 2 2
x
c 2 2 2 2
U(x) U ch x Z I sh x U (ch x sh x) U e
I(x) U sh x I ch x I (sh x ch x) I e

= + = + =
= Y + = + =
(6.86)
n care s-a inut seama c U
2
=Z
2
I
2
=Z
c
I
2
i I
2
=Y
2
U
2
=Y
c
U
2
.
Diagramele fazoriale ale tensiunii i curentului ntr-o seciune a liniei, la distana x de
sfritul acesteia sunt reprezentate n figura 6.12.
Din aceste diagrame se constat c n regimul de putere natural tensiunea i curentul
i modific puin valoarea (din cauza valorii sczute a lui o) i se rotesc meninndu-i
constant defazajul dintre ele.

Fig. 6.12
Impedana liniei vzut n orice punct al ei:

c
2
2
Z
I
U
) x ( I
) x ( U
= =
este egal cu impedana caracteristic a liniei; n consecin, n acest regim, linia prezint un
uor caracter capacitiv.
Pentru liniile fr pierderi, ecuaiile (6.86) devin:

r
r
j2 x x
2 2
j2 x x
2 2
U(x) U ej U e
I(x) I ej I e ,
t |
t |
= =
= =
(6.87)
iar pentru nceputul liniei

r
r
j2 l
1 2
j2 l
1 2
U U e
I I e
t
t
=
=
(6.88)
n acest caz, n orice seciune a liniei impedana are expresia:

1 2
c
1 2
U U U(x)
Z
I(x) I I
= = = , (6.89)
fiind pur ohmic. Aadar, n cazul liniei fr pierderi, n regimul de putere natural, tensiunea
i curentul nu-i modific valoarea de-a lungul liniei i sunt n faz. Puterea transmis prin
linie este o putere activ, numit putere natural (6.61):


a)
+j

x

U(x)=U
d2
e
ox
e
j|x
U
2
=U
d2

+1
b)

x



I(x)=I
d2
e
ox
e
j|x

+j
+1

c
I
2
=I
d2


c
2
n
N
Z
U
P = . (6.90)
Cu toate c n lungul liniei au loc pierderi de putere reactiv, inductiv i capacitiv,
linia nu absoarbe putere reactiv. Explicaia este c pierderea de putere inductiv ce apare pe
reactana liniei este compensat de pierderea de putere capacitiv pe capacitile de serviciu
ale liniei. Astfel,

2 2
L c
2
2
2
2 L
c
2 2
c c
Q XI ; Q BU ;
Q I X I X 1
Z 1.
Q U B U B Z
A = A =
| |
A | |
= = = =
|
|
|
A
\ .
\ .

Deci, pe fiecare poriune de linie puterile reactive inductive i capacitive se
compenseaz reciproc; se spune c linia fr pierderi, n regimul de putere natural, se
autocompenseaz.
n practic se dorete funcionarea liniei ct mai aproape de regimul de putere natural,
deoarece variaia tensiunii n lungul liniei este redus i puterea transportat este aproape n
totalitate activ.
Trebuie menionat faptul c pentru a putea realiza regimul de putere natural,
consumatorul de la sfritul liniei trebuie s aib un factor de putere ridicat (la linia fr
pierderi Z
2
=Z
c
pur real), de unde necesitatea compensrii puterii reactive la consumator.