:areoLu e 3 -

potu eLunue un 1s.19c 'iuplrcrlos Inta^ru lBlE ?crpur rninlrund :g""di._:,,:ll:f.tred1ar.ue:6e1p e._pxalduoc eryzoo 's3rislialcelec

o eLueJoerp od alezrsard iuns lpojip d[ ap pnirnar* nj+e*rs eereinspls"g nii

uoio

ul

R ,=ri

fr tl

\, -\ .o.{rq15r6'JuQre'

i*l i--r r_i

e :1
= =

Flrn]?oe :n:r:r"": yi:]:ft-"iroteLu E ?3rlsrra]3e:ec eue:oerp aci lege lrund rnun aieJeuoprooO e ;;;;i:?, u.l - puinlrrsuo:) ecurrads ariaLu.roiap-rellun lnsr.Lnds?r _ ?reluaLUata reLU ea3 -* 'a':J'rr \!!e]1:lLos sldearl ?]r,xnue o ad iunlcnls i_roreA AD
l_ro]e

('t l'0U) e.rntcnrls

eAqsA.red

=ul

\,4-

'-LJ l-i

ivl

| II\i \t :]

CC

LJ

lirji

SIZ:i:'

j\t

,',^i: l;i\i S- -i laa'LC:,j llj:,'i: i.:t;ilii''li::=::

'|'-:''i,l-''i'':'.'.''''-:::...1-.:-'?
i - g i i,-,
,'t
( er,: c,tr t
I

-::-:

'',a-.:1.
i
.'

o i e ).ia i, ca i.; (sol cl i 3i ?? ^^.:i9ut oLrc- .j:- a{l:at t.-;t.: O SiSt;mu Lir C: I \,,r-1 !l
ii

j a c.i J i'

L-'r1:

nr.-l ri
i.l I

-,1 li-L

r-,

l'l f

tj

ati

a a s.-cii'.j
a )1 e I c r

ll

i lia l'l s /e rli a e

I

g e u ;l-' e i t't a

a.

tialctmlriai ea i,,itll:ci f'ltnelor ris2';rrsului ilLri r-l.ir.raioi-ulut sisiei-n de feiaiil

STATICA
CO I'.JSTRUCTI ILOR

c3sil

--.-/-:fl

SOLICITAREA
EFORTURI SECTIONALE

GEOMFTRIA SEETIUNII

EFORTURI UNITARE
SI ---^-Af J-T!-/r.r!'lA
ATll
111

SFECIFICE

REZI STENTA M ATER IALELOR

I
I = I t I I I I I I II

Elemente sumare de STATICA CONSTRUCT|ILOR, care au ficut obiectul pertii a lll-a a cursului, -bu fui'nizat ..deocamdatd-: metode pentru-determinarea eforturilor sectjonale. (Dirijarea rdspunsului -sec[ional prin modelarea geometriei axelor, corelarea configuratlei de ansamblu a structurii cu regimul acliunii exterioare, constituie o treapti superioard a acestui studiu 9i va fi abordati maitirziu)pentru elementele Ce tip bari, alcdtuite din materiale omogene, cu comportare simeti-icd (ofel gi alte materiale metalice, lemn etc.) modul in-care EFORTURILE SECTIONAI; - parametrii globali (la nivelul secliunii co-risiderate-in-ansamblu) ai fortelor interioare de legiturd - se lraduc in EFoRTURI UNITARE - parametrii oiscu[ii, punctuali (la nivelul-fleciruie punct apartilanC seg{u,li!_.ai_aceleeagi interacliuni - Si impiicaiiile pe care-GEOM-.EIR,IA '5ECflUNll T-RANS-V-ERS{fE ca 'dirijarea rdspunsului punctual, le are in cadrul a-cestui sistem elemeni cheie in relational fac obiectul pa;tii a patra a cursului , intitulatd ELEMENTE DE __ RE+ISTENTA MAIE-RIALELOR, .- ,_--- ]_-_ Rdspunsui strr-rcturilor'alCdtuit din materiale -omogene sau cLI. comportare puternic nesimetricd (beton simplu beton armat, beton precomprimat) va fi studiat in curs u! a nilor_u ry1{to1i, __fo4elor iniefroar-e-de- legdturd DeterminarJ-'oi.trinugei pe-sec,tiune-e fiecare pUn-ct al secliunii( capitd (precizareu-p.r"*utrilor, eforturilor--uniiarijnfiecaFe' din cele* patru 'tipuri'rde' solicitare-simplS

rezolvdri carticulare'''o*ntr,

!,,

lCl-r;;

t, :t,:,_:il ji-r,;
i,.';
!,,-.1
1_.

i,;.,

.,1

irilita_ jDil lrr

Sir;

lt-t('l1.rir

'
controrlJp?l;t"?#ff;ill:i::

TEhITELCR ADI.\.lISIBILE adnrisibile compodarea elementuiui sub

incircirr

es

conform metodei' proiectarea trebuie 'sd asigure raspunsuiui paranretri. rinia! elastice*' In acest scop' metoda inrpune urmStoaretL
doua inegalitdti fundamentale: (1 1\

tt' ,"o.** -< t2r.: { :: l:..,r:

p: !, i^ :. Z.
t <F ! max.:

'

unde:
omax, gl .u,r,r, repi-ezintd (pentru .solicitarea dati) eforturile unitare pot ap5rea in cea mai solicitatd zoni a structurii (in cei mai solicitat punct maxime al celei r solicitate secfiuni);

,.l
t_l

rl FI

ii LJ

tl

t-{

- o"' gira reprezintd rezistentu rrafonl .on"un1ion"iu uru unor moderate' situate efortuil "o*irioile, d"T-"^]ul comportdrii liniar elastice, proprii fiecdrui materiat 1gi I :3 -. proprii si tlnor p"'ti*r"rij!ii'"r" modurui de soricitare- a SJ$ilifir.conditii Se obignuigte ca rezisten{q_admisibili-sd fie subordon"g.un"ia din valoril c u r:ba c ara cte ri,ti ca . i o" ductite, cu curqere,. sgu fimita.de.rupuri. r imila llS?J] ". m a teria eI ;,' #At::$ii; r, ?'4,, ; r"E a d m s i b iL se c & n esi a t ;FEr :l?ff F"1m tt"#ilgt:H;;ti

Thl:'j;l

ffi

p*;-#;"n=j'l;f;hffi; "'g:i;
i

:Js;;.;;r*d

(pentru materiale ductile), sau

(pentru materiale casante),

*\

dp tiniaritatea reraliei eforr :"""^::j:o 3.1 :i:?::1. de iegea specificd, este guvernat 311acte_ri?! j"r!".r"#l
lui
Ho-o-ke,

9,lp_".1"

(-.

_.

Frg 1

3,

rnaterialulut la o

in

cor-'siderente:

Roiui moderaicr ai coerrcrentului de sigurania. care iimiteaza comportarca zoni restrAnsa a diagrarner sala caracterrstrce iCA, - ln fig 1 .3), are vedere srguranta in comporiare a siructurii 9i clecurge om urniatcarcie - determinarea incdrcirjlor este in toate cazurile aproximativa o depagire a valorilor considerate in calcul nu este exclusa: - caracteristicile mecanice ale materialului nu pot fl cunoscuie cu precizie -',^r' '--. c I u! JLs, ,LU,vr eSfe yuorUrrC U. rvdt rU U DUPI dltr J<ltUcli L : rozi<fartainr nnsihili nrir-i^i -i iu - schematizarile privind forma sii-ucturii gi Tnodur oe 6p,ica.c a ionelor nr^^^.]^^l^ !^ ^^l^,,1 ^+^-^^^,J^^l^ pr uutruEcitr, pr rrucoeele oe calcul erc. sunt sursa unor mcdelirt aproxlmative ale fenomenului real.
j

conditir.
va -

alz Ar >LdL udle Rezistenlele admisibile sunt precizate pi-in normeie cfonr{rrf Dt<11rudru-rE uc alat na.n reglerneteazd proieci.area. . Pentru oielul OL 37 (otel moale, ductil), a c6rui limiti de curgere se corrsideri eEal6 cu 24 ore Kg/cm', se acDeptd un coeficieni de sigurania c = 1,6, ln aceste

^ -

4nn t,^+t^^2 |vv t\L.ltlut||

Pentru lemnul de brad supus la intindereicompresiune

in

lungul fibrelor,

Metoda de calcul a rezistentelor admisibile, int-oduse de Navier la inceputul YIV a TOSI AlA, a fna+ ,,n-^i* Ufrorrrrt annnn{a{i auvspLara ^a^^ \,quE JLrrudLdrq.-a SeCOlUlUi nOStfU. Pentru noi parrs ^-*.^ i,,*X:^+^ea mai constituie metoda de calcul a sti-ucturilor metalice gi Cin lemrr.
can SeC.

Carriiotul
G

li

ECTilETRIA

ECTI UI..III BAREI

'1.

tUOi\{ENT[ DE II,JFP.TIE

1.1. DEFlNlTll
1.1 .1 .

Fie suprafata sectiunii (oe arie A) gi axa A cuprinsi in planul ei (fig 2 1 ) Momentul de inertie axial al suprafetei sectiunii in rapod cu axa este defln!: de expresia

to
:-i jl

a2dA,

(2.1.) (aparlinanci supraf,

r-j Fi - {nl

unde a repFezinti distantele sectiunii) la axa A.

de la elementele de arie dA

ii
1--l

11
,J

1'1'2-:

Y,9IEENT .?E [N,F,n-T]F=

?%S

li

''-;

:_'
ll

Fie suprafala seciiunii (de arie A) gi punctul o cuprins in planul ei $9.2.2). Momentul de ine(ie polar al suprafetei secliunii in raport cu polul O CSIC cie exoresla,

ti il

::'
unde

lo=

| f oi
L

(? 2\ \-.-/
la

il il
',
J

r ieprezinta

distanlele Ce

sec{iunii) la polul 0.

elementele de arie dA (apa(inind supr

I
I
I

I r I
F

I
I I

I I
-T

'

..

.,1.,,,-:

l rlei ,.: I

i:;'r'1.t

l:. ti\a:.i
Jr--'

J''l

* i'=

a 1 ^1 ,c|ct'x: - \'t = 2" tltg 2 3",

I
I
I

t't -t

I t I
t I
I ll

| -_---, l/'\ | .---l----r;r \ / dA

l--

I |

\'><a__)-''./' ,.'1
'
i

lr/ Gufig-2.3.

\/il

t I I

1 .1

.2.

nfi

Eu

DE

jNERTE E-c ENTRI

zuEAL

ortogonal de axe oxy cuprins in Fie suprafata s.ec$unii (de arie A) 9i sistemul planul ei (fig.2.4).

I l

trin 2 {. I r\r.4.
rnal a -:f "^'"!'' eor-fir rnii Ir^.*^nrirr -;la-ilr-ptti^ el lLl lluual al ggnra{afoi "'-l'"' :'l lvt\Jt ttqr r!ur vv .,,,-, ,le ^o.frifi axe este definit de xPresta: -_'. - -., ' -,;ro',fc fa btem_entele'ddarie -'==--- dis'ia|.liEle u= rq v'Y'-:':"':'-' reprezintd

tt
?

-r-

T lap$_cu
(2.4.)

c5le 99!.?:

-'

unde x 9i )-

il

fvlcfr{Ei.tTi DE lt!Ei-ttii:
Sl_J

P,-iri 7.t''r L. DE

r-

ORir.rrA pAiit-iCl_JLA.R.t

i.)1i-.1

l:

ALI-

i,ilrlCF' SE.l itili.rl

i.2 i. fu4onleniLil cJc incrtie al unei :;ectiLr ni ilr'3i--, liJr,rritiulilTs ls1 r.?,-,- * 'r r'riletn'ctl z>aa,:i e siileii-ir:
Fte o sutrafala drt:i:iulgi-riulai-a cr: laturile l-, l. sr a. ) t: 'J?.i2 i:t? rtir l;rl!r.;, i)
l:'it , - ._. l/ _ l2
hl^+;JNota: 1^ ^-^!,,^.,, In proousul de r^ nlrmar5ior, la puierea intai inieiiii-re la ^..^^:-:ri,, :_) :.:
a.;)

oipteasrr.-,irea

pararlele cu axa

In mod similar, in raporl cu axa y, paralelS c,-l laitra

t1n | - ''" tv -

1,4

Tlal

,/ \

1.2.1- fulomentul de

d al-unei sectiuni

diarnetru
A '

circ Iare

in

raoort

rD-

l-

TTO

o+

| /

z- 6\ ^i-

Llnde

_D

este diameti'Lil eerCrrlui

t
t t I I
T
A
''J.--

t_

1.3
'
:

\4CT'4ENTE DE iI,IERTIF iI.J

RAPoIIT CU AXE PARALE::

i ::,.
,-. I
Ir._1

r:
I
r

ti.,

i. ;:'--J:-6-,'r.1-i o? T,;:y: ;- ._l;_: s ):,1 ,:':'.=,j.: i-',- .tt,::r-lit greutai:: ai sL;itiaf?,.at (e./a ae)ii?i1,,, S; l'.'l:i,: :t1 21r.1:--|1:r, SUpfli,-iu 1fr l7:r',...'-.-. i1 .. f, - ,,,t,.::
Centi'Ul Cr:

i
;

|-tr]l, )6

,--^2-t-' /^ 4-,'7, | = fgd-O4= e,,., (?6fO)- 0d, i = q;:a'cCjn + 2d qa ?6da + d2qodo;

h'

,e<l-':
..',1

intrucdt
?r

e Q6da =.$

i
I

(cdci reprezint{ momentul Static al

| = lc +

une-.i SUPrafele ?n

raport cu o axe centrale),

(2.7\

AO-

I I
t

epresie cunoscutd sub numele cje formula lui Stejner Momentul de inerjie in raport cu o axa cehtrale are valoare minima (cici cantitatea Ad2 este nule). MOMENTE PRINC!PALE DE INERNE. AXE-P-RTNcIPAIE DE INERTIE.
. t11aqo{.Cu#iferJte axe-treqend prin punctui -0 cuprins ?n ptanul.suprafeiei momentele de ine(ie au valori diferite.

r z : t I I

J -,-,--

=';;-yT_-"lf9re'dEinpf-:::Ey:,:i,=,.4j,.._T3-iF=F*+-lG:'i-;i,=sa
mo-rh-ente-p-rihcipalc

_ lntrilggj in rdport cu doue axe perpendiculare (Dr gi D2) suma momentetor iJe Inertle este o constante'- coflf; relafiei (2.3) stabilitd anterior - daca l1 (?n raoon cu ala D) are Valoare maxime, rezultd&12 (in raport cu aia D2) are Valoaie,nrinimd.
iun,"r.

de:ine(ie; cele doua axe.perpeici,Culaie int,-e ete - in raport cu 'in6(ie, -.. - -..:_ .,_ ,llt9nom9nlele de__!ne(ie- "til9_:9?:i--Y,3il,T:ge.ngmesc- axe prjneinaie de

.'i

1 .. ,/' 1,....
I -

Fig.2.7

Pe baza felatiei de definiii e (2 1\ ?n naro illg*in -ri^+t) In,g1t: in*n^,i^ distantete a, pentru anumite .to .::ry:l ,: ^-.:::,,ltjii:^y.us tu canrirrni ; ;..:, 1'#ii ; [, Hl: y# l"j3 Jl :lu_, :, B'.-*f ba c u r) distri n, itJ " ui c u il q: ri il_ ; p 'z ;;; J uet "*'f ; Jff'? I ;: 11Teste cazut; secgunito, b,; inerfie ^?l "l" "a cirlg "; " " z La suprafe{ele pentru cale lr lz (adici t,n* = ='r*") toaie momentele de inertie g qi

lli"T"i:'j

j:

::!.TI'Ij

il'ffi

SUnf eoelc

inclusiv cercul). ilHJ:i:l::?:,:,y

*r'

fnafo

=vala

aanlrar^

m u rt

de doui

3xe !,g

si;;i; i;$;;i;rffr"'iffi:l#ff;:]

.t :l

...':

rj
i:1.
"

-il f*o

1.5.
-!t

CALCULUL i\/1OI,.tEt,tTELOR DE ll!i:R ilE i-A Si:C:l'it.rill OARECARE

[:Cr

ll

i,'L,a

q-

...........j:l

-l:E

ry,

I
--

a compusa clin lniecrala pe aria i. reprezentand exDresia momentulul de lneni- s poaia descornlune in tniecrale pe ariite pantale Al /ill ,r,lll ... iaDr=7,.:riena a,c:-,::,i:l: c=
.- -rirrvc ljru
=t

Fte a suprafara de arie

a <t t-r.=fct=lOf l,ot t plf1.,

Z',+ rt -

li
H

F,
^Atr\ OU UC

* i:::l
F::i

f,, *

i=lr+lrr+l't+

(2 8)

-:_

+
ffi

Momentul de tneftie ai unei suprafeie in raport cu o axa este egal cu suma momenieior Ce !nertie al unor suprafete componente, in raporl cu aceeagi axa. , Observaiia servegte la calculul momentului de inertre ai suprafetelor compuse din flguri geometrice regulate (de obicei Creptunghiuri). peniru care momentul de inertie esie usor de calculat. Cu notatiile din fig.2.8, unde G1 gi G11 sunt centrale de greutate ale celor doud -.,^-^r^r^ ^^*;^r^ de formi ur vy(urlncL;, ,r^-: i^ L^_^ l-,-.,,,-, SUPldlLU lll OdLd -elaiiilnr (2 7\ i\s. 6\ ci /? e\ Pdll.ldlU uu rur,r ro drenit rUlllUldld. \L., /, ? rnomentul de inertie I al intregii suprafete in raport cu axa A este
|=

ir+

lrr

!;':
-l

? +bh,al *+?+b,,h,,a1, t2 12

h I-

fo:--l

-f. H

I
-]

3,

-,_

I.
B
I,.

g !;:;

t-lcl ,/ .,J..."

)1

2. MODUL DE REZISTENTA
2.1. DEFINITIE

-. - %

t-

Moduhrl de definitA in raport cu

H i:,

44 tl

\,u a.,,o /' ?.:'t: a)/?!

t-,::

! ' '-'1,,. s:LC'llOnic[r -^^--'^+,,1

LUl O
,, .\

!:-.^^r^ ',/ -^+^ |i1ej.cJtc ul5tdt[d. incric Uc:/ ;. l^ -"(-Jc Id dia I rcl '

lneriie al suilrafe i=i in i-alon clr d=-= lungui axe; v (c,ia c.-a la extremiritile sec:tunri rirg 2.9)

faci axa rnrester?xa-ue-simjit;:.:rezistenle -

W,

$i w*" - corespunzdtoare celor dou6 oistanle m"r,ir".

definesc doud vaiori ate modutu

ih",;i,'i
DE

2.2.II'IODULUL

DE

REZISTEN.TA

PARTICULARA
2.2.1 . Mod u lu t'db

AL

UNOR SECTIUNI
un

r.zistenti al u nei se"ti

i d repttrno

h iu

lar"

Fie o dreptunghiularE . relatiilorsuprafatd(2.5) baza (2-9) 9i

cu laturile b, h gi axa x paralele cu latura

Dn-

JEn
2

DN

lI
I

r*
I
j$ j i# I{
-:E

rfl
2

2'2'

rgrqqlslg

i,fl.

l: :aza :e,=:ii -,- t. c,. sr (Z L. -'JL,',e '2.3) ^: ,-, b) daca o este djametrul cgrc::lui
na

-;; o4 ,l'
1

\/\/

:Ll'

32

/a t \z 41\t)

3.8
3.1. DEFINITTE

ff
{

,-E
--E
_:G
rq

4 rf
ri
E

Rapa de inertie este o caracteristicd geometricd a suprafetei secfiunii deflniti in raport cu una din cere doud axe principare-cie inerfieEgg 9g be(ig rtiryqggrt cg axa x are expresia t2.12)
r,^-J^

ut

tuc

- lx este momelful de ine(ie ar supraGleiin iap6rt cu ax-a x, - A este aria seitiunii

'.4. TABE!=E DE CARACTERTilC! GE_OMETRICE

tabele cuprind caracteristicile geometrice ale sectiLrnilor profiielor ,^_:.__Urmdtoarele tarytnate l. 9i U din -ofel gi ale sectiunilor dreptunghiqlare clin ienn ecarisat, cu otmenstuni standardizate-in Rom6nia.

i3

Lf'IVII\ -^ ^ IUARISA.T (dupa ST-AS 942-71) _

I f n/xt

Denumir=c .bxlr |

^ -""--"

r-l'l

f-|

AJ.e de incovoiere v -

\1/-

t^;.

l-- i r4ol--240
,
12

i 3,16
I

1000
1563

200
1

x12

144 |

1728

288
722

433
tr
AQ

2.164 I
/-.t Jo
J.OUU
i

2o8

360

12 v.25 15 x'15

15x17 15 x 19 15 x25
15 x 30 19 x 25

3oo I rs.625 1 1250 t, 225 14-219 1562i4,33 lzz I 902 8.547 |

19.531

72-2
r+,Yl

4.219
4.7

81 I

456 600 562

637

4??

33.750 24.740

2.250 I 2.604 |

8.66

7,22 |

32.5s2
oz.soo

30x30

750 onn

8,65 i

") !n tabele, pentru axele principale de ine(ie ale secfiunii, s-au folosit nota$ile y
il

$!{

r-.i

=
,{t:-l il ii

_.r''l
-.1--

lr

'

{l '.1 * r' '-i

|
I

,-"

. ..:-a'
..:.
,t :-l: I-

il

CaPitolul lll
REZISTENTA SI RlGIDIT,ATEA ELEMENTELOR DE TIP BARA

1. ELEMENTE SOLICITATE LA INTINDERE

COMPRESI UNE C EI.JTRICA

-f.f

. INTINDEREA Sl COMPRESIUNEA CENT,RICA.

DEFIf'llTlE; EXEMPLE

Intinderea/compresiunea centricd este solicitarea simpid in prezenta careia. in sectiunea transversalS. interactiunea este exprimatd printr-o pereche cre forte axrale
/fin ? 1\l. I trq.v. I

a.

fntindeii centricc
- -:-.:.

- ----b:-Tompresir{rte Ceitricct
,:

_...

O pereche de for:le echilibr_at-e apligate pe o bare dreaptd de-a lungul axului ei genereazi intre-punctele de-aplicalii ?ntindere/compresiune centricd (fig.3.2).-Forta axiald N are intensitataiae P a fieciruia dincele doui fo(e exterioare

l.2.REZISTENTABARELORINTINSE/COMPR!T\4ATECENTRIC 1.2.1. Eforturi unitare pe sectiunea transversFla

Pe s''tprafe\ele latera,= Stuoiut geometric (privind modul de d.eforlaf) de unei bare drepte cu sectiune dreptunghiulari =" -Ti::,:-t^"^:i..:i,tt:*reccu axa) si transversale (perpendiculare pe axi)' ln longitudinale (paralele (fig.3.3) liniile transversale se depdrteaza iaproape (prin trais

solicitare ramdnSnodrepte,paraleleintreeieginormalepecelelongitudinale.

Fig. 3.3.

Plane normale Pe axd pe supraiala - vizibild : ".but"t puri d e, d eformSli o * J ti Pr rvrls rq "-"',:--.::^;,,i-.^-; !!gii.?-3: T*5' nu se modifici etelgi - lvu p'i"i'"-i"'i"r. = --r,p!" deformalrilorunghi.u.l?.rq ( = O) 9?"i-'lglt1t:':.:ri.rnnnir,rrrinare ate

(secliuni transve.rsale Observalia coresPunde iootezei Bernoulli timpul deformdrii), confirmdnd-o rdmAn 9i normale tot

pla (cu

i"

ii:f :

(Al =

const, deci e = const')'

Sttrdiul frzici consemneazd condilia de elasticitate acceptat5TnRezisten!amateriale|or.._---'.:-:

-; - : ',i '-

0' tu,1uit1t: 0' Sinteza studiu geonietricd : studiu fizic' Dacd Y = const., rezutti = const. pe secrjui*"-tiery-"ersalq; conSt.,rezulta=CU|i5L.rEDg\,l|u||gql|"'j'---'-:--=..,oi.t'|nuit"11ng"3.+1 1T,,:*"', dlsrlDulrel \r.rs'-'J'prin efor-turi unitare normale t egale (uniform exfrimatd

Dao

i!l:rt::*F;

N-

N=

odA

-;^+^-^ ^+,,;;,, ^- ^, \)r',rsad rLLiuru gcvrTeif iC - Studtu statiC. rnI:UCa: r = -OflSt

N=oI cA=-o
),:

oe unte

/.
,1

1\

IM5rimea efortului uniiar o depinCe de doi parametrr

- forla axiald N, parametrul global al interactiunii din secltune, masura solicitarii a^am^{ri^; ^^^+iilf li tfanSVefSalg. - r"ir /1, nrrrmarrr ul gcul I rsLl lsl osutlul dl ld A [-]dl dl ] lctl 1l 1.2"2. Praiectarea

rezlstenti a sectiunii

lor intin
capacitate

centric

1.2.2.1.Condilii

portanta. Condilia de rezistenli irnpusi de metoda rezistentelor admlsibile {1.1} devine

]Y
A--I

de rezistenfi. Verificare; dimensionare,

- ----'-.

-<o.2

care apar en

dl td 11,

in care acegtia intervin (ca parametrii cunosculi s_qy necunoscuti), proiectaread imbracd trei aspect6:-veri,'lcarea, dimensionarea 9i determinarea
Dupa felul capacitatii portante a secliuiiii.

Cele trei aspecte ale proiectdrii sunt prezentate sintetic in tabeiul 3.1 comentate in continuare.
'-'Tahalrrl ?-4-

gi

cir:,erisiunrle sectiunii (carora le va corespunae ala eie;iiv2 n,Eiis aleg asifrl .'n:;terent de forma e' A-,, .. .L.,,".Capacrtatea po-ranta a uner secirunt se masoara prin ''caa e>.te,a - rrumita caoabili. l.lcap - ccrespunzALoare uncr efonuri unitare egale .-.u rezrsterria adnris P.Ezrsienia barer este asig urai- daca eforlul ax.tal l''l corespunziior sol i:eiernrinat in fUnctie de incarc-rt7 nu dep-seste efonut Capabii N -: I'J'o
1.2 2 2. Cbser-vatie prlvind protectarea barelor comprli-nate

in r,i-ci-lerneie c ,jrnrer'-stonal-, cupa sia!lliiea arlzt

i-'3cesatL-

Barele comprir-nate

(determinate cu raport inire forta axiala 9i arra seciiunii iransversale) sa atrnga de rupere sau de curgere a materialului, prin fenomenul nttmit flamba1* In prin: pericolul flambajului este cu atat mai mare cu cat barele sunt mai svelte. N barele robuste (cu lungimea redusa gi sectiuni transversale desvoltate) :: proiectate la compresiune in condiiiile analizate in capitolul de fata.
_

se pot distruge mai inainte cu efcrlurile L.

1.2.3. Concentrari de eforturi

exterioare axiale (fig.3.S) ipoteza lui Bernoulli (a secliunilor plane...) este infirma= experiment. Fibrele tongitudinale din preajma axei bare!, cu deforma{ii longituc mai-rnari. vor-f, . rnai+utem ic-soli ciiate ;
'i

ln' sectiuni transversale foafte apropiate de punctul de apiicatie d ':

t(_r

-:

*) Flqrnqqju!_v_a fi analizat pe laig ?n_unui

.{;

vlt ^I
-.

capiioleie unnetoare aie cursuiui.

ab lti

-.-

_"*a

././xl
A

:
v4 n

consI.

------:
--,
:.- , _' t:J: -:

si ia

variarii

NeUnifoimtiaril^

Concgltra!iile cje .tortrii oin'iectiunite siabite de gduri sa-L crestaiuri au consecrnte 0rlente la materialele casante si duciire La materialele casante bara." rrp" brusc cAnd "vArful" efonurilor at;nge .r (deci la o valoare a eforiului mediu mult ma; mici cjecat tr (fig.3 1O) La materialete ductile (cu curgere, sau cu ciefr,,.malii piastice mari) ruperea este uri pioces indelungat care se sfargeste chiar dupa ce. trepiat. pe n-asurd ce cfe$te solicitarea. toate eforturile unitare drn sectiune atina rezisienta rJc r:Lrroere distribrrtia qfgrtupilgr unitare in cateva rr.u p."r-'b!,".r. ,.'rp;;;';;";#" li.?rT"ri", duciii "l;;ir,tesie prezentati in flq 3 t t

:^ - . .,,^- ,,^;--.- .,o j:?JL:::':rJlX:i;:::l:"J,::;il: :?.1-f#;:;l **",ersa,a

a-par

% m

F-q

I' tt

t<-+

tt'

fig.3.10

_._

..

- I

...

__

_-

O..,t -^1

.,1

l_l

tl

_-,

1.3. DEFORMATIILE BARELOR INTINSEiCOMPRIT\{ATE CETRIC 1.3.1. Calculul deformatiilor

lntre deformatii 9i efonuri existi legatura liniari exprimati de legea o = F.c; Ce aici se ciedrrce expresia formatiilor specifice ljniare e:
A/
d-:-/l\l L: LLLl1 T: I:
.1

Deformatia specificd iiniara e este propo(ionald cu solicitarea (N) , proportionald cu factorul de rigiditate la intindere lcompresiune (produ. acesta, la rdndul lui, depinde de doui categorii de parametri: modulul de e;: E (care exprimd rigiditatea materialului) gi aria suprafetei sectiunii transv= (care exprimd rigiditatea sectiunii). Cum e reprezintd deformalia unitifii de lungime, deformatia intregii ilungime, deformalia intregii bare (alungirea sau scurtarea Al) e nr^hn dr.^ yr vyvt UL lungimea l: Al =el (3.3)

nl=
rl, t',

14

EA

-J3.4)

1"3.2" Ffectul static al valiafillsr_de temperaturii ?n bare

atSlco

iI

O bari liberi, cu lungimea l, supus-d- unei variafii de nta cti (a un gegte/scu rte ayd) cu cantiatea.
I

ternperaturd
/2 q\
\v'v,/

--

unde cr este coeficientul de dilatatie termicd al materialului; pentru otel, a = 1 ,2. 10:1-* , .: _.: j:
.j

se

a I un

Aplicafie. La o variafie de temperatur6 de 3Oo, o bari de olei Oe S gegte/scurtea zd cu

-- t_'t i'

ti

1.3. DEFORMATIILE BARELOR INTINSE/COMPRII\4ATE CETRJC

1.3.1 .

Calculul deformatiilor
r--r^^r.

Intre deformatii 9i eforturi existd legdtura liniara exprimata de legea rui F-a;ce aiei se ciedrce-expresia formatiilor specrfice Iiniare e
;\/

o7l\l ti.-=4=-

EEEA

(care exprirnd rigiditatea sectiunii). cum e reprezintd deformalia unitafii de lungime, deformatia iniregii unita{i iungime, deformalia intregii bare (alungirea sau scurtarea Al) e proportionald de cu lungimea l:

sv,v",'q'o rp'Urrr,d rrrdrd u Deformatia specificd iiniard e este propo(ionald cu solici proponronara sorrcttarea (N) si invers proportionali cu factorul de rigiditate la intindere /compresrune (produsrir (produsut tra\. En); ,:!,j,,"1:!"_* categorii de parametri: n,odului?" E /a-.^ :-t)iLL3.7*:'ij::1{ jy9:,:1..:r"terialului) e| aria suprafetei secliunii t,;;#;J:".f; l:la, ^.,^-:*X ",".i,",ii',j :L.^"::.:-f!-Ti
.

Al =el or- NI
EA
'1"3"?"

(3.3)

J3.4)

t',

t: i/

d il

o bard liberd, cu lungimea l, supusd_ unei_ varia[ii de temperaturd atd/contactd (alun gegte/s curteayd) cu cantiatea.
Ah=Atoctl

ui-rde a este coeficientul de dilatatie termicd al maierialului; pentru otel, ^ - 1 a +n-5 s- I,z. lU :___.

de 30o, o bari de otei de B m

il

--j.-_

'l:

l i -. tl
ntl.-

--::-_:----. t, tl
!l

rr
-1
i:r L .

-t

(J-

de und

-.lt.q.

(3 6)

Aplicatie' Pentru bara din exemph:l precedent. blocar.ea deformatiilor cje cilatarelcontractte ge nereaya eforluri unirare care consumd mai mrlt de jumitate din reyistenta admisibiia a materialului

I
Ii
f,, I'
fl !
:

o1= 30 .

i,2 .

10's

.2,1 . 106 = 7S5 Kgflcm2

:-j

i=

deformatii libere.

ue remarcat cd in expresia eforturiior rrniterp /?A\ ,,u intei-vine ': -"':-'-- \u'vl n geometria Ysul I luU td rini aric onn{i,,^ii ,-^-^. .^--^,!.u,,,, rrqrr!vsrocltE, iltut tungimea) irorturire nu pot fi mooerare tullgllllea/. LIo prin :fl"jJ_T::::" ci printr-o c.nformare de diryenSionare, T"l::i- 1"1:y=le,_nici ansamblu i structuriiI care sd permi a

'

In sistemul static determinate (cu numdr minim de legdturi) deformaliile de dilatare/contractie se produc riber (fig.'3 .12.a), deci fara consecinte asupra sti:-ii de eforlSin-bare. Legdturile suplimentare ale sistemelor static nedeterminate ?ngrddesc libertatea de deformare, generdncj ?n bare eforiuri td.s.rz.ut. Podurile metalice sunt ioldea.una structuri iiriptu,rea:mate (cu un reazem fix 9i altul mobi!),=cu posibiiitatea'Ee dilataib ruu.ontrlcfii neblocatd in lungul axului podului.

e]ESEIA R c_u s E9Tl

2.1.

UN

E.REDUSA.

EAnr-^ FECARE PURA. , "r\F.CAREA

FORFEcnnr PuRA. birtnitrtr; EXEMPLE

For-ecarea puri este solicitarea srmpl5 in prezenta carera, tn sectiunea iransversala, interactiunea este exprimata printr-o pereche de iorte tatetoaie \,,vj_ _ tFrn r. r.a)

T
I
rT,

Fig.3.14

Doud fo(e P, paralele, egale gi de sens contrar, acfionind, la distan{d neglijabild intre ele, normal pe axul barei, genereazd forfecare pura (flg.3.15). Forga tdietoare T are intensitatea P a flecdreia din cele doud fo(e exterioare.

-=l

'
--l

t,,?l

..-'

A nt.'

Fig.3.14.

2"2. CApRUL PRpF.LEMEJ

rl ll
:J

Sub formd puri (sau :mecar aproxinlaiiv).solieitarea apare In .cdlb ce urmeazi studiul se limiteazl'la cazane cure

2 3. APROXIMATIV

SI IPOTEZE SIMPLIFICATOARE

A chiar gi^in cazul din fig.3. 15 cuptutui este m.; insd si ,"iugi,;u.".a forfecarea lor insotitd la incovoiere, momentul

B La forfecarea pieseror cu suprafata sectiunir redusa se admiie cA fona taietoare este rezurtanta u*r irnneniiaie paralere, a caror masurd este un efort unitaf ; cu "iortlri "r""*r[r;" " _ _ intensrtaie ."".r1"r
2.4. EFORTURI UNITARE PE SECTIUNEA TRANSVERSALA in conditiire ipotezei 3 fScuta in paragrafur precedeDr (r = ccnstr

de unde, T
A (3.7)

E I E
I

2,5.

PROBTEME

DE

FORFEGARE

LA O

IMBINARE

CU

FITURI

!|

J#ij**L=9a.u-ri,!49-i4ns,"t"oir

j;r"-*

=a

u'
'l

ir'

fig 3 17 2.5.2. proieitare"

in,lina.ilor cu nituri

2'5-2-1' Modr.|l de lucru. Sub actiunea foftelor P, de serrs contrar, csrF snrinir;i 'imbrnarea, cele doud eremente au tendir!a de a runeca rerativ (rig.3.rgj C"-rr;:"J:: imbinarea se poate distruge ln doua feluri:

- prin forfecarea tijei sitului t" I3;r1r]3r transversata din dreptur planuiui de separatje a celor.doud elemente; strivirea tijeipe suprgfala de qontact cinfe tije pelegi gdurii de n!t. 9i _ ---Illn prin imliinar{-Gofa ere*utltoi pe uu'prltula rorfecata 9i .l::l.ryful".fo(elor no suprafala strivitd) este reprezentat ln ng.3.iS prin fo(e interioare de iegdturd.,_-___.--:.-.,!
:-l t._)

r i
'

il-l-

-_,-_-..-:--.i--i

I
I
I
:

t
II

t | --

Se remarcd echilibrui care-a controleazi parametrii iuturor acestor fole Fr.nr no , ",i" y: u.drc (J poate l ''l* YY vertj u pOate t transmite imbinarea pnn lnietmeolul unul stnour nit inarea Prin intermedtul - (rrumila-r:ezistenta nrtului) oupi"j" j" r"tia-an:r_1a forlecare Rf (in ..C1irn"u transversala a tijei) 9i de rezist"nt" r" strivire Rs (ipe suprafaia de Contact drrrre drja cr elcmentolc ?mhi^-+^ rr I rutjtotE.

2-5-2-2- Reei-stenla nitului la- forJecare. Capacitatea de rezistenti- in sectiunea transversaid a tijei depinde de aria sectiunii fonecate. Af ;i dq rezistent3 admisibilS Ia forfecare,-,ar, d materiatutui tijei ln baza relatiei (3 7),
Qf :. t\t
A1._-nl

-^t., dl

Td-

t)

r
unde d este diametrul nitului.
Pe baza experimentale, se considerd

/? a\

r,

af = 0,8 ra,

t
gi perelii
volumul a unui

.!

1-ai'b9te ..91e1,1iirnf"8.ry.E,-tap#itatea o+ierisrfr-=r.a-iiri"irC p[r d e'd e a n a's6 dti.uniittrlvitts;' :--: : --_

I. .

--

Z=

"f:?

;G^.-+^' rei'lte,

- .1

-,,

deternrinarea ariei As se va considera tmin

RS = o't-in t"o

eforturile uniiare

de strivrre fljn
:

-nai

lltdtl

yv

nies.:; T,vvv

r ttdl

,_ ^;

subtire

(3 e)

ann:rsrbiia ra

mQtp_rialuIui-lefiientelor de imbinat.

dat in

f2n^# ,

qpu, L

^. uu rezistenta

ag=2
Penrru

C137, ag = Z x

15OO = 3OOO

Kgf/cm:

2.5.2-4. Rezistenta niturui- Rezistenta niturui_(fo(a p pe care o pcate . transmite imbinarea prin intermediur unui singur mit), e 'r' R, este ce!-m]i'mica dintre valorile Rf 9i Rs definite anterior.

a doud t'l secliuni. Rezistenla nitului la forfecare Rf se va dubla, nu*ui;rrJt"t- din forfa p fr trebuie echilibrati de eforturile tangentiale dintr-o secfiuune "a"i transvei;; tijei. La limita de rezistenta, "
:1

z.s-z-s. R.ezistenfa nituru! cu ma! mulie sectiuni imbinare de trei elemente (fig.3.21) fo(a P se transnrite de forfecare. La prin forfecare

F'

P -== z

Al-r

Pentr.: mai multe secliuni de forfecare, dacd nf este numirur ror

strivire, interac{iunilrcaapar la contactul

**Pt2

D/'

-.r12

Fi1.3.21.

se considerd separ:at; strivirea maximi apare pe suprafela minimi gi aceasta este suprafala care intervirre in determinarea rezisten{ei Rs
Rs = d (xt)
?n

min ag
"ar"

(3.1 1)

unde (xt) mln este suma minimd a grosimilor elementelo,

acelagisrrS.
,_

t.d rel" cJplir"r*

-'

?'5-2S.Determinarea numdrului.de nifuri. La imbinarea elernentelor solicitate 5r'.vrrrqrvq vr-rrrsr!\glvt DulltJll compres_r.q_ng ce!$ce_sq admlte cd fo(a transmisd prin imbinar:e og :1]i11"j:=s1u nrod egal repartizeazd Tn nrod-egal- trxuror nituriloi: ln aceaita ipoteza, azd .t^ numdrul necesar UE se,delie-rrh'ifrd.imo ,!;_9ege!_e_ttn!@iqlpe4inglqrta F_carg iliayerseazi' imbinarea ta rezistenta R ri iinnr ri mi+- .-: '
rl .

(3

l2l
alege in,functie

unbi Bievederi
-ToJstandardele

ri'::i'l-

-=-E.

-t

ril

2.6. coMPoRTAREA IMBINARILoR CU

euLoANr

i : imhi^^--^ cii ^t^-^^+^l^metalice se folosesc doud cateqoTri rJF h, ,;^ -u , I r ru, rdr erc,rentelor +^r^r: - buloan.e ct,hlsnr rite /hr_.__, uuroane o:Drgnurte (ouroane brute. vu i +;;^ neprelucratS Duioane obignuite (buloane hrr rfc cu +,i'^-,*^^-;r; ;;-^t= -Y--' " ug uuloane \_ rlnanc brute, ^, trja I--^-;,, ,^-^,= care --'vqr UJo tuPtctuLl dtd mai mare ei br-rroane pasLrte ,1r"" ,,.5ir#t! li,ll"1:c.riber ta inrrocus;j,j;:l i: giuri de _d1"T"lrul in ::y:.?f acelasr dianretru); - buioane de inartd rezistentd. pretensionate ra montai

i,

La irnbinarea prin buloane de i imbinare ." o,,u# i""u5j"?3:". ffi"':iln":::i:'"Jil,.t':Tl:,,:,.ea roneror prin r n c pi n ini: ;; ; ; ; ff ; i ; : :: ffi" *: Jffi T,:;il; ? :,ffi : i:5, ;lx: :?J,'" " "3;l; "

buloanb obignuite ie comportd la foc cu imbinareA r,, rrllUrt ,u-,rLCr rc duintslole io'eniiice rezistente admisibile loentice celor foiosiie ia imbindrile cu nitul - irn cazul imbindr imbinirilF r-rr nifr r.i t^-^1" Y' ^;l (cu pasuite . satlcu rezis{ente-ceva mai buloaneloi mici : fn cizr;i r,i r:caiil buioanei brute) elor

Imbinarea cu

:[t

,
i

t.

?llf,.rEME

DE FCRFECARE LA TMBINARI suDArE soLjctrArE

-"i
1

2.7

.1. Descrlere

:.
l -_

.+,---'

/'-

,nul
:

- Dupa pozitia rerativfr a erementerotr care se imblnd categorii:

.

"o?ljdarizarea

elementelor sudate se realize az6 cu material topii sub forma q4 in doud

ti

:-l
l--i

- suduri ?n adSncime. forosite !a Trnbinarea prefungire (fig.3.22);

mp !a cap a doud etemente

--Cordoi.:,' .-=Tirriin

:r il
--

ili rl
LJ

.'. -..-=_-=:.:i--:..--.-: r'':r - =-:i:f;i,'-'-;r-,;r;=i.-l-l:.:.1

t_ t-

::-.l-j;j-=11.:.-._-

!--'tj1

1 - / r.7.2.1. -r Modul de tucru se constati experimniur ca sudurire in relief se drstrug-Br:in forecarea colQqlutur-db_sudur:d in rlanut_saq b'sector',llg.3?a brezinia --ruperea unui cordon taterjl 131. ng: .zi - rrp"rea unur cordon frontal

_ ---

I
/r',WZ /_M/ 4V

I
{=

FaalA z.-t I rg, u.

fig.3.25

f I

-:"^':l?:F,1q$l9S se

2:7.2,.2.._condilii..de.rezistentd. capacitatea de rezistenfd a cordonului de srduri (fo(a tiietoare din planul suprafald forfecate CoiesprJniStbaie unei distributii unei de erorturi unitare le cu rezis admrsibild nqe_dg_gllA forfecati As
distribuie uhiform -1 suprafata pe latlrftuiuiforfecatd, capacitatej cordonului este

sud@e

e@

9i

-'-rise eonsideib:cd:relstehfaEcmisibils la forfecare a cordonuiui-do suduri ras este doud lr9lp!.dilryzistenla'-admisibil5 r" a materialului pies-elor ?mbin5rii: nenfnl trsts uuua relml:ol|!:!'_ezlqtenlq-admlsibilS pieselor -t-"-'- I - - ?mbinfirii; pentrl -" "-' OL 3-7;,'rss'_= Zi , I SOO-';i OOO (gficm?. .. . :_ -__ .- lulrafala for:fecatd a cordonului de sudurd este un dreptunghi cu latura mici 0-t91tu? Oordonului, de sudurd gi latur:a mare egald cu luriginrea cordonului ':9e1q",! de sudurd. Grosirtea_de. calcu!, .a,- se tonsiderd, ace[eritor, eglii cu-inaltimed triunghiulara isogcel ins-cris jn forma'seqr-gniltransversate prin cordon (fig. jl;]il':: -de-rezistenld) = .a,.7 !; 9a cglgspunde sectGiitorrEgig cu. ana (deci gi capacitate TIitrS. Lungllnea de-calcu!,'1, re-zuttd dih lgngime" ij".tiua ts a cordonului prin _.

.''

-':-,.r. '--:-_=_-:--:__

:-=:_:_

i-:_--,

-l':

I,

!--

:_=-::_

--

il
f Li,f ii;3 ::# : :sre axiale iransmise prin;i1 : :i': fortei imbinare.
",

J,.,?

J;

:ili:Xi 3,',"';n l,l:' !I', 5 i,J ;?L :,i

x

F
"; t

-': r.

Sudurile ln adAncjme lucreazd la iniindere, gi suri solicitatc la eforturi normale

3. ELEtuIENTES.Q-UGjTATE LA thiCOVOtERE PURA 3.1. DEFINIT!E: EXEMP[-E

Incovoierea purd este scllicitarea simpli in prezenta cdreia, in sectiunea transversald interac!!unea este exprimatd printr-o pereche de momente incovoietoare

r-i(vectoricuplucupringiin^p|anu|sec$unii). -t I -------------{lb-femr+pur+ineoveierea-apare-iar.

particulare Ce incdrcare din fig.3.2.7; tronsoanele 1 T=0) sunt soiicitate la incovoiere pur6.

Dou*ea@ile-

- 2 ale celor doud grinzi

(unde

'w
-

r
:...--'

l, lh 'M(<6-;M
l--

i II : :

, .-

De onicei,-irrciv-oG??-alpbre-insotrtd Ce torfecaref slilabeast5 ioime, tipiCE | - :-=--' -i--:r--grinzilor va fi tratati in'-subcapltol0l?.' - ---- ---r ln tuhclie de direclia yFdtoru_l{{_momer I r_!c_oq9r9!orf_ata'_d_e:l1e!ggnncipalg d-e;
-_ -iJ -

--

.j -- -TJ.--l- -'

t-i

general), -cindi - incovbiere. pe-dou-eiireclii s1u-_fnccVoiere'=u1i9=.iryzul -:. --. diieb$a Ve-torutuTeuptu bite oarec"ie-t"ia-E* dire-fia:_axe'lor. - -- incovoiere pe-o-direcg-e-sa,u incoyqlerE siryrplE (cazul-pErticn{ij-ana ai ' - - ?ncovoiere p,e-er-oirecli-e-sa,Ji"*GiEHS"f',ple f*Zuipanicut*i'cana aliacfiq

:----1--

G:'rtzile:u sccliunj Simotrino ti-t inc2rcate cu icrie ir iaperl c-q-ce]pulin c axz), planufitie siri'eirie to.,iitrni";r, .'.ill' ;TrT;tiitFi"-- i-ncovoiei-c" pe o' Sing-uia diiectiE ffrg.3.28)-Este cazul cel mai oes intai,.'n-i"--;aAlce s'i ei va fi'studiatin continuaie de incovoielg obtlce. (pe doua ,C fufa -acop91ig-Ori:-Zgl'ar#-solicitaf-5 li: olreclii) , dfecare qin cetl jo"ua .orponente Mx 9i My (pe direcliile principale d-e
(
(11,/

rj E
a:

Ji
F

ilJ r--T---l iT
fig.3.28
A

ttt-t

(lt----l
+ 1

(r) l, +

iirerlie) este misura unei solicitiri de incovoiere simplS. rana

F$i;l;y.t=r.::i=;:-fi-,ia'4r:.

-4 -._.-::

=-

fl,--

at.
3

2'f

ill,fiTrEr

uNrrAR'E pE sEcrluNEA TRANSVER'ALA FoRtu?uLA

Studjul qeometrjc. pentru iaterare afe unJi ba.e lonsitro,n"re (paraiele cu fnli^

evrdentia modul d;eptui;rJ.,-,Ji:":i:rffl;i,i:;i":"jre* pe supraretere

"*"il'::u--dreptunghiulara

ipotezei rui Bernouri ,orepte s' Cu privire ta ceJe oouaiiprli'j"

_

:iri=-:u":.T,","'*;ri,nJ"?' "",.*"'E;:::f il?r,iil"ril ourorn.,atii (liniare

;:::":?j"J[i
H

jti,:E$l;f,T:,1t'.T;giiH;lt
'ama.JJo-'- in spiritui

se traseaza

;?l* I ffi
I

,3

:?,a?,

fr?-t;,JT::',;;f

ln zonele cu incovoiere pozitivS" (::ry' din figura)

th dl[iX:, J"" ; : H ::' ",;*

longitudrnaie de ..?,ii:eti"*k j*#.:,m:n?5,,.",nu,zasela l-?lur"_ i"ff ';,:fl

h,{

k+ru ,.t
r/

vf

t--,.

v"-ed^{

a efatz<t_afu<

a-gi rnocNifica funqi intersec{ia dirrtre acest numegte roa n*,lt#ea; plan gi planul
I

se

:^f ,, ff11#:li?""H:J;';:'ji'r3,:l?T":i:
a unei Rnie:1:care

t_

rrrf$ cota y1 ;:,X'ff',h6f-;Jriii",;n,Jl ;il_ji;r;=,!'SLenrur NN, Din rala ce fiib_ra _-_ "natg.1a asemdnarea _j
fH,f

'..tn';r#A3;li ji'i+;"':;ip*"#i:fdrffi Variatia de tungime

e: ry rotesc cu ungh

=ts:'JJi';"fi

ilLT
_

r-----.---

-Ar\/r r,-

-,-

AIJ p'-

l.

pr.lllUI Lapgrt (dintre alungirea fibrvi deformatia specifici 9i lungimea ei initfalil este y'n a-^-: ': ^i.^l^+ia retalra oe asemanare devine St C-l h' r-rcs. / eu cbd >atp 04 a( Wde- :) frn UUettzfuz

L.l .-- -x,

pQ
d eforma tiile
I

L-^

/'\ ./

(3 13)

'-,

specrfice e, nule in dreptui axei neuire transversale (fi0.. a.aL.a I. S ectiunii i2?r-\

veriaza liniar pe inaltimea

l-,lo

{vl .-Ja/ I I

-\'lrcpr ?j

flq.

3.3'tr

Studiul fizic consemneazd conditia de elasticitaie liniari (lggea. -lui Hooke) acceptatd ?n Rezistenla matei'ialqlor: . -

. -

_-,,1:.

..t.
3.2.1

i5I,f#,NiU*''NNE
taterare ale uhei bare drepr" iinii ronsit,o,"r" (pararere

PE SECTIUNEA TRANSVERSALA. FORMULA

Studiul geometric. pentru

., dli:::::?:T:[,,T:;j":::f;1n sistem ce ;"""; ;1,J : J":Jdiji*r:,*ru t"',: ;,31; ty ;3* il ",,.fi ,?,1 .,J ;- I ti,I n rpotezer lui Bernoulii -,drepte gi noinr"iu pe cere in spri-itul rongitudinare.
- ;:J:"ffi"jffii'j

a evidentia modul c, .J.ii;ff;i:rill|ii,,!,:;1":"T?." pe suprafetere

cu privire la cele oluaiipu'i ie.derormatii liiJial gi unghiuiare) se constatd

hll'ir rl,il:,J ;t,::ir*i

;:1"" i", ", "

i nu se m od

cd

ln zonele cu incovoiere pozitivd (cazui din figura)-fibrele-longifxfrip6ie

ii
_i

fr?-E, JT::?fl i"

iff ';':flTl'iii #f. [: Ji,j *# sm""T; nu, ?i,.,.,

de la z d se

il
I

t t I T I

,-_l ;r

i=i ri

tl ,t

rjl

;;; ffx[i ffiT$f;Jri,f#*'* H3';;;'::Jil"ntur

'i'-...]];-..-:'.:_:...-_:'].:-.--1-*1-.-.----].._--..-

a-gi rnodifica funoir _ nee; intersectia crntre &cstplan nt rh^^{^ _. e 1a tttttue numegte axd nejtrd.--' ""v'evu{Icr dintrr acest plan ;i planul sectir.rnii transversaie se Doud sectirini aflate ta d (fls'3'31.ai: pe oesen distanta elernenta* dz .u rotesc cu unghiut "Ror" )r nesbhirnbat; rnd; nuute As cu"tu*"nt, o=l rungimea i"'iu/nura *di..i Variatia oe tungime;;; ";ru" ioo cota ). #.:,Tgcare tn*vu anata= oB y., fafa de fiibrr- ra

;;;:'bu.,in-.",d;#

rurv,

oi'; iemanarea

- :J

jv.\' AtJ
/n ra^'_: ^; -^t^+;.,s'v 5t Icirdrro ve qJcrrrdflaftr , t

J'

n
,-

orlmur rapoft (ciintre al,-lnqirea fibr_i si h rnoimea ei inrtralaT ste deformatra specrfica rur rYrr "vdarrino' vuvltE c[ ;; , r-An CAt f' - ea a\4, ,.*r ,* u4

'

,aA /'v

rl ;

^/.-/

D.'

W4:) -\
tilt

Unt<Z2e-<ttcZ
I

-l

(3 13)
,,^,,^-^ Vd) ldLA t;-:-it) )Ct ^prC 1^;t+:-ll rdlLllrlct -

deformatiile specrfice
secti unlr transversale

nLrle in dreptul axet neuire 3.32.a)

fic t!g-

? ?'lI u.g

Studiul Szic consemneazS conditia de eiasticitaie liniarS (l99ea_ -lui F!ooke) acCeptatd ?n Rezlstenla matei'ialelor: . ' -

4* G,V q-vn
,tl v

/'fidh)/rd"+/ lJru
. t-

4eq-

Sinieza studiu geometric - studiu fizic. Dacd y = 0, .r transversald, interactiunea este mdsuratd numai prin eforturi IntrcducAnd relatia (3.13) in legea lui Hooke, rezulte.- --

= 0. Pe seciiunea
,,^i+^-^ (ll lll.dlE ^^-#^t^ ldl\: I lur | | :- -:. _:+=--;:-_:_ -_ -L-

.J4I.--=-=.

a,r:_*<EEffi f E!=;:.:#?+F1l_=,::::::T t:= =::=-.-:1:-'-j:e:rc. _ --____,i-:=-::_,::-,

i_

-- ,]C'ta'' ote' Jl \,,/

\---'h-L

.) ) Q;J

jr,:\

La'q

-\,
L -t-l

clliq!I t'-/ Y' La:ai-\

5
Y'

:;iis' cM,---r, StuOrut statlc ccnsernneaza echivalerria dint;-e cele Cou; modurl de e;roii;rtare

unitare normale - m;sura inreractiunii: prin efonuri unitare normale 9i prin momentul c incovoietor M d - sectiunea transversaia 9i axa neutrd Fig.3 32

t.- urdgldlll.l U LJi. ;^ ''r;siributie a eforiullor U ''r;^^'--^

il

sectionale (Mx + 0; N = 0) 9i prin eforiuri unitare @) (fig.3.33):

1' VA JA
I

))

t
atf I 7. I

i_1

'..]
.l

+t.'
I-1-".'v \a't{A' o ,,
t

-U

-.:

rI

l:

- i ._
T-. A =

-4 Fiq'3'33 .-_ Fi9.3.33 ,-&.f.ry f^ '4A fr)loJt,-l-Yfr q Ae JE

/a f^44
: :''r;:

,v(4o
prl!?

rY - JA |L\JA-- L/r _
t.
I

/l u

(3 16)
r9l?-.!

., .

:decohtlavhlentidevine -- |

, _: .- -slnteza -----:--:

studiu geometric - stuOi/ fizic - studiu static. Cu (3.24),

--r

lntegrata un momeni,statie {al suprafetei seciiunii transversale faia de axa neutra a sectiunii); c'n faptul cd e nur, rezurta ca axa neutra trece prin centrur oe greutate al supr:afeter sectiuni,;li coincide ,cu axa x, motrv penrru care v si v, masoara aceea.si drstantd, _ Cu (3.'14) a doua reiaiie de echivalenia derrine.

reprezlntd

IVJ

L-

r', ts

J sAli)

(3 17)

unde lx reprezinti momentul de iner*r^ ^r^ ruPrdrete; sectiunii in raport cu axa ^' '^-^'^!-: Revenind la relaiia (3.14), din care r*.llir-''tl+J .r)

x.

.J

f{:
'-:

(3.17) devine
f

tMX

- ::
--:--:-. \--t -4\

= -.1x.

v:

_:

:__-.-_:__:.-___ ._ - _-.-_ ....__--. . '.: Expresia (3.18) cunosiutj suO numJf" Ou formula lui Navier precizeazi rndrimea efortului unitar normal t intr-un punct M situat la LjrDi.dtil-d v fatd de axa neutrd lFrn 2 aA\

-.-.-.

t- ^,4v .: t._.r-.lX =-y

lr. to)

/4

2 A\

\rry.v.u?/..___

ffv7e,'1-4a

?-p"-x*<

3.2.2. EFoRIIJRI UNIIARE rVIAXIIViE

Valorile maxime aie eforturiior untlare

mai -clepSrtate de axa neutra rezultd

neutrd) Dacd V-^., u)Lc I t Id,\ ^-+^

.\L-;

^^ A^-,,^l+; Il 5U Utr:aVVriO i!i^+^^*a ul5LdJltd aia trE l,d

e,<trerne 1?:: "extren; (ceie Itbra

f

a'a"Xa

nt2v

Yr,ut

1i:

-- - T--',

:\J::
= t_t
t

l;;
unde la numiior apare expresia modulului de rezistenti Wx al suprafet;r raport cu axa neture x (2 9). Cu aceasti observatie

Tmax

=fu Wx

(3 1e)

\
rl

)
r-=_:.,,. __. /__: __._
-

M
--' ?4-_ l: "."_"
rX+-[-FYt-q- --u44-'.u-. _I

___l.,-

-- :_: ,_+ _l

-;l

i_:.

-: :-: - ---_,

pin_ A . 'Y.

t:----'.
,-n,,RJCAu Ylr
lt

-_ -ai---i -:. ,-.-t' -l

_ --

j.=-=:1--..=*:-jffi

---. moment eale echiValent cu rnomentul lpcovoietor-M. Monientul TncoVbietof M,-@ ' TncoVbieior M,_t {e ecnlvalent !'nomeilul-lncovoletor M. fg?*?lh--@j!:l?!':l-"'l-":1"-d"Legarure)..si.sisteqgl:H i'r u=(u gqrq{r;aeuF$ntr
-"

-_,-, --:" !t-I tt "-i,$@ -ti=E=- f;a-64@ ]

t4tP_:#!1.ry=rfi:qoag

,#

69r I51

BI

,9

ta rea d

3.2.4.1.

Conditii
portanti

de

rezistentS.
_
.

Verificare; dimensionare; capacitate

UOr.0llr 11

i;

I de rezistenta impusa de metoda de calcui a rezlstentelci acmlsicl'e

devtne

M
t1,

(3'20)

.:..

Relalia contine trei parametri; er corespuno cel;r irei factori care intervin in ,t ^-^:^^+:-:; ^^ ^!;, .^i; t_^--,^udlElul inCOVOietOafe: _PrycLiluilil ;- solicitarea, exprimata prin momentul incovoietor M; - materiaiul , exprimat prin rezisnteia sa admisibili oa, - geometria suprafetei sectiunii transversale, exprimatd prin modulul de rbzisien!5 W, determinat in raport cu axa neutrd (axa principal5 centralS de inertie ce coincide cu suportul vectorului moment). Dupd felul in care acegtia intervin (ca parametri cunoscuti sau necunoscuti), proiectarea imbracd trei aspecte; verif,carea !'e;istenler sec,li_unij, dimensionarea --------+eetiusii+i4eiernrinaea-eapaeitd$ipe#ante-a-sec{iunii

w = o*
.;Paramet'ii
necunoscug
*;1,r,',.-.#

raberur

r{w""*

Relatia de calcul

'i:-L::.r---_-

,ffi]-

-----

Verificare
'_._.'-,-_--_.
,-:

,---

M (crw"M, o.

Dimensionare
. 1,!

modulul de rezis-

tenli

necesaaWnec

VVo"
.-

=-

co

uapacriale ponanla

momentul capabil M"..

nd t/\tlvlcap - Uav v -

t ",hx:a,t

t(tr tvlA/^.llvtt
Valorile r"ninru ale eforturrior un/tare -^ A^-,,^l+x mat oepdrtate de,axa neutra). Daca V-^,, uStE UIJLdIJtd -{ttlldx ^^+^ r;^+^^+^ L.,/i: neutra rezulta
.1

flbrele eXtrpm^ , (q: fl bra ert.-" '= _..., !i I|d l:

'" ^ ct

,.nr>. - -l-

/r'
t;Trar

lx
):

i\4
.T.r:r_= f,l -

)' - mar

unde la numiior apare expresia modulului de rezisienti Wx ai suprafetei raport cu axa neture x (2.9). Cu aceastd observatie.
n[x

Tna.l'

6;

(3.1s)

'-J

-i-' interactiunli din secliune rnAsura solicitdrii; - modulUl de rezisten!5 !\r,-parametrul gecnletriei sectiunii transversaie.

momentul ?ncovoietor M, pararnetrui gloh,al

..

t--t

l'l

Frr

l::---I

'l

ii r-

M
j-

cl^

#-cl,

,-./ _r4. ) ?,

VVrrec

ce unoe rczufte diametrul. Penrru bare cu sectiunea oreprunghiulara. hh'

Wn".,

relaila conilnq dou- necQnoscq!g b fl lr; QetermlqSrea lcrse face prcpunand fle cu anumii raport (orlentativ) intre ele pentru bareie ; fle una stacardizate care se confeclioneaza intr-un numdr timitat de tipuri (.u.rf laminate din otel, sau al majorititii grinzilor din lemn cu secfiun" dr";|;.i;i;i:;;:' ":ff[Y:] sectiunea rezulta-direct prin compararea Valoiii Wn"" cu valoarea !\,"r din ,;ili;i; ;l; caracteristici ale fiecdruitiq 9u sectiune. Pentru sectiunide alte rorme, dimensionarea se face prin incercdri, verificAnd neiafia (3.2) pentru biferite secliuni p;;f;;; Capacitatea portantd a unei secliuni se misoaia pnn momentul incovoie (numit mornent capabi! Mcap), ciruia. ii corespunde' un efort unitar'rnaxim egal rezisterta ldmisibita. Rezistenfa ba19j !1 sqciiun ea analizatd este*isigrr"ijl;;] monrentul fncovoietor M generat de inciicare nu dep5gegte momb'itrr capabil:1 t < McapVerificarea gi dimensionarea cu momentul ?ncovoietor maxim.

orn ele,

-!

3"2.4.2.Critffi
:i-.. .-)
I-. i
:

ona

secltunl
oferd

.-._.

';
--.J.-:-

'._'

- - .-:_

\
--.

c-'. i't ^

L-'

(-A.s-s1l;.t$r_,\ '---1:-

-'
mod
Sin1etrie.,.-la. c

t'r 1^eu,u,,#;l;; _,

r - - ,' */-:'-''

i'--r 1 .,

,,U i,2. ''u 11/

./a.i, t'l-_:-J/.-.,...

''

--"' r ', '' ''''-:"'

eau a_..2ha.,\)R ',o

periru o sec:iune iicriva,

rezjsLejrta aomjsinrf13,-ooya^-extremrtdtr @coro-'unde-1oate a )-(fi93.37.b);rezutialta va fi dubli.

ts^ ru-tl---'.

,o"r{t(:r5r,'1r,*rr, !r:,rl,j:",?!i,,r,j,,; ,.j1, eforturile

unLiare

%+ti^^41._? ^J /f:,

,-

ating !

_,4

L,

'-

a-

\JA

.'-6 - :iiri:
-++-l-1-

"

:)

;,'
"

lF- I ,.t -----

I' t:--,

te

A.

->

trin ? ?A

:)

T
A
2

.____, '-r

Ye/ere
r-:..*--_ __ ..' _. !E_r.i-' :::

*81
--5

g"o$t'u"te

EliFg;:

--"

.--

-:-

l'). ))\
: = h, corespunde sectittnii idpelo .r I crrnr:frt: rvvqre Lu euvr oroto --"i,",,,r

,:'

/lt
' '' At

tcntrr ,/vr l(ru r a --a+i,,-^-tE:d ;;^-la J=uLlu/ tucdtc

i,rl 'ut^zr.

-l -

l
)2

iit
-rl:, ?

;;;;;i;';;;

Daca sectiunlle bu aceeagi arie aceeasi inilfime gr-s-unt aicafuitc--din acelaa-j ^^^+;,,^;; JUUdtg --L^ -)^ )c;L-LtuItt ;..J^^l^ cStc utr trei ori mai mare decAt capaciiatea sectir-lnii de fcrma dreotunohiulard. O secliune nationald tinde, prin conformarea ei, cdtre forma ideald descrisi '..^; ^"^ se.firnilnr u - -.r llldl -Lrr. n ^^^^+x fOffnd uullJtltulc lul illd Constituie fentrrt rl JCUL|urrilLrr qs iin I sarr ll ale r lcpcrur -,_ pafapetelOf ^l-cd5td c.ar-finno.nn nrrSe", Confeciionate pftn Sudafe laminate SaU ale grinzilnr r{in n{ol "^'r oEU('u' a uv'i'Pu' "q
mr'ari rl nrna^i+^+^^ rrroLCrror, udljdultdLEd

il;i;;

rng

g'3il

Este de semnalat gi tiput Ce gnnd5 -metalici ;expandal6l; realizati prin sudarea, in poziiie Cecalatd, a doud jumitili de inimd tdiaie dupi o linie poligonale
/fin ? ?o\ \rrv.v.vvr.
-F llf'-

ti il-:t-J-,
:J:

l--t:: .

tl,

^-- ^^ ^,+^lU: L ; lf cl 9ltdl_sd - ^^a-rc,

ln leg5tura cu secti-un{ rdeald sc Cefinegte modulul de rezls'(enfa riunea

-

t6921

\/r/ *

1,,,.",
Jt

t " t " r/ -t-l -.)

l- lr-^
h
-l

RaporiLrl dintre mocjuill de rezistenta W ai unei sectiuni de fdrma datd s; modulul de rezistenta iCeal reflecia raportul dintre capacitdtile portante ale celor doua sectiuni qi se numegte randament al sectiunii: \ _t ,
r

W ;, Wdeat

,."

,.t l"W< \/ (&fu g t^ ^tuotj'LjX '' (3.23) fz<Y 1O,tl J

t

R.andamentul sectffii dreptunghiuiare este doar 1/3. Rarrdamentul secliunii 2/3, deci profilelor laminate de tip fgi Q.."tt9 ,f1rw

={oape

dublu.

r1.t4 Alt 4xo1-

iff" ( Y

,A

3.3. DEFORfuIAREA BAREI-OR INCOVOIATE 3.3.1. Fas?rneiri! deformdr!!

-____
-''=

3.3.1.{".Pararnetni-- fundan'lemtali {pnevlnd ---l

eiernentar)

--

--

;detonna$la unu! volurn - -.-:

'

--t-t"metrllcare Cefines-c-[ef-diuaiea-unui-voturn e]Elreng.gqnf oefo-rqra{ra speJrnca fniaia?Sf oe-iormiga spti-cifiga ungrriuiare r,.,ln eliirn'entele-oildilate deincovoiere puri, defonnatiile unghiulare sunt nuie (1 = 0) iar deformaliile liniare e'

--

mdsurate ?n lungul axului barei, variaze liniar pe Tnillimea seciiunii, cu valori nule in dreptul axei neutre {care o innparte in douS-zone: una-omprimati;4t-l flbre scufrate, alta intinsi, cu fibre alungiie) (fig.3.40),.

_-L
-..

./.

Fig 2 4't
3"3-1.3. Paraietrii practicoutor,'r.,;ii, iprivinc lJormariite ", oazeil Parameirii practicr ai deforniarii s_uni_rotil?a ,l (rciirea abs<_rlut5 absoiute

aw F sr sdgeaia v (depiasatea, pe directia normata la-axabarei a centrulu' o"tEr"t5,t"1!il -iuner sectiuni ) (fig.3.a2).

aie

*_

./ vu-

>l
Fig.3.42
;*{

L
I

<#
Q\J

.F

Fr<

l nl F-|

-Ir

3.3.1.4. Rela$i intre parametri! deformirii. Defonnafia specifici proporlionald cu curbr.lra 1lp (confon'n relaliei 3.24):

esie

e'=-!
n

-.

Din fig.3.41 se deduce relafia dintre

p"rr*"t

ii globaliai ce?omrtrli:

ldq Pdz
-:A=' l-)in rrg.r.r+r, LJ'r fin ? ,1 e care prezintS un tronson elemeniar de bdr5 in douS pczi{ii i11in-te 9i dupd-deforfiirrga bEtei,.-te d,educe-retati_a-Slintie__seidbj,p-aa i dbi,p-aaametri practici

a-'L-,

t, 'r

(.3 26')

ca{e iacs regerura i+r*e loti par"n.'etrri--oeiormari,

3.3.2. Determinarea parametrilor deforndrii

ffi

3-3-2.1.
trI

_Relafil _i1tre -eip 9i -es ia cu rb r-i rii. rds puns ulu i gi -'c nem a ieiatiilo r;

parametrii statici-

pararnetrii geometricr

ai

ff iE
--EE

.ia

:i-fl

&
I

n F
H

parametrul

r ffi;
F E-:

/ ,/
Parametrri
.:^^,,^^,,1,,; I dJPUr rSUrUl

^^-^-^+-;; ll fldrdil rcLr

,Yl glOOal I t '.^---^;-,,1rcu ul pdr dr,

.i

A,/

I'
'c

staucr

fundamentai

)
U_CL

-=

g -E Si t
E

*-^E

=fl.

F-' t-

parametrui global 1/p

rispunsului::

gi e) expresiile lor in funq{ie?e-parame_trii globali M 9i 1/p, rezulti

1 I
lvf

AT

-=ntrl

(3.27)

Curbura barei este propo(ionald cu soli-citarea, m6suratd prin momentul incovoietor M. Produsul EI, numii factor de rigiditate la incovoiere introcJuce in _e4presia-eurbur.ii-atAt+igiditatea malerial!{lui, pryLgr.odulul de elasticitate-8. cat gi -rig-iO-tatea formei secliun'iil prin-momentuLlirn?rtidr-;j.tnfiafai6-s-cpunif in*"port

-"'

--

?3
- el:q'icr -:Y*v/

r-,, /? zulfel?'tl? vu !J 'lr-,

2.2 Ecuatia axei elastice

(3.27 deVine

.1- :

; L1

,i',1

(3 2E)

::i:".t,
,^,,;^^ uvll tc

lntrucat pentru momente incovoietoare pozitive (-in plezenta carorF ". cia rnt 'nn:ilirrc\ iAiinzi-rii:lo;r nzifirro\ "vtri ba:gi este indrenta'i snre q.'nerrl ncn-+r,, al --vgtile^^-tcavltaiea hn-ni nn*n i^r-^^+^rx r' JUr uPtd'd >prc s-crrsJr negatrv =^ axci ;-.;:,i;:''":1,^":'^"=1"1::'--:^"i sd ?'- necativa .u acasti observaiu a doua a sagetii trebuie = fle i"rlliJb"rJ;
cr

d -'r'

', ez-

E]

(3.2e)

f
'J a*l

)M>o

--Fls.3.4[{
3-3-2-3- Determinarea rotirii gi sagefii prin integrarea analiticd a ecuatie! axei$ elastice. prin integrarea succesivd a ecua{iei (3.2giseiOiin expresiile rotirii, ,t
,_

r-1

---:

q(z) =
9i sdge{iiv(z)

Unrrdtoarea aplica{ie va .rrmAri siabilirea (,\,UdllEl --^l^^+;^^ ^^,,^+;^; ('lclstltJE determiriarea xpresiilor rotirii gi sdge{ii pentru o consold incdrcat-i concentrati la extremitatea ei (fig.3.a5)

barei

9i forl5

"=--'=Z::

_*J.Jvl

ln{c-trin.i de drr ') a.i <+-nh+rne na rand r/rLryror ru us uuud uLt, >u 9uutlu pt:
I

n V -

t: /:-L''L'

i | | V,7 ' V)

-l

tatzo

Pentru z = 0 (in incastrare), 9i rotirea gi sdgeata sunt ntrie; de unde C2 = 0. Epresiile generale ale rotirii gi sigeiii sunl deci:

Ci

=0

gr

v(z)

- (-= EI'2 --6'|

I

D ,'Lt-2

-3

-'_.'_'-....'-

_--. ...
gi sigeata gi rotirea sunt maxime

La capitul liber al consolei (pentru

_ -_:

Vmax

= ;; 3111

Dt3 fL

::-.-: .-.--.-.-lr=
':::':

. -_

3.3.2 4. Determinarea rotirii gi s_agetii prin metoda grinzii conjugate (fictive). In p?Ialel paralel cu grind-a-reala-(fig.3.49). pentru-care urmeaze-s5-se-detemrine parametrii grind-a-reala-1fi9.3.49). deformirii I !;i,v, se- gqnsiderd - q glinda,lctivd, conjugZld ceiej reale (flg.3.50) lntre c.inezl:. vi rotirea q $i incovoietor. M (parametrii situaliei intre Sageata v.rotirea ro si momentul incovoictnr-frf lnarametrii ai sitr rafiei
)--exi s-t6: rel at're;.d e dW d

-liire il,r,,.^r;uiuu o , s:iuatrer flct,',,e) relatia deousi in partea =xista

*;Guto"r" t

?^/^,,\, r,lul,lcJ -,,,, lLJl ;.r-Urwitcl lll - ^ ^,,--,,1,,: 6 tl)-a c uL-ll5u.ur.

l-1. .-,;-.-.,.

-,-.

_ .,,.{-_-_r

--11!llf1-*-.-l.i-. I l!j, I i i I
i r.; I I I
l, N

:il

:H

,| l',]\. illllilliii\ J ti I I , ii
'v4b)

hl

'I'/ -

tl

,vi(:)

Fig. 3.49

trin v.vv . rv. ? trn

dzM - dr
ir

rf

il

, ? =--:=-P dzdz

*J

Daci
n=-' .frrl F ,--t LI

.-.

,. .;-d-v d'i4
d-d--

drp dT
,lwu )-

'i
-_ t-

iarin*condiliile in care constan{elq de integrare sunt nule, ---al ,-: -,

., v -

til tvl

(3.34)

ceea ce inseamna ca. ih oricc ruLLlune - gtlttLtt iEcru 5inorf: ci rutrred SunI eoale -'.'"-- "-^,,',^^ a nr;nri, rp2lg JdycdLd tr i^r;.-- ^,rni a-rrcU iIiolT.lt-ltul ilco,,^ - _ si forta vLrrror tdietoare din sectiunea coresDUnzAtcaie a uirei grtnzt Ilctlve conjUgati celer reale supusS incarcarii n,., -- '\4(:) P \4,/
Ei

Anularea constantelor de inteorare esie r:nnditionata de un anume moo oe rezernare q grinzii ficrrve ln frn.!iu j"_"re!";;; gri.;il r""ie Unei ineastrar:r a qrrnzii reale (cu I = 0 gi v = o) in corespunde ?n grinda ficttv5 un capdt liber (cicr numai 'inrro asfFel de situatie 9i T gi M sunt nuie); unui capat iiber al grinzii reale (cu rp * 0 v 9i = 0) ii corespunde in grinda trctivd o incastrare (care asigLrrd F = 0 gi M * o) unui ; reazem simplu sau ariiculat (cLr I * 0 gi v = 0) la capdtul grinzii reale ii corespunde in grinda fictivd acela$i tip de f?Zrr1 (pentru care F + 0 fvl 0). Modul de rezemare = 9i a grinzii flctive este sintetizat in tabelul de mai ios.
Grindd reald

Grindi fictivd

:.
4

Ar

6-.-i
L:---Urmdtoarea aplicail-e va urmAri deter,ninarea sdgefii 9i rotirii maxime peniru o consolS incdrcati cu:o.fotd concentratd la extremitatea ei'1ng. 3.s1).
.

-,,-

t:# tJllf[nrn-*
'rurummm
reald -' -- -::
'-.-.-:r::-..--:-:r=r

Grinda -"::--

----,

= :-:_-

--r--

..

., Pt

)EI
P(

2l.I

7EI
\i Ymax nrl

,v,max

2EI

Aceleagi rezultate s-au obtinut gi prin integrarea analiticd elastice, in cadrul aplicaliei de la punctui 3.3.2.3.

a ecuatiei axei

t-

3.3.2.5. Fc.rrmule uzuale pentru cazwi parliculare de rezemare si incdrcare. Tabelul urmator prezinte expresiiie acliunii maxime 9i sagelii maxime pentru grinda simpld rezematd gi grinoa incastratd in doud situa{ii particulare de lncdrcare.
,-i
il

|l

E
l .i

l-t

il

:'
t--i

Pf
-.

:-: : I
:l

linltar,:a sageitior Cor,CL:ia ce r:gtcrtate care_se impune d,= CDr.:Ct, urntaresie sageaia mare ste:perceptibila numai in raport cu o deschfdere relativ mica. Cu o conditia de serie Sub forrna - ,,
/1 :<_
/I

,-

<-

f :\ -'\ ./ ()<
0 \.'

( 4'D** a<- o.*J..'Uc-c''4 "pco c"e:-u c-1,<- L--3-<----.(3 35) ^;-c(Cr' ry't-t

unde f este-sdge-lE maxima, I - deschid erea- iar k - un coeficient care depinde de func!lunea elementului, de imporianta sa etc. Valcriie sale curente sunt cuprtnse irtre 2aa a}a

4. ELEMENTE SOLICITATE LA INCOVOIERE CU FORTE TAIETOARE EFECTULA FORTEI TAIETOARE ITq GRIh{ZI
4.1. DEFINITIA SOLICITARII. EXEMPTE

lncovoierea cu fo(e idietoare este o soiicitare cornpusd ?^ ^.^-^^+^ cateta, In ll.r prezenia ^x-^;^ sectiunea transversalS, interaciiunea este exprimate prin doud tipuri de efort secticjnal: moment incovoietor si forta tdietoare.
Tncdrcate cu forte n_orrnale pe axql lor). (fr9.3.53).

'T' '-- t-_s tl

-r.---

4b{ -f,:
w-+
Ftd h h< I rv..v-vv.

t t

dt tLcltul

.+.2. EFECTUL FORTEI

TAIETOARE. FCRFECAREA S] LUNECARTa

Echilibrui tronsonului eiementar din 3.54.a esie as;gurai. aidturr exieloare a-i revin oe efonurile sectionale fig T M. M+dm,T+dT

_; r^* "' u't'el

I
i

*',

-n'1

T-

u'7'

I I
Fis. 9.54
tr1 + drn) lntroduc ?n lr:ngul fibrelor longitudinale ,l respectiv intinderi, cu valori c'lrerite inceie dosE :9lptTigni, sec{iuni 1"onr. schemei e :i?.tg-,,151 ?) f-ceasu diferen{d de valoare esie suisa uneitendinl"'c!ron";;';]j=$ a lungul oncirui oian longiru'-dinai ce. separd'fimaOrnail elementui bu o"ra.'-rJ;ii;F,F de lunecdre este cbnseclila varia{ieim"*-eni"iui'1n[v.oieto1, d_e_e_a:pFzenlqq fqtei_r,d taietoare.?n zona- {Pe zon6le de- o"e crio{" ui*tJJ* nura; momentrl lr,"ovoietor,,$ este constant 9i tendiniete.de_ !unecare_sunt;:rule).___ __ _ Mdsura intera$iunri.dintre-partea superi"iia gi c-ea __ _ _ . ___ inferioiiia eiemeniuiui'[ este perechea fo(elor de lunecare dL; restaoitino !.inirio*l fiecdrei patil'r"ri.r; ,,; g luneca;-e bloeheazd lunecarea gi asigurE integritatea formei. Pe un-elemgnt de bari aflal deoputioa for{etor tdietoare 9i at * ""n.-i"gi;ul interaciiunu."-est'":.,il;;;;r;;;nn erorturi unitareg I:I?"J"S" uonform principiului \'rg'r'ccl' -l1n9care, E dualitdlii eforiuriior unitare tangeniiale, eioi.urile !il3l?;;,="onl, .?91l".si, Jogeazd; i1nre"na ,-"u-"*L a" pe. _ fe{eie _ opuse _ ate_;

cele doui upluri (M si

r. I

,#;#"*

, -iLJ' - -i: _. - i- :

-tl

. -aL r_J

-'l: :l_-- :j ril _ll

I

ilr

.'tc'(titlttlott.gitur|inttitrl
t,jrtl)11 :
)

..

___:___'t
T

lll I
l

lrT"lY
I

I rv. !. JJ

Fig 3 56=.--:

4.3. REZISTENTA GRII.{ZILOR IN PREZENTA FORTEI TAIETOARE 4.3.1. Eforturi unitare tanqentiale. Formula lui Juravski

Se corsiderd volumul ABCD, Oecupit din bara (fig.3.57r. Echilibrul de r'^-^r^;;; ^-' L,lll('ULlq Ayt rlrri harei /ficr j 5R\ este asiotrraf de foilele de inter-actiune a ri--^''? LIdll>ldLIl LrLU eJrVurqr PE \,.i,.-.uu/ -,,-,cdror masurd, pe sectiunea transversald este sistemul eforturilor unitare o, iar pe seciiunea lorrgitudinal5 - fo(a eiementelor de lunecare
dL

= rbdz

(3.37)

SAIU
IC

i-*_-.%i-

*.---_<{;

At - .1aUL_UU

(3 3E)

R.ezultania voJumului de ccmciesiune cu expresla

;"J. A u.tu ur* secttunir transversale aflaie :xDTes a (3 1S1, se obtine

C = Sa'
Alv l'-- t,DA i,{r.1 lx
-

in interac:rune inlocuind efcrtui

DCU

lX

Ui

A4x _.

. lx

J'r

ti

rapcrt cu axa x; de aici

unde S'x este momentul static al suprafelei pa(iale A, a sectlunil transversale in

crl

i-J--rJ-=-dk[3-39)-Dia (3.37), (3.3e) rezutH !3.38) 9i

..

bdz = dMx "' f-

\-r

- -T br,
_

,lA /f- gl utr& p

9l

i_j

ii ii

r ffi

rt

partiale A'determinate pe sectiunea transversala de piarrul longitudinal ce trece pltn punctq] C (qulctul in dreptul cdruia se ,!efine9t efortul tangen!ial); momentul siatic al suprafetei A'este egal cu momentul static al'supr'afeiei" (S'x + S"x = Sx = 0 cacr Sx repreilnla momentul static al unei suprafele in rapori cu c axa ce trece prtn centrul de greutaie in valoare absolu-id, S'x = S"x),

, _ i: ta tart:oere otn sec.ln,nF S', - momentul static in i"io-.t cu axa x (axa neuira a seciiunii) al suprafetel

- latimea sectiunii transversaie in dreptul punctuluiconsiderat: lx - mornentul de inenre al srrnrafetei sectiunii in raport cu?xa x (axa neutra
b
(

.-o.-+J-{J-' ,- (--'1 \j u
-l
J

rtd I rv-

< hx u.ee

4.3.2.1. Distribu$a eforturilor unitare pe sectiunea transversalA; eforturi unitare tangentiale maxime. Aga Cunr reZulti din formuia lui Juravski,-pararnetrii care detern"rini variatia eforturilor unitare ... pe sec{iunea trans.rersald sunt b 9i S. t-a secfiunile dreptunghiulare (cu !i$me constantA), variatia eforturilor este determinaid doar d_e lnrialla rybmentului statlc. Expresia nromentulu!lqtatig,,?n.rg1c{ie de cbia y a planuiui de lunecare,'Este (ftg.3.59):' ' -

Ei - gi deci 9i efortului unitar - Ti corespunde o variatie pai'abolicd, simetrici in raport cu axa x, cu valori nule pentru y = hl2 (la extremitdtile sectiunii) gi valoarea

E,

S{r

glF"

ffi fi#H

&
ffi gE
A---:

lil

H
HF

k
HK

lvltnui:ltli4
Frg 3.62
PI
umax

FI

M mar
W

*4
bh6
D r

'LFr"'a

-i = .5

--lmax
DN -

..) = I.) -

DN

ce uncll

-'-Se-Vede C;i pentru grinli cu propo(ie nonnald, raportul' rr'. este net in
favoarea efortului unitar r; de aceea aceste grinzi se verificd numai la incovoiere. ln mod cunent ve,iflcarea.la forfecare nu este necesard nici in cazul grinzilor cu secliLlne I sau asimllaid acesteia, degi eforturile unitare tangen{iale sunt mai mari cacelecorespunzdtoa-r:esec!iuniidreptunghiu1are.

_*--"**"J"

Pe iungimea,rnita cuorinsa intre io,.la sectrr;r,r rs s, pl - -""!'

al

l* gF.E

fiil L I tlrtt=-. I -' I ,1 ..:

Td:

t-AD

lot'

(3 42)

,no.

grinzii.

'innrli cu crio propo4ionald nrr aria diagramei de forte ,L:":"' ^i-^.^*^; )^ t-r- tdieto"ru,

cuprinsd ?ntre / tr L)' l'.".j:,::iu,:9i-:T:,11f"I"_!?*r:jr.: (caztil r:r rrenf\ seciiuniie A\ si B La grinzile cu sectiune constantd uulel{'' f.,-t'-""'-

este ouli'*;;;ma spre reazemele r

rof(a de lunecare

In planuri situate la cote difgnje, fo(a de lqnecare este proportionald cu momentul static, deci m,aximi in dreptuf planului neutru. in ng.s.o ." u*prl*a aceastd vanalii prin deplasdri relative diferite intre f69ii longiiudinale de ilard.

.
---fi .

dxa
0QZe I, -:

Fig. 3.63

l lllLll 'j :

It4tnai=ltlii

I I t r
I

I I

ll

amax

M max.

bhz
6
D r

_l-"de unde

= t,S

Imax ,.2 -=t.Sg

bh

bh

Ca pentru grinZi cu propoqie nonnald, raportul'rma( este net in favoarea efortului unitar r; de aceea aceste grinzi se verifica numai la Tncovoiere. In mod curent veiificarea la forfecare nu este necesard nici in cazul grinzilor
cu sectiune I sau asimllatd acesteia, degi eforturile unitar-e tangenliale sunt mai mari ca ceie Cores pu nzdto ate secti u nii d re-plu n gh u1a re.
i

--Se'VeOe

t I r
r|

I l

!t

4.J.5._KeZtS

forlei de lunecare
-

eie-mentard --de-lu necare-

-fost

lr

(Mt
Fig.3.64

(7t

4.3 3.2 Probleme practice prrvind asigurai-ea inieraciilnii longitr-Ldirrale C2nC dimensiunile prea-mari ale sectiunii transversale nu permit reaiizarea grrnzii dintr-c singurd bucata, in planurile longitudrnale care separd elementele componente ale grinzit se manifesta tendinte de lunecare (fi9.3.65) In cele ce urmeaza se prezinta

i
I

t
Fig. 3.65

modul particular de blocare a acestor luneciri (asigurarea interacfiunii longiiudinale) la diferite tipuri de astfel de grinzi.
l. Gninzi de lernn cusecfiuLe_ compus6.
.:l-:+:..:;?j.].., --=.?:+.ijii-.;11
-'1

..:. l--.- _-_., _ ... ___.. i;:'.i?iii---t:::.-:..-:-.,:-.:-.:l ,-. .:-': !:--'La acest':tip:be:-grinda-asigularea.ihterac,tiUnii longitudinale'se reaiiieaze,

l
":|

I t

-----T_

: ---"
i

,-/x

-,--/,

---/,,

368

ll Grinzr metalice cu sectiune,compu-ga de tip I sau asrmilaid Asrgufarea i;;atiunr Iongitudinale intre inrrra gi talpi - eiemJntele componenie are cirnzir
'ealizeaza prin Tmbrnarr sudare (flg.3.69) sau nituite (3.70)

in se

Cordon
coti
i rur

c{e .s'uclura

u,s at t

di.lc o nt it utt t

fig. 3.69

.rt
i_.:

!.
I

1-l

:-:

t-

L_ _ l'*'l 'l :l

''r -+ '-+ --+-"r

fig:3;70 cu zdbrete. Lunecaruitoi, Ointretete-oou! tdloi esie blocatd de leqdturi de tip pendul;3sigurate de bare:transversale simple, articulate la capete, compuse in -

--llt. crinzi

sistemcu-ochiuritriunghiu|are(fig.3.719i3.72\_-'l.__

Eft

ffii qE

q+

sl EJ ffi

&l

s g
g
g
E

I
(M)
Fig. 3 6a

/'l' t \'./

g
6

-_-

Hr' E{i Btl

E t-

4 3.3 2 Probleme practice privind asigurarea interactjlnii longitudirrale CAnd drmensiunrie prea mari ale sectiunii transversale nu permtl reaitzarea grinzit dintr-c srngura bucata, in planurile longitutlinale care separa elementele comporente ale grinzn se manifesti tendinte de lunecare (fig.3.65). ln cele ce urmeaz- se preztnta

e !f
E
ffi
ffi

#i E

6#

J
i--;-J
9.5

tt <{
Fig. 3.65

ffi * ffi ffi ffi

ffi

gl,

modul particular de blocare a acestor lunecdri (asigurarea interacliunii longiiudinale) la diferite tipuri de astfel de grinzi.
--r,. .l't:' :. -:-' . j-

H
EG

l"GrlAzf
j--: '--l:-'- ..I-.-: ::1. .l :-.i.:-:,t ;:.=:-:j,.:r-:j:+.s..::'.r.'n1:'-*'l'.:t'

q@-qqrnpgsa.
:' : -------.-

# tr # ffi
= ffi gE
:.8
,t'

er

-'

-.-'-:.

._:

.-

La EceSt' fifds:;gfindirasigularea,-ihterbcfiunii longitudinale

se

realizeazS,

, u

: -

,18s

HE
HE

BE

mdrirnea forlelor de lunecare. - . .-_-_ .,. La grinzile de m'are deschidere sau in cazul in care forla tdietoai'e prezinti variafii mari Tn lungul grinzii; se urmiregte ca prin agezarea penelor la distanle diferiiefmicijl-z-o.ne_le cu, fo(4 tdle_toare mare_, deci lunec5ri pu-terlice 9i mari_4,onelq cu forid tlietoare redusa) si se realizeze o incircare uniformd a penelor.

-;
Hi

.-__-'_

gl
i\

Ei
FI

ffi
.E

:.....'...

',.--'^,---^\-/\--4,
,'

ll Grinzi metalice cu sectiune gomp-u-9-a de tip I sau asimilaid . A.srgurarea iur-atiuni lo-gitudrnale intre inlnra si talpi - elementele componenre are oirnzii 'ea\zeaza prin lmbinarr sudare (flo 3 69) sau nituite (3.70)

T
C<n'don cle .:uc/ura
co

ti

i rru u,s

au

c'fi,s' c o n t ir

nn t

fig. 3.69
._i

.l

-l

t _a a-rT

lli. Grinzi cu zdbrele. Lunecarea dintre cele ooud tdlpi este blocata de legdturi de tip pendql, asigurate de bare:fansversale Simple, articulate la capete, compuse in

('l'

\,
i-ro. J.04

'/

43

dimensiunile prea:mari ale sectiunii transversale nu permtt reaiizarea grinzii dintr-c singura bucata, in planurile longitudinale care separa elemeniele componente ale grrnzii se manifesia tendinte de lunecare (fig.3.65). In cele ce urmeaza se prezrnta

3.2 Probleme practice privind asigurarea interactiunii lcngitudirale

Cand

D <{
Fig. 3.65

modul particular de blocare a acestor luneciri (asigurarea interactiunii longiiudinale) la diferite trpuri de astfel de grinzi.
l. Grinzi de lemn cu secfiune_ e.ompgsi -- i::.-a-i '::-'.''.'''..}I'.'1]-:.i=-'..''-._..-..:.:'--7.'. r, - !-a,Ecbst"=tip'de-grincjS-asiQu?area,:ihtera$unii longitudinale

' .-

.'.-:'.'''']'''':-;-::.:''L'.-:'..::'.:-]:-..'':---_-:.

j :

se

realizeaze,

tradi{ional, prin intermediul penelor (fig.3.60). Distanla dintre pene depinde de +--\ -:!----:capa-Ditatea-ldr15:fbrfecare gi-de iiiirime?i-de'-caBacitatea lor_-la'forfecare gi de1EI.-_. mirirnea lUI i.elOt de luneCate. ltlit! llilea fo(elor qe lunecare. _ . _ ._ _-_-_._ .. ,_.. i:*=. ii'i.,,.=' - - La grinzile de mare deschidere sau in cazul in care fo(a tdietoare prezinti : _ variafii mari in lungul grinzii; se urmdregte ca prin agezarea penelor la distanle .i.,.:- difedie.{ruiei_il-29=fie_le cu,fo(alaie_toare mare_, deci luneclf pq_tqpicg_gi mari_4_o_nelq a ." s1_realizele , I ]ncercale eniformd Penel3r - :u i"1il1i:911" 5_9":1

qr-r---- ++iJl--.j -_--

:...,

.|

)'?'QLi'a t slt' Vzt.le tf ansvelsate (denumr-,e in {uncite d: ortetiere'' nrontanti) sunt alternativ'compri,.n-i. Si intinse (p-entru-ser,su'1 tensintei de lunecare este:eomprirnail'' rar cea dtn dreaota precizal in fig.3 71, diagonaia din

lt

I
:

intinsi).

=iar,gu

lV

Grinzr Vierendel. Lunecarea dintre cele doud

robugii, incastrati

la capete, fori'nAnd,

drepir,nghiulare (frg 3.73 gi 3.74). lr/ontantir sunt forfecaii si

impreuna cu iilpile, sisieme cu 'incovoiati.

tilpi este blocata de montanti

ochi'lr-i

l[][
__>
Fig. 3.73
.

I I I I
I I
I

F19.3.74

V. Grinda de beton armat. Grinda de beton armat (fi9.3.75 9i 3'76) poate fl asimilatl cu o grindd cu zdbrele. talpa superioard (comprimati) este alcituitd din beton- simptu (doar pe cca un sfert din indllirnea sa grinda de beton armat este ri (Tntinsd) este alcdtuitd din bare longitudinale de o

@nSVerSa|e"decoasere"a|ece|crdoud.t5lpi-din"'rine"de doui variante: bare inclinate, de iip diagonale intinse

'''''.
ieton comprimat
Si armafuri

fin

g! etrieri, de tip montan$).

t
I
I
I
I

4--

I|C

ti

Ll

NTINDERE

compresiune sau iniindere --incovoiere oblicd cu foria axiald (cazul general de , directia vectorulut cuptu este oarecare fata de drrectia eicentrici), cind
axelor;

axiala (cazul uneia din axe. cuplu-coineid-e cu drrectia

incovoiere simPla cu

forti

pa

rticula r), cAnd directia vectorului

de-a lungul unui O pereche de fo(e echilrbrate aplicate pe o bara dreapt5 apltcatte compresiune sqporl pglal_e_l_cu aXa baret genereaza, intre punctui demdsura ihteiactiunii este (intindere) excentrrc5 (fig g zz)-ln aria sectiuni transversalS,
o

suportulut forta normald,q = P, apllcatd excentricS, de-a lungul

P
I
J.

A=F

ffi

_
I

I
I I

P ---------------*t--- --'-'--:frx=r
A4=l'eF

<, lvl: I'e

i/:PtT::::--::l
3.77

l----+

I
ri
|
---1

i
f

- i

greulate alsec$unii la o to(d axiali Nforlelor exierioare, ea se redLlce ?n centrul de p 9i un cuptu M Pi, unde e este;tc-entfrc'rt-1tea-q-yngtYltje-aplicatie *,t91 interioare. =' Ciind Punctul de -(fig.3.78) se genereazd

t:
I

il I-

s im p

5 sg_!odq_?xj ale.

:-l J :l

r-Pc
I
'I
l'

t_
l

'.i

It-*:l

')

&

:
i '|ry'v' rta a t3 ^aA

5.2. INCOVOIERTA SIMPLA CU FORTE AXIALE

l
1

5.2.1. Eforturi unitare pe secliunea lransversala

-l

se -face prin Determinarea eforturilor unitare pe -sec{iugea transversala compreslunea SUp,rapunereaefectelorcelordoudso|icitdri(simp|e)componente. no qecfir rnea Ambele genereazi 6ntirrOerea) centrici 9i incovoierea """ trrn"u"tt"l5 eforturi unitare normaie t (fig'3'80)'

i
E

l
!

:!

o'

tr

oL

c
E

,d

-=::-._-= N.-:-M T=T''i-T

:

I t
.J ,i:

unitare La distanla y de axa X , cu semnele coresPynzitoare sensului eforturilor

*
.:/ ;-tl

Al "rtbvAlv
nlv

I
-- :-'-:--

q
T I

I I

--l

! !

E==-. .nn:' i,,- . -

- --- - --

! I

I g t
q

*r=._-.*;*f*j##:a;fl;i4r
"*r]se
-----:_+,
.

- - . ;.-:----- -insumate-pot av.ga a99[9i-semn-(cind-dbmini efectul .=^=_-,-_-,_.qigti+nl-;-q-q-l4ig -all-a1e)--s-au serfln'-difgn-eltc-a-O-dt=OdljiA=-fleclttF-mpm-entutiii'+nG6voie.tor).' !!o;!?=. -r-\ -..-l (stalpi,- grqe "g!9): e-$t- ^l^:'l, ,ir^ .{in q!91t''1."ur*r.r*t"E Li_ *rpr"slun9-,e19p.t1iqj1

5.2.2. Se

ji

,-f

h
H g 9!
H

i; E

t
I !
h

I L
-,

[
l: -'

,-i

r-rI --L,

lH
[:

- rt .

!'
|, t-b

1-

=... 1.

l-

ffi
'l

ij'

I I
P
lupl icata
it1 P t

['

'(uytlicatu

in P)

,\/:t=.j'.jt,,

fig 382
Cele ir:et eforturr sectronaie (N, Mx, My) le corespund eforturi unitare normale . lntr-un punct curent al seciiunii, efoi-rul unitar corespunzaior solicitarii co;npusd se obtine prin insumarea eforturiior unitare corespunzatoare fiecirei soliciiari simpie: ___nr_Mx+_my I L L_
L

ln! nr rnntr rl rr'| 1v tll fi/ \/\r.t/t ll Hur rv(u'

-=+ L-'-lr.),-4, -

N !-1'--Mx
Aixlx

Mj,

=- -----:-l Ix A Ix- ------X

F Pvo

Pxo

ati

li j

;,r:'

'

5.3.2. Fxa

neutr}

-="'.'

5.3.2.1. Ecuatia axei neutre. Axa neutre este locul geometric al punctelor cu

eforturiunitarenUle.Dinconditiat=0rezLj|te6cua!ia.axei:

:io
-\

. \Sl

-:=

t.
lJ

\)( )

ii.4o

;^^^.l

-!

-1

U.AU

Axa neutra este o oreaptd care taie axele de referinii a-flatE in cen-liu[d-e greutate at sectrunri (flg.3.93)

la

disiantele a Si b de crrqinea

-->
"rr

fig. 3.83

5.3.2.2. Pro

ile axei neutre.

A. lnfucdt, conform rela$ilor (3.46), ta valon pozitive ale coordonatelor xo, yo; corespund valori negative ate distanfelor.a gi.b, fa,ti de puncfu!de aptica[ie a fo4ei, . ''axa neutrd se aflE ce cearartd parte a centru[ri de g-reutaie ifig-.3.ga). , -,, ...

'

- g: Punctelor de aplicafe-a fo4ei anatJpe'o'dreapti greutate le corespund axe neutre parafele, cdci

*t1rg"* prin centrut de*

:l

fig

3.84

fln 3 85
C. Punctelor de aplicalie ale fortei aflate pe o dreaptd iate le cores
trono nrin

:r)*

nn<xh

rrY. v.uv

dreptunghiulard cjin flg. 3.88, bu dimensiunile_lat0rilor B gi H.

5.3.4.3. Sinrburele central

al

unei--secljuni dreptungiulslg, fis - sectiunea

(.1

\/a,

/-

_--

l,

D-.-;+i^: u.rLrcr 4

'H/2)'

[]7 3 ?Xei neutru. tangenia la una drn laturije iLccrespunde punctul i.iuzpiir.lie

a fortei,

C"."ti;:J;c!iunii

mr

(eu a

ua!

p.-J3

RHH yu-t) _,tt

,l

it

5r""tiH

fftr%]ilil,i;""sentd

ra una din iaturire mari aie sectiunii, ii corespunde

t-::! l:'l ----

i!

0,,."u,ffitr"X[itf ff,i""t;:[# j::iJil.Jurui

I

A, punctur de apricalie a ro4e-

aozitie - [ u,lcieioi' sirnetrrce s6rnbtlrile central.

si

; si 1

si--seg@g-enEl-?2

i.

t-'1:,are -:-1: 9;

Acesia este un romb cu diagonaleie eQile cu o treime din luncrmea laiurtlot' dreotunghrului (fi9. 3.891

53.4.4. Samburele cenrral al unei secliuni circuiale esie un csrc cu Ctamet:ul eqal cu un sfert din dlanletrul sectiunri (fig. 3 90 si 3 91)'

g
E

61

zrD'

& a

t
tv
I

4 _D D8

i.-:

:J' j' II ... __.:1:i, -.....:1- - lYi - I- :- I

+-

--l

I W

,:=-

:l

1,1',t1'=l

rrl ,^ t't /'l -l_:_._<:>.=.*-=L -*L --'-f rl:Yrl :-; -l I l' i--l : i l__lrl lr ?T \*t L
i*---i: I -! t,

I I -r
*s

| :i-_l Itl <..---: ,-7--

EJ

uwlllffilll
-*qr,r rrrr a!-!J
Fig. 3

L--ifJr:'.IJ i I
':
It',

-J '1=

^I. 3C

ffl\i,lllG,,,",lllLt,',", \.rr,
,fo

l|I R }.U \r,. c?

\
F "& L

92

Fig. 3 93

b5
6
E

Suprafala zonei active gi valoarea efortului unitar maxim se Ceternrind dinE" determi T condilia oa foila P, apiicatd exentric Ai rezultanta R a volumului oe presiuni sE1 Jt de presi formeze un sistem echilibrat. Dagi P cqf.ca_ pg unq din axelq ce qLmetrie ;i; ;nei"k :^'T?J'.j. al fundalii dreptunghi,l-ie, la distanta C de marginea fundaliei (fig. 3.93), ldtimea zoneif 33), ldtimea

'

activeested=3c. -----=rn

E.

iar efortul unitar maxim, de

doui ori mai mare decdt efortul metliu

bd
- --. '

I -h

-.8

r
"y
-:,-F

i{ IJ
L:J

t7';,t2{-{. N lVq )'. ,-2.,i - :t. ',-i,)t..| -,..

_

--:-'

-----

---.:--

, F:l I '-l

'.._.-'

}\J

ii

- ----- --'-:-'. '-- . -. f'r,l-1" ---: ,1* ftr,r,Jd,,u / --a;'i:O/J' -e! . l./i-i:..:t'l{_ 'd r .. /.'-.,-;/t!

i:'r.a'-'.- j:'
-r , '
!

--

-T r* i_l
.

- - ri
-!-

=..E ,l.Fr

.-.]
l-!

ri ll

UUfoY A! ./.ttti5 -.-' tl /t - t/ a

I

| \

L --E
E

f-l
''1-f-

..

rl
J

4u:T-. 4-( .L/

r'ayid{

-.8

:l :Uts.

il

r-;