Casa Mila

( Arhitect Antonio Gaudi) 1. COMPOZITIA URBANA

determinarea traseelor: CASA SE AFLA IN INTERSECTIE, ARE UN TROTUAR FOARTE LAT IN FATA, si este retrasa destul de mult de la sosea astfel incat arhitectul sa aiba loc de joaca cu suprafetele verticale dea lungul etajelor, fara a deranja trecatorii. - CONSTRANGERILE DE SIT : 2 cladiri deja existente cu laturile llipite de casa Mila constituite din CALCANI: casa Mila fluidizeaza legatura dintre acestea. - Punctele cardinale insorirea o Dpdv al INSORIRII, fatada cea mare este spre rasarit... luminata mare parte a zilei, cea mica fiind in luminate la apus. Curtile interioare sunt luminate la amiaza, iar fatada din spate aflata spre nord, este in umbra toata ziua, fiind adapostita si de pozitia catre strada, dar si de cantitatea delumina primita. Casa este gandita ca incaperile aflate pe nord sa fie cat mai putine, astfel ca fata din nord este cea mai stransa spatial, si cea mai ingesuita, ascunsa de vederea de la strada... fiind dosita in spate. o Partea cu bucatarii, spatii de depozitare, bai si spatii tenhice se afla lipita de ambii calcani, unde este lipsita de lumina de pe un intreb perete. - Desi cu o arhitectura clara, organica, total aparte fata de cea a cladirilor printre care a fost amplasata, Casa Mila, prin conceptul de fluidizare pe care il exprima prin fiecare mic detaliu am constructiei , reuseste sa unifice in mod evident fronturile din colturi. Nu sparge unitatea arhitecturala, facand o trecere in tre cei doi calcani de care e lipita asemeni unei ape curgatoare. 2. OBIECTUL IN SINE

In sectiune : schite cu : o Axa verticala de simetrie care imparte spatiul in doua unitati frumos articualte prin fluiditatea etajelor ce se suprapun pana la cupolele de pe terasa. In sectiune cladirea se arata FIXA, STABILA cu un CLAR EFECT GRAVITATIONAL. o Axe orizontale succesive, una deasupra celeilalte, care randuiesc bine spatiile pe verticala. Etajele sunt bine iar circulatia intre ele este asigurata prin scarile din curtile interioare. Asezate ca niste benzi, etajele par a fi strans untite unul peste altul asigurand un efecte gravitational, de putere si stabilitate, dar in acelasi timp de ascensiune catre varful cupolelor. o partea plina a sectiunii se incadreaza intrun patrat, de asemenea simbol al simbol al Pamantului, al stabilitatii; o Partea de sus este un sfert din patratul de baza in care se incadreapa cupolele. - In plan : schite cu : o Axele cardinalelor par a fi diagonalele dreptunghiului in care incadram planul cladirii. Compartimentarea interioara pare a fi o tesatura ce leaga laolalta spatiul spart rpin cele doua curti interioare. o Evident, circulatia se face in jurul curtilor interioare, de acolo facanduse accesul la fiecare etaj de pe holurile circulare. 3. RELATIA EXTERIOR-INTERIOR - Fatada principala, cea de la strada, creioneaza o cladire compacta. Printrun ritm bine deifnit deschide interiorul. - De la parter, din holul de intrare, arhitectura interioara creaza un efect gravitational puternic datorita compartimentarii fratcionate care sta bine definit la baza cladirii, in schimb pe masura ce ajungem in curtile interioare, efectul devine acendent: arhitectul propune goluri pe verticala. - Dea lungul traseului, de pe scara interioara observam galerii fara fereste, sapate in cladire, ce creaza un efect de imbinare si fluidizare al int cu ext, printrun spatiu de transfer in care aer loc conversia int-ext. - In zona superioaara a cladirii putem observa cum , prin curbare, planul de acoperire si cel vertical devin unul si acelasi, iar efectele coincid: usurare a intregii mase, ascendent. - Aflat in curte interioara, se observa o puternica directionare ascendenta. - Se observa o curgere verticala ce creaza un efect ascensional puternic: un coridor de lumina prin pardoseala de sticla a balcoanelor. Privit de jos, aceasta imagine are efect de cascada de lumina. - In ciuda faptului ca Gaudi a tratat cu o atentie speciala partea structurala a aceste cladiri, esteticul nu a fost neglijat, el nascanduse din conceptul de inginerie. Claritatea linilor curbe si a planurile valurite plasticizeaza imaginea PUR STRUCTURALA prin jocul de umbre ce dezvaluie un adevarat spectacol pe fatade. - Suprafetele verticale se retrag curbat, in inflexiuni opuse ce creaza nenumarate registre orizontale creand un intreg joc ce speculeaza si aranajarea in plan a camerelor . - Jocul fatadei este diferit fata de cel al eclecticilor care aveau fatade ine definite si anume aici planurile intra si ies de la o limita medie a planului sau din spatiul compact al cladirii

GAUDI reinterpreteaza elementele si motivele decorative din art nouveau pur structural in renasterea catalana. Din imaginea pura a structurii neascunse si transformarea ei in elemente decorative se obtine un plasticism deosebit la casa Mila.