Sunteți pe pagina 1din 225

CE NE INVATA n realitate BIBLIA?

CE NE INVATA n realitate BIBLIA?


NUMELE

Provenien ta fotografiilor: pagina 7: prin amabilitatea American Bible Society pagina 19: Pamantul: fotografie NASA paginile 2425: fotografie OMS de Edouard Boubat paginile 8889: explozie: pe baza unei fotografii USAF; copil: pe baza unei fotografii OMS de W. Cutting

5 2005 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania What Does the Bible Really Teach? Toate drepturile rezervate 5 2005 Wachtturm Bibel- und Traktat-Gesellschaft der Zeugen Jehovas, e. V., Selters/Taunus Ce ne nva ta n realitate Biblia? Alle Rechte vorbehalten Tiparita n 2011 Aceasta publica tie nu este de vanzare. Ea face parte din lucrarea mondiala de instruire biblica, sus tinuta prin dona tii. Daca nu exista alta indica tie, pentru versetele din Scripturile ebraice s-a folosit Cornilescu, 1996 conform ortografiei actuale , iar pentru cele din Scripturile grece sti s-a folosit Scripturile grece sti cre stine Traducerea lumii noi, 2000. Sigla NW indica New World Translation of the Holy Scriptures With References, 1984. What Does the Bible Really Teach? Romanian (bh-M) Made in Germany Tiparita n Germania Druck und Verlag: Wachtturm-Gesellschaft, Selters/Taunus

CUPRINS
CAPITOLUL PAGINA

Asa a vrut Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 3 1. Care este adevarul despre Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 8 2. Biblia, o carte de la Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 18 3. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 9 9 9 27 4. Cine este Isus Cristos? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 37 5. Rascumpararea: cel mai pretios dar de la Dumnezeu 9 9 9 9 47 6. Unde sunt mortii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 57 7. O sperant a reala pentru cei dragi care au murit 9 9 9 9 9 9 9 66 8. Ce este Regatul lui Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 76 9. Traim noi n ultimele zile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 86 10. Creaturile spirituale Cum ne influenteaza ele? 9 9 9 9 9 9 96 11. De ce permite Dumnezeu suferinta? 9 9 9 9 9 12. Ce mod de viat a i place lui Dumnezeu 9 9 9 13. Punctul de vedere divin cu privire la viat a 14. Cum poti avea o viat a de familie fericita 9 9 15. Ce nchinare aproba Dumnezeu? 9 9 9 9 9 9 9 9 16. Sustine cu fermitate nchinarea adevarata 9 17. Apropie-te de Dumnezeu n rugaciune 9 9 9 9

9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 106 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 115 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 125 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 134 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 144 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 154 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 164

18. Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 174 19. Ramai n iubirea lui Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 184 Apendice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 194

Asa a vrut Dumnezeu?


INDIFERENT ca citesti un ziar, te uiti la televizor sau asculti radioul, afli numai stiri despre crime, razboaie si terorism! Gandeste-te, de asemenea, la propriile tale probleme. Poate ca te lupti cu o boala sau suferi din cauza mortii unei persoane dragi. Te simti, probabil, la fel ca bunul Iov, care a spus ca era cufun dat n amaraciune. Iov 10:15. Intreaba-te: Asa a vrut Dumnezeu sa fie via ta mea si a ntregii omeniri? Unde pot gasi ajutor pentru a face fat a problemelor? Putem spera ca va fi vreodata pace pe pamant? Biblia ne ofera raspunsuri satisfaca toare la aceste ntrebari.

BIBLIA NE ARATA C A DUMNEZEU VA ADUCE PE PAMANT URMATOARELE SCHIMBARI:


El va sterge orice lacrima din ochii lor, si moartea nu va mai fi; nici jale, nici strigat, nici durere nu vor mai fi. Revela tia 21:4

Schiopul va sari ca un cerb si limba mutului va canta. Isaia 35:6

Se vor deschide ochii orbilor. Isaia 35:5

To ti cei din mormintele de amintire . . . vor ie si afara. Ioan 5:28, 29

Nici un locuitor nu [va] zice: Sunt bolnav! Isaia 33:24

Va fi bel sug de grane n tara. Psalmul 72:16

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

TRAGE FOLOASE DIN INVATATURILE BIBLIEI Nu te grabi sa respingi aceste schimbari, gandindu-te ca sunt prea frumoase ca sa fie adevarate. Dumnezeu promite ca va realiza aceste condi tii, iar Biblia ne spune si cum. Dar Biblia este folositoa re si n alte privin te. Ea ne arata cum putem avea o via ta plina de satisfac tii nca de pe acum. Gan deste-te o clipa la griji le si la necazurile tale, cum ar fi problemele financiare, familiale, de sanatate sau moartea cuiva drag. Biblia ne poate ajuta sa facem fa ta necazurilor din prezent si ne aduce multa mangaie re oferindu-ne raspunsul la ntrebari precum: Cum putem face fa ta ngrijorarilor vie tii? Cum putem avea o via ta de familie mai fericita? Ce se ntampla cu noi cand murim? Ii vom revedea vreodata pe cei dragi care au murit? Ce dovezi avem ca Dumnezeu si va duce la ndeplinire promisiunile referitoare la viitor? De ce suferim?

A sa a vrut Dumnezeu?

Simplul fapt ca citesti aceste pagini arata ca vrei sa afli ce ne nva ta Biblia. Cartea de fa ta te va ajuta n acest sens. Observa ca la subsolul paginilor exista ntrebari aferente paragrafelor. Cand studiaza Biblia cu Martorii lui Iehova, milioane de oameni apreciaza aceasta metoda bazata pe n trebari si raspunsuri. Speram ca si tu o vei aprecia. Studi erea Bibliei este o experien ta captivanta, care ti va aduce multe satisfac tii. Fie ca Dumnezeu sa te binecuvanteze n timp ce ti nsusesti ceea ce ne nva ta n realitate Biblia!

FAMILIARIZEAZA-TE CU BIBLIA TA
BIBLIA este alcatuita din 66 de car ti si scrisori care, la ran dul lor, pentru a fi mai usor de consultat, sunt mpar tite n capitole si versete. Cand se mentioneaza un verset, prima cifra arata capitolul car tii biblice sau al scrisorii, iar urma toarea, versetul. De exemplu, textul biblic 2 Timotei 3:16 nseamna a doua scrisoare catre Timotei, capitolul 3, versetul 16. Te vei familiariza repede cu Biblia ta cautand versetele mentionate n aceasta publicatie. In plus, ncearca sa-ti faci un program zilnic de citire a Bibliei. Citind cate 35 capi tole pe zi, poti parcurge ntreaga Biblie ntr-un an.

CAPITOLUL 1

Care este adevarul despre Dumnezeu?


Ii pasa ntr-adevar lui Dumnezeu de tine? Cum este el? Are un nume? Este posibil sa te apropii de el?
AI OBSERVAT cum pun copiii ntrebari? Multi dintre ei nici nu vorbesc bine ca si ncep sa puna ntrebari. Te pri vesc cu ochi mari, iscoditori, si vor sa stie: De ce e cerul albastru? De ce stralucesc stelele? Cine a nvatat pasarile sa cante? Nu e ntotdeauna usor sa raspunzi la astfel de n trebari. Chiar si cel mai bun raspuns poate fi urmat de nca o ntrebare: De ce? 2 Nu numai copiii pun ntrebari. Pe parcursul vietii, cu totii punem ntre bari. Vrem sa stim ncotro sa ne ndrep tam, ce pericole sa evitam sau, pur si simplu, dorim sa ne satisfacem o curiozitate. Cu toate acestea, multi oa meni par a nu-si mai pune nici un fel de ntrebari, mai ales ntrebarile fundamentale ale vietii. Sau nu mai cauta raspuns la ele. 3 Gandeste-te la ntrebarea de pe coperta, la ntrebarile din
1, 2. De ce este bine de multe ori sa punem n trebari? 3. De ce renun ta mul ti sa caute raspunsul la cele mai importante ntrebari?

Care este adevarul despre Dumnezeu?

prefata cartii sau la cele de la nceputul capitolului. Ele sunt doar cateva dintre cele mai importante ntrebari pe care le poti pune. Insa multi oameni au renuntat sa caute raspunsul la ele. De ce? Putem gasi acest raspuns n Biblie? Unora li se pare ca raspunsul Bibliei este greu de nteles. Altora le este frica sa puna ntrebari ca sa nu se faca de ras. Iar altii cred ca numai nvat atorii si conducatorii religiosi cunosc raspunsul la astfel de ntrebari. Tu ce parere ai? 4 Cu siguran a, tu doresti sa gasesti raspuns la ntrebat rile fundamentale ale vietii. Fara ndoiala ca te ntrebi uneori: Care este scopul vietii? Sa fie oare viata asta totul? Cum este n realitate Dumnezeu? Este bine sa-ti pui astfel de ntrebari si sa nu renunti pana nu gasesti raspunsuri convingatoare si demne de ncredere. Bine cunoscutul n vat ator Isus Cristos a spus: Continuati sa cereti, si vi se va da; continua ti sa cauta ti, si veti gasi; continuati sa bate ti, si vi se va deschide. Matei 7:7. 5 Daca si tu vei continua sa cauti raspunsul la ntreba rile fundamentale ale vietii, vei avea parte de multe sa tisfactii (Proverbele 2:15). Indiferent ce ti-au spus al tii, aceste raspunsuri exista si le poti gasi. Unde? In Biblie. Ele sunt usor de n teles. Mai mult decat atat, ti ofera speran t a si bucurie. Te pot ajuta sa ai o viat a reusita nca de pe acum. Sa analizam pentru nceput o ntrebare care i pre ocupa pe mul ti oameni. ESTE DUMNEZEU INDIFERENT SI INSENSIBIL? Mul ti oameni cred ca da. Daca lui Dumnezeu i-ar pasa de noi, lumea ar fi cu totul altfel, spun ei. Lumea din jurul nostru e sfasiata de razboaie, ura si necazuri. In
6

4, 5. Care sunt cateva dintre ntrebarile fundamentale ale vie tii, si de ce trebuie sa cautam raspunsul la ele? 6. De ce cred mul ti ca Dumnezeu este indiferent la suferin ta oamenilor?

10

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

plus, cu to tii ne mbolnavim, suferim sau pierdem n moarte pe cineva drag. De aceea, multi se ntreaba: Daca lui Dumnezeu i-ar pasa catusi de putin de noi si de pro blemele noastre, n-ar pune el capat acestor situatii? 7 Dar si mai grav este ca unii nvatatori religiosi i fac pe oameni sa creada ca Dumnezeu este insensibil. De ce? Deoarece cand au loc tragedii, ei zic ca asa vrea Dumne zeu. De fapt, acesti nvat atori dau vina pe Dumnezeu pen tru toate lucrurile rele care se ntampla. Acesta sa fie nsa adevarul despre Dumnezeu? Ce ne nvat a n realitate Bi blia? In Iacov 1:13 gasim raspunsul: Nimeni, cand este n ncercare, sa nu zica: Sunt ncercat de Dumnezeu. Caci Dumnezeu nu poate fi ncercat cu lucruri rele si el nsusi nu ncearca pe nimeni n felul acesta. Asadar, Dumnezeu nu este niciodata cauza rautatii din lume (Iov 34:1012). E adevarat, el permite unele lucruri rele. Insa exista o mare diferen ta ntre a permite un lucru si a-l cauza. 8 Gandeste-te, de exemplu, la un tata ntelept si iubitor al carui fiu, desi adult, locuieste nca n casa parinteasca. Cand nsa fiul se razvrateste si se hotaraste sa plece de-aca sa, tatal nu se opune. Baiatul ncepe sa duca o viat a ne chibzuita si ajunge n mare ncurcatura. Este tatal cauza problemelor lui? Binenteles ca nu (Luca 15:1113). In mod asemanator, Dumnezeu nu s-a opus cand oamenii au ales un mod de via ta nechibzuit, dar el nu este cauza pro blemelor care au urmat. Deci nu este corect sa dam vina pe Dumnezeu pentru toate necazurile cu care se confrun ta omenirea.
7. a) Cum i-au facut unii nva tatori religio si pe mul ti oameni sa crea da ca Dumnezeu este insensibil? b) Ce ne nva ta n realitate Biblia despre necazurile cu care ne confruntam? 8, 9. a) Cum ai putea ilustra diferen ta dintre a permite rautatea si a o cauza? b) De ce nu ar fi corect sa criticam decizia lui Dumnezeu de a le permite oamenilor sa se razvrateasca?

Care este adevarul despre Dumnezeu?


9

11

Dumnezeu le permite oamenilor s a urmeze un mod de viat a gresit din motive ntemeiate. In calitate de Crea tor ntelept si puternic, el nu este obligat sa ni le explice. Totusi, din iubire, el o face. In capitolul 11 vei afla mai multe despre motivele pentru care Dumnezeu permite rautatea. Fii sigur nsa ca Dumnezeu nu este vinovat de problemele pe care le avem. Dimpotriva, el ne ofera spe ranta sigura ca lucrurile se vor rezolva! Isaia 33:2. 10 De asemenea, Dumnezeu este sfant (Isaia 6:3). El este pur si curat, fara urma de rautate. Ne putem ncrede n el din toata inima. Nu acelasi lucru se poate spune nsa si despre oameni, care se lasa uneori corupti. Chiar si cele mai cinstite personalitati ale lumii sunt neputincioase n fata raului cauzat de oamenii nelegiuiti. Dar Dumnezeu este atotputernic. El poate si vrea sa puna capat rauta tii. Cand va trece la actiune, Dumnezeu va nlatura rautatea pentru totdeauna! Psalmul 37:911.
CE SIMTE DUMNEZEU FATA DE NEDREPTATILE PE CARE LE SUFERIM? 11 Dar ce simte ntre timp Dumnezeu cand vede situa tia lumii si problemele tale personale? Biblia ne nvat a ca Dumnezeu iubeste dreptatea (Psalmul 37:28). Asadar, el este profund interesat de bine si de rau. El uraste orice for ma de nedreptate. Biblia ne mai arata ca, n trecut, Dum nezeu S-a mahnit n inima Lui cand rautatea a umplut pamantul (Geneza 6:5, 6). El nu s-a schimbat (Maleahi 3:6). Nici acum nu suporta sa vada suferintele din lume. Nu suporta sa-i vada pe oameni suferind. Biblia ne n deamna sa ne aruncam toate ngrijorarile asupra lui, caci el se ngrijeste de noi. 1 Petru 5:7.
10. De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va pune capat rauta tii? 11. a) Ce simte Dumnezeu fa ta de nedrepta tile de pe pamant? b) Ce simte Dumnezeu cand vede ca suferi?

12
12

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

De ce putem fi siguri ca Dumnezeu nu suporta sa-i vada pe oameni suferind? Sa mai examinam o dovada. Bi blia ne nva ta ca omul a fost creat dupa imaginea lui Dum nezeu (Geneza 1:26). Prin urmare, avem calitati pentru ca Dumnezeu are calita ti. De exemplu, nu te doare cand vezi oameni nevinova ti suferind? Fii sigur ca pe Dumnezeu l doare si mai mult. 13 Cel mai frumos lucru la noi, oamenii, este capacitatea de a iubi. Si aceasta ne spune ceva despre Dum nezeu. Biblia ne nvat a ca Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:8). Iubim pentru ca Dumnezeu iubeste. Te ndeamna iubirea sa pui capat suferintei si ne dreptatii din lume? Daca ai avea Cand vrei ca cineva sa te puterea necesara, ai face-o? Binente cunoasca, i spui les! Fii sigur atunci ca Dumnezeu cum te cheama, nu? In Biblie, Dumnezeu va nlatura suferinta si nedreptatea. Promisiunile mentionate n prefata ne spune cum l cheama cartii nu sunt simple visuri sau spe rante desarte. Promisiunile lui Dum nezeu se vor mplini negresit! Totusi, pentru a avea ncredere n ele, trebu ie sa cunosti mai multe despre Dum nezeul care le-a facut. DUMNEZEU VREA SA-L CUNOSTI 14 Ce faci cand vrei ca cineva sa te cunoasca? Ii spui cum te cheama, nu?
12, 13. a) De ce avem calita ti, precum iubi rea, si ce efect are iubirea asupra modului n care privim lumea? b) De ce putem fi siguri ca Dumnezeu va nlatura problemele omenirii? 14. Care este numele lui Dumnezeu, si de ce trebuie sa-l folosim?

Biblia ne nva ta ca Iehova este un Dumnezeu iubitor si Creatorul universului

Dar pe Dumnezeu cum l cheama? Multe religii nvat a ca numele lui este Dumnezeu sau Domnul, dar acestea nu sunt nume proprii, ci titluri, cum ar fi rege si presedinte. Biblia ne arata ca Dumnezeu are multe ti tluri, printre care si Dumnezeu si Domnul. Insa Bi blia ne mai nvat a ca Dumnezeu are un nume personal: Iehova. Chiar Iehova spune la Exodul 6:3: Eu M-am aratat lui Avraam, lui Isaac si lui Iacov, ca Dumnezeul Cel Atotputernic; dar n-am fost cunoscut de ei sub Numele Meu ca DOMNUL [Iehova, nota de subsol]. Daca nu mele Iehova nu apare n Biblia ta, consulta apendicele

14

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

de la paginile 195197 pentru a afla motivul. Adevarul este ca numele lui Dumnezeu apare de mii de ori n ma nuscrisele vechi ale Bibliei. Asadar, Iehova doreste sa-i cunosti numele si sa-l folosesti. S-ar putea spune ca Dumnezeu vrea sa faci cunostint a cu el prin intermediul Bibliei. 15 Dumnezeu si-a luat un nume semnificativ. Nume le sau, Iehova, semnifica faptul ca Dumnezeu si poate duce la ndeplinire toate promisiunile si obiectivele.1 Numele lui Dumnezeu este unic. Nimeni nu mai poar ta acest nume. Iehova este unic si n alte privinte. In care?
1 Pentru mai multe informa tii despre semnifica tia si pronun tia numelui lui Dumnezeu, vezi apendicele de la paginile 195197. 15. Ce semnifica numele Iehova?

Iubirea pe care o are un tata bun fa ta de copiii sai oglinde ste iubirea si mai mare pe care o are Tatal nostru ceresc fa ta de noi

Care este adevarul despre Dumnezeu?

15

16 In Psalmul 83:18 se spune despre Iehova: Numai Tu . . . esti Cel-Prea-Inalt peste tot pamantul! In plus, Ie hova este singurul numit Atotputernic. Revela tia 15:3 declara: Mari si minunate sunt lucrarile tale, Iehova Dumnezeu, Atotputernicule. Drepte si adevarate sunt cai le tale, Rege al eternitatii. Titlul Atotputernic ne arata ca Iehova este cea mai puternica fiint a din univers. Pu terea sa este fara egal, este suprema. Expresia Rege al eter nitatii ne arata ca Dumnezeu este unic si dintr-un alt punct de vedere. Numai el exista dintotdeauna. In Psalmul 90:2 se spune: Din vesnicie n vesnicie, Tu esti Dum nezeu. Nu esti cuprins de admira tie cand te gandesti la acest lucru? 17 Iehova mai este unic ntr-o privinta. El este singurul Creator. In Revela tia 4:11, putem citi: Tu esti demn, Ieho va, da, Dumnezeul nostru, sa primesti gloria si onoarea si puterea, pentru ca tu ai creat toate lucrurile si datorita vointei tale ele au existat si au fost create. Tot ceea ce exis ta fiin tele spirituale din cer, stelele de pe bolta cereasca, fructele pomilor si pestii din ape exista datorita Cre atorului nostru, Iehova!
NE PUTEM APROPIA DE IEHOVA? Unii oameni se simt putin intimidati cand citesc de spre calitatile impresionante ale lui Iehova. Li se pare ca Dumnezeu este mult prea departe de ei, ca nu s-ar putea apropia niciodata de el sau ca sunt prea nensemnati pen tru un Dumnezeu atat de maret. Dar asa sa fie oare? Bi blia ne nva ta exact contrariul. Ea spune despre Iehova: De fapt, [el] nu este departe de nici unul dintre noi
18

16, 17. Ce ne spun despre Iehova titlurile: a) Atotputernic, b) Rege al eternita tii si c) Creator? 18. De ce cred unii ca nu se vor putea apropia niciodata de Dumne zeu, dar ce ne nva ta Biblia?

16

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

(Faptele 17:27). Biblia chiar ne ndeamna: Apropiati-va de Dumnezeu, si el se va apropia de voi. Iacov 4:8. 19 Dar cum te poti apropia de Dumnezeu? Mai ntai de toate, continua sa faci ceea ce ai nceput, adica sa nveti despre Dumnezeu. Isus a spus: Aceasta nseamna viat a vesnica: ca ei sa asimileze cunostint a despre tine, singurul Dumnezeu adevarat, si despre acela pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). Da, potrivit Bibliei, cunostin ta despre Iehova si Isus duce la viat a vesnica! Asa cum am nvatat, Dumnezeu este iubire (1 Ioan 4:16). Iehova mai are multe calitati care ne atrag. De exemplu, Biblia spune despre Iehova ca este un Dumnezeu plin de ndu rare si milostiv, ncet la manie, plin de bunatate si adevar (Exodul 34:6). El este bun si gata sa ierte (Psalmul 86:5). Dumnezeu este rabdator (2 Petru 3:9). Este loial (Revela tia 15:4). Pe masura ce vei citi Biblia, vei vedea cum a ma nifestat Iehova aceste calitati, precum si multe altele. 20 E adevarat ca Dumnezeu nu poate fi vazut, deoarece este un spirit invizibil (Ioan 1:18; 4:24; 1 Timotei 1:17). Totusi, nvat and despre el din Biblie, l poti cunoaste asa cum este n realitate. Potrivit cuvintelor psalmistului, vei putea sa privesti frumusetea DOMNULUI (Psalmul 27:4; Romani 1:20). Cu cat nveti mai mult despre Iehova, cu atat ti se va parea mai real si vei gasi mai multe motive sa-l iubesti si sa te apropii de el. 21 Vei n telege treptat de ce ne ndeamna Biblia sa-l con sideram pe Iehova Tatal nostru (Matei 6:9). Nu numai pen tru ca ne-a dat via ta, dar si pentru ca doreste sa ne bucuram de cea mai buna via ta, lucru pe care orice tata iubitor l do 19. a) Cum putem ncepe sa ne apropiem de Dumnezeu, si cu ce fo loase? b) Ce calita ti ale lui Dumnezeu te atrag cel mai mult? 2022. a) Intrucat nu-l putem vedea pe Dumnezeu, nseamna oare ca nu ne putem apropia de el? Explica. b) Ce te-ar putea ndemna unele persoane bine inten tionate, dar ce ar trebui sa faci?

Care este adevarul despre Dumnezeu?

17

reste copiilor sai (Psalmul 36:9). De asemenea, Biblia ne n va ta ca oamenii pot fi prieteni cu Iehova (Iacov 2:23). Gandeste-te: Po ti fi prieten cu Creatorul universului! 22 Pe masura ce vei nva ta mai multe din Biblie, s-ar pu tea ca unele persoane bine intentionate sa te ndemne sa ntrerupi studiul. Probabil, ele si fac griji ca-ti vei schim ba convingerile. Nu permite nimanui sa te mpiedice sa te bucuri de cea mai valoroasa prietenie existenta! 23 Binen teles, s-ar putea sa nu n telegi unele lucruri la n ceput. Ai nevoie de umilin ta ca sa ceri ajutor, dar sa nu- ti fie rusine sa o faci. Isus a spus ca este bine sa fim umili ase menea copiilor mici (Matei 18:24). Iar copiii, asa cum bine stim, pun o mul time de ntrebari. Dumnezeu doreste ca tu sa gasesti raspunsul. Unele personaje ale Bibliei au dorit sa nve te despre Dumnezeu si au fost laudate pentru aceasta. Ele au examinat cu aten tie Scripturile ca sa se asigure ca lu crurile pe care le nva tau erau adevarate. Faptele 17:11. 24 Cea mai buna metoda de a nvata despre Iehova este studierea Bibliei. Biblia se deosebeste de toate celelalte carti. In ce sens? Vom vedea n capitolul urmator.
23, 24. a) De ce ar trebui sa continui sa pui ntrebari cu privire la lu crurile nva tate? b) Ce vom analiza n capitolul urmator?

CE NE INVATA BIBLIA? Lui Dumnezeu i pasa de tine. 1 Petru 5:7. Numele personal al lui Dumnezeu este Iehova. Exodul 6:3. Iehova te invita sa te apropii de el. Iacov 4:8. Iehova este iubitor, bun si plin de ndurare. Exodul 34:6; 1 Ioan 4:8, 16.

CAPITOLUL 2

Biblia, o carte de la Dumnezeu


Prin ce se deosebeste Biblia de toate celelalte car ti? Cum te poate ajuta Biblia sa faci fa ta problemelor? De ce po ti avea ncredere n profe tiile Bibliei?
ITI AMINTESTI ce-ai sim tit cand ai primit un cadou deose bit de la un prieten drag? Probabil ca ai fost foarte bucuros. Gestul ti-a miscat inima. De fapt, un cadou ti spune ceva de spre cel care ti l-a oferit: ca pre tuieste prietenia ta. Fara n doiala ca i-ai mul tumit prietenului tau pentru cadou. 2 Biblia este un cadou de la Dumnezeu, un cadou pentru care ar trebui sa fim foarte recunoscatori. Aceasta carte unica ne dezvaluie lucruri pe care nu le putem gasi nicaieri altun deva. De exemplu, ea ne spune cum au fost create pamantul, bolta nstelata a cerului, primul barbat si prima femeie. Bi blia con tine principii demne de ncredere care ne ajuta sa fa cem fa ta problemelor si ngrijorarilor vie tii. Ea ne arata cum si va ndeplini Dumnezeu scopul si cum va face el via ta pe pamant mai frumoasa. Ce cadou minunat este Biblia! 3 Biblia este si un cadou care ne misca inima ntrucat ne spune cate ceva despre Cel care ne-a dat-o, Iehova Dum 1, 2. De ce putem spune ca Biblia este un cadou minunat de la Dumnezeu? 3. Ce ne spune despre Iehova gestul lui de-a ne oferi Biblia, si de ce ne misca el inima?

19

Traducerea lumii noi apare acum n multe limbi

nezeu. Prin acest cadou el ne arata ca doreste sa-l cunoastem mai bine. Da, Biblia ne poate ajuta sa ne apropiem de Iehova. 4 Probabil ca, asemenea multor oameni, si tu ai o Biblie. Biblia, sau cel putin o parte din ea, a fost tiparita n peste 2 300 de limbi, astfel ncat poate fi citita de peste 90% din populatia globului. In fiecare saptamana, sunt distribuite n medie peste un milion de Biblii! Intreaga Biblie sau parti din ea au fost tiparite n miliarde de exemplare. Cu siguran t a, nici o alta carte nu se compara cu Biblia n aceasta pri vint a. 5 In plus, Biblia este inspirata de Dumnezeu (2 Timotei 3:16). In ce sens? Chiar ea ne raspunde: Oamenii au vor bit din partea lui Dumnezeu, fiind purtati de spirit sfant (2 Petru 1:21). Sa ilustram: Un om de afaceri i dicteaza o scrisoare secretarei lui. Scrisoarea contine gandurile si indi catiile omului de afaceri, deci este a lui, nu a secretarei. In mod asemanator, Biblia contine mesajul lui Dumnezeu, nu al oamenilor care l-au asternut n scris. Putem spune deci ca
4. Ce anume te impresioneaza privitor la raspandirea Bibliei? 5. In ce sens este Biblia inspirata de Dumnezeu?

20

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ntreaga Biblie este cu adevarat cuvantul lui Dumnezeu. 1 Tesaloniceni 2:13. ARMONIA INTERNA SI EXACTITATEA BIBLIEI 6 Biblia a fost scrisa pe parcursul unei perioade de 1600 de ani. Scriitorii ei au trait n epoci diferite si au provenit din medii diferite. Unii au fost agricultori, pescari si pastori. Altii, profeti, judecatori si regi. Evanghelistul Luca a fost me dic. Chiar daca scriitorii Bibliei proveneau din medii atat de diferite, armonia ei interna s-a pastrat.1 7 Din prima carte a Bibliei aflam cum au nceput proble mele omenirii. Ultima carte ne arata ca ntregul pamant va deveni un paradis, sau o gradina frumoasa. De la nceput pana la sfarsit, Biblia relateaza evenimente petrecute pe par cursul a mii de ani si ne ajuta sa ntelegem cum se m plineste scopul lui Dumnezeu. Armonia ei interna este impresionanta, fiind un indiciu ca aceasta carte provine de la Dumnezeu. 8 Biblia este exacta din punct de vedere stiintific. Ea con tine informatii care depaseau cu mult cunostintele oame nilor din perioada n care a fost scrisa. De exemplu, cartea Leviticul cuprinde legi date poporului Israel din antichita te cu privire la carantina si igien a. Popoarele vecine nu stiau nimic despre astfel de lucruri. In plus, pe vremea cand oamenii aveau tot felul de conceptii gresite cu privire la for ma pamantului, Biblia vorbeste despre el ca despre un cerc sau sfera (Isaia 40:22). Biblia spune cu exactitate ca pamantul este suspendat pe neant (Iov 26:7). Desigur, Biblia nu
1 Unii spun ca Biblia se contrazice, nsa aceasta idee este nentemeia ta. Vezi capitolul 7 al cartii Biblia Cuvantul lui Dumnezeu sau al oa menilor?, publicata de Martorii lui Iehova. 6, 7. De ce este remarcabila armonia interna a Bibliei? 8. Da exemple care sa arate ca Biblia este exacta din punct de vedere stiintific.

Biblia, o carte de la Dumnezeu

21

este un manual de stiint a, dar este foarte exacta cand se re fera la subiecte stiintifice. De fapt, asa ar si trebui sa fie o carte ce provine de la Dumnezeu, nu? 9 Biblia este exacta si din punct de vedere istoric, oferin du-ne informatii demne de ncredere si concrete. Relatarile biblice contin nu numai numele unor persoane, ci si ge nealogia acestora.1 Spre deosebire de istoricii laici, care de multe ori trec sub tacere nfrangerile suferite de popoa rele lor, scriitorii Bibliei sunt sinceri, vorbind deschis atat despre greselile personale, cat si despre cele ale natiunii lor. De exemplu, n cartea biblica Numeri, Moise, scriitorul acestei carti, si recunoaste o greseala grava, pentru care a fost aspru mustrat (Numeri 20:212). O asemenea sinceri tate este rar ntalnita n alte relatari istorice, dar nu si n Bi blie, care este de origine divina. O CARTE PLINA DE INTELEPCIUNE PRACTIC A 10 Fiind inspirata de Dumnezeu, Biblia este utila ca sa n vete, sa mustre, sa ndrepte lucrurile (2 Timotei 3:16). Da, Biblia este o carte practica si vadeste o ntelegere profunda a naturii umane. Acest lucru nu ne surprinde, ntrucat Au torul ei este Creatorul nostru, Iehova Dumnezeu! El ne n telege gandurile si sentimentele mai bine decat noi. Mai mult decat atat, Iehova stie de ce anume avem nevoie ca sa fim fericiti si ce cai trebuie sa evitam. 11 Sa ne gandim la Predica de pe munte a lui Isus o ca podopera a artei de a preda , din Matei, capitolele 57. In
1 Citeste, de exemplu, genealogia detaliata a lui Isus din Luca 3:2338. 9. a) Cum se dovedeste Biblia exacta din punct de vedere istoric? b) Ce ne spune despre Biblie sinceritatea scriitorilor ei? 10. De ce nu ne surprinde faptul ca Biblia este o carte practica? 11, 12. a) Despre ce a vorbit Isus n Predica de pe munte? b) Ce idei practice mai cuprinde Biblia, si de ce sunt sfaturile ei ntotdeauna folo sitoare?

Isaia, scriitorul car tii biblice care-i poarta numele, a prezis caderea Babilonului

aceasta predica, el ne nvat a, printre altele, cum putem gasi adevarata fericire, cum putem rezolva nentelegerile dintre noi, cum trebuie sa ne rugam si cum putem avea o atitudi ne echilibrata fat a de lucrurile materiale. Cuvintele lui Isus sunt azi tot atat de practice si de pline de fort a ca si atunci cand au fost rostite. 12 Unele principii biblice se refera la viata de familie, la obiceiurile de munca si la relatiile cu altii. Principiile con

Biblia, o carte de la Dumnezeu

23

semnate n Biblie li se aplica tuturor, f ara exceptie, iar sfa turile ei ne aduc ntotdeauna foloase. Intelepciunea Bibliei este rezumata n cuvintele rostite de Dumnezeu prin profe tul Isaia: Eu, DOMNUL Dumnezeul tau, te nvat ce este de folos. Isaia 48:17.
O CARTE DE PROFETII In Biblie gasim numeroase profetii, dintre care multe s-au mplinit deja. Sa dam un exemplu: Iehova a prezis prin profetul Isaia, care a trait n secolul al VIII-lea .e.n., ca ora sul Babilon avea sa fie distrus (Isaia 13:19; 14:22, 23). Pro fetia descria n amanuntime cum urma sa se ntample acest lucru. Trupele invadatoare aveau sa sece fluviul care trecea prin Babilon si sa intre n oras fara nici o confruntare ar mata. Si asta nu era totul. Profetia lui Isaia mentiona si numele regelui care urma sa cucereasca Babilonul: Cirus. Isaia 44:2745:2. 14 Aproximativ 200 de ani mai tarziu, n noaptea de 5 spre 6 octombrie a anului 539 .e.n., o armata si-a asezat tabara n apropierea Babilonului. Cine se afla n fruntea ei? Rege le persan Cirus. A fost astfel pregatit cadrul pentru mplini rea unei profetii uluitoare. Urma nsa armata lui Cirus sa invadeze Babilonul fara nici o lupta, asa cum fusese profe tit? 15 Babilonienii aveau un banchet n acea noapte si se sim teau n sigurant a la adapostul zidurilor solide ce mprejmu iau cetatea. Dar, n mod ingenios, Cirus a deviat apele fluviului ce strabatea orasul. Astfel, nivelul apei a scazut re pede permit andu-le oamenilor lui sa treaca prin albia flu viului si sa ajunga la zidurile Babilonului. Cum avea nsa
13

13. Ce amanunte referitoare la cucerirea Babilonului a dat profetul Isaia sub inspiratie divina? 14, 15. Cum s-a mplinit profetia lui Isaia referitoare la cucerirea Babi lonului pana n cele mai mici detalii?

24

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

armata lui Cirus sa treaca de ziduri? Din anumite motive, n acea noapte, portile orasului fusesera lasate n mod im prudent deschise! 16 Profe tia mai spunea despre Babilon: El nu va mai fi lo cuit, nu va mai fi niciodata popor n el, din genera tie n ge nera tie. Arabul nu-si va mai ntinde cortul acolo si pastorii nu-si vor mai tarcui turmele acolo (Isaia 13:20). Profe tia a aratat nu numai ca Babilonul avea sa cada, ci si ca orasul urma sa ramana nelocuit pentru totdeauna. Implinirea aces tor cuvinte este evidenta. Locul anticului Babilon situat la circa 80 km sud de Bagdad, n Irak este pustiu, dovedind ca profe tia rostita de Iehova prin Isaia s-a mplinit: Il voi matura cu matura nimicirii. Isaia 14:22, 23.1 17 Nu-i asa ca, reflectand la profetiile demne de ncrede
1 Pentru mai multe informatii despre profetiile biblice, vezi brosura O carte pentru to ti oamenii, paginile 2729, publicata de Martorii lui Iehova. 16. a) Ce a profetit Isaia despre starea n care avea sa ajunga Babilonul? b) Cum a ajuns Babilonul un loc pustiu, ca mplinire a profetiei lui Isaia? 17. De ce putem spune ca mplinirea profetiilor biblice ne ntareste cre dinta?

Biblia, o carte de la Dumnezeu

25

re ale Bibliei, credinta ni se ntareste? Din moment ce Ieho va Dumnezeu si-a ndeplinit promisiunile din trecut, avem toate motivele sa credem ca si va ndeplini si promisiunea de a transforma pamantul ntr-un paradis (Numeri 23:19). Intr-adevar, avem speranta vietii vesnice pe care Dumne zeu, care nu poate sa minta, a promis-o nainte de timpuri de lunga durata. Tit 1:2.1 CUVANTUL LUI DUMNEZEU ESTE VIU 18 Din ceea ce am analizat pana acum reiese clar ca Bi blia este o carte cu adevarat unica. Dar valoarea ei nu este data doar de armonia interna, exactitatea stiintifica si istorica, n telepciunea practica si profetiile demne de
1 Distrugerea Babilonului este numai una dintre profetiile biblice care s-au mplinit. Alte profetii se refera la distrugerea Tirului si a orasului Ni nive (Ezechiel 26:15; Tefania 2:1315). Profetia lui Daniel vorbeste de spre succesiunea unor puteri mondiale care au urmat dupa Babilon, n tre care Medo-Persia si Grecia (Daniel 8:57, 2022). Pentru o analiza a numeroaselor profetii mesianice care s-au mplinit n persoana lui Isus, vezi apendicele de la paginile 199201. 18. Ce declaratie plina de fort a a facut apostolul Pavel cu privire la cuvantul lui Dumnezeu?

Ruinele Babilonului

26

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ncredere. Apostolul Pavel a scris: Cuvantul lui Dum nezeu este viu si exercita putere si este mai ascutit decat orice sabie cu doua taisuri si patrunde pana acolo ncat separa sufletul de spirit si ncheieturile de maduva lor, si este capabil sa discearna gandurile si intentiile inimii. Evrei 4:12. 19 Studierea cuvantului lui Dumnezeu, sau a mesaju lui sau, din Biblie ne poate schimba viata. Ne ajuta sa ne facem o autoanaliza foarte serioasa. Chiar daca spunem, probabil, ca l iubim pe Dumnezeu, modul n care reac tionam la ceea ce ne nva ta Cuvantul sau inspirat, Biblia, va scoate la lumina adevaratele ganduri si intentii ale ini mii. 20 Intr-adevar, Biblia este o carte de la Dumnezeu. Ea trebuie citita, studiata si pretuita. Arata ca apreciezi acest cadou divin continuand sa-ti adancesti privirea n ea. Fa cand asa vei n telege mai bine scopul lui Dumnezeu cu privire la omenire. In capitolul urmator, vom vedea care este acest scop si cum se va realiza el.
19, 20. a) Cum te poate ajuta Biblia sa-ti faci o autoanaliza serioasa? b) Cum poti arata ca apreciezi Biblia, acest cadou unic de la Dumnezeu?

CE NE INVATA BIBLIA? Biblia a fost scrisa sub inspira tie divina si, prin urmare, este exacta si demna de ncredere. 2 Timotei 3:16. Informa tiile pe care le gasim n Cuvantul lui Dumnezeu sunt practice pentru via ta de zi cu zi. Isaia 48:17. Promisiunile lui Dumnezeu scrise n Biblie se mplinesc negresit. Numeri 23:19.

CAPITOLUL 3

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?


Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la omenire? Cum a fost sfidat Dumnezeu? Cum va fi via ta pe pamant n viitor?
DUMNEZEU are un scop grandios cu privire la pamant. El doreste ca tot pamantul sa fie locuit de oameni fericiti si sanatosi. Biblia spune ca Dumnezeu a sadit o gradina n Eden si a facut sa creasca . . . tot felul de pomi, placuti la vedere si buni de mancare. Dupa ce i-a creat pe primul barbat si pe prima femeie, adica pe Adam si pe Eva, Dum nezeu le-a dat aceasta locuint a frumoasa si le-a spus: Fiti roditori, nmultiti-va, umpleti pamantul si supuneti-l (Geneza 1:28; 2:8, 9, 15). Asadar, Dumnezeu a dorit ca oa menii sa aiba copii, sa extinda aceasta locuint a paradizia ca pe tot pamantul si sa se ngrijeasca de animale. 2 Crezi ca Iehova Dumnezeu si va realiza vreodata scopul de a transforma pamantul n paradis? Iata ce decla ra El: Eu am spus . . . si Eu voi nfaptui (Isaia 46:911; 55:11). Da, Dumnezeu si va ndeplini scopul! El spune ca a creat [pamantul] nu ca sa fie pustiu, ci l-a ntocmit ca sa fie locuit (Isaia 45:18). Ce fel de oameni a dorit Dum nezeu sa locuiasca pe pamant? Si pentru cat timp? Biblia
1. Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant? 2. a) De unde stim ca scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant se va ndeplini? b) Potrivit Bibliei, ce fel de oameni vor trai pentru totdeauna?

28

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ne raspunde: Cei drepti vor stapani pamantul si l vor locui pe vecie. Psalmul 37:29; Revelatia 21:3, 4. 3 Este clar ca aceste lucruri nu s-au realizat nca. Oame nii continua sa se mbolnaveasca si sa moara. Se lupta si se ucid ntre ei. Situa tia de pe pamant nu este nici pe de parte asa cum a dorit-o Dumnezeu! Ce s-a ntamplat? De ce nu s-a realizat scopul lui Dumnezeu? Nici o carte de is torie scrisa de oameni nu ne poate da raspunsul, deoare ce problemele au nceput n cer. UN DUSMAN ISI FACE APARITIA 4 Prima carte a Bibliei ne vorbeste despre un adversar al lui Dumnezeu care si-a facut aparitia n gradina Edenului. El este numit sarpele, desi nu este un simplu animal. Ul tima carte a Bibliei arata ca el este cel numit Diavol si Sa tan, care induce n eroare ntregul pamant locuit. El mai este numit sarpele originar (Geneza 3:1; Revelatia 12:9). Acest nger puternic, o fiint a spirituala invizibila, s-a folosit de un sarpe pentru a-i vorbi Evei, asa cum cineva se poate folosi de o papusa sau de o marioneta pentru a da impresia ca ea vorbeste n locul lui. Fara ndoiala ca aceas ta persoana spirituala a fost de fat a cand Dumnezeu a pre gatit pamantul pentru oameni. Iov 38:4, 7. 5 Dar, din moment ce toate lucrarile de creatie ale lui Iehova sunt perfecte, cine l-a adus n existent a pe acest Diavol, sau Satan? Simplu spus, unul dintre puternicii fii spirituali ai lui Dumnezeu a devenit Diavol. Cum s-a n tamplat acest lucru? Si n prezent un om cinstit si respec tabil poate ajunge hot. Cum? El poate permite sa se dezvolte n inima lui o dorint a gresita. Daca el continua
3. Ce situa tii triste exista acum pe pamant, si ce ntrebari se ridica? 4, 5. a) Cine i-a vorbit Evei prin intermediul unui sarpe? b) Cum ar putea un om, altadata cinstit si respectabil, sa ajunga ho t?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

29

sa se gandeasca la ea, dorinta va deveni tot mai puterni ca. Iar, mai tarziu, ntr-o mprejurare favorabila, el ar putea da curs acelei dorinte gresite. Iacov 1:1315. 6 Asa s-a ntamplat si cu Satan Diavolul. E foarte posi bil ca el sa fi auzit cand Dumnezeu le-a spus lui Adam si Evei sa aiba copii si sa umple pamantul (Geneza 1:27, 28). In loc sa i se nchine lui Dumnezeu, toti acesti oameni mi s-ar putea nchina mie! , s-a gandit Satan. Astfel, n inima lui s-a dezvoltat o dorint a gresita. In cele din urma, a trecut la actiune si a nselat-o pe Eva spunandu-i min ciuni despre Dumnezeu (Geneza 3:15). El a devenit Diavol, sau calomniator, precum si Satan, sau m potrivitor. 7 Satan Diavolul s-a folosit de minciuni si de un siretlic pentru a-i determina pe Adam si pe Eva sa nu asculte de Dumnezeu (Geneza 2:17; 3:6). Din cauza neascultarii, acestia au murit n cele din urma, asa cum i avertizase Dumnezeu (Geneza 3:1719). Dupa ce a pacatuit, Adam a devenit imperfect. Astfel, toti urmasii sai au mostenit im perfectiunea (Romani 5:12). Pentru a ilustra acest lucru, sa ne gandim la o tava de copt paine. Daca tava ar avea un defect, cum ar ie si toate painile coapte n ea? Cu acel defect, binenteles. In mod asemanator, toti oamenii au mostenit de la Adam imperfectiunea. Din acest motiv, ei mbatranesc si mor. Romani 3:23. 8 Cand i-a facut pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca mpo triva lui Dumnezeu, Satan i-a ndemnat practic la razvra tire. El a pus la ndoiala modul lui Iehova de a conduce.
6. Cum a devenit unul dintre puternicii fii spirituali ai lui Dumnezeu Satan Diavolul? 7. a) De ce au murit Adam si Eva? b) De ce to ti urma sii lui Adam m batranesc si mor? 8, 9. a) Ce anume a pus la ndoiala Satan? b) De ce nu i-a distrus Dumnezeu imediat pe rebeli?

30

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Cu alte cuvinte, Satan a spus: Dumnezeu este un condu cator rau. El i minte pe supusii lui si i priveaza de ceva bun. Oamenii n-au nevoie de conducerea lui Dumnezeu. Ei pot stabili singuri ce este bine si ce este rau. Daca as fi eu conducatorul lor, le-ar merge mult mai bine. Cum urma sa reac tioneze Dumnezeu la aceasta acuzatie calom niatoare? Unii cred ca ar fi trebuit, pur si simplu, sa-i dis
Cum ar fi putut Satan sa-i ofere lui Isus toate regatele lumii daca n-ar fi fost ale sale?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

31

truga pe rebeli. Insa s-ar fi raspuns astfel la acuzatia lui Satan? S-ar fi dovedit ca modul de a conduce al lui Dumnezeu este bun? 9 Dand dovada de un sim al drepta t tii perfect, Iehova s-a re tinut sa-i distruga imediat pe rebeli. El stia ca era nevoie de timp pentru a raspunde asa cum se cuvine acuza tiei lui Satan si pentru a demonstra ca acesta era un mincinos. De aceea, Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se conduca o vreme sub influen ta lui Satan. In capitolul 11 vom vedea de ce a procedat Iehova astfel si de ce a permis sa treaca atata timp pana la rezolvarea acestor controverse. Acum nsa ar trebui sa ne ntrebam: Aveau Adam si Eva motive ntemeiate sa-l creada pe Satan, care nu facuse niciodata ni mic bun pentru ei? Era corect din partea lor sa creada ca Iehova, care le daduse tot ce aveau, era un mincinos mes chin? Tu ce-ai fi facut n locul lor? 10 Este bine sa meditam la ntrebarile de mai sus deoa rece si noi suntem pusi n fata acestor controverse. Da, si tu ai ocazia sa stai de partea lui Iehova si sa raspunzi acu zatiei lui Satan. Po ti accepta sa fii condus de Iehova si, astfel, sa demonstrezi ca Satan este un mincinos (Psalmul 73:28; Proverbele 27:11). Din nefericire, dintre miliardele de oameni care traiesc astazi putini fac aceasta alegere. De aceea, se naste o ntrebare importanta: Ne nvat a ntr-ade var Biblia ca Satan e conducatorul acestei lumi? CINE ESTE CONDUC ATORUL ACESTEI LUMI? 11 Isus nu a pus niciodata la ndoiala faptul ca Satan este conducatorul acestei lumi. Odata, Satan i-a aratat lui
10. Cum po ti demonstra ca stai de partea lui Iehova, raspunzand astfel acuza tiei lui Satan? 11, 12. a) Cum demonstreaza una dintre ispitele la care a fost supus Isus ca Satan este conducatorul acestei lumi? b) Ce alte dovezi avem n acest sens?

32

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Isus ntr-un mod miraculos toate regatele lumii si gloria lor si i-a promis: Toate aceste lucruri ti le voi da tie daca te vei prosterna si vei nfaptui un act de nchi nare naintea mea (Matei 4:8, 9; Luca 4:5, 6). Gandes te-te: Ar fi fost aceasta o ispita pentru Isus daca Satan nu era conducatorul tuturor regatelor lumii? Isus nu a ne gat faptul ca guvernele lumii i apartineau lui Satan. Si cu sigurant a, ar fi facut-o, daca Satan n-ar fi fost condu catorul lor. 12 Iehova este Atotputernicul Dumnezeu, Creatorul impresionantului univers (Revelatia 4:11). Totusi, Biblia nu mentioneaza nicaieri ca Iehova Dumnezeu sau Isus Cris tos ar conduce aceasta lume. De fapt, Isus a spus n mod clar ca Satan este conducatorul acestei lumi (Ioan 12:31; 14:30; 16:11). Biblia chiar afirma despre Satan Diavolul ca este dumnezeul acestui sistem de lucruri (2 Corinteni 4:3, 4). Referindu-se la Satan, adversarul lui Dumnezeu, apostolul Ioan a scris: Intreaga lume zace n puterea ce lui rau. 1 Ioan 5:19. CUM VA FI DISTRUSA LUMEA LUI SATAN 13 Lumea este, cu fiecare an ce trece, tot mai periculoa sa. Este plina de politicieni necinsti ti, conducatori religiosi ipocriti, conflicte armate si criminali sangerosi. Lumea, n ansamblu, nu mai poate fi schimbata n bine. Biblia ne arata ca n curand aceasta lume rea va fi distrusa de Dum nezeu n razboiul Armaghedonului. O lume noua si dreap ta i va lua locul. Revelatia 16:1416. 14 Iehova Dumnezeu l-a numit pe Isus Cristos Condu cator al Regatului, sau guvernului, Sau ceresc. Cu mult
13. De ce avem nevoie de o lume noua? 14. Pe cine a numit Dumnezeu Conducator al Regatului Sau, si cum a fost profe tit acest lucru?

Care este scopul lui Dumnezeu cu privire la pamant?

33

timp n urma, Biblia a profetit: Un Copil ni s-a nascut, un Fiu ni s-a dat si domnia [guvernul, NW] va fi pe uma rul Lui; Il vor numi: . . . Print al pacii. El va face ca domnia [guvernul, NW] Lui sa creasca si o pace fara sfar sit va da scaunului de domnie (Isaia 9:6, 7). Isus i-a n vatat pe continuatorii sai sa se roage cu privire la acest guvern: Sa vina regatul tau. Sa se faca vointa ta, precum n cer, asa si pe pamant (Matei 6:10). Asa cum vom ve dea ntr-unul din capitolele urmatoare, Regatul lui Dum nezeu va nlocui n curand toate guvernele lumii (Daniel 2:44). Sub domnia lui, pamantul va fi transformat n paradis. LUMEA NOUA ESTE APROAPE! 15 Biblia ne da urmatoarea asigurare: Potrivit promisiu nii [lui Dumnezeu], noi asteptam ceruri noi si un pamant nou, si n acestea va locui dreptatea (2 Petru 3:13; Isa ia 65:17). Uneori Biblia vorbeste despre pamant referin du-se la oamenii de pe el (Geneza 11:1). Prin urmare, pamantul nou n care domneste dreptatea reprezinta o societate de oameni care se bucura de aprobarea lui Dumnezeu. 16 Isus a promis ca n lumea noua, cei ce sunt aprobati de Dumnezeu vor primi darul vietii vesnice (Marcu 10:30). Te rugam sa deschizi Biblia si sa citesti Ioan 3:16 si 17:3 pentru a afla ce ne-a ndemnat Isus sa facem ca sa primim viat a vesnica. Sa vedem acum cu ajutorul Bibliei ce binecuvantari vor primi cei care ndeplinesc condi tiile necesare pentru a primi acest minunat dar divin n Paradisul viitor.
15. Ce este pamantul nou? 16. Ce dar inestimabil vor primi de la Dumnezeu cei aproba ti de el, si ce trebuie sa facem pentru a ne numara printre ace stia?

34
17

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Rautatea, razboaiele, criminalitatea si violen ta vor apar tine trecutului. Cel rau nu va mai fi . . . . Cei blanzi mostenesc pamantul (Psalmul 37:10, 11). Va fi pace deoa rece Dumnezeu va pune capat razboaielor pana la mar ginea pamantului (Psalmul 46:9; Isaia 2:4). Atunci cel drept va nflori si va fi belsug de pace, pana ce luna nu va mai fi, adica pentru totdeauna. Psalmul 72:7. 18 Inchinatorii lui Iehova vor trai n siguran a. Cand au ast cultat de Dumnezeu, israelitii din timpurile biblice au tra it n siguran ta (Leviticul 25:18, 19). Ce fericiti vom fi n Paradis, cand ne vom putea bucura de aceeasi siguran ta! Isaia 32:18; Mica 4:4. 19 Nu vor mai fi lipsuri de alimente. Va fi belsug de gra ne n tara pana pe varful mun tilor, a cantat psalmistul (Psalmul 72:16). Iehova Dumnezeu i va binecuvanta pe cei drep ti si pamantul si va da roadele. Psalmul 67:6. 20 Intregul pamant va deveni un paradis. Pamantul, cand va distrus de oamenii pacatosi, va fi plin de gradini si de case noi si frumoase (Isaia 65:2124; Revelatia 11:18). Cu timpul, tot pamantul va fi la fel de frumos si de roditor ca gradina Edenului. Iar Dumnezeu si va deschide mana [pentru totdeauna] si va satura dupa dorint a tot ce are via t a. Psalmul 145:16. 21 Va fi pace ntre oameni si animale. Animalele salbati ce si domestice vor paste mpreuna. Nici chiar copilasii nu vor avea de ce sa se teama de animalele periculoase din prezent. Isaia 11:69; 65:25.
17, 18. De ce putem fi siguri ca pacea si siguran ta vor domni pe pa mant? 19. De unde stim ca n lumea noua a lui Dumnezeu va fi hrana din abunden ta? 20. De ce putem fi siguri ca ntregul pamant va fi un paradis? 21. Ce dovada avem ca ntre oameni si animale va fi pace?

36
22

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Bolile vor disparea. In calitate de Conducator al Rega tului ceresc al lui Dumnezeu, Isus va face vindecari la o scara mult mai mare decat a facut cand a fost pe pamant (Matei 9:35; Marcu 1:4042; Ioan 5:59). Atunci nici un locuitor nu [va] zice: Sunt bolnav!. Isaia 33:24; 35:5, 6. 23 Fiin tele dragi care au murit vor fi readuse la via ta si vor avea perspectiva de a trai ve snic. Cei care acum dorm n moarte, dar care se afla n memoria lui Dumnezeu, vor fi nviati. De fapt, va fi o nviere atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti. Faptele 24:15; Ioan 5:28, 29. 24 Ce viitor minunat i asteapta pe cei care aleg sa nve te despre Marele nostru Creator, Iehova Dumnezeu, si sa-i slujeasca! Cand i-a promis raufacatorului de langa el: Vei fi cu mine n Paradis, Isus s-a referit chiar la paradisul ca re va fi instaurat pe pamant (Luca 23:43). Intrucat toate aceste binecuvantari vor fi posibile numai prin interme diul lui Isus Cristos, este deosebit de important sa nvat am mai multe lucruri despre el.
22. Ce se va ntampla cu bolile? 23. De ce va fi nvierea un motiv de bucurie? 24. Cum ti se pare ideea de a trai n Paradis?

CE NE INVATA BIBLIA?
Scopul lui Dumnezeu de a transforma pamantul ntr-un paradis se va ndeplini. Isaia 45:18; 55:11. Satan este conducatorul acestei lumi. Ioan 12:31; 1 Ioan 5:19. In lumea noua, Dumnezeu va revarsa bogate binecuvantari asupra omenirii. Psalmul 37:10, 11, 29.

CAPITOLUL 4

Cine este Isus Cristos?


Ce rol special are Isus? De unde a venit el? Ce fel de persoana a fost el?
EXISTA o mul time de oameni celebri pe pamant. Unii sunt bine cunoscu ti n comunitatea din care fac parte, n orasul sau n tara lor. Al tii sunt cunoscu ti n toata lu mea. Cu toate acestea, faptul ca stii numele unei persoa ne celebre nu nseamna ca o si cuno sti cu adevarat. De fapt, tu nu cunosti, probabil, mediul din care provine sau ce fel de persoana este n realitate. 2 Oamenii au auzit pretutindeni de Isus Cristos, chiar daca el a trait pe pamant n urma cu circa 2 000 de ani. Totusi, mul ti nu stiu sigur cine a fost el n realitate. Unii spun ca a fost doar un om bun. Al tii zic ca a fost un sim plu profet, n timp ce al tii cred ca este Dumnezeu si ca ar trebui sa ne nchinam lui. Asa sa fie oare? 3 Este important sa cunosti adevarul despre Isus. De ce? Deoarece Biblia spune: Aceasta nseamna via ta ves nica: ca ei sa asimileze cunostin ta despre tine, singurul Dumnezeu adevarat, si despre acela pe care l-ai trimis tu, Isus Cristos (Ioan 17:3). Da, cunoasterea adevarului de spre Iehova Dumnezeu si despre Isus Cristos ne poate
1, 2. a) De ce nu e de ajuns sa stii cate ceva despre o persoana cele bra ca sa spui ca o cuno sti cu adevarat? b) Ce conceptii diferite au oamenii despre Isus? 3. De ce este important sa cunosti adevarul despre Isus?

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

conduce la via ta vesnica pe un pa mant paradiziac (Ioan 14:6). Mai mult decat atat, Isus ne-a dat cel mai bun exemplu, aratandu-ne cum sa ne traim via ta si cum sa ne purtam cu al tii (Ioan 13:34, 35). In primul capitol al aces tei car ti am vorbit despre adevarul referitor la Dumnezeu. Sa vedem acum ce ne nva ta n realitate Biblia despre Isus Cristos.
PROMISUL MESIA Cu mult timp nainte de nasterea lui Isus, Biblia a prezis venirea lui Mesia, sau Cristos. Ambele ti tluri, Mesia (n ebraica) si Cristos (n greaca),
4

4. Ce nseamna titlurile Mesia si Cristos?

La botez, Isus a devenit Mesia, sau Cristos

Cine este Isus Cristos?

39

nseamna Cel Uns. El, Cel promis de Dumnezeu, avea sa fie uns, sau numit de Iehova ntr-o pozi tie speciala. In capitolele urmatoare vom afla mai multe despre contri bu tia importanta a lui Mesia la mplinirea promisiuni lor divine. De asemenea, vom vedea ce binecuvantari ne poate aduce Isus chiar n prezent. Totusi, nainte de nas terea lui, fara ndoiala ca mul ti s-au ntrebat: Cine va fi Mesia? 5 In secolul I e.n., discipolii lui Isus din Nazaret erau ferm convinsi ca acesta era prezisul Mesia (Ioan 1:41). Unul dintre ei, pe nume Simon Petru, i-a spus lui Isus: Tu esti Cristosul (Matei 16:16). Ce dovezi au avut dis cipolii si ce dovezi avem si noi azi ca Isus este ntr-ade var promisul Mesia? 6 Profetii lui Dumnezeu care au trait nainte de Isus au prezis multe lucruri despre Mesia, lucruri care ur mau sa-i ajute pe altii sa-l recunoasca. Sa ilustram: Sa presupunem ca trebuie sa mergi ntr-un loc aglomerat o autogara, o gara sau un aeroport pentru a astep ta o persoana pe care nu ai vazut-o niciodata. Nu ti-ar fi de folos daca cineva ti-ar da cateva detalii despre ea? In mod asemanator, prin profetii Bibliei, Iehova a pre zentat n mod detaliat ceea ce avea sa faca Mesia si situ atiile prin care urma sa treaca. Implinirea acestor pro fetii avea sa-i ajute pe cei credinciosi sa-l identifice pe Mesia. 7 Sa dam doar doua exemple. Primul: profetul Mica a prezis cu peste 700 de ani nainte, ca Cel promis de
5. Ce convingere ferma aveau discipolii lui Isus? 6. Ilustreaza cum i-a ajutat Iehova pe cei fideli sa-l identifice pe Mesia. 7. Mentioneaza doua profetii care s-au mplinit n persoana lui Isus.

40

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dumnezeu avea sa se nasca n Betleem, un orasel din ti nutul Iuda (Mica 5:2). Unde s-a nascut Isus? Chiar n acel oras (Matei 2:1, 39)! Al doilea: cu multe secole nainte, profe tia consemnata n Daniel 9:25 oferea indicii cu pri vire la anul n care urma sa apara Mesia, si anume 29 e.n.1 Implinirea acestor profe tii, precum si a altora asemana toare, dovedeste ca Isus a fost promisul Mesia. 8 Alte dovezi ca Isus era Mesia au putut fi observate cu claritate spre sfarsitul anului 29 e.n., cand Isus s-a dus la Ioan Botezatorul ca sa fie botezat n raul Iordan. Iehova i promisese lui Ioan ca-i va da un semn prin care sa-l re cunoasca pe Mesia. Ioan a vazut acest semn la botezul lui Isus. Biblia ne relateaza: Dupa ce a fost botezat, Isus imediat a iesit din apa; si iata, cerurile s-au deschis, si el a vazut coborand ca un porumbel spiritul lui Dumnezeu care venea peste el. Iata! A fost, de asemenea, o voce din ceruri, care zicea: Acesta este Fiul meu, cel iubit, pe care l-am aprobat (Matei 3:16, 17). Dupa cele vazute si au zite, Ioan a fost sigur ca Isus era trimisul lui Dumnezeu (Ioan 1:3234). Cand spiritul lui Dumnezeu, sau for ta sa activa, a fost revarsat asupra lui n acea zi, Isus a devenit Mesia, sau Cristos, cel desemnat sa fie Conducator si Re ge. Isaia 55:4. 9 Implinirea profe tiilor biblice si marturia lui Iehova Dumnezeu nsusi demonstreaza n mod clar ca Isus a fost promisul Mesia. Insa Biblia ne mai raspunde la doua n trebari importante referitoare la Isus Cristos: De unde a venit el si ce fel de persoana a fost?
1 In apendicele de la paginile 197199, gasiti o explicatie detaliata a modului n care s-a mplinit profetia lui Daniel n persoana lui Isus. 8, 9. Ce dovada clara ca Isus era Mesia a putut fi observata la botezul acestuia?

Cine este Isus Cristos?

41

DE UNDE A VENIT ISUS? Biblia ne spune ca Isus a trait n cer nainte de a veni pe pamant. Cand a profe tit ca Mesia avea sa se nasca n Betleem, Mica a mai aratat ca originea Lui era din tim puri stravechi (Mica 5:2). Isus nsusi a spus de multe ori ca a trait n cer nainte de a se naste pe pamant (Ioan 3:13; 6:38, 62; 17:4, 5). In calitate de fiin ta spirituala, el s-a bucurat n ceruri de o rela tie speciala cu Iehova. 11 Isus este, cu siguran a, cel mai iubit Fiu al lui Iehova. t El este numit ntaiul nascut din toata crea tia, deoarece a fost prima lucrare de crea tie a lui Dumnezeu (Coloseni 1:15).1 In plus, el este Fiul sau unic-nascut, o alta trasa tura care l face un Fiu special (Ioan 3:16). Aceasta nseam na ca Isus este singurul creat direct de Dumnezeu. De asemenea, el este singurul pe care Dumnezeu l-a folosit cand a creat toate celelalte lucruri (Coloseni 1:16). Isus este numit si Cuvantul (Ioan 1:14). De aici n telegem ca el a fost purtatorul de cuvant al lui Dumnezeu, transmi tand, fara ndoiala, mesaje si instruc tiuni celorlal ti fii ai Tatalui sau atat spirituali, cat si umani. 12 Este Fiul ntai-nascut egal cu Dumnezeu, asa cum cred unii? Biblia nu ne nva ta acest lucru. Dupa cum am observat n paragraful anterior, Fiul a fost creat. Prin ur mare, el a avut un nceput, spre deosebire de Iehova Dumnezeu, care nu are nici nceput, nici sfarsit (Psalmul
10

1 Iehova este numit Tata deoarece este Creatorul (Isaia 64:8). In trucat a fost creat de Dumnezeu, Isus este numit Fiul lui Dumnezeu. Din acelasi motiv, atat alte fiinte spirituale, cat si omul Adam sunt numiti fii ai lui Dumnezeu. Iov 1:6; Luca 3:38. 10. Ce spune Biblia despre existenta lui Isus nainte de a veni pe pa mant? 11. Cum arata Biblia ca Isus este cel mai iubit Fiu al lui Iehova? 12. De unde stim ca Fiul ntai-nascut nu este egal cu Dumnezeu?

42

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

90:2). Fiul unic-nascut nici macar nu s-a gandit vreodata sa ncerce sa fie egal cu Tatal sau. Biblia arata cu claritate ca Tatal este mai mare decat Fiul (Ioan 14:28; 1 Corinteni 11:3). Numai Iehova este Dumnezeul Cel Atotputernic (Geneza 17:1). Asadar, el nu are egal.1 13 Iehova si Fiul sau ntai-nascut s-au bucurat de relatii stranse miliarde de ani, cu mult nainte de crearea ceru rilor nstelate si a pamantului. Ce iubire profunda trebu ie sa fi existat ntre ei (Ioan 3:35; 14:31)! Acest Fiu iubit era exact ca Tatal sau. De aceea, Biblia l numeste ima ginea Dumnezeului invizibil (Coloseni 1:15). Intr-ade var, asa cum un copil de pe pamant poate semana cu tatal lui n multe privinte, si acest Fiu ceresc a reflectat calitatile si personalitatea Tatalui sau. 14 Fiul unic-nascut al lui Iehova a parasit de bunavoie cerurile pentru a veni si a trai ca om pe pamant. Cum a fost posibil ca o fiint a spirituala sa se nasca pe pamant ca om? , v-ati putea ntreba. Iehova a transferat n mod miraculos viata Fiului sau ntai-nascut din cer n uterul unei fecioare evreice pe nume Maria, fara contributia unui tata uman. Astfel, Maria a dat nastere unui fiu per fect caruia i-a pus numele Isus. Luca 1:3035. CE FEL DE PERSOANA A FOST ISUS? 15 Daca analizam ce a spus si ce a facut Isus pe pamant, putem ajunge sa-l cunoastem. Mai mult, prin Isus putem
1 Pentru alte dovezi ca Fiul ntai-nascut nu este egal cu Dumnezeu, vezi apendicele de la paginile 201204. 13. La ce se refera Biblia cand l numeste pe Isus imaginea Dumne zeului invizibil? 14. Cum a ajuns Fiul unic-nascut al lui Iehova sa se nasca pe pamant ca om? 15. De ce putem spune ca prin Isus ajungem sa-l cunoastem mai bine pe Iehova?

Cine este Isus Cristos?

43

sa-l cunoastem mai bine pe Iehova. Cum? Sa ne amin tim ca acest Fiu este reflectarea perfecta a Tatalui sau. Isus i-a putut spune unuia dintre discipolii sai: Cine m-a va zut pe mine l-a vazut si pe Tatal (Ioan 14:9). Din cele patru car ti biblice cunoscute drept evanghelii Matei, Marcu, Luca si Ioan aflam multe detalii despre via ta, activitatea si calita tile lui Isus Cristos. 16 Isus era bine cunoscut ca Inva ator (Ioan 1:38; t 13:13). Ce anume preda el? In primul rand, vestea buna a regatului, adica mesajul despre Regatul lui Dumnezeu, guvernul ceresc care va domni peste ntregul pamant si care le va aduce binecuvantari eterne oamenilor ascultatori (Matei 4:23). De la cine provenea acest mesaj? Isus nsusi a spus: Ceea ce predau eu nu este al meu, ci i apar tine celui care m-a trimis, adica lui Iehova (Ioan 7:16). Isus stia ca Tatal sau dorea ca oamenii sa auda ves tea buna despre Regat. In capitolul 8, vom nva ta mai multe despre Regatul lui Dumnezeu si despre ce va rea liza el. 17 Unde preda Isus? Oriunde gasea oameni: n orase, sate, pie te si case. Isus nu a asteptat ca oamenii sa vina la el, ci a mers el la oameni (Marcu 6:56; Luca 19:5, 6). De ce a depus el atatea eforturi si de ce a petrecut atata timp ca sa predice si sa predea? Deoarece aceasta era voin ta lui Dumnezeu. Isus a nfaptuit ntotdeauna voin ta Ta talui sau (Ioan 8:28, 29). Dar acesta nu era singurul motiv pentru care predica. Lui i era mila de mul timile de oameni care veneau la el (Matei 9:35, 36). Acestia erau ne glija ti de conducatorii religiosi, care ar fi trebuit sa-i
16. Care era principalul mesaj predicat de Isus, si de unde proveneau nvat aturile predate de el? 17. Unde preda Isus, si de ce a depus el mari eforturi pentru a-i n vata pe altii?

Isus predica oriunde gasea oameni

nve te adevarul despre Dumnezeu si scopurile sale. Isus stia cata nevoie aveau de mesajul despre Regat. 18 Isus a fost un om plin de caldura, tandre te si sensi bilitate. Oamenii au observat ca era un om bun, de care se puteau apropia usor. Chiar si copiii se sim teau la lar gul lor n compania lui (Marcu 10:1316). Isus era impar tial. Ura corup tia si nedreptatea (Matei 21:12, 13). Intr-o perioada n care femeile aveau pu tine drepturi si nu prea erau tratate cu respect, el le-a acordat demnitate (Ioan 4:9, 27). Isus era cu adevarat umil. Cu o anumita ocazie, el le-a spalat apostolilor sai picioarele o sarcina efec tuata de obicei de un servitor. 19 Isus era receptiv la necesita tile oamenilor. Acest lu cru s-a observat mai ales cu ocazia vindecarilor pe care le-a nfaptuit cu puterea spiritului lui Dumnezeu (Ma 18. Ce calitati ale lui Isus te atrag cel mai mult? 19. Ce exemplu arata ca Isus era receptiv la necesitatile oamenilor?

45

tei 14:14). Odata, un lepros a venit la Isus si i-a spus: Daca vrei, po ti sa ma faci curat. Isus a n teles cat de mult suferea acel om. Miscat de mila, el a ntins mana, l-a atins si i-a spus: Vreau. Fii curat. Si omul s-a vinde cat (Marcu 1:4042). Imagina ti-va ce trebuie sa fi sim tit acel om! FIDEL PANA LA CAPAT 20 Isus ne-a lasat cel mai mare exemplu de loialitate si de ascultare de Dumnezeu. In pofida opozi tiei, a suferin tei si a tot felul de ncercari, el i-a ramas fidel Tatalui sau ceresc. El s-a mpotrivit cu ndarjire ispitelor lui Satan (Matei 4:111). Odata, cateva dintre rudele lui Isus nu au manifestat credin ta n el si au spus ca si-a iesit din min ti (Marcu 3:21). Insa Isus nu s-a lasat influen tat de ele, ci a continuat sa faca lucrarea lui Dumnezeu. In ciuda
20, 21. Cum ne-a lasat Isus un exemplu de loialitate si de ascultare de Dumnezeu?

46

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

insultelor si a maltratarilor, Isus si-a pastrat stapanirea de sine si nu a ncercat niciodata sa le faca vreun rau mpo trivitorilor sai. 1 Petru 2:2123. 21 Isus a ramas fidel pana la moarte o moarte cum plita si dureroasa provocata de dusmanii sai (Filipeni 2:8). Sa ne gandim ce a trebuit el sa ndure n ultima zi a vietii sale umane. A fost arestat, acuzat de martori falsi, condamnat de judecatori corupti, batjocorit de gloate si torturat de soldati. Pironit pe stalp, el si-a dat ultima su flare strigand: S-a mplinit! (Ioan 19:30). Totusi, a tre ia zi dupa moarte, Isus a fost nviat de Tatal sau ceresc la viat a spirituala (1 Petru 3:18). Dupa cateva saptamani, s-a ntors la cer. Aici, s-a asezat la dreapta lui Dum nezeu, asteptand sa primeasca puterea regala. Evrei 10:12, 13. 22 Ce a realizat Isus ramanand fidel pana la capat? Moartea lui Isus ne-a oferit posibilitatea de a trai vesnic pe un pamant paradiziac, asa cum dorise ini tial Iehova. Cum a devenit posibil acest lucru prin moartea lui Isus? Vom vedea n capitolul urmator.
22. Ce a realizat Isus ramanand fidel pana la capat?

CE NE INVATA BIBLIA? Profe tiile mplinite si marturia lui Dumnezeu nsusi demonstreaza ca Isus este Mesia, sau Cristos. Matei 16:16. Isus a trait n cer ca fiin ta spirituala cu mult nainte sa vina pe pamant. Ioan 3:13. Isus a fost un nva tator, un om plin de caldura si tandre te, un exemplu perfect de ascultare de Dumnezeu. Matei 9:35, 36.

CAPITOLUL 5

Rascumpararea: cel mai pretios dar de la Dumnezeu


Ce este rascumpararea? Cum a fost ea oferita? Ce foloase ti poate aduce? Cum po ti demonstra ca o apreciezi?
CARE este cel mai frumos cadou pe care l-ai primit? Un cadou nu trebuie sa coste mult ca sa fie pre tios. De fapt, adevarata lui valoare nu se masoara n bani. Un cadou este cu adevarat valoros cand ti aduce bucurie sau cand ti satisface o necesitate reala. 2 Printre numeroasele cadouri pe care ti le-ai putea dori, exista unul care le ntrece pe toate. Este vorba despre un dar pe care Dumnezeu l-a oferit omenirii. Iehova ne-a ofe rit multe lucruri, nsa jertfa de rascumparare a Fiului sau Isus Cristos este cel mai mare dar al sau (Matei 20:28). Asa cum vom vedea n acest capitol, rascumpararea este cel mai pre tios dar pe care l-ai putea primi, deoarece ti adu ce bucurii imense si ti satisface cele mai importante ne cesita ti. Este cea mai mare expresie a iubirii lui Iehova. CE ESTE RASCUMPARAREA? 3 Simplu spus, rascumpararea este masura pe care a
1, 2. a) Ce cadouri ar trebui sa pretuiesti? b) De ce este rascumpa rarea cel mai pretios dar pe care l-ai putea primi? 3. Ce este rascumpararea, si ce trebuie sa ntelegem pentru a aprecia acest dar valoros?

48

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

luat-o Iehova pentru a elibera omenirea din pacat si moarte (Efeseni 1:7). Ca sa n telegem aceasta nva tatura biblica trebuie sa ne amintim ce s-a ntamplat n trecut, n gradina Edenului. Numai daca n telegem ce a pierdut Adam cand a pacatuit, putem aprecia pe deplin valoarea rascumpararii. 4 Cand l-a creat pe Adam, Iehova i-a dat un lucru foar te pre tios: via ta perfecta. Sa ne gandim ce a nsemnat aceasta pentru Adam. Avand un corp si o minte perfec te, el nu urma sa se mbolnaveasca, sa mbatraneasca sau sa moara. In calitate de om perfect, el se bucura de rela tii speciale cu Iehova. Biblia l numeste pe Adam fiul lui Dumnezeu (Luca 3:38). Asadar, rela tiile sale apropiate cu Iehova Dumnezeu puteau fi asemanate cu cele dintre un fiu si tatal sau iubitor. Iehova a comunicat cu fiul sau de pe pamant, Adam, dandu-i sarcini placute si aratan du-i ce astepta de la el. Geneza 1:2830; 2:16, 17. 5 Adam a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu (Ge neza 1:27). Aceasta nu nseamna ca Adam semana la n fa tisare cu Dumnezeu. Asa cum am vazut n primul ca pitol, Iehova este un spirit invizibil (Ioan 4:24). El nu are un corp din carne si oase. Adam a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu n sensul ca a fost nzestrat cu calita ti di vine, cum ar fi iubirea, n telepciunea, dreptatea si pu terea. In plus, Adam fusese creat cu liber arbitru, aceasta fiind o alta asemanare importanta dintre el si Tatal sau. El nu era un robot, ci putea sa ia decizii si sa aleaga n tre bine si rau. Daca ar fi ales sa asculte de Dumnezeu, ar fi putut sa traiasca pentru totdeauna n Paradis pe pa mant.
4. Ce a nsemnat viata umana perfecta pentru Adam? 5. La ce se refera Biblia cand spune ca Adam a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu?

Rascumpararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu


6

49

Este evident, asadar, ca, fiind condamnat la moarte deoarece nu a ascultat de Dumnezeu, Adam a platit un pre t foarte mare. Pacatul l-a costat via ta perfecta, precum si binecuvantarile de care se putea bucura gra tie aceste ia (Geneza 3:1719). Din nefericire, nu numai Adam a pierdut acest dar pre tios, ci si urmasii sai. Cuvantul lui Dumnezeu declara: Printr-un singur om [Adam] a intrat pacatul n lume si prin pacat moartea, si astfel moartea s-a extins la to ti oamenii, deoarece to ti pacatuisera (Ro mani 5:12). Intr-adevar, cu to tii am mostenit pacatul de la Adam. De aceea, Biblia spune ca Adam s-a vandut pe el si i-a vandut si pe urmasii sai n sclavia pacatului si a mor tii (Romani 7:14). Intrucat Adam si Eva au ales n mod constient sa nu asculte de Dumnezeu, situa tia lor era fara speran ta. Dar ce se poate spune despre urmasii lor, inclusiv despre noi? 7 Iehova a salvat omenirea prin intermediul rascum pararii. La ce se refera termenul rascumparare? Acest cuvant are doua sensuri de baza. In primul rand, rascum pararea este pre tul platit pentru a elibera pe cineva sau pentru a reintra n posesia unui lucru vandut. Ne putem gandi la pre tul platit pentru eliberarea unui prizonier de razboi. In al doilea rand, rascumpararea este pre tul care acopera valoarea unui lucru. Este asemanator pre tului platit pentru acoperirea unor daune. De exemplu, o persoa na vinovata de un accident trebuie sa plateasca o suma de bani egala cu valoarea pagubelor produse. 8 Cum putea fi acoperita pierderea enorma pe care ne-a provocat-o Adam tuturor, si cum puteam fi elibera ti din
6. Ce a pierdut Adam cand nu l-a ascultat pe Dumnezeu, si ce efect a avut aceasta asupra urmasilor sai? 7, 8. Care sunt cele doua sensuri de baza ale termenului rascumparare?

50

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

sclavia pacatului si a mor tii? Sa analizam n continuare nva tatura biblica despre rascumparare si foloasele pe ca re ni le poate aduce ea. CUM A OFERIT IEHOVA RASCUMPARAREA 9 Nici o via a umana imperfecta nu putea rascumpara t via ta umana perfecta ce se pierduse (Psalmul 49:7, 8). In armonie cu principiul justi tiei perfecte aflat n Cuvantul lui Dumnezeu, era nevoie de o rascumparare egala ca va loare cu ceea ce se pierduse. Biblia spune: Via ta pen tru via ta (Deuteronomul 19:21). Prin urmare, ce anume avea sa acopere valoarea vie tii umane perfecte pierdute de Adam? Numai o alta via ta umana perfecta putea fi rascumpararea corespunzatoare. 1 Timotei 2:6. 10 Cum a oferit Iehova rascumpararea? Trimi andu-l t pe pamant pe unul dintre fiii sai spirituali perfec ti. Insa nu pe oricare dintre ei, ci pe cel mai pre tios, pe Fiul sau unic-nascut (1 Ioan 4:9, 10). Acest Fiu si-a parasit de bu navoie locuin ta cereasca (Filipeni 2:7). Asa cum am nva tat n capitolul precedent, Iehova a transferat, printr-un miracol, via ta acestui Fiu n uterul Mariei. Gra tie spiritu lui sfant al lui Dumnezeu, Isus s-a nascut perfect, fara sa se afle sub condamnarea pacatului. Luca 1:35. 11 Cum putea un singur om sa serveasca drept rascum parare pentru nenumara ti oameni? De fapt, cum au ajuns acestia pacatosi? Sa ne amintim ca, dupa ce Adam a paca tuit, el a pierdut acest dar pre tios care era via ta perfecta si nu l-a mai putut oferi urmasilor sai. In schimb, le-a trans mis pacatul si moartea. Isus, pe care Biblia l numeste ul
9. Ce fel de rascumparare era necesara? 10. Cum a oferit Iehova rascumpararea? 11. Cum putea un singur om sa serveasca drept rascumparare pen tru nenumarati oameni?

Rascumpararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

51

timul Adam, a avut via ta perfecta si nu a pacatuit nicio data (1 Corinteni 15:45). Intr-un anumit sens, Isus i-a luat locul lui Adam pentru a ne salva. Dandu-si via ta umana perfecta ca jertfa si ramanandu-i fidel lui Dumnezeu pana la sfarsit, Isus a platit pre tul pentru pacatul lui Adam. Ast fel, el le-a dat urmasilor lui Adam o speran ta. Romani 5:19; 1 Corinteni 15:21, 22. 12 Biblia descrie suferin tele pe care le-a ndurat Isus na inte de a muri. El a fost biciuit cu multa cruzime, a fost tintuit fara mila pe un stalp de tortura si a murit n chi nuri groaznice (Ioan 19:1, 1618, 30; vezi apendicele de la paginile 204206). De ce a trebuit Isus sa sufere atat de mult? Intr-un alt capitol, vom vedea ca Satan a sus ti nut ca Iehova nu va avea pe pamant slujitori care sa-i ra mana fideli n ncercari. Pastrandu-si nsa fidelitatea n mari suferin te, Isus a dat cel mai bun raspuns la pro vocarea lui Satan. Isus a demonstrat ca un om perfect, nzestrat cu liber arbitru, si poate pastra integritatea in diferent ce ar face Diavolul. Cat de mult trebuie sa-l fi bucurat pe Iehova fidelitatea Fiului sau iubit! Proverbele 27:11. 13 Cum a fost platita rascumpararea? In a paisprezecea zi a lunii evreiesti nisan, anul 33 e.n., Dumnezeu a permis ca Fiul sau perfect si fara pacat sa fie omorat. Isus si-a dat via ta umana perfecta ca jertfa o data pentru totdeauna (Evrei 10:10). A treia zi dupa moartea lui Isus, Iehova l-a nviat la via ta spirituala. Dupa ce s-a nal tat la cer, Isus i-a prezentat lui Dumnezeu valoarea vie tii sale umane perfec te ca rascumparare pentru urmasii lui Adam (Evrei 9:24). Iehova a acceptat valoarea jertfei lui Isus ca rascumparare
12. Ce a demonstrat Isus ndurand suferinta? 13. Cum a fost platita rascumpararea?

Iehova l-a dat pe Fiul sau unic-nascut ca rascumparare pentru noi

Rascumpararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

53

pentru a elibera omenirea din sclavia pacatului si a mor tii. Romani 3:23, 24. FOLOASELE RASCUMPARARII 14 In pofida starii noastre pacatoase, ne putem bucura de binecuvantarile inestimabile ale rascumpararii. Sa anali zam cateva dintre foloasele prezente si viitoare pe care ni le aduce acest dar extraordinar oferit de Dumnezeu. 15 Iertarea pacatelor. Din cauza imperfec tiunii mosteni te, avem de dus o adevarata lupta pentru a face ceea ce este bine. Cu to tii pacatuim prin cuvinte sau fapte. Insa prin jertfa de rascumparare a lui Isus putem primi iertarea pacatelor (Coloseni 1:13, 14). Totusi, pentru a fi ierta ti, tre buie sa ne caim sincer. In plus, trebuie sa apelam cu umilin ta la Iehova, cerandu-i iertare n virtutea credin tei n jertfa de rascumparare a Fiului sau. 1 Ioan 1:8, 9. 16 O con stiin ta curata naintea lui Dumnezeu. Mustrari le de constiin ta pot naste n noi sentimente de deznadej de si de inutilitate. Cu toate acestea, Iehova, n bunatatea sa, ne iarta pe baza rascumpararii, dandu-ne posibilita tea sa ne nchinam lui cu o constiin ta curata n pofida imperfec tiunii noastre (Evrei 9:13, 14). In felul acesta noi putem avea libertate de exprimare naintea lui Iehova si ne putem apropia de el n rugaciune (Evrei 4:1416). Cel care si pastreaza constiin ta curata se bucura de pacea min tii, are respect de sine si este fericit. 17 Speran ta vie tii ve snice pe un pamant paradiziac. Sa lariul pe care l plateste pacatul este moartea, se spune
14, 15. Ce trebuie sa facem pentru a primi iertarea pacatelor? 16. Cum putem sa ne nchinam lui Dumnezeu cu o constiint a cura ta, si cat de importanta este o astfel de constiint a? 17. Ce binecuvantari sunt posibile prin faptul ca Isus a murit pentru noi?

Straduindu-te sa nve ti mai multe lucruri despre Iehova, demonstrezi ca apreciezi darul rascumpararii

n Romani 6:23. Tot aici se mai spune: Insa darul pe ca re l da Dumnezeu este via ta vesnica prin Cristos Isus, Domnul nostru. In capitolul 3 al acestei car ti am discu tat despre binecuvantarile pe care le va aduce Paradisul (Revela tia 21:3, 4). Toate aceste binecuvantari viitoare, in clusiv via ta vesnica n condi tii de sanatate perfecta, se da toresc faptului ca Isus a murit pentru noi. Ca sa avem parte de ele trebuie sa demonstram ca apreciem darul rascumpararii.
CUM POTI DEMONSTRA C A APRECIEZI RASCUMPARAREA? 18 De ce ar trebui sa-i fim profund recunoscatori lui Ie hova pentru rascumparare? Un cadou este cu atat mai pre tios cu cat cel care ni-l da investeste n el timp, efort sau bani. Gandul ca acest dar este dovada iubirii lui sin cere ne impresioneaza. Rascumpararea este cel mai pretios dar, deoarece Dumnezeu ne-a oferit-o cu pre tul celui mai mare sacrificiu. Atat de mult a iubit Dumnezeu lu mea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, se spune n
18. De ce ar trebui sa-i fim recunoscatori lui Iehova pentru darul ras cumpararii?

Rascumpararea: cel mai pre tios dar de la Dumnezeu

55

Ioan 3:16. Rascumpararea este cea mai mare dovada a iu birii lui Iehova. Ea este si o dovada a iubirii lui Isus, deoa rece el si-a dat de bunavoie via ta n folosul nostru (Ioan 15:13). Prin urmare, darul rascumpararii ar trebui sa ne convinga ca atat Iehova, cat si Fiul sau ne iubesc pe fie care. Galateni 2:20. 19 Insa cum po arata ca apreciezi darul rascumpararii ti oferit de Dumnezeu? Inainte de toate, straduie ste-te sa n ve ti mai multe despre Iehova, Cel care ne-a oferit rascum pararea (Ioan 17:3). Studierea Bibliei cu ajutorul car tii de fa ta te va ajuta sa faci exact acest lucru. Pe masura ce-l vei cunoaste mai bine pe Iehova, iubirea ta fa ta de el va creste. Apoi, aceasta iubire te va mboldi sa faci ceea ce-i place. 1 Ioan 5:3. 20 Arata ca ai credin a n jertfa de rascumparare a lui t Isus. Isus nsusi a spus: Cel care exercita credin ta n Fiul are via ta vesnica (Ioan 3:36). Cum putem arata ca avem credin ta n Isus? Nu doar prin cuvinte. Credin ta fara fapte este moarta, se spune n Iacov 2:26. Cu siguran ta, credin ta adevarata se dovedeste prin fapte, adica prin ac tiunile noastre. Putem arata ca avem credin ta n Isus daca ne straduim din rasputeri sa-l imitam nu numai prin cuvinte, ci si prin fapte. Ioan 13:15. 21 Asista la celebrarea anuala a Cinei Domnului. In seara zilei de 14 nisan a anului 33 e.n., Isus a instituit o sarbatoare speciala, cina Domnului, cum este ea numi ta n Biblie (1 Corinteni 11:20; Matei 26:2628). Aceasta mai este numita Comemorarea mor tii lui Cristos. Isus a
19, 20. Cum poti demonstra ca apreciezi darul rascumpararii oferit de Dumnezeu? 21, 22. a) De ce trebuie sa asistam la celebrarea anuala a Cinei Dom nului? b) Ce se va discuta n capitolele 6 si 7?

56

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

instituit-o pentru a le aminti apostolilor si tuturor cres tinilor adevara ti de mai tarziu ca prin moartea sa de om perfect el si-a dat sufletul, sau via ta, ca rascumparare. Re ferindu-se la aceasta comemorare, Isus a poruncit: Con tinua ti sa face ti lucrul acesta n amintirea mea (Luca 22:19). Asistand la Comemorare ne aducem aminte de marea iubire pe care ne-au aratat-o Iehova si Isus prin in termediul rascumpararii. Putem demonstra ca apreciem rascumpararea fiind prezen ti la Comemorarea anuala a mor tii lui Isus.1 22 Intr-adevar, darul rascumpararii oferit de Iehova este inestimabil (2 Corinteni 9:14, 15). Chiar si cei care au murit pot beneficia de el. Capitolele 6 si 7 ne vor arata cum.
1 Pentru mai multe informatii despre semnificatia Cinei Domnu lui, vezi apendicele de la paginile 206208.

CE NE INVATA BIBLIA? Rascumpararea este masura luata de Iehova pentru a elibera omenirea din pacat si moarte. Efeseni 1:7. Iehova a oferit rascumpararea trimi tandu-si Fiul unic-nascut pe pamant ca sa moara pentru noi. 1 Ioan 4:9, 10. Prin intermediul rascumpararii, ne putem bucu ra de iertarea pacatelor, de o constiin ta curata si de speran ta vie tii vesnice. 1 Ioan 1:8, 9. Putem demonstra ca apreciem rascumpararea straduindu-ne sa nva tam mai multe despre Iehova, aratand ca avem credin ta n jertfa lui Isus si asistand la Cina Domnului. Ioan 3:16.

CAPITOLUL 6

Unde sunt mor tii?


Ce se ntampla cu noi cand murim? De ce murim? Ne-ar putea aduce mangaiere cunoasterea adevarului despre moarte?
DE MII de ani, oamenii si pun aceste ntrebari importan te. Raspunsul la ele ne intereseaza pe fiecare, indiferent cine suntem si unde traim. 2 In capitolul precedent, am vazut ca jertfa de rascum parare a lui Isus Cristos ne ofera posibilitatea de a ne bucu ra de via ta vesnica. Am mai aflat ca Biblia prezice un timp cand moartea nu va mai fi (Revela tia 21:4). Pana atunci nsa murim cu to tii. Cei vii . . . stiu ca vor muri, a spus n teleptul rege Solomon (Eclesiastul 9:5). Desi ncercam cu to tii sa traim cat mai mult, ne ntrebam: Ce se ntampla cu noi cand murim? 3 Moartea celor dragi ne produce multa durere si poate ca ne ntrebam: Unde merg ei? Sufera? Vegheaza asupra noastra? Putem face ceva pentru ei? Ii vom revedea vreo data? Religiile lumii ofera diverse raspunsuri la aceste n trebari. Unele spun ca daca faci fapte bune n via ta, vei merge la cer, dar daca duci o via ta imorala, vei fi chinuit n foc. Altele i nva ta pe oameni ca dupa moarte se duc n lumea spiritelor, alaturi de stramosii lor. Exista si unele religii care spun ca mor tii merg pe lumea cealalta pentru
13. Ce ntrebari si pun oamenii cu privire la moarte, si ce raspunsuri ofera unele religii?

58

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

a fi judeca ti, dupa care se rencarneaza, sau renasc ntr-un alt corp. 4 Toate aceste nvataturi religioase au n comun o idee fundamentala: ceva din noi supravietuieste mortii corpu lui. Aproape toate religiile din trecut si din prezent spun ca, ntr-un fel sau altul, noi traim vesnic, pastrandu-ne ca pacitatea de a vedea, de a auzi si de a gandi. E posibil oare acest lucru? Simturile si gandurile noastre depind de func tiile creierului. La moarte, creierul si nceteaza activitatea. Amintirile, sentimentele si simturile noastre nu continua sa existe ntr-un mod misterios, independent de creier. Ele nu supravietuiesc distrugerii creierului. CE SE INTAMPL A IN REALITATE CU NOI LA MOARTE? 5 Ce se ntampla cu oamenii cand mor? Pentru Iehova, Cel care a creat creierul, acest lucru nu este un mister. El cunoaste adevarul, iar n Cuvantul sau, Biblia, ne spune care este starea mortilor. Invat atura biblica este clara: La moarte, omul nceteaza sa existe. Moartea este opusul vie tii. Mortii nu vad, nu aud si nu gandesc. Nimic din noi nu supravietuieste mortii corpului. Noi nu avem un suflet sau un spirit nemuritor.1 6 Dupa ce a spus ca cei vii stiu ca vor muri, Solomon a adaugat: Cei morti nu stiu nimic. Apoi, Solomon a ex plicat acest adevar fundamental spunand ca mortii nu pot nici sa iubeasca, nici sa urasca, si ca n mormant nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostint a, nici ntelepciune (Eclesiastul 9:5, 6, 10). In mod asemanator, n Psalmul
1 Pentru o analiza a termenilor suflet si spirit, vezi apendicele de la paginile 208211. 4. Ce idee fundamentala referitoare la moarte mparta sesc multe religii? 5, 6. Ce ne nva ta Biblia cu privire la starea mor tilor?

Unde sunt mor tii?

146:4 se spune ca atunci cand un om moa re i pier si planurile. Suntem muritori si odata cu moartea corpului nostru nce tam sa existam. Viata noastra este ca flaca ra unei lumanari: cand se stinge, nceteaza sa existe nu merge ntr-un alt loc.
CE A SPUS ISUS DESPRE MOARTE Isus Cristos a vorbit despre starea mor tilor. De exemplu, cand a murit Lazar, o cunostin ta apropiata, el le-a spus discipo lilor sai: Lazar, prietenul nostru, s-a dus sa se odihneasca. Din cuvintele lui Isus, discipolii au n teles ca Lazar dormea, refa candu-se dupa o boala. Dar ei n telesesera Unde a gresit. Atunci Isus le-a spus clar: Lazar a disparut murit (Ioan 11:1114). A ti remarcat, proflacara? babil, ca Isus a asemanat moartea cu odih na si somnul. Lazar nu se afla nici n cer, nici n focul iadului. El nu era alaturi de ngeri sau de stramosii sai. Nici nu urma sa renasca ntr-un alt corp omenesc. Pur si sim plu, el se odihnea n moarte, ca si cum s-ar fi aflat ntr-un somn adanc, fara visuri. Si alte texte biblice compara moar tea cu somnul. De exemplu, cand discipolul Stefan a fost omorat cu pietre, Biblia spune ca a adormit (Faptele 7:60). In mod asemanator, apostolul Pavel a scris despre unii din zilele lui ca au adormit n moarte. 1 Corinteni 15:6. 8 Facea parte moartea din scopul initial al lui Dumne zeu? Nicidecum! Iehova i-a creat pe oameni ca sa traiasca
7

7. Cu ce a asemanat Isus moartea? 8. De unde stim ca moartea nu facea parte din scopul lui Dumnezeu cu privire la oameni?

60

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

pentru totdeauna pe pamant. Asa cum am vazut n capito lele anterioare, Dumnezeu i-a asezat pe primii doi oameni ntr-un paradis ncantator, binecuvantandu-i cu o sanatate perfecta. Iehova le voia numai binele. Exista vreun parin te iubitor care sa-i doreasca copilului sau sa treaca prin chi nurile batranetii si sa moara? Binenteles ca nu. Iehova si-a iubit copiii si a vrut ca ei sa se bucure de fericire vesni ca pe pamant. Biblia spune despre oameni: [Iehova] a pus
Iehova i-a facut pe oameni ca sa traiasca ve snic pe pamant

Unde sunt mor tii?

61

n inima lor si vesnicia (Eclesiastul 3:11). Dumnezeu ne-a creat cu dorinta de a trai vesnic si a luat masuri ca aceas ta dorint a sa ne fie ndeplinita.
DE CE MOR OAMENII Atunci, de ce mor oamenii? Pentru a afla raspunsul, tre buie sa vedem ce s-a ntamplat cand pe pamant existau doar un barbat si o femeie. Biblia ne spune: DOMNUL Dum nezeu a facut sa creasca din pamant tot felul de pomi, pla cuti la vedere si buni de mancare (Geneza 2:9). Exista totusi o restrictie. Iehova i-a zis lui Adam: Poti sa mananci dupa placere din orice pom din gradina; dar din pomul cunostin tei binelui si raului sa nu mananci, caci n ziua n care vei manca din el, vei muri negresit (Geneza 2:16, 17). Aceasta porunca nu era greu de respectat. Existau o multime de pomi din care Adam si Eva puteau sa manance. Dar acum li se oferea prilejul sa-si demonstreze recunostinta fat a de Cel care le daduse totul, inclusiv viata perfecta. Ascultand, ei ar fi aratat, de asemenea, ca respecta autoritatea Tatalui lor ceresc si ca doresc ndrumarea lui iubitoare. 10 Din nefericire, primul cuplu uman a ales sa nu asculte de Iehova. Prin intermediul unui sarpe, Satan i-a vorbit Evei si a ntrebat-o: Oare a zis Dumnezeu cu adevarat: Sa nu mancati din toti pomii din gradina?. Eva i-a raspuns: Putem sa mancam din rodul tuturor pomilor din gradi na. Dar despre rodul pomului din mijlocul gradinii, Dum nezeu a zis: Sa nu mancati din el si nici sa nu va atingeti de el, ca sa nu muriti. Geneza 3:13. 11 Hotarat ca nu veti muri, a spus Satan. Dumnezeu stie ca, n ziua cand veti manca din el, vi se vor deschide
9

9. Ce restric tie i-a dat Iehova lui Adam, si de ce nu era aceasta o porun ca grea? 10, 11. a) Cum a ajuns primul cuplu uman sa nu asculte de Dumnezeu? b) De ce a fost neascultarea lui Adam si a Evei un lucru grav?

62

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ochii si veti fi ca Dumnezeu, cunoscand binele si raul (Ge neza 3:4, 5). Satan a vrut ca Eva sa creada ca era n avan tajul ei sa manance din fructul interzis. Potrivit spuselor lui, ea avea dreptul sa decida ce era bine si ce era rau; era libera sa faca ce voia. De asemenea, Satan i-a spus ca Ieho va i-a mintit cand le-a vorbit despre consecintele pe care aveau sa le suporte daca mancau din acel fruct. Eva l-a cre zut pe Satan. A luat un fruct si a mancat. Apoi i-a dat si so tului ei, care a mancat si el. Ei nu au actionat din ignorant a. Stiau ca faceau exact ceea ce Dumnezeu le spusese sa nu faca. Mancand din fruct, ei au ncalcat cu buna stiint a o porunca simpla si rezonabila. Ei l-au dispretuit pe Tatal lor
Adam a fost facut din tarana si s-a ntors n tarana

Unde sunt mor tii?

63

ceresc si i-au desconsiderat autoritatea. Aceasta lipsa de res pect fat a de Creatorul lor iubitor era de neiertat! 12 Gandeste-te, cum te-ai simti daca fiica sau fiul tau, pe care l-ai crescut cu toata dragostea, te-ar desconsidera do vedind lipsa de respect si de iubire? Nu-i asa ca ai suferi mult? Imagineaza-ti cat trebuie sa fi suferit Iehova cand Adam si Eva au devenit rebeli! 13 Intrucat Adam si Eva au fost neascultatori, Iehova nu avea motive sa-i tina n viat a vesnic. Ei au murit, asa cum i avertizase Dumnezeu. Adam si Eva au ncetat sa existe. Ei nu s-au dus n lumea spiritelor. Stim aceasta din cuvin tele spuse de Iehova lui Adam cand l-a tras la raspundere pentru neascultarea sa. Dumnezeu i-a zis: Te vei ntoarce n pamant, caci din el ai fost luat; caci t arana esti si n t a rana te vei ntoarce (Geneza 3:19). Dumnezeu l-a facut pe Adam din t arana pamantului (Geneza 2:7). Adam nu exis tase nainte. Deci, cand Iehova a spus ca Adam se va n toarce n t arana, el s-a referit la faptul ca acesta urma sa revina la o stare de inexistent a. Adam avea sa fie lipsit de viat a, ca t arana din care fusese creat. 14 Adam si Eva ar fi trait si astazi daca ar fi ascultat de Dumnezeu si n-ar fi pacatuit. Noi murim din cauza ca Adam le-a transmis tuturor urmasilor sai pacatul si moar tea (Romani 5:12). Acest pacat este ca o boala ereditara ne crut atoare, de care nimeni nu scapa. Moartea, consecinta pacatului, este un blestem; este un dusman, nu un prieten (1 Corinteni 15:26). Cat de recunoscatori ar trebui sa fim ca Iehova ne-a oferit rascumpararea pentru a ne elibera din lanturile acestui dusman nfricosator!
12. Ce anume te-ar putea ajuta sa n telegi ce a sim tit Iehova cand Adam si Eva au devenit rebeli? 13. Ce a spus Iehova ca avea sa i se ntample lui Adam la moarte, si ce nsemnau acele cuvinte? 14. De ce murim?

64

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ESTE BINE SA CUNOASTEM ADEVARUL DESPRE MOARTE 15 Este o mangaiere sa stim ce spune Biblia despre starea mortilor. Asa cum am vazut, mortii nu sufera. Nu trebuie sa ne fie frica de ei, deoarece nu ne pot face nici un rau. Ei n-au nevoie de ajutorul nostru si nici nu ne pot ajuta. Noi nu putem vorbi cu ei, si nici ei nu pot vorbi cu noi. Multi conducatori religiosi pretind n mod fals ca i pot ajuta pe cei care au murit, iar oamenii care i cred sunt dis pusi sa-i plateasca pentru aceasta. Insa cunoscand adeva rul, noi nu suntem o prada usoara pentru cei care predau astfel de nvat aturi false. 16 Este religia ta de acord cu ceea ce ne nvata Biblia de spre morti? Majoritatea religiilor nu sunt de acord. De ce? Deoarece nvat aturile lor au fost influentate de Satan. El se foloseste de religia falsa pentru a-i face pe oameni sa creada ca dupa moartea corpului, ei continua sa traiasca n lumea spiritelor. Aceasta este una dintre minciunile fo losite de Satan pentru a-i ndeparta pe oameni de Iehova Dumnezeu. In ce sens? 17 Asa cum am vazut mai nainte, unele religii si nvata enoriasii ca oamenii care comit fapte rele merg dupa moar te ntr-un loc al chinului vesnic. Aceasta nvat atura l dez onoreaza pe Dumnezeu. Iehova este un Dumnezeu al iu birii; el nu i-ar face niciodata pe oameni sa sufere n acest mod (1 Ioan 4:8). Ce-ai crede despre cineva care si-ar pe depsi copilul neascultator bagandu-i mana n foc? Ai pu tea sa respecti un astfel de om? Dimpotriva, nici macar n-ai vrea sa-l cunosti! Ai spune, mai degraba, ca este lipsit de inima. Si totusi, Satan vrea sa credem ca Iehova i chi nuieste pe oameni ntr-un foc vesnic.
15. De ce este o mangaiere sa cunoa stem adevarul despre moarte? 16. Cine a influen tat nva taturile multor religii, si cum? 17. De ce l dezonoreaza pe Iehova nva tatura despre chinul ve snic?

Unde sunt mor tii?


18

65

Satan se foloseste, de asemenea, de unele religii pentru a-i nvata pe oameni ca dupa moarte acestia devin spirite pe care cei vii trebuie sa le respecte si sa le onoreze. Potrivit acestei nvat aturi, spiritele mortilor pot fi prieteni puternici sau dusmani necrut atori. Multi oameni cred aceasta min ciuna. Fiindu-le teama de morti, ei le aduc onoare si chiar li se nchina. Biblia nsa ne nvat a ca mortii dorm si ca ar trebui sa ne nchinam numai lui Iehova, singurul Dum nezeu adevarat si Creatorul nostru, care ne ofera toate lu crurile necesare vietii. Revelatia 4:11. 19 Cunoscand adevarul despre starea mortilor, nu cazi n capcana ideilor religioase false. In plus, poti ntelege si alte nvat aturi biblice. De exemplu, promisiunea vietii vesnice pe un pamant paradiziac capata sens cand ntelegi ca mor tii nu merg n lumea spiritelor. 20 Cu mult timp n urma, un barbat drept pe nume Iov a pus ntrebarea: Daca moare un om, va trai el din nou? (Iov 14:14, Cornilescu, 2001). Poate fi adusa din nou la via t a o persoana care doarme n moarte? Asa cum vom vedea n capitolul urmator, ceea ce ne nvat a Biblia n acest sens ne poate aduce multa mangaiere.
18. Pe ce minciuna se bazeaza nchinarea la mor ti? 19. Ce nva tatura biblica po ti n telege mai bine cand cuno sti adevarul despre moarte? 20. Ce ntrebare vom analiza n capitolul urmator?

CE NE INVATA BIBLIA? Mor tii nu vad, nu aud si nu gandesc. Eclesiastul 9:5. Mor tii se odihnesc, nu sufera. Ioan 11:11. Murim din cauza pacatului mostenit de la Adam. Romani 5:12.

CAPITOLUL 7

O sperant a reala pentru cei dragi care au murit


De unde stim ca va exista o nviere? De unde stim ca Iehova este dornic sa-i nvie pe mor ti? Cine va fi nviat?
IMAGINEAZA-TI ca esti urmarit de un dusman foarte crud, mult mai puternic si mai rapid decat tine. Stii ca e nemilos deoarece l-ai vazut omorandu- ti ca tiva prieteni. Oricat de tare fugi, el se apropie tot mai mult de tine. N-ai nici o scapare. Dar deodata apare un salvator. El este mult mai puternic decat dusmanul tau si ti promite ca te va ajuta. Ce usurare sim ti! 2 Putem spune ca, ntr-un anumit sens, si tu e sti urma rit de un dusman asemanator. De fapt, cu to tii suntem urmari ti de el. Asa cum am vazut n capitolul precedent, Biblia spune ca moartea este un dusman. Nimeni nu poa te fugi sau scapa de ea. Majoritatea dintre noi am vazut acest dusman curmand via ta unor persoane dragi. Insa Ie hova este mult mai puternic decat moartea. El este acel Salvator plin de iubire care a demonstrat deja ca poate n vinge acest dusman. In plus, Iehova ne promite ca va dis truge moartea pentru totdeauna. Biblia ne nva ta: Ca ultim dusman, moartea va fi redusa la nimic (1 Corin teni 15:26). Ce veste buna!
13. Ce du sman ne urmare ste pe to ti, si de ce sim tim mangaiere cand analizam nva tatura biblica despre moarte?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit


3

67

Sa ne gandim la durerea pe care o sim tim cand moar tea ne rapeste pe cineva drag. Aceasta ne va ajuta sa apre ciem si mai mult o promisiune a lui Iehova care ne va aduce multa bucurie: promisiunea ca mor tii vor trai din nou (Isaia 26:19). Ei vor fi readusi la via ta. In aceasta con sta, de fapt, speran ta nvierii! C AND ITI MOARE CINEVA DRAG 4 Ai pierdut pe cineva drag n moarte? Durerea sfasietoa re si sentimentele de neputin ta pot fi insuportabile. In ast fel de momente, trebuie sa ne ndreptam spre Cuvantul lui Dumnezeu pentru mangaiere (2 Corinteni 1:3, 4). Biblia ne ajuta sa n telegem cum privesc Iehova si Isus moartea. Isus, care a oglindit n mod perfect personalitatea Tatalui sau, a cunoscut el nsusi durerea provocata de moartea cui va apropiat (Ioan 14:9). Cand trecea prin Ierusalim, Isus obisnuia sa-i viziteze pe Lazar si pe surorile lui, Maria si Marta, care locuiau n Betania, un oras vecin. Ei devenise ra prieteni apropia ti. Biblia ne spune: Isus iubea pe Mar ta si pe sora ei si pe Lazar (Ioan 11:5). Insa, asa cum am vazut n capitolul precedent, Lazar murise. 5 Ce a sim tit Isus cand prietenul sau a murit? Din rela tarea biblica aflam ca Isus a venit la rudele si la prietenii ndurera ti ai lui Lazar. Cand i-a vazut, Isus a fost profund miscat: a gemut n spirit si s-a tulburat. Relatarea spu ne n continuare ca a izbucnit n lacrimi (Ioan 11:33, 35). A fost Isus cuprins de deznadejde? Nicidecum. De fapt, Isus stia ca urma sa se ntample un lucru extraordinar (Ioan 11:3, 4). Cu toate acestea, el a sim tit suferin ta provocata de moarte.
4. a) De ce ne dezvaluie reac tia lui Isus la moartea unei persoane dragi sentimentele lui Iehova? b) Ce prieteni deosebi ti avea Isus? 5, 6. a) Ce a sim tit Isus alaturi de prietenii si de familia ndurerata a lui Lazar? b) De ce ne ncurajeaza durerea sim tita de Isus?

68
6

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Durerea sim tita de Isus este, ntr-un fel, o sursa de n curajare pentru noi, deoarece ne arata ca atat Isus, cat si Tatal sau, Iehova, urasc moartea. Insa Iehova Dumnezeu poate sa lupte cu acest dusman si sa-l nvinga! Sa vedem n continuare ce putere i-a dat Dumnezeu lui Isus. LAZAR, VINO AFARA! 7 Lazar era nmormantat ntr-o pestera, iar Isus a cerut ca piatra de la intrare sa fie data la o parte. Marta a obiec tat, ntrucat dupa patru zile corpul nensufle tit al lui Lazar intrase deja n putrefac tie (Ioan 11:39). De fapt, din punct de vedere uman, nu mai exista nici o speran ta. 8 Piatra a fost nsa data la o parte, iar Isus a strigat cu voce tare: Lazar, vino afara! Ce s-a ntamplat atunci? Omul care fusese mort a iesit (Ioan 11:43, 44). Imagi neaza- ti bucuria celor prezen ti! Surorile, rudele, prietenii si vecinii stiau ca Lazar murise. Dar acum iubitul lor Lazar traia din nou. Era incredibil! Fara ndoiala ca mul ti l-au m bra tisat plini de bucurie. Ce victorie asupra mor tii! 9 Isus nu a pretins ca a facut acest miracol cu puterea sa. In rugaciunea pe care a rostit-o nainte de a-l chema pe Lazar afara, el a aratat clar ca Iehova era cel care nfap tuia nvierea (Ioan 11:41, 42). Aceasta nu a fost singura ocazie n care Iehova facea nvieri. Invierea lui Lazar este doar unul dintre cele noua miracole de acest gen despre care se vorbeste n Cuvantul lui Dumnezeu.1 E o placere
1 Celelalte relatari pot fi gasite n 1 Impara ti 17:1724; 2 Impara ti 4:3237; 13:20, 21; Matei 28:57; Luca 7:1117; 8:4056; Faptele 9:3642 si 20:712. 7, 8. De ce, din punct de vedere uman, situa tia lui Lazar parea fara speran ta, dar ce a facut Isus? 9, 10. a) Cum a aratat Isus cine i dadea puterea de a-l nvia pe La zar? b) Ce foloase avem daca citim relatarile biblice despre nviere?

Ilie l-a nviat pe fiul unei vaduve. 1 Impara ti 17:1724

Apostolul Petru a nviat o cre stina pe nume Dorca. Faptele 9:3642

Invierea lui Lazar a produs multa bucurie. Ioan 11:3844

70

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

sa citim si sa studiem aceste relatari! Ele ne arata ca Dum nezeu nu este partinitor, deoarece printre cei nvia ti de el s-au numarat tineri si batrani, barba ti si femei, evrei si ne evrei. Si cata bucurie transmit aceste relatari! De exemplu, cand Isus a nviat o feti ta, parin tii ei au fost coplesi ti de o mare exaltare (Marcu 5:42). Da, Iehova le facuse o bu curie pe care nu aveau s-o uite toata via ta. 10 Fireste ca cei care au fost nvia de Isus au murit din ti nou. Inseamna nsa ca nvierea lor nu a avut sens? Nici decum. Aceste relatari biblice confirma adevaruri impor tante si ne umplu inima de speran ta. SA INVATAM DIN RELATARILE DESPRE INVIERE 11 Biblia ne nva a ca mor t tii nu stiu nimic. Ei nu mai sunt vii si nu si continua existen ta n alta parte. Relata rea despre Lazar confirma acest lucru. Dupa ce Lazar a re venit la via ta, i-a impresionat el oare pe al tii cu descrieri ale raiului? Sau i-a ngrozit el cu povestiri despre un iad al focului? Nu, Biblia nu arata ca Lazar ar fi facut asa ceva. In cele patru zile cat a fost mort, Lazar nu a stiut nimic (Eclesiastul 9:5). El a dormit n moarte. Ioan 11:11. 12 Relatarea despre Lazar ne mai nva a ca nvierea este t o realitate, nu un mit. La nvierea lui Lazar a asistat o mul time de oameni. Nici chiar conducatorii religiosi, care l urau pe Isus, n-au negat acest miracol. Dimpotriva, ei au spus: Ce trebuie sa facem, pentru ca acest om [Isus] face multe semne? (Ioan 11:47). Numerosi oameni s-au dus sa-l vada pe nviatul Lazar si mul ti dintre ei si-au pus cre din ta n Isus. Pentru ei, Lazar constituia dovada vie ca Isus era trimisul lui Dumnezeu. Aceasta dovada era asa de evi
11. Cum confirma relatarea despre nvierea lui Lazar adevarul con semnat n Eclesiastul 9:5? 12. De ce putem fi siguri ca nvierea lui Lazar a fost un fapt real?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

71

denta, ncat unii conducatori religiosi iudei cu inima m pietrita au planuit sa-l ucida atat pe Isus, cat si pe Lazar. Ioan 11:53; 12:911. 13 Este credinta noastra n nviere nerealista? Nu, deoa rece Isus a spus ca n viitor toti cei din mormintele de amintire vor fi nviati (Ioan 5:28). Iehova este Creatorul a tot ce are viat a. Este greu de crezut ca el poate sa-i cree ze pe oameni din nou? E adevarat ca totul depinde de me moria lui Iehova. Dar si poate el aduce aminte de cei dragi care au murit? In univers exista miliarde si miliarde de ste le, iar Dumnezeu le da nume la toate (Isaia 40:26)! In mod asemanator, Iehova Dumnezeu si poate aminti chiar si cele mai mici detalii despre cei dragi care au murit si este gata sa-i readuca la viat a. 14 Biblia ne arata ca Iehova este dornic sa-i nvie pe mor ti. De unde stim aceasta? Fidelul Iov a pus urmatoarea ntre bare: Daca moare un om, va trai el din nou? Iov se refe rea la asteptarea lui n mormant pana cand Dumnezeu avea sa-si aduca aminte de el. Acest barbat fidel i-a spus lui Ie hova: Ai chema, si eu Ti-as raspunde; Ti-ar fi dor de lucra rea mainilor Tale. Iov 14:1315, Cornilescu, 2001. 15 Gandeste-te: Iehova este, de fapt, nerabdator sa-i re aduca la via ta pe mor ti. Nu te emo tioneaza gandul ca el are astfel de sentimente? Dar ce s-ar mai putea spune de spre aceasta nviere viitoare? Cine va fi nviat si unde?
TOTI CEI DIN MORMINTELE DE AMINTIRE Relatarile biblice despre nviere ne dau multe indi cii despre nvierile viitoare. Oamenii readusi la via ta aici,
16

13. De ce putem crede ca Iehova are ntr-adevar capacitatea de a nvia mor tii? 14, 15. Cum reiese din cuvintele lui Iov ca Iehova este nerabdator sa-i nvie pe mor ti? 16. In ce condi tii vor trai cei nvia ti?

72

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

pe pamant, s-au ntors la cei dragi ai lor. La fel va fi si n viitor, ba chiar mai bine. Asa cum am vazut n capi tolul 3, scopul lui Dumnezeu este ca ntregul pamant sa devina un paradis. Astfel, mor tii nu vor reveni la via ta ntr-o lume plina de razboaie, criminalitate si boli. Ei vor avea ocazia sa traiasca vesnic pe acest pamant, n pace si fericire. 17 Cine va fi nviat? Isus a zis ca toti cei din mormintele de amintire vor auzi vocea sa [a lui Isus] si vor iesi afara (Ioan 5:28, 29). In Revela tia 20:13 ni se spune ceva asemanator: Marea i-a dat napoi pe mor tii care erau n ea, si moartea si Hadesul i-au dat napoi pe mor tii care erau n ele. Hadesul este mormantul comun al omenirii (vezi apendicele de la paginile 212213). Acest mor mant colectiv va fi golit. Miliardele de oameni care dorm n el vor trai din nou. Apostolul Pavel a declarat: Va fi o nviere atat a celor drep ti, cat si a celor nedrep ti (Faptele 24:15). Ce nseamna aceste cuvinte? 18 Printre cei drep ti se vor afla multe personaje biblice care au trait nainte de venirea lui Isus pe pamant. Proba bil ca te gandesti la Noe, Avraam, Sara, Moise, Rut, Estera si mul ti al tii. Despre unii dintre acesti oameni ai credin tei se vorbeste n Evrei, capitolul 11. Insa din categoria ce lor drep ti fac parte si slujitorii lui Iehova care mor n prezent. Avand speran ta nvierii, noua nu ne este frica de moarte. Evrei 2:15. 19 Dar ce se va ntampla cu cei care nu l-au slujit pe Ie hova deoarece nu l-au cunoscut niciodata? Nici aceste miliarde de oameni nedrep ti nu vor fi uita ti. Si ei vor fi
17. Ce amploare va avea nvierea? 18. Cine se va numara printre cei drep ti care vor fi nvia ti, si ce efect are aceasta speran ta asupra ta? 19. Cine sunt cei nedrep ti, si ce ocazie minunata le va da Iehova?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

73

nvia ti si vor avea ocazia sa nve te despre adevaratul Dum nezeu si sa-i slujeasca. Pe parcursul unei perioade de o mie de ani, mor tii vor fi nvia ti si vor putea sa li se alature oa menilor fideli de pe pamant pentru a i se nchina lui Ie hova. Va fi o perioada minunata! Biblia o numeste Ziua Judeca tii.1 20 Sa n telegem, asadar, ca to ti oamenii care au trait pe pamant vor fi nvia ti? Nu. Biblia spune ca unii mor ti se afla n Gheena (Luca 12:5). Acest nume provine de la un loc de depozitare a gunoaielor, situat n afara zidurilor Ierusalimului antic, unde erau arse cadavre si gunoaie. Evreii aruncau aici cadavrele raufacatorilor deoarece con siderau ca acestia nu meritau sa fie nmormanta ti si sa ai ba parte de nviere. Asadar, Gheena este un simbol potrivit al distrugerii eterne. Desi Isus va lua si el parte la judeca rea celor vii si a celor mor ti, Iehova este Judecatorul su prem (Faptele 10:42). El nu i va nvia niciodata pe aceia pe care i considera rai si ndaratnici. INVIEREA CEREASC A 21 Biblia mai vorbeste despre un tip de nviere, nvierea la via ta spirituala n cer. Cu privire la acest tip de nviere, exista un singur exemplu n Biblie, cel al lui Isus Cristos. 22 Dupa ce Isus a fost omorat, Iehova nu si-a lasat Fiul loial sa zaca n mormant (Psalmul 16:10; Faptele 13:34, 35). Dumnezeu l-a nviat pe Isus, dar nu ca om. Apostolul Pe tru ne spune ca Cristos a fost dat mor tii n carne, dar . . .
1 Pentru mai multe informa tii despre Ziua Judeca tii si despre crite riile dupa care se va face judecata, te rugam sa cite sti apendicele de la paginile 213215. 20. Ce este Gheena, si cine merge acolo? 21, 22. a) Ce alt tip de nviere exista? b) Cine a fost prima persoana nviata la via ta spirituala?

74

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

[a fost] facut viu n spirit (1 Petru 3:18). Aceasta nviere a fost un miracol extraordinar. Isus era din nou viu ca per soana spirituala puternica (1 Corinteni 15:36)! El a fost primul care a avut parte de acest tip de nviere glorioasa (Ioan 3:13). Dar nu si ultimul. 23 Stiind ca avea sa se ntoarca n scurta vreme la cer, Isus le-a spus discipolilor sai fideli ca le va pregati un loc (Ioan 14:2). Isus a numit grupul celor care merg la cer turma mica (Luca 12:32). Cate persoane fac parte din acest grup relativ mic de crestini fideli? In Revela tia 14:1, apostolul Ioan spune: M-am uitat, si iata, Mielul [Isus Cristos], care statea pe muntele Sion, si cu el o suta patru zeci si patru de mii, care aveau numele sau si numele Ta talui sau scrise pe frunte. 24 Cei 144 000 de crestini, inclusiv apostolii fideli ai lui Isus, sunt nvia ti la via ta cereasca. Cand are loc nvierea lor? Conform celor scrise de apostolul Pavel, n timpul prezen tei lui Cristos (1 Corinteni 15:23). Asa cum vei ve dea n capitolul 9, noi traim astazi n acest timp. Pu tinii membri ramasi n via ta dintre cei 144 000 care mor n aceste zile sunt nvia ti instantaneu la via ta cereasca (1 Corinteni 15:5155). Totusi, marea majoritate a oamenilor au perspectiva de a fi nvia ti n viitor pe un pamant paradiziac. 25 Da, Iehova va nvinge dusmanul nostru moartea pen tru totdeauna (Isaia 25:8)! Dar poate ca te ntrebi: Ce vor face cei nvia ti n cer? Ei vor deveni membrii unui Regat ceresc glorios. Vom nva ta mai multe despre acest Regat n capitolul urmator.
23, 24. Din cine este formata turma mica a lui Isus, si ca ti membri are ea? 25. Ce se va analiza n capitolul urmator?

O speran ta reala pentru cei dragi care au murit

75

CE NE INVATA BIBLIA? Relatarile biblice despre nviere ne dau o speran ta sigura. Ioan 11:3944. Iehova este nerabdator sa-i readuca la via ta pe mor ti. Iov 14:1315. To ti cei care se afla n mormantul comun al omenirii vor fi nvia ti. Ioan 5:28, 29.
In Paradis, mor tii vor fi nvia ti si se vor ntoarce la cei dragi

CAPITOLUL 8

Ce este Regatul lui Dumnezeu?


Ce ne spune Biblia despre Regatul lui Dumnezeu? Ce va realiza el? Cand va nfaptui Regatul voin ta lui Dumnezeu pe pamant?
MILIOANE de oameni de pe ntregul pamant stiu rugaciu nea cunoscuta de multi ca Tatal nostru. Aceasta rugaciune celebra, lasata ca model de nsusi Isus Cristos, este o ruga ciune plina de semnificatie. Analizand primele trei cereri mentionate n ea, vom afla mai multe lucruri despre ceea ce ne nvat a n realitate Biblia. 2 La nceputul rugaciunii model, Isus le-a spus ascultato rilor sai: Trebuie deci sa va rugati astfel: Tatal nostru care esti n ceruri, sa fie sfintit numele tau. Sa vina regatul tau. Sa se faca vointa ta, precum n cer, asa si pe pamant (Ma tei 6:913). Ce semnificatie au aceste trei cereri? 3 Am nvatat deja multe despre numele lui Dumnezeu, Ie hova. Am discutat putin si despre vointa lui Dumnezeu: de spre ce a facut si ce va mai face el pentru omenire. Insa la ce s-a referit Isus cand ne-a nvatat sa ne rugam: Sa vina rega tul tau? Ce este Regatul lui Dumnezeu? Cum va sfinti ve nirea Regatului numele lui Dumnezeu? Si ce legatura are venirea acestui Regat cu nfaptuirea vointei lui Dumnezeu?
1. Ce rugaciune celebra vom analiza? 2. Men tioneaza trei lucruri pentru care si-a nva tat Isus discipolii sa se roage. 3. Ce trebuie sa stim despre Regatul lui Dumnezeu?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

77

CE ESTE REGATUL LUI DUMNEZEU Regatul lui Dumnezeu este un guvern instituit de Iehova si condus de un rege ales de el. Cine este acest Re ge? Isus Cristos. Fiindu-le superior tuturor conducatorilor umani, el este numit Regele celor care domnesc ca regi si Domnul celor care guverneaza ca domni (1 Timotei 6:15). El are puterea sa faca mult mai mult bine decat toti con ducatorii umani, oricat de buni ar fi ei. 5 De unde va domni Regatul lui Dumnezeu? Gandes te-te: unde se afla acum Isus? Cu sigurant a, ti amintesti ca a murit pe un stalp de tortura, iar mai tarziu a fost n viat. La scurt timp dupa aceea, el s-a naltat la cer (Fapte le 2:33). Asadar, Regatul lui Dumnezeu se afla n cer, iar Biblia l numeste n mod potrivit regatul . . . ceresc (2 Ti motei 4:18). Desi este n cer, el va domni peste locuitorii pamantului. Revelatia 11:15. 6 De ce este Isus un Rege deosebit? Un motiv este acela ca el nu va muri niciodata. Spre deosebire de regii umani, el este potrivit Bibliei singurul care are nemurirea, care locuieste ntr-o lumina inaccesibila (1 Timotei 6:16). Aceasta nseamna ca toate lucrurile bune pe care le face Isus vor dainui n timp. Si, cu sigurant a, el va nfaptui mul te lucruri bune! 7 Sa examinam acum o profetie biblica referitoare la Isus: Duhul DOMNULUI Se va odihni peste El, duh de n telepciune si de pricepere, duh de sfat si de tarie, duh de cunostint a si de frica de DOMNUL. Placerea Lui va fi frica de DOMNUL; nu va judeca dupa nfatisare, nici nu va ho tar dupa cele auzite, ci va judeca pe cei saraci cu dreptate si va hotar cu nepartinire asupra celor ntristati ai t arii
4

4. Ce este Regatul lui Dumnezeu, si cine e Regele care l conduce? 5. De unde va domni Regatul lui Dumnezeu, si peste cine? 6, 7. De ce este Isus un Rege deosebit?

78

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

(Isaia 11:24). Aceste cuvinte arata ca Isus urma sa dom neasca cu dreptate si compasiune peste toti oamenii de pe pamant. Ti-ar placea sa ai un astfel de conducator? 8 Sa ne mai gandim la un aspect legat de Regatul lui Dumnezeu: Isus nu va domni singur. Apostolul Pavel i-a spus lui Timotei: Daca vom persevera, vom si domni ca regi mpreuna cu el (2 Timotei 2:12). Intr-adevar, Pavel, Timotei si alti oameni fideli alesi de Dumnezeu vor domni mpreuna cu Isus n Regatul ceresc. Cate persoane vor avea acest privilegiu? 9 Asa cum am nvatat n capitolul 7, apostolul Ioan a avut o viziune n care l-a vazut pe Mielul [Isus Cristos], stand pe muntele Sion [pozitia sa de rege n cer], si cu el o suta pa truzeci si patru de mii, care aveau numele sau si numele Ta talui sau scrise pe frunte. Cine sunt acesti 144 000? Ioan nsusi ne spune: Acestia sunt cei care l urmeaza nconti nuu pe Miel oriunde merge. Acestia au fost cumparati din tre oameni ca prime roade pentru Dumnezeu si pentru Miel (Revelatia 14:1, 4). Intr-adevar, ei sunt continuatori fi deli ai lui Isus Cristos alesi n mod special pentru a domni cu el n cer. Dupa ce sunt nviati la viat a cereasca, ei vor domni ca regi peste pamant alaturi de Isus (Revelatia 5:10). Incepand din zilele apostolilor, Dumnezeu a ales crestini fi deli pentru strangerea celor 144 000. 10 Este o dovada de mare iubire din partea lui Iehova ca s-a ngrijit ca Isus si cei 144 000 sa domneasca peste ome nire. De ce? Un motiv este acela ca Isus stie ce nseamna sa fii om si sa suferi. Potrivit cuvintelor lui Pavel, Isus nu este unul care sa nu poata avea compatimire pentru sla 8. Cine va domni mpreuna cu Isus? 9. Cate persoane vor domni cu Isus, si cand a nceput Dumnezeu sa le aleaga? 10. De ce este o dovada de iubire din partea lui Iehova faptul ca Isus si cei 144 000 vor domni peste omenire?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

79

biciunile noastre, ci [unul] care n toate privintele a fost pus la ncercare ca noi, dar fara pacat (Evrei 4:15; 5:8). Si cei care vor domni mpreuna cu el au suferit si au perse verat pe parcursul vietii lor umane. In plus, ei s-au luptat cu imperfectiunea si cu tot felul de boli. Cu sigurant a, ei vor ntelege problemele oamenilor!
CE VA REALIZA REGATUL LUI DUMNEZEU? Cand le-a spus discipolilor ca trebuiau sa se roage pen tru venirea Regatului lui Dumnezeu, Isus i-a ndemnat, de asemenea, sa ceara ca vointa lui Dumnezeu sa se faca pre cum n cer, asa si pe pamant. Dumnezeu locuieste n cer, iar vointa lui a fost ntotdeauna nfaptuita aici de ngerii sai fideli. Totusi, asa cum am nvatat n capitolul 3, un n ger rau nu a mai facut vointa lui Dumnezeu si i-a ndem nat pe Adam si Eva sa pacatuiasca. In capitolul 10, vom afla mai multe lucruri despre ce ne nvat a Biblia referi tor la acest nger rau, cunoscut drept Satan Diavolul. Lui Satan si ngerilor care au ales sa-l urmeze numiti de moni li s-a permis o vreme sa ramana n cer. Asadar, nu toti cei care erau atunci n cer nfaptuiau vointa lui Dum nezeu. Insa situatia urma sa se schimbe cand Regatul lui Dumnezeu avea sa-si nceapa domnia. Isus Cristos, Rege le nou-ntronat, avea sa poarte razboi cu Satan. Revelatia 12:79. 12 Urmatoarele cuvinte profetice arata ce avea sa se ntam ple: Am auzit o voce puternica n cer zicand: Acum au venit salvarea si puterea si regatul Dumnezeului nostru si auto ritatea Cristosului sau, pentru ca a fost azvarlit jos acuzatorul fratilor nostri [Satan], care i acuza zi si noapte naintea
11

11. De ce le-a spus Isus discipolilor ca trebuiau sa se roage pentru nfap tuirea voin tei lui Dumnezeu n cer? 12. Care sunt cele doua evenimente importante descrise n Revela tia 12:10?

80

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dumnezeului nostru! (Revelatia 12:10). Ai observat care sunt cele doua evenimente deosebit de importante descrise aici? Primul, Regatul lui Dumnezeu condus de Isus Cristos si ncepe domnia. Al doilea, Satan este aruncat din cer pe pamant. 13 Ce efecte au avut aceste evenimente? Referitor la cele ntamplate n cer citim urmatoarele: Din acest motiv, bu curati-va, ceruri si voi care locuiti n ele! (Revelatia 12:12). Intr-adevar, ngerii loiali se bucura ca Satan si demonii sai au fost alungati din cer, unde se afla acum numai cei fideli lui Iehova Dumnezeu. Nimeni si nimic nu mai tulbura pa cea si armonia de acolo. In cer, vointa lui Dumnezeu este acum nfaptuita. 14 Dar ce putem spune despre pamant? In Biblie citim: Vai de pamant si de mare, pentru ca Diavolul a coborat la voi cuprins de o furie mare, stiind ca nu are decat o pe rioada scurta de timp (Revelatia 12:12). Satan este foarte furios ca a fost izgonit din cer si ca mai are putin timp. Plin de furie, el provoaca multa suferint a, multe vaiuri pe pamant. Vom nvata mai multe despre aceste vaiuri n ca pitolul urmator. Avand n vedere ca Satan a fost aruncat pe pamant, probabil ca ne ntrebam: Cum poate nfaptui Regatul vointa lui Dumnezeu pe pamant? 15 Sa ne aducem aminte care este vointa lui Dumnezeu cu privire la pamant. Am nvatat despre aceasta n capito lul 3. Dumnezeu a aratat n Eden ca el vrea ca pamantul sa fie transformat ntr-un paradis locuit de oameni drepti, care sa nu moara niciodata. Satan i-a determinat pe Adam si pe Eva sa pacatuiasca, ceea ce a influentat mplinirea vointei lui Dumnezeu cu privire la pamant. Totusi, vointa
13. Ce efect a avut aruncarea lui Satan din cer? 14. Ce s-a ntamplat dupa ce Satan a fost aruncat pe pamant? 15. Care este voin ta lui Dumnezeu cu privire la pamant?

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

81

lui Dumnezeu nu s-a schimbat. Iehova are n vedere si acum ca oamenii drepti sa stapaneasca pamantul si sa-l locuiasca pe vecie (Psalmul 37:29). Iar Regatul lui Dumnezeu va realiza acest lucru. Cum? 16 Sa analizam profetia din Daniel 2:44. Iata ce citim aici: In zilele acestor mparati, Dumnezeul cerurilor va ridica o mparatie care nu va fi distrusa si care nu va trece sub stapanirea unui alt popor. Ea va sfarama si va nimici toate acele mparatii, dar ea nsasi va dainui pentru totdeau na. Ce ne spune aceasta profetie despre Regatul lui Dum nezeu? 17 In primul rand, aflam ca Regatul lui Dumnezeu avea sa fie instaurat n zilele acestor mparati, sau n timpul altor regate. In al doilea rand, nvat am ca Regatul va dai nui pentru totdeauna. El nu va fi cucerit sau nlocuit de alte guverne. In al treilea rand, observam ca Regatul lui Dumnezeu va purta razboi cu regatele acestei lumi si va iesi victorios. In cele din urma, el va fi singurul guvern care va conduce omenirea. Atunci oamenii se vor bucura de cea mai buna guvernare. 18 Biblia ne da multe informatii despre acest razboi din tre Regatul lui Dumnezeu si guvernele lumii. De exemplu, ea ne arata ca, pe masura ce sfarsitul se apropie, spiritele rele vor raspandi minciuni ca sa-i induca n eroare pe re gii ntregului pamant locuit. Cu ce scop? Ca sa-i adune [pe regi] pentru razboiul zilei celei mari a Dumnezeului cel Atotputernic. Regii pamantului vor fi adunati n lo cul care n ebraica se numeste Har-Maghedon (Revela tia 16:14, 16). Asa cum reiese din aceste doua versete, conflictul decisiv dintre guvernele umane si Regatul lui
16, 17. Ce aflam din Daniel 2:44 despre Regatul lui Dumnezeu? 18. Cum se nume ste razboiul decisiv dintre Regatul lui Dumnezeu si guvernele acestei lumi?

82

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Dumnezeu este numit batalia Har-Maghedonului, sau Armaghedon. 19 Ce va realiza Regatul lui Dumnezeu prin Armaghedon? Sa ne amintim care este vointa lui Dumnezeu cu privire la pamant. Scopul lui Iehova Dumnezeu este ca pamantul sa fie transformat n Paradis si populat de oameni drepti si per fecti. Dar ce sta n calea realizarii acestui scop? Inainte de toate, suntem pacatosi, ne mbolnavim si murim. Totusi, asa cum am nvatat n capitolul 5, Isus a murit ca noi sa putem trai pentru totdeauna. Probabil ca ti amintesti cuvintele consemnate n Evanghelia dupa Ioan: Atat de mult a iubit Dumnezeu lumea, ncat l-a dat pe Fiul sau unic-nascut, pen tru ca oricine exercita credint a n el sa nu fie distrus, ci sa aiba viat a vesnica. Ioan 3:16. 20 O alta problema este aceea ca multi oameni fac lu cruri rele: mint, nsala si comit imoralitate. Ei nu vor sa n faptuiasca vointa lui Dumnezeu. Oamenii care fac lucruri rele vor fi distrusi n Armaghedon, razboiul lui Dumnezeu (Psalmul 37:10). Un alt motiv pentru care vointa lui Dum nezeu nu se nfaptuieste acum pe pamant este acela ca guvernele nu i ncurajeaza pe oameni sa faca voia lui Dumnezeu. Multe guverne sunt neputincioase, crude sau corupte. Biblia spune n mod clar: Un om stapaneste pes te alt om ca sa-l faca nenorocit. Eclesiastul 8:9. 21 Dupa Armaghedon, omenirea va fi condusa de un sin gur guvern, Regatul lui Dumnezeu, care va nfaptui vointa lui Dumnezeu aducandu-le oamenilor mari binecuvantari. Una dintre acestea va fi ndepartarea lui Satan si a demo nilor sai (Revelatia 20:13). In plus, va fi aplicata valoarea jertfei lui Isus, astfel ncat oamenii fideli nu se vor mai
19, 20. De ce nu se nfaptuie ste n prezent voin ta lui Dumnezeu pe pa mant? 21. Cum va nfaptui Regatul voin ta lui Dumnezeu pe pamant?

Izgonirea lui Satan si a demonilor sai din cer a provocat multe vaiuri pe pamant. Insa aceste necazuri vor lua sfar sit n curand

84

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

mbolnavi si nu vor mai muri. Sub domnia Regatului, ei vor putea trai pentru totdeauna (Revelatia 22:13). Paman tul va fi transformat n paradis. In acest fel, Regatul va n faptui vointa lui Dumnezeu pe pamant si va sfinti numele lui Dumnezeu. Care va fi rezultatul? Toti cei care vor trai sub domnia Regatului lui Dumnezeu vor onora numele lui Iehova. C AND VA TRECE REGATUL LUI DUMNEZEU LA ACTIUNE? 22 Cand Isus le-a spus continuatorilor sai sa se roage sa vi na regatul tau, era clar ca Regatul nu venise nca. A venit el cand Isus s-a nal tat la cer? Nu, deoarece atat Petru, cat si Pa vel au spus ca dupa ce Isus a fost nviat, profe tia din Psalmul 110:1 s-a mplinit n persoana lui: DOMNUL [Iehova] a zis Domnului meu: Stai la dreapta Mea pana voi pune pe vraj masii Tai asternut picioarelor Tale (Faptele 2:3235; Evrei 10:12, 13). Era deci nevoie de o perioada de asteptare. 23 Dar cat timp avea sa dureze aceasta perioada? Pe par cursul secolului al XIX-lea, cativa cercetatori sinceri ai Bi bliei au calculat durata ei si au aflat ca urma sa se ncheie n 1914 (vezi apendicele de la paginile 215218). Eveni 22. De unde stim ca Regatul lui Dumnezeu nu a venit cand Isus se afla pe pamant sau imediat dupa nvierea lui? 23. a) Cand si-a nceput Regatul lui Dumnezeu domnia? b) Despre ce vom discuta n capitolul urmator?

Sub domnia Regatului, voin ta lui Dumnezeu se va nfaptui precum n cer, a sa si pe pamant

Ce este Regatul lui Dumnezeu?

85

CE NE INVATA BIBLIA?
Regatul lui Dumnezeu este un guvern ceresc condus de Regele Isus Cristos si de cele 144 000 de persoane alese dintre oameni pentru a domni mpreuna cu el. Revela tia 14:1, 4. In 1914, Regatul a nceput sa domneasca; dupa aceea, Satan a fost aruncat din cer pe pamant. Revela tia 12:9. Regatul lui Dumnezeu va distruge n curand guvernele omenesti, iar pamantul va fi trans format n paradis. Revela tia 16:14, 16.

mentele mondiale care au nceput n 1914 confirma exac titatea calculelor acestor cercetatori sinceri ai Bibliei. Im plinirea profetiilor biblice arata ca, n 1914, Cristos a de venit Rege, iar Regatul ceresc al lui Dumnezeu si-a nceput domnia. Prin urmare, noi traim n perioada scurta de timp care i-a mai ramas lui Satan (Revelatia 12:12; Psal mul 110:2). De asemenea, putem spune cu certitudine ca n curand Regatul lui Dumnezeu va trece la actiune pen tru a nfaptui vointa lui Iehova si pe pamant. Nu este aceas ta o veste extraordinara? Crezi ca se va realiza? Capitolul urmator te va ajuta sa ntelegi ca Biblia chiar nvat a aces te lucruri.

CAPITOLUL 9

Traim noi n ultimele zile?


Ce evenimente din zilele noastre au fost profe tite n Biblie? Potrivit Cuvantului lui Dumnezeu, cum aveau sa fie oamenii n ultimele zile? Ce evenimente mbucuratoare a prezis Biblia cu privire la ultimele zile?
TE-AI ntrebat vreodata, n timp ce urmareai stirile la tele vizor, ce se va alege de lumea aceasta? Evenimentele tragice lovesc pe neasteptate si nimeni nu poate sti ce va aduce ziua de maine (Iacov 4:14). Dar Iehova stie ce se va ntam pla n viitor (Isaia 46:10). Cu mult timp n urma, Cuvan tul sau, Biblia, a prezis atat evenimentele nefericite din zilele noastre, cat si lucrurile minunate care vor avea loc n viitorul apropiat. 2 Isus Cristos a vorbit despre Regatul lui Dumnezeu, care va pune capat rauta tii si va transforma pamantul n paradis (Luca 4:43). Oamenii doreau sa stie cand urma sa vina acest Regat. De fapt, discipolii chiar l-au ntrebat pe Isus: Care va fi semnul prezen tei tale si al ncheierii sis temului de lucruri? (Matei 24:3). Isus le-a spus ca Iehova Dumnezeu era singurul care cunostea cu exactitate momentul cand va lua sfarsit acest sistem de lucruri (Ma tei 24:36). Totusi, el le-a vorbit despre unele evenimente care urmau sa se ntample nainte ca Regatul sa aduca ade 1. De unde putem sti ce ne rezerva viitorul? 2, 3. Ce ntrebare i-au pus discipolii lui Isus, si ce raspuns au primit ei?

Traim noi n ultimele zile?

87

varata pace si siguran ta. Evenimentele prezise de el au loc chiar n prezent! 3 Inainte de a examina dovezile care atesta ca traim pe parcursul ncheierii sistemului de lucruri, sa analizam pe scurt un razboi ascuns privirilor noastre. El a avut loc n cerurile invizibile, dar deznodamantul lui ne afecteaza si pe noi. UN RAZBOI IN CER 4 In capitolul precedent am nva tat ca n anul 1914 Isus Cristos a fost ntronat n cer (Daniel 7:13, 14). La scurt timp dupa aceea, Isus a trecut la ac tiune. Biblia spune ca n cer a izbucnit un razboi. Mihail [un alt nume al lui Isus]1 si ngerii lui s-au luptat cu balaurul [Satan Diavo lul], si balaurul si ngerii lui s-au luptat si ei. Satan si n gerii lui rai, sau demonii, au fost nvinsi si arunca ti jos, pe pamant. Fiii spirituali fideli ai lui Dumnezeu s-au bucu rat ca Satan si demonii sai au fost alunga ti din cer. Insa acest lucru avea sa le aduca oamenilor multa suferin ta. Bi blia a prezis: Vai de pamant . . ., pentru ca Diavolul a co borat la voi cuprins de o furie mare, stiind ca nu are decat o perioada scurta de timp. Revela tia 12:7, 9, 12. 5 Sa ne gandim pu tin la consecin tele razboiului din cer. Cuprins de furie, Satan urma sa le provoace mari neca zuri, multe vaiuri, locuitorilor pamantului. Asa cum vei vedea n continuare, noi traim n acest timp plin de ne cazuri. Insa el va dura pu tin, o perioada scurta de timp. Chiar si Satan stie acest lucru. Biblia numeste aceasta
1 Pentru mai multe informa tii despre faptul ca Mihail este un alt nume al lui Isus Cristos, vezi apendicele de la paginile 218219. 4, 5. a) Ce s-a ntamplat n cer la scurt timp dupa ntronarea lui Isus? b) Potrivit cu Revela tia 12:12, care aveau sa fie consecin tele razboiului din cer?

88

perioada ultimele zile (2 Timotei 3:1). E o mare bucurie sa stim ca, n curand, Dumnezeu va pune capat influentei exercitate de Diavol asupra pamantului! Sa analizam cateva lu cruri profetite n Biblie cu privire la zilele noastre, lucruri care dovedesc ca traim n ultimele zile si ca Regatul lui Dumnezeu le va aduce, n scurt timp, binecuvantari eterne celor ce-l iubesc pe Iehova. Dar sa examinam pentru nceput patru aspecte ale semnului care potrivit cuvintelor lui Isus urma sa marcheze timpul n care traim.
EVENIMENTE MARCANTE ALE ULTIMELOR ZILE 6 Se va ridica natiune contra natiu ne si regat contra regat (Matei 24:7). In razboaiele purtate n secolul trecut au murit milioane de oameni. Un istoric englez a scris: Secolul al XX-lea a fost cel mai sangeros din istorie. . . . Cu exceptia catorva perioade scurte n care n-au existat conflicte armate, a fost un secol de razboaie nentre rupte. Intr-un raport se spune: Razboaiele din secolul [al XX-lea] au facut de trei ori mai multe victime de cat toate razboaiele purtate din seco 6, 7. Cum se adeveresc n prezent cuvintele lui Isus referitoare la razboaie si la lipsuri de alimente?

89

lul I A.D. pana n 1899 (Worldwatch Institute). Din 1914 ncoace, razboaiele au ucis peste 100 de milioane de oameni. Poate ca si tu te numeri prin tre milioanele de persoane care au pierdut pe cineva drag ntr-un razboi si stii cata durere si suferint a provoa ca o astfel de pierdere. 7 Vor fi lipsuri de alimente (Matei 24:7). Cercetatorii spun ca n ultimii 30 de ani s-a produs mult mai multa hrana decat nainte. Cu toate acestea, exista nca lipsuri de alimente deoarece multi oameni nu au bani pentru mancare sau nu au o bucata de pa mant pe care s-o cultive. Peste un mi liard de oameni din t arile n curs de dezvoltare traiesc cu un euro pe zi sau chiar mai putin. Majoritatea acestora sufera n permanent a de foame. Po trivit Organizatiei Mondiale a Sanata tii, peste cinci milioane de copii mor anual din cauza malnutritiei. 8 Vor fi mari cutremure de pamant (Luca 21:11). Potrivit unui studiu geo logic, anual vor avea loc, n medie, 19 cutremure suficient de puternice ca sa avarieze cladiri si sa fisureze scoarta terestra (U.S. Geological Sur vey). Practic, n fiecare an se produc
8, 9. Ce anume arata ca profe tia lui Isus de spre cutremure si boli se mpline ste?

90

cutremure care pot distruge complet cladirile. Potrivit rapoartelor disponibile, cutremurele care au avut loc din 1900 ncoace au secerat peste doua milioane de vieti omenesti. O alta sursa mentioneaza: Progresele teh nologice nregistrate n-au redus decat n mica masura numarul victimelor. 9 Vor fi . . . ciume (Luca 21:11). In pofida realizarilor medicinei, boli vechi si noi devasteaza omenirea. Un raport arata ca 20 de boli foarte cunos cute, ntre care tuberculoza, malaria si holera, au luat amploare n ultimele decenii, n timp ce unele maladii au devenit tot mai greu de vindecat cu ajutorul medicamentelor. In plus, au aparut 30 de boli noi, dintre care unele sunt incurabile si duc la moarte.
OAMENII DIN ULTIMELE ZILE Pe langa prezentarea catorva eve nimente marcante care au loc n lu me, Biblia mai prezice ca n ultimele zile societatea umana se va schimba radical. Apostolul Pavel a facut o des criere generala a oamenilor. Iata ce ci tim la 2 Timotei 3:15: In ultimele zile vor fi timpuri critice, carora cu greu li se va face fat a. Printre altele, Pavel a spus ca oamenii vor fi:
10

10. Ce trasaturi de caracter prezise la 2 Timotei 3:15 po ti observa la oamenii de azi?

91

iubitori de sine iubitori de bani neascultatori de parin ti neloiali fara afec tiune naturala fara stapanire de sine mai degraba iubitori de placeri decat iubitori de Dumnezeu avand o forma de devotiune sfanta, dar dovedindu-se fal si n ce prive ste puterea ei. 11 Li se potriveste aceasta descrie re oamenilor din zona n care locu iesti? Fara ndoiala ca da. Peste tot sunt oameni rai. Aceasta situa tie ara ta ca Dumnezeu va trece n curand la ac tiune, deoarece Biblia spune: Daca cei rai rasar ca iarba si daca to ti cei ce fac raul nfloresc, este numai ca sa fie distrusi pentru totdeauna. Psal mul 92:7. EVENIMENTE IMBUCURATOARE! 12 Ultimele zile sunt ntr-adevar pline de necazuri, asa cum a fost profe tit
11. Potrivit Psalmului 92:7, ce se va ntampla cu cei rai? 12, 13. Cum a crescut cuno stin ta adevarata n timpul sfar sitului?

cruzi

92

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

n Biblie. Totusi, chiar si n aceasta lume zbuciumata, nchi natorii lui Iehova au parte de evenimente mbucuratoare. 13 Cuno stin ta [adevarata] va cre ste, s-a profe tit n car tea biblica Daniel. Cand? In timpul sfarsitului (Daniel 12:4). Mai ales din 1914 ncoace, Iehova i-a ajutat pe cei care doresc sincer sa-i slujeasca sa n teleaga tot mai bine pre tioase adevaruri biblice, precum numele si scopul lui Dumnezeu, jertfa de rascumparare a lui Isus Cristos, sta rea mor tilor si nvierea. In plus, nchinatorii lui Iehova au nva tat cum sa-si traiasca via ta n asa fel ncat sa aiba par te de bucurii si sa-i aduca laude lui Dumnezeu. De aseme nea, ei au n teles mai bine rolul Regatului lui Dumnezeu si modul n care va ndrepta el situa tia de pe pamant. Ce fac ei cu aceasta cunostin ta? Aceasta ntrebare ne duce la o alta profe tie care se mplineste n aceste ultime zile. 14 Aceasta veste buna a regatului va fi predicata pe tot pamantul locuit, a spus Isus Cristos n profe tia despre ncheierea sistemului de lucruri (Matei 24:3, 14). Ves tea buna despre Regat mai exact ce este Regatul, ce va nfaptui el si cum ne putem bucura de binecuvantarile lui este predicata n peste 230 de tari de pe glob si n mai bine de 400 de limbi. Milioane de Martori ai lui Ie hova predica cu zel vestea buna despre Regat. Ei provin din toate na tiunile si triburile si popoarele si limbile (Revela tia 7:9). Martorii conduc studii biblice gratuite la domiciliu cu milioane de oameni care doresc sa afle ce ne nva ta n realitate Scripturile. Implinirea acestei profe tii este impresionanta daca ne gandim ca Isus a prezis ca adevara tii crestini vor fi obiectul urii tuturor oamenilor. Luca 21:17.
14. Ce amploare cunoa ste predicarea ve stii bune despre Regat n pre zent, si cine participa la aceasta lucrare?

Aceasta veste buna a regatului va fi predicata pe tot pamantul locuit. Matei 24:14

94

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

CE VEI FACE? Intrucat atat de multe profetii biblice se mplinesc n prezent, nu esti de acord ca traim n ultimele zile? Cand vestea buna va ajunge sa fie predicata n masura dorita de Iehova, va veni, cu sigurant a, sfarsitul (Matei 24:14). Atunci Dumnezeu va nlatura rautatea de pe pamant. El se va folosi de Isus si de ngerii sai puternici pentru a-i dis truge pe toti cei care i se mpotrivesc cu buna stiint a (2 Te saloniceni 1:69). Satan si demonii sai nu vor mai induce n eroare natiunile. Apoi Regatul lui Dumnezeu va revar sa binecuvantari asupra celor care se supun domniei sale drepte. Revelatia 20:13; 21:35. 16 Deoarece sfarsitul sistemului lui Satan este aproape, ar fi bine sa ne ntrebam fiecare: Ce trebuie sa fac eu? Este n telept sa continui sa nve ti despre Iehova si cerin tele sale (Ioan 17:3). Studiaza Biblia cu constiinciozitate. Fa- ti obi ceiul de a te ntovarasi cu cei care cauta sa faca voin ta lui Iehova (Evrei 10:24, 25). Insuseste- ti bogata cunostin ta pe care Iehova Dumnezeu o pune la dispozi tia poporului sau de pe tot pamantul si fa schimbarile necesare pentru a te bucura de favoarea lui Dumnezeu. Iacov 4:8. 17 Isus a mai profe tit ca majoritatea oamenilor vor ig nora dovezile care arata ca traim n ultimele zile. Distru gerea celor rai va veni pe neasteptate, surprinzandu-i pe mul ti, asemenea unui ho t care vine noaptea (1 Tesaloniceni 5:2). Isus a avertizat: Asa cum au fost zilele lui Noe, asa va fi prezen ta Fiului omului. Caci, asa cum erau oa menii n zilele acelea dinainte de potop: mancau si beau,
15

15. a) Crezi ca traim n ultimele zile? De ce? b) Ce va nsemna sfar situl pentru cei care i se mpotrivesc lui Iehova? Dar pentru cei care se supun domniei Regatului lui Dumnezeu? 16. Ce ar fi n telept sa faci? 17. De ce distrugerea celor rai i va lua prin surprindere pe majoritatea oamenilor?

Traim noi n ultimele zile?

95

barba tii se casatoreau si femeile erau date n casatorie, pana n ziua n care Noe a intrat n arca; si nu au acordat aten tie pana cand a venit potopul si i-a maturat pe to ti, asa va fi prezen ta Fiului omului. Matei 24:3739. 18 De aceea, Isus le-a spus ascultatorilor sai: Fi aten ti ti la voi nsiva ca nu cumva sa vi se ngreuneze inimile cu mancare si bautura n exces si cu ngrijorarile vie tii si, pe neasteptate, ziua aceea sa vina instantaneu peste voi ca o cursa. Caci ea va veni peste to ti aceia care locuiesc pe fa ta ntregului pamant. Men tine ti-va deci treji, facand tot timpul implorari, ca sa reusi ti sa scapa ti de toate aceste lucruri care trebuie sa se ntample si sa sta ti n picioare [aproba ti] naintea Fiului omului (Luca 21:3436). Este n telept sa acordam aten tie cuvintelor lui Isus. De ce? Deoarece aceia care se bucura de aprobarea lui Iehova Dumnezeu si a Fiului omului, Isus Cristos, au perspecti va de a supravie tui distrugerii sistemului lui Satan si de a trai pentru totdeauna n minunata lume noua, atat de aproape! Ioan 3:16; 2 Petru 3:13.
18. Carui avertisment dat de Isus ar trebui sa-i acordam aten tie?

CE NE INVATA BIBLIA? Ultimele zile sunt marcate de razboaie, lipsuri de alimente, cutremure de pamant si epidemii. Matei 24:7; Luca 21:11. In ultimele zile, mul ti oameni sunt iubitori de sine, iubitori de bani, iubitori de placeri, dar nu si iubitori de Dumnezeu. 2 Timotei 3:15. Pe parcursul acestor ultime zile, vestea buna despre Regat este predicata pe tot pamantul. Matei 24:14.

CAPITOLUL 10

Creaturile spirituale Cum ne influenteaza ele?


Ii ajuta ngerii pe oameni? Cum i influen teaza spiritele rele pe oameni? Ar trebui sa ne temem de spiritele rele?
PENTRU a cunoaste mai bine o persoana, trebuie, n ge neral, sa aflam cate ceva despre familia ei. In mod ase manator, a-l cunoaste pe Iehova Dumnezeu presupune a-i cunoaste familia de ngeri. In Biblie, ngerii sunt numi ti fiii lui Dumnezeu (Iov 38:7). Ce loc au ei deci n scopul lui Dumnezeu? Au jucat ei vreun rol n istoria omenirii? Ne influen teaza ngerii viata? Daca da, n ce fel? 2 In Biblie se vorbeste despre ngeri de sute de ori. Sa ana lizam cateva versete si sa vedem ce putem nva ta despre aceste creaturi spirituale. Care este originea lor? In Coloseni 1:16 se spune: Prin intermediul lui [Isus Cristos] au fost create toate celelalte lucruri n ceruri si pe pamant. Asadar, toate fiin tele spirituale numite ngeri au fost crea te de Iehova Dumnezeu prin intermediul Fiului sau n tai-nascut. Ca ti ngeri exista? Biblia arata ca au fost crea ti sute de milioane de ngeri puternici. Psalmul 103:20.1
1 Versetul din Revela tia 5:11 spune referitor la ngerii drep ti: Nu marul lor era miriade de miriade (zeci de mii de zeci de mii, Cor nilescu, 1996). Prin urmare, Biblia arata ca au fost crea ti sute de mi lioane de ngeri. 1. De ce ar trebui sa nva tam mai multe lucruri despre ngeri? 2. Care este originea ngerilor, si ca ti ngeri exista?

Creaturile spirituale Cum ne influen teaza ele?

97

3 Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia, ne spune ca atunci cand a fost creat pamantul to ti fiii lui Dumnezeu scoteau strigate de veselie (Iov 38:47). In telegem deci ca ngerii au existat cu mult nainte de crearea oamenilor, ba chiar a pamantului. Din acelasi pasaj biblic reiese si ca ngerii au sentimente, deoarece se spune ca ei izbucneau mpreuna n cantari de bucurie. Observa ca toti fiii lui Dumnezeu s-au bucurat mpreuna. In acea vreme, to ti ngerii formau o familie unita care i slujea lui Iehova Dumnezeu. INGERII OFERA SPRIJIN SI OCROTIRE 4 Inca de cand au asistat la crearea primilor oameni, fiin tele spirituale fidele au dovedit un viu interes fa ta de familia umana, tot mai numeroasa, si fa ta de mplinirea scopului lui Dumnezeu (Proverbele 8:30, 31; 1 Petru 1:11, 12). Dar, cu trecerea timpului, ngerii au vazut cum majoritatea oa menilor s-au ndepartat de Creatorul lor iubitor. Acest lucru i-a ntristat cu siguran ta. Insa de fiecare data cand un om se ntoarce la Iehova este bucurie printre ngeri (Luca 15:10). Avand n vedere interesul sincer pe care l au ngerii fa ta de slujitorii lui Dumnezeu, nu este de mirare ca Iehova i-a fo losit de multe ori pentru a-si ntari si ocroti slujitorii fideli de pe pamant (Evrei 1:7, 14). Sa dam cateva exemple. 5 Dreptul Lot si fiicele sale au supravie tuit distrugerii oraselor nelegiuite Sodoma si Gomora gra tie ajutorului a doi ngeri, care i-au scos din zona periculoasa (Geneza 19:15, 16). Cateva secole mai tarziu, profetul Daniel a fost aruncat ntr-o groapa cu lei, dar a scapat nevatamat. Iata ce a spus el: Dumnezeul meu a trimis pe ngerul Sau si a n chis gura leilor (Daniel 6:22). In secolul I e.n., un nger l-a
3. Ce aflam din Iov 38:47 despre ngeri? 4. Cum arata Biblia ca ngerii fideli sunt interesa ti de ceea ce fac oamenii? 5. Ce ocazii n care ngerii au oferit sprijin sunt amintite n Biblie?

98

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

eliberat din nchisoare pe apostolul Petru (Faptele 12:611). De asemenea, ngerii l-au sprijinit pe Isus la nceputul mi nisterului sau pamantesc (Marcu 1:13). Cu pu tin timp na inte ca Isus sa moara, i s-a aratat un nger, care l-a ntarit (Luca 22:43). Ce mult trebuie sa fi nsemnat pentru Isus spri jinul ngerului n acele momente cruciale din via ta sa! 6 In prezent, ngerii nu li se mai arata slujitorilor lui Dum nezeu de pe pamant. Desi oamenii nu-i pot vedea, ngerii puternici continua sa-i ocroteasca pe slujitorii lui Iehova mai ales din punct de vedere spiritual. In Biblie se spune: Ingerul Domnului Isi asaza tabara n jurul acelora care se tem de El si-i scapa (Psalmul 34:7, Cornilescu, 2001). De ce sunt aceste cuvinte deosebit de ncurajatoare? Deoarece exista creaturi spirituale rele care vor sa ne distruga! Ci ne sunt ele? De unde provin? Cum ncearca sa ne faca rau? Pentru a afla raspunsul, sa vedem pe scurt ce s-a ntam plat la nceputul istoriei umane. CREATURI SPIRITUALE CARE VOR SA NE DISTRUG A 7 Asa cum am vazut n capitolul 3, un nger a nutrit dorin ta de a stapani peste al tii, razvratindu-se mpotriva lui Dum nezeu. Mai tarziu, acest nger a ajuns sa fie cunoscut ca Satan Diavolul (Revela tia 12:9). Timp de circa 1600 de ani de la nselarea Evei, Satan a reusit sa-i ndeparteze de Dumnezeu pe aproape to ti oamenii, cu excep tia catorva persoane fide le, ntre care Abel, Enoh si Noe. Evrei 11:4, 5, 7. 8 In zilele lui Noe, si alti ngeri s-au razvratit mpotriva lui Iehova. Ei au parasit familia cereasca a lui Dumnezeu, si-au luat corpuri fizice si au venit pe pamant. De ce au fa
6. a) Cum i ocrotesc ngerii pe slujitorii lui Dumnezeu din prezent? b) Ce ntrebari vom analiza n continuare? 7. Ca ti oameni a reu sit Satan sa ndeparteze de Dumnezeu? 8. a) Cum au ajuns unii ngeri demoni? b) Ce au trebuit sa faca de monii pentru a nu fi distru si n Potopul din zilele lui Noe?

Creaturile spirituale Cum ne influen teaza ele?

99

cut ei acest lucru? Versetul din Geneza 6:2 ne spune: Fiii lui Dumnezeu au vazut ca fiicele oamenilor erau frumoase; si din toate si-au luat de sotii pe acelea pe care si le-au ales. Insa dupa un timp, Iehova Dumnezeu a pus capat actiunilor acestor ngeri si nu le-a mai permis sa corupa omenirea. Prin potopul pe care l-a adus asupra pamantu lui, Iehova i-a distrus pe toti oamenii rai, pastrandu-i n viat a numai pe slujitorii sai fideli (Geneza 7:17, 23). Astfel, ngerii rebeli, sau demonii, au fost nevoiti sa-si abandone ze corpurile fizice si sa se ntoarca n cer ca fiinte spiritua le. Ei au trecut de partea Diavolului, care a devenit con ducatorul demonilor. Matei 9:34.
Dumnezeul meu a trimis pe ngerul Sau si a nchis gura leilor. Daniel 6:22

100
9

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Cand ngerii neascultatori s-au ntors n cer, ei n-au mai fost accepta ti n familia de ngeri a lui Dumnezeu, ase menea conducatorului lor, Satan (2 Petru 2:4). Chiar daca n prezent nu-si mai pot lua corpuri omenesti, ei conti nua sa exercite o puternica influent a negativa asupra oamenilor. De fapt, cu ajutorul demonilor, Satan induce n eroare ntregul pamant locuit (Revelatia 12:9; 1 Ioan 5:19). Cum? Demonii folosesc diverse metode de nselare (2 Corinteni 2:11). Sa examinam mai ndeaproape cateva dintre ele. CUM INSAL A DEMONII 10 Pentru a-i nsela pe oameni, demonii se folosesc de spiritism. Aceasta practica presupune comunicarea cu de monii, fie n mod direct, fie prin intermediul unui me dium uman. Biblia condamna spiritismul si ne avertizeaza sa ne ndepartam de orice lucru care ar putea avea lega tura cu aceasta practica (Galateni 5:1921). Spiritismul este pentru demoni ca momeala pentru pescari. Pentru a prinde diferite tipuri de pesti un pescar foloseste mai multe fe luri de momeli. In mod asemanator, spiritele rele recurg la diverse forme de spiritism pentru a aduce cat mai mul ti oameni sub controlul lor. 11 Una dintre momelile folosite de demoni este divina tia. Ce este divina tia? Este o practica prin care se ncearca aflarea viitorului sau a unui lucru necunoscut. Iata cateva forme de divina tie: astrologia, prezicerea viitorului cu aju torul car tilor de tarot, ghicirea n globul de cristal, citirea n palma si interpretarea viselor. Desi multi oameni cred ca divina tia este o practica inofensiva, Biblia arata ca cei
9. a) Ce s-a ntamplat cu demonii cand s-au ntors n cer? b) Ce vom analiza referitor la demoni? 10. Ce este spiritismul? 11. Ce este divina tia, si de ce nu trebuie sa o practicam?

Demonii folosesc diverse metode pentru a-i n sela pe oameni

ce prezic viitorul o fac cu ajutorul spiritelor rele. De exemplu, relatarea din Faptele 16:1618 vorbeste despre un de mon de divina tie care i dadea unei fete puterea de a avea arta prezicerii. Insa cand demonul a fost expulzat, ea si-a pierdut aceasta putere. 12 O alta metoda prin care demonii i nsala pe oameni este ncercarea de a comunica cu mortii. Cei care plang moartea cuiva drag pot fi deseori indusi n eroare de con ceptiile gresite privitoare la morti. Un medium poate da informa tii speciale despre persoana decedata sau i poate imita vocea. Din aceasta cauza, multi oameni sunt con vinsi ca mortii traiesc si ca, luand legatura cu ei, si pot alina durerea. Insa o astfel de consolare este nu numai falsa, ci si periculoasa. De ce? Deoarece demonii pot imi ta vocea unei persoane decedate si i pot da unui medium informa tii despre cel mort (1 Samuel 28:319). In plus, asa
12. De ce este periculos sa ncercam sa comunicam cu mor tii?

CUM SA TE IMPOTRIVESTI SPIRITELOR RELE Debaraseaza-te de obiectele spiritiste Studiaza Biblia Roaga-te lui Dumnezeu

Creaturile spirituale Cum ne influen teaza ele?

103

cum am vazut n capitolul 6, mortii nu mai exista (Psal mul 115:17). Prin urmare, cel care ntreaba pe morti este nselat de spiritele rele si ncalca vointa lui Dumnezeu (Deuteronomul 18:10, 11; Isaia 8:19). Fii, asadar, vigilent si respinge aceasta momeala periculoasa folosita de de moni! 13 Spiritele rele nu se multumesc doar sa-i nsele pe oa meni, ci i si tin sub teroare. In prezent, Satan si demonii sai stiu ca mai au doar o perioada scurta de timp pana cand vor fi redusi la inactivitate si sunt mai nversuna ti ca oricand (Revela tia 12:12, 17). Totusi, mii de oameni chi nuiti zilnic de teama spiritelor rele au reusit sa scape de ea. Cum? Ce poate face o persoana implicata n practici spiritiste? CUM SA TE IMPOTRIVESTI SPIRITELOR RELE 14 Biblia ne arata ce trebuie sa facem pentru a ne mpotrivi spiritelor rele si pentru a ne elibera de influen ta lor. Sa luam exemplul crestinilor efeseni din secolul I. Unii dintre ei practicasera spiritismul nainte de a deveni cres tini. Ce au facut ei cand s-au hotarat sa renunte la spiri tism? Biblia ne spune: Un mare numar dintre cei care practicau artele magice si-au adunat cartile si le-au ars complet naintea tuturor (Faptele 19:19). Distrugandu-si cartile de magie, acesti efeseni deveniti crestini sunt un exemplu pentru cei care, astazi, vor sa se mpotriveasca spiritelor rele. Cei ce doresc sa-i slujeasca lui Iehova trebu ie sa se debaraseze de orice lucru care ar putea avea lega tura cu spiritismul, inclusiv carti, reviste, filme, postere si melodii care ncurajeaza spiritismul si l prezinta ntr-o
13. Ce au reu sit sa faca unii oameni chinui ti de teama de demoni? 14. Asemenea cre stinilor efeseni din secolul I, cum ne putem elibera n prezent de influen ta spiritelor rele?

104

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

lumina atragatoare. Tot n aceasta categorie intra si amu letele sau alte obiecte purtate de unii pentru a fi ocroti ti de rau. 1 Corinteni 10:21. 15 La ca tiva ani dupa ce crestinii din Efes si-au distrus car tile de magie, apostolul Pavel le-a scris: Avem de luptat . . . mpotriva for telor spirituale rele (Efeseni 6:12). Demonii nu renun tasera. Ei ncercau nca sa castige teren. Prin ur mare, ce trebuiau sa mai faca acei crestini? Pavel le-a spus: Mai presus de toate, lua ti marele scut al credin tei, cu care ve ti putea stinge toate proiectilele arzatoare ale celui rau, adica ale lui Satan (Efeseni 6:16). Cu cat scutul credin tei noastre este mai puternic, cu atat ne vom putea mpotrivi mai bine for telor spirituale rele. Matei 17:20. 16 Dar cum ne putem ntari credin ta? Studiind Biblia. Re zisten ta unui zid depinde n mare masura de trainicia funda tiei. La fel, rezisten ta credin tei noastre depinde mult de trainicia bazei, adica a cunostin tei exacte din Cuvantul lui Dumnezeu, Biblia. Daca citim si studiem zilnic Biblia, cre din ta noastra se va ntari. Asemenea unui zid puternic, ea ne va ocroti de influen ta spiritelor rele. 1 Ioan 5:5. 17 Ce trebuiau sa mai faca crestinii din Efes? Intrucat tra iau ntr-un oras saturat de demonism, ei aveau nevoie de protec tie suplimentara. Iata de ce Pavel le-a spus: Cu ori ce fel de rugaciune si implorare, continua ti sa va ruga ti cu orice ocazie n spirit (Efeseni 6:18). Deoarece si noi traim ntr-o lume saturata de demonism, nu ne putem mpotrivi spiritelor rele daca nu ne rugam cu ardoare lui Iehova pen tru a ne ocroti. Binen teles, trebuie sa men tionam numele Iehova n rugaciunile noastre (Proverbele 18:10). Ar trebui sa continuam sa-i cerem lui Dumnezeu sa ne elibereze de
15. Ce trebuie sa facem pentru a ne mpotrivi for telor spirituale rele? 16. Cum ne putem ntari credin ta? 17. Ce trebuie sa mai facem pentru a ne mpotrivi spiritelor rele?

Creaturile spirituale Cum ne influen teaza ele?

105

cel rau, Satan Diavolul (Matei 6:13). Iehova va raspunde la rugaciunile noastre fierbin ti. Psalmul 145:19. 18 E adevarat, spiritele rele sunt periculoase nsa, atat timp cat ne mpotrivim Diavolului si ne apropiem de Dumne zeu nfaptuind vointa Sa, nu ar trebui sa traim cu frica de ele (Iacov 4:7, 8). Puterea spiritelor rele este limitata. Ele au fost pedepsite n zilele lui Noe si si asteapta judecata finala n viitor (Iuda 6). In plus, nu uita ca ne bucuram de protectia ngerilor puternici ai lui Iehova (2 Imparati 6:1517). Ei doresc sa ne vada mpotrivindu-ne spiritelor rele. Acesti ngeri fideli ne ncurajeaza sa mergem nainte. Sa fim, asadar, hotarati sa stam aproape de Iehova si de fa milia sa de creaturi spirituale fidele! Sa evitam, de aseme nea, orice forma de spiritism si sa punem ntotdeauna n practica sfaturile biblice (1 Petru 5:6, 7; 2 Petru 2:9). Ast fel putem fi siguri ca vom iesi victoriosi n lupta mpotri va creaturilor spirituale rele. 19 Dar de ce tolereaza Dumnezeu spiritele rele si toata rautatea care provoaca atata suferint a? Vom afla raspun sul n capitolul urmator.
18, 19. a) De ce putem fi siguri ca vom ie si victorio si n lupta mpo triva creaturilor spirituale rele? b) La ce ntrebare se va raspunde n capitolul urmator?

CE NE INVATA BIBLIA? Ingerii fideli i ajuta pe cei ce i slujesc lui Iehova. Evrei 1:7, 14. Satan si demonii sai i nsala pe oameni si i ndeparteaza de Dumnezeu. Revela tia 12:9. Daca nfaptuiesti voin ta lui Dumnezeu si te opui Diavolului, Satan va fugi de la tine. Iacov 4:7, 8.

CAPITOLUL 11

De ce permite Dumnezeu suferinta?


Este Dumnezeu raspunzator de suferin ta din lume? Ce controversa a aparut n Eden? Cum va nlatura Dumnezeu efectele suferin tei umane?
DUPA o lupta cumplita purtata ntr-o tara sfasiata de raz boi, corpurile nensufletite a mii de civili femei si co pii au fost asezate ntr-o groapa comuna. In jurul mor mantului au fost puse cruci pe care scria: De ce? De multe ori aceasta ntrebare vadeste disperarea oamenilor n fata razboaielor, a dezastrelor, a bolilor sau a actelor cri minale care le ucid pe cineva drag, le distrug casele ori le provoaca alte suferinte de nedescris. Ei vor sa stie de ce li se ntampla astfel de tragedii. 2 De ce permite Iehova Dumnezeu suferinta? Daca el este atotputernic, iubitor, ntelept si drept, de ce este lu mea plina de ura si de nedreptati? Ti-ai pus si tu vreodata aceste ntrebari? 3 Este gresit sa ne ntrebam de ce permite Dumnezeu suferinta? Unora le este teama ca, punand o astfel de n trebare, ar da dovada de necredint a sau de lipsa de respect fat a de Dumnezeu. Dar, citind Biblia, vei vedea ca oameni
1, 2. Ce fel de probleme le provoaca oamenilor suferin ta n prezent, si ce ntrebari si pun mul ti dintre ei? 3, 4. a) De unde stim ca nu este gre sit sa ne ntrebam de ce permite Dumnezeu suferin ta? b) Cum prive ste Iehova rautatea si suferin ta?

107

Iehova va pune capat tuturor suferin telor

fideli si tematori de Dumnezeu si-au pus asemenea ntre bari. De exemplu, profetul Habacuc l-a ntrebat pe Ieho va: De ce ma faci sa vad lucruri daunatoare si te uiti mereu la nenorocire? De ce n fata mea este jaf si violen t a, de ce sunt certuri si de ce se ivesc dispute? Habacuc 1:3, NW. 4 L-a mustrat Iehova pe fidelul profet Habacuc pentru ca a pus astfel de ntrebari? Nu, dimpotriva, Dumnezeu s-a n grijit ca aceste cuvinte sincere sa fie consemnate n relatarea biblica inspirata. De asemenea, Dumnezeu l-a ajutat pe pro fet sa nteleaga mai bine situatia si sa dobandeasca o credin t a mai puternica. Iehova doreste sa te ajute si pe tine sa faci acelasi lucru. Aminteste-ti ce ne spune Biblia: El se ngri jeste de voi (1 Petru 5:7). Dumnezeu uraste mai mult de cat oricine rautatea si suferinta provocata de aceasta (Isaia 55:8, 9). Atunci de ce exista atata suferint a n lume? DE CE EXISTA ATATA SUFERINTA? 5 Oameni de diverse confesiuni apeleaza la nvatatorii si conducatorii lor religiosi pentru a afla de ce exista atata
5. Cum explica unii nva tatori si conducatori religio si existen ta suferin tei, dar ce ne nva ta Biblia n acest sens?

108

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

suferint a. De cele mai multe ori, li se spune ca asa vrea Dumnezeu si ca el a stabilit cu mult timp nainte tot ce ur meaza sa se ntample, inclusiv evenimentele tragice. Potri vit altor explicatii, caile lui Dumnezeu sunt un mister. Dupa altii, Dumnezeu le ia viata oamenilor, chiar si copii lor, ca sa-i duca n cer. Dar, asa cum ai nvatat deja, Iehova Dumnezeu nu face niciodata rau. Biblia declara: Departe de Dumnezeu nedreptatea, departe de Cel Atotputernic ce este rau. Iov 34:10. 6 Stii de ce gresesc oamenii acuzandu-l pe Dumnezeu de suferinta din lume? Deoarece, ei cred, n general, ca Dum nezeul Atotputernic este conducatorul acestei lumi. Ei nu stiu un adevar simplu, dar important, pe care ni-l dezva luie Biblia. Tu ai nvatat deja n capitolul 3 ca Satan Dia volul este, de fapt, conducatorul acestei lumi. 7 Biblia spune n mod clar: Intreaga lume zace n pute rea celui rau (1 Ioan 5:19). Aceasta explicatie este logica, nu? Lumea de azi reflecta personalitatea acestei creaturi in vizibile care induce n eroare ntregul pamant locuit (Re velatia 12:9). Satan este plin de ura, de nselaciune si de cruzime. Acelasi lucru se poate spune si despre lumea afla ta sub influenta lui. Iata unul dintre motivele pentru care exista atata suferint a. 8 Un al doilea motiv este acela ca, n urma razvratirii din Eden, oamenii au mostenit imperfectiunea si pacatul, asa cum am vazut n capitolul 3. Oamenii pacatosi se lupta pentru suprematie, ceea ce duce la razboaie, oprimare si suferint a (Eclesiastul 4:1; 8:9). Al treilea motiv este acela ca toate depind de timp si de mprejurari neprevazute
6. De ce gre sesc oamenii acuzandu-l pe Dumnezeu de suferin ta din lume? 7, 8. a) Cum reflecta lumea personalitatea conducatorului ei? b) Cum le provoaca suferin ta oamenilor imperfec tiunea mo stenita si timpul si mprejurarile neprevazute?

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

109

(Eclesiastul 9:11). Intrucat lumea nu este condusa de Ieho va si nu beneficiaza de ocrotirea lui, oamenii pot suferi daca se afla n locul nepotrivit, la momentul nepotrivit. 9 Este mangaietor sa stim ca Dumnezeu nu este raspun zator de suferinta din lume. El nu este vinovat de razboa iele, crimele, oprimarea sau dezastrele naturale care le pri cinuiesc atata suferint a oamenilor. Dar trebuie sa stim si de ce permite Iehova suferinta. Intrucat este atotputernic, el ar putea sa-i puna capat. De ce nu o face, totusi? Cu si gurant a ca Dumnezeul iubitor despre care am nvatat pa na acum are un motiv ntemeiat. 1 Ioan 4:8. O CONTROVERSA FOARTE IMPORTANTA 10 Pentru a afla de ce permite Dumnezeu suferinta tre buie sa ne ntoarcem n timp la momentul n care a n ceput ea. Cand Satan i-a determinat pe Adam si pe Eva sa nu mai asculte de Iehova, a aparut o problema importan ta. Satan nu a pus la ndoiala puterea lui Iehova, deoarece chiar si el stie ca Iehova are putere nelimitata. El a con testat dreptul lui Iehova de a guverna. Satan l-a acuzat pe Dumnezeu ca este un conducator rau, facandu-l mincinos si reprosandu-i ca si priveaza supusii de ceva bun (Geneza 3:25). Satan a lasat sa se nteleaga ca omenirea ar duce-o mult mai bine fara conducerea lui Dumnezeu. Afirmatia sa era un atac la adresa suveranita tii lui Iehova, a dreptu lui sau de a guverna. 11 Adam si Eva s-au razvratit mpotriva lui Iehova. Cu alte cuvinte, ei au spus: N-avem nevoie de conducerea lui Iehova. Putem stabili singuri ce e bine si ce e rau. Cum putea Iehova sa rezolve aceasta controversa? Cum le
9. De ce putem fi siguri ca Iehova are un motiv ntemeiat sa permita suferin ta? 10. Ce a pus la ndoiala Satan, si cum? 11. De ce nu i-a distrus Iehova pe rebelii din Eden?

Este elevul mai capabil decat profesorul?

putea el demonstra tuturor creaturilor nzestrate cu ratiu ne ca rebelii nu aveau dreptate si ca modul sau de a con duce era cel mai bun? Dupa unii, Dumnezeu ar fi trebuit, pur si simplu, sa-i distruga pe rebeli si sa creeze alti oa meni. Insa Iehova si facuse deja cunoscut scopul de a umple pamantul cu descendentii lui Adam si ai Evei si voia ca acestia sa traiasca pe un pamant paradiziac (Ge neza 1:28). Iehova si realizeaza ntotdeauna scopurile (Isa ia 55:10, 11). In plus, daca i-ar fi distrus pe rebelii din Eden, controversa legata de dreptul lui de a guverna ar fi ramas nerezolvata. 12 Sa ne gandim la urmatoarea ilustrare: Un profesor le arata elevilor cum sa rezolve o problema dificila. Un elev inteligent se razvrateste si spune ca metoda profesorului nu este buna. El sustine cu tarie ca stie o metoda mult mai buna, lasand impresia ca profesorul este incompetent. Unii elevi i dau dreptate, razvratindu-se si ei. Ce ar trebui sa faca profesorul ntr-o asemenea situatie? Daca i-ar da afa
12, 13. Ilustreaza de ce a acceptat Iehova ca Satan sa devina conduca torul acestei lumi si de ce le permite oamenilor sa se guverneze singuri.

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

111

ra pe rebeli, ce vor gandi colegii lor? Nu ar crede oare ca elevul care s-a razvratit si sustinatorii lui au dreptate? Toti ceilalti elevi din clasa si-ar putea pierde respectul fat a de profesor, considerand ca i este frica sa nu se descopere ca n-a avut dreptate. Dar, sa presupunem ca profesorul i per mite elevului razvratit sa demonstreze n fata clasei cum ar rezolva el problema. 13 Si Iehova a facut ceva asemanator. Sa ne amintim ca la cele ntamplate n Eden au asistat milioane de ngeri (Iov 38:7; Daniel 7:10). Modul n care avea sa actioneze Ie hova urma sa aiba un puternic efect asupra acelor ngeri, iar, n final, asupra tuturor creaturilor nzestrate cu ratiu ne. Ce a facut deci Iehova? El i-a permis lui Satan sa arate cum ar conduce el omenirea. De asemenea, Dumnezeu le-a permis oamenilor sa se guverneze singuri, sub influenta lui Satan. 14 Profesorul din ilustrarea de mai nainte stie ca elevul razvratit si cei de partea lui se nsala. Insa el mai stie ca, permit andu-le sa ncerce sa-si demonstreze afirmatiile, toa ta clasa va avea de castigat. Cand se va vedea clar ca nu au dreptate, toti elevii sinceri se vor convinge ca profesorul este singurul competent sa conduca clasa. Ei vor ntelege, de asemenea, motivul pentru care profesorul i va da afa ra pe elevii razvratiti. In mod asemanator, Iehova stie ca oamenii cu inima sincera si ngerii fideli vor avea de cas tigat vazand ca Satan si adeptii lui au dat gres si ca oamenii nu se pot guverna singuri. Ei vor nvata un adevar esen tial, ca si Ieremia din vechime, care a spus: Stiu, DOAM NE, ca soarta omului nu este n puterea lui; nici nu sta n puterea omului, cand umbla, sa-si ndrepte pasii. Iere mia 10:23.
14. Ce foloase va aduce decizia lui Iehova de a le permite oamenilor sa se guverneze singuri?

112

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

DE CE ATATA VREME? 15 Totusi, de ce a permis Iehova suferinta atata vreme? De ce nu pune el capat rautatilor? Sa ne gandim la doua lucruri pe care profesorul din ilustrarea noastra nu le-a fa cut. In primul rand, el nu l-a oprit pe elevul razvratit sa-si spuna punctul de vedere. In al doilea rand, nu l-a ajutat pe elev sa-si demonstreze afirmatiile. In mod asemanator, nici Iehova nu a facut doua lucruri. In primul rand, el nu i-a mpiedicat pe Satan si pe adeptii lui sa demonstreze da ca au sau nu dreptate. Dar aceasta cerea timp. Pe parcur sul a mii de ani de istorie, oamenii au avut posibilitatea sa ncerce tot felul de forme de guvernare independenta de Dumnezeu. In pofida progreselor nregistrate n domeniul stiintei, dar nu numai, nedreptatile, saracia, criminalitatea si razboaiele au luat o amploare fara precedent. S-a demon strat clar pana acum ca guvernarea umana a dat gres. 16 In al doilea rand, Iehova nu l-a ajutat pe Satan sa con duca aceasta lume. Daca Dumnezeu ar fi mpiedicat, de exemplu, crimele oribile, nu ar fi aratat el ca sustine cau za rebelilor? N-ar fi dat el de nteles ca oamenii se pot guverna singuri, fara sa suporte consecinte dezastruoase? Daca ar fi procedat astfel, Iehova s-ar fi facut si el vinovat de minciuna. Insa este imposibil ca Dumnezeu sa min ta. Evrei 6:18. 17 Dar ce putem spune despre suferinta ndurata de oa meni de-a lungul acestei perioade n care Dumnezeu a permis razvratirea? Ar trebui sa ne amintim ca Iehova este atotputernic. Prin urmare, el poate sa nlature efectele su ferintei omenirii si chiar o va face. Asa cum am nvatat deja, procesul de distrugere a pamantului va fi anulat prin
15, 16. a) De ce a permis Iehova suferin ta atata vreme? b) De ce nu a mpiedicat Iehova savar sirea lucrurilor rele, precum crimele oribile? 17, 18. Ce va face Iehova cu privire la suferin ta pricinuita de condu cerea umana si de influen ta lui Satan?

De ce permite Dumnezeu suferin ta?

113

transformarea planetei ntr-un paradis. Efectele pacatului vor fi nlaturate pe baza credintei n jertfa de rascumpara re a lui Isus, iar efectele mortii vor fi anulate prin nviere. Astfel, Dumnezeu l va folosi pe Isus pentru a distruge lu crarile Diavolului (1 Ioan 3:8). Iehova va face toate aces te schimbari la momentul potrivit. Putem fi fericiti ca el nu a actionat pana acum, deoarece, altfel, nu am fi avut posibilitatea sa nvat am adevarul si sa-i slujim (2 Petru 3:9, 10). Intre timp, Dumnezeu i cauta pe oamenii sinceri care doresc sa-i aduca nchinare si i ajuta sa suporte su ferintele pe care le-ar putea avea n aceasta lume plina de necazuri. Ioan 4:23; 1 Corinteni 10:13. 18 Dar unii s-ar putea ntreba: N-ar fi fost evitata toata suferinta daca Dumnezeu i-ar fi creat pe Adam si pe Eva n asa fel ncat sa nu se poata razvrati? Pentru a raspunde la aceasta ntrebare, trebuie sa-ti amintesti de un dar pre tios pe care l-ai primit de la Iehova. CUM ITI VEI FOLOSI DARUL DE LA DUMNEZEU? 19 Asa cum se spunea n capitolul 5, oamenii au fost cre ati cu liber arbitru. Intelegi cat de pretios e acest dar? Dum nezeu a facut o multime de animale, nsa ele se conduc dupa instinct. Oamenii construiesc roboti care pot fi programati sa execute ori ce comanda. Ne-ar fi placut ca Dumnezeu sa ne fi creat si pe noi asa? Binenteles ca nu. Suntem fericiti ca avem libertatea de a ale ge singuri ce fel de persoane vrem sa fim, ce sa facem cu viata noastra,
19. Ce dar pre tios ne-a dat Ieho va si de ce ar trebui sa-l pre tuim?

Dumnezeu te ajuta sa supor ti suferin ta

114

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ce prieteni sa avem si asa mai departe. Ne place sa avem o oarecare libertate, iar Dumnezeu vrea sa ne bucuram de ea. 20 Iehova nu vrea sa-i slujim din constrangere (2 Corin teni 9:7). Gandeste-te, cand s-ar bucura mai mult un pa rinte? Cand copilul lui i-ar spune Te iubesc ndemnat de altii sau cand ar face-o din toata inima si din proprie ini tiativa? Asadar: Cum ti vei folosi tu liberul arbitru pe care l-ai primit de la Iehova? Satan, Adam si Eva si l-au folo sit ntr-un mod jalnic, respingandu-l pe Iehova Dumnezeu. Tu ce vei face? 21 Ai ocazia sa-ti folosesti acest dar minunat al liberului arbitru n cel mai bun mod posibil. Te poti alatura milioa nelor de persoane care au luat pozitie n favoarea lui Ieho va. Ele nveselesc inima lui Dumnezeu dovedind ca Satan este un mincinos, iar conducerea lui, un esec total (Pro verbele 27:11). Si tu poti nveseli inima lui Iehova alegand un mod de viat a corect. Dar despre acest subiect vom vorbi n capitolul urmator.
20, 21. Cum ti po ti folosi liberul arbitru n cel mai bun mod posibil, de ce ar trebui sa vrem sa facem acest lucru? si

CE NE INVATA BIBLIA? Dumnezeu nu este raspunzator de situa tia critica a lumii. Iov 34:10. Satan a pus la ndoiala dreptul lui Iehova de a guverna, facandu-l mincinos si reprosandu-i ca si priveaza supusii de ceva bun. Geneza 3:25. Iehova se va folosi de Fiul sau, Conducatorul Regatului Mesianic, pentru a pune capat tuturor
suferin telor omenirii si efectelor acestora. 1 Ioan 3:8.

CAPITOLUL 12

Ce mod de viat a i place lui Dumnezeu


Cum po ti fi prieten cu Dumnezeu? Cum te afecteaza faptul ca Satan a pus la ndoiala dreptul lui Iehova de a guverna? Ce conduita i displace lui Iehova? Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu?
CUM ITI alegi prietenii? Probabil ca preferi compania cui va care ti mpartaseste opiniile, preocuparile si valorile. In plus, te sim ti atras de cineva cu calita ti excelente, precum cinstea si amabilitatea. 2 De-a lungul istoriei, Dumnezeu a ales ca tiva oameni ca sa-i fie prieteni apropia ti. De exemplu, Iehova l-a numit pe Avraam prietenul lui (Isaia 41:8; Iacov 2:23). Despre David, Dumnezeu a spus ca era un om dupa inima lui, deoarece era genul de persoana iubita de Iehova (Faptele 13:22). De asemenea, Iehova l-a considerat pe profetul Daniel un om preaiubit. Daniel 9:23. 3 Dar de ce i-a considerat Iehova pe Avraam, David si Da niel prietenii sai? Iata ce i-a spus el lui Avraam: Ai ascultat de glasul Meu (Geneza 22:18). Asadar, Iehova se apropie de cei care se conformeaza cu umilin ta cerin telor lui. Asculta ti glasul Meu, si Eu voi fi Dumnezeul vostru, iar voi ve ti fi poporul Meu, le-a spus el israeli tilor (Ieremia 7:23). Daca ascul ti de Iehova, si tu po ti fi prietenul lui!
1, 2. Mentioneaza cativa oameni considerati de Iehova prieteni apropiati. 3. De ce a ales Iehova cativa oameni ca sa-i fie prieteni?

116

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

IEHOVA ISI SPRIJINA PRIETENII 4 Gandeste-te ce nseamna sa fii prieten cu Dumnezeu. Bi blia arata ca Iehova cauta ocazii sa sprijine pe aceia a caror inima este ntreaga naintea Lui (2 Cronici 16:9). Cum te poate sprijini Iehova? O modalitate este prezentata n Psal mul 32:8, unde citim: Eu, zice Domnul [Iehova], te voi n va ta si- ti voi arata calea pe care trebuie s-o urmezi; te voi sfatui cu ochiul asupra ta. 5 Cat de emo tionant este sa stii ca Iehova ti poarta de gri ja n acest mod! El ti ofera ndrumarea necesara si urmares te cum o pui n practica. Dumnezeu vrea sa te ajute sa treci cu bine prin ncercari (Psalmul 55:22). Prin urmare, daca i slujesti din toata inima, si tu po ti manifesta aceeasi ncrede re ca psalmistul, care a spus: Am necurmat pe DOMNUL naintea mea; pentru ca El este la dreapta mea, nu ma voi clatina (Psalmii 16:8; 63:8). Intr-adevar, Iehova te poate aju ta sa- ti traiesti via ta asa cum i place lui. Insa, asa cum am nva tat deja, Dumnezeu are un dusman care vrea sa te m piedice sa faci acest lucru. ACUZATIA LUI SATAN In capitolul 11, am vazut cum a pus la ndoiala Satan Diavolul suveranitatea lui Dumnezeu. Satan l-a acuzat pe Dum nezeu ca minte si a insinuat ca Iehova a fost nedrept cand nu le-a permis lui Adam si Evei sa decida singuri ce era bine si ce era rau. Dupa pacatul acestora si pe masura ce paman tul se umplea de urmasii lor, Satan a pus la ndoiala motiva tia tuturor oamenilor. Oamenii nu-i slujesc lui Dumnezeu din iubire, a sus tinut Satan. Daca mi s-ar da ocazia, i-as pu tea ntoarce pe toti mpotriva lui Dumnezeu. Relatarea de spre Iov arata ca asa a gandit Satan. Dar cine a fost Iov si cum a fost el implicat n controversa ridicata de Satan?
6

4, 5. Cum si sprijina Iehova slujitorii? 6. Ce acuzatie le-a adus Satan oamenilor?

Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu


7

117

Iov a trait cu circa 3 600 de ani n urma. Iov a fost un om bun, ntrucat Iehova a spus despre el: Nu este nimeni ca el pe pamant. Este un om integru si drept, care se teme de Dumnezeu si se abate de la rau (Iov 1:8). Iov era placut n ochii lui Dumnezeu. 8 Satan a pus la ndoiala motiva tia cu care Iov i slujea lui Dumnezeu. El i-a spus lui Iehova: Nu l-ai nconjurat Tu cu un gard de protec tie, pe el [Iov], casa lui si tot ce este al lui? Ai binecuvantat lucrul mainilor lui si averile lui acopera tara. Dar ia ntinde-Ti mana si atinge-Te de tot ce are, si sunt n credin tat ca Te va blestema n fa ta. Iov 1:10, 11. 9 Prin aceste cuvinte, Satan a sus tinut ca Iov i slujea lui Dumnezeu din interes. El a mai spus ca Iov s-ar razvrati m potriva lui Dumnezeu daca ar fi pus la ncercare. Cum a reac tionat Iehova la acuza tia lui Satan? Intrucat era pusa la ndoiala motiva tia lui Iov, Iehova i-a permis lui Satan sa-l ncerce pe Iov. Acest test avea sa demonstreze daca Iov l iubea sau nu pe Dumnezeu. IOV ESTE PUS LA INCERCARE 10 Satan l-a supus imediat pe Iov la diverse ncercari. Mai ntai, i-au fost furate sau omorate animalele. Majoritatea servitorilor i-au fost ucisi. Aceste pierderi i-au cauzat probleme economice. Apoi, to ti cei zece copii ai lui Iov au murit n mod tragic ntr-o furtuna. In pofida acestor ncercari cum plite, Iov n-a pacatuit si n-a vorbit nimic necuviincios m potriva lui Dumnezeu. Iov 1:22. 11 Dar Satan nu s-a oprit aici. Cu siguran a, el s-a gandit t ca Iov putea sa faca fa ta pierderii averii, a servitorilor si a
7, 8. a) Prin ce se deosebea Iov de ceilalti oameni din vremea sa? b) Cum a pus Satan la ndoiala motivatia lui Iov? 9. Cum a reactionat Iehova la acuzatia lui Satan, si de ce? 10. Cu ce ncercari s-a confruntat Iov, si cum a reactionat el? 11. a) De ce anume l-a mai acuzat Satan pe Iov, si cum a raspuns Ieho va? b) Cum a reactionat Iov cand a fost lovit cu o boala dureroasa?

Iov a fost rasplatit pentru fidelitatea lui

Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu

119

copiilor, dar ca s-ar ntoarce mpotriva lui Dumnezeu daca s-ar mbolnavi chiar el. Iehova i-a permis lui Satan sa-l lo veasca pe Iov cu o boala dureroasa si dezgustatoare. Insa nici chiar boala nu l-a facut pe Iov sa-si piarda credin ta n Dum nezeu. Dimpotriva, n toate acestea, Iov n-a pacatuit cu bu zele lui, sau nu a vorbit mpotriva lui Dumnezeu. Iov 2:10. 12 Iov nu stia ca toate problemele lui erau cauzate de Sa tan. Necunoscand detaliile legate de controversa ridicata de Diavol privitor la suveranitatea lui Iehova, Iov s-a temut ca Dumnezeu a trimis asupra lui acele necazuri (Iov 6:4; 16:1114). Cu toate acestea, Iov i-a ramas integru lui Ieho va, dovedind ca insinuarea lui Satan, potrivit careia i slujea lui Dumnezeu din motive egoiste, era nentemeiata! 13 Ramanand fidel, Iov i-a oferit lui Iehova posibilitatea de a da un raspuns zdrobitor la acuza tia calomniatoare a lui Sa tan. Iov a fost ntr-adevar prietenul lui Iehova, iar Dumne zeu l-a rasplatit pentru fidelitatea lui. Iov 42:1217.
CARE ESTE POZITIA TA? Problema integrita tii fa ta de Dumnezeu ridicata de Sa tan nu l viza numai pe Iov. Ea te vizeaza si pe tine, asa cum reiese cu claritate din Proverbele 27:11. Aici Cuvantul lui Ie hova spune: Fiul meu, fii n telept si nveseleste-mi inima, ca sa am cu ce sa raspund celui ce ma batjocoreste. Aceste cuvinte, scrise la sute de ani dupa moartea lui Iov, arata ca Satan continua sa-l batjocoreasca pe Dumnezeu si sa-i acu ze slujitorii. Daca ne traim via ta asa cum i place lui Ieho va, putem contribui si noi la dezmin tirea acuza tiilor false ale lui Satan, nveselind astfel inima lui Dumnezeu. Ce pa rere ai despre acest lucru? Nu ar fi minunat sa po ti dezmin ti
14

12. Ce a dovedit Iov privitor la acuzatia Diavolului? 13. Ce rezultat a avut fidelitatea lui Iov? 14, 15. De ce putem spune ca acuzatia lui Satan i vizeaza pe to ti oamenii?

120

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

si tu calomniile Diavolului, chiar daca aceasta ar pretinde sa faci schimbari n via ta? 15 Observa ce a spus Satan: Omul da tot ce are pentru via ta lui (Iov 2:4). Folosind cuvantul omul, Satan a aratat n mod clar ca i acuza pe toti oamenii, nu numai pe Iov. Acest fapt are implica tii profunde. Satan a pus la ndoiala chiar si integritatea ta fa ta de Dumnezeu. Diavolul s-ar bu cura sa vada ca atunci cand te confrun ti cu probleme nu mai ascul ti de Dumnezeu si abandonezi normele lui drep te. Cum ar putea ncerca Satan sa te determine sa faci un asemenea lucru? 16 Asa cum am vazut n capitolul 10, Satan foloseste di verse metode n ncercarea de a-i ndeparta pe oameni de Dumnezeu. Pe de-o parte, el ataca asemenea unui leu care racneste, cautand sa devoreze pe cineva (1 Petru 5:8). In fluen ta lui Satan se face sim tita cand prietenii, rudele sau alte persoane se mpotrivesc eforturilor tale de a studia Bi blia si de a pune n practica cele nva tate (Ioan 15:19, 20).1 Pe de alta parte, Satan se transforma mereu ntr-un nger de lumina (2 Corinteni 11:14). Diavolul se poate folosi de metode subtile pentru a te nsela si amagi sa renun ti la mo dul de via ta aprobat de Dumnezeu. El se mai poate folosi de descurajare, facandu-te, probabil, sa crezi ca niciodata nu-i vei putea placea lui Dumnezeu (Proverbele 24:10). Indife rent ca va ac tiona ca un leu care racneste sau ca un n ger de lumina, Satan va continua sa te acuze de acelasi
1 Aceasta nu nseamna ca mpotrivitorii tai sunt condusi n mod direct de Satan. Insa Satan este dumnezeul acestui sistem de lucruri si ntreaga lume zace n puterea lui (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). Prin urmare, ne putem astepta ca viata noastra, traita n devotiune sfanta, sa nu fie agrea ta de lume si sa ntampinam mpotrivire. 16. a) Ce metode foloseste Satan n ncercarea de a-i ndeparta pe oameni de Dumnezeu? b) Cum s-ar putea folosi Diavolul de aceste metode mpotriva ta?

Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu

121

lucru: ca nu-i vei mai sluji lui Dumnezeu cand te vei con frunta cu ncercari sau tenta tii. Cum po ti dezmin ti aceasta acuza tie, dovedindu- ti integritatea fa ta de Dumnezeu, la fel ca Iov? ASCULTA PORUNCILE LUI IEHOVA 17 Si tu po ti dezmin ti acuza tia lui Satan ducand o via ta care sa-i placa lui Dumnezeu. Ce presupune aceasta? Biblia ne spune: Sa iubesti pe DOMNUL Dumnezeul tau, cu toa ta inima ta, cu tot sufletul tau si cu toata puterea ta (Deu teronomul 6:5). Pe masura ce iubirea ta fa ta de Dumnezeu va creste, vei sim ti si mai mult dorin ta de a face ceea ce ti cere el. Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respec tam poruncile sale, a scris apostolul Ioan. Daca l vei iubi pe Iehova cu toata inima ta, poruncile sale nu ti se vor pa rea mpovaratoare. 1 Ioan 5:3. 18 Dar care sunt poruncile lui Iehova? Cateva dintre ele se refera la conduita pe care trebuie s-o evitam. Citeste, de exemplu, chenarul Respinge ceea ce uraste Iehova, de la pagina 122. Aici vei gasi o lista cu practicile condamnate ca tegoric de Biblie. Poate ca, la prima vedere, unele dintre aces te practici nu par atat de grave. Dar, dupa ce vei medita la versetele men tionate, vei n telege cat de n telepte sunt legi le lui Iehova. S-ar putea ca schimbarea conduitei sa ti se para unul dintre cele mai grele lucruri pe care trebuie sa le faci. Insa, traind dupa normele lui Dumnezeu, vei avea multe satisfac tii si vei fi fericit (Isaia 48:17, 18). Iar acest lucru nu este imposibil de realizat. De unde stim aceasta? 19 Dumnezeu nu ne cere niciodata ceva ce nu putem fa ce (Deuteronomul 30:1114). El ne cunoaste capacita tile si
17. Care este principalul motiv pentru care ar trebui sa respecti porunci le lui Iehova? 18, 19. a) Mentioneaza cateva dintre poruncile lui Iehova (vezi chena rul de la pagina 122). b) De unde stim ca Dumnezeu nu cere prea mult de la noi?

122

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

limitele mai bine decat noi (Psalmul 103:14). In plus, Iehova ne poate da for ta de a ne supune lui. Apostolul Pavel a scris: Dumnezeu este fidel si nu va permite sa fi ti ispiti ti peste ceea ce pute ti ndura, ci, mpreuna cu ispita, va pre gati si calea de iesire, ca sa o pute ti suporta (1 Corinteni 10:13). Pentru a te ajuta sa perseverezi, Iehova ti poate da chiar puterea care depaseste normalul (2 Corinteni 4:7). Dupa ce a suportat multe ncercari, Pavel a spus: Pentru toate lucrurile am for ta prin cel care mi da putere. Filipeni 4:13.

RESPINGE CEEA CE URASTE IEHOVA


Crimele. Exodul 20:13;
21:22, 23.

Imoralitatea sexuala.
Leviticul 20:10, 13, 15, 16; Romani 1:24, 26, 27, 32; 1 Corinteni 6:9, 10.

Violenta. Psalmul 11:5; Proverbele 22:24, 25; Galateni 5:20, 21. Vorbirea nepotrivita.
Leviticul 19:16; Efeseni 5:4; Coloseni 3:8.

Spiritismul. Deuteronomul
18:913; 1 Corinteni 10:21, 22; Galateni 5:20, 21.

Folosirea gresita a sangelui. Geneza 9:4;


Faptele 15:20, 28, 29.

Idolatria. 1 Corinteni 10:14. Betia. 1 Corinteni 5:11. Furtul. Leviticul 6:2, 4; Efeseni 4:28. Minciuna. Proverbele 6:16, 19; Coloseni 3:9; Revela tia 22:15. Lacomia. 1 Corinteni 5:11.

Refuzul de a te ngriji de familie. 1 Timotei 5:8. Participarea la razboaie sau la controversele politice ale lumii.
Isaia 2:4; Ioan 6:15; 17:16.

Fumatul sau consumul de droguri. Marcu 15:23;


2 Corinteni 7:1.

Ce mod de via ta i place lui Dumnezeu

123

CULTIVA CALITATI CARE-I PLAC LUI DUMNEZEU 20 Desigur, pentru a fi aprobat de Iehova nu este suficient sa respingi lucrurile pe care el le uraste. Trebuie sa si iubesti ceea ce iubeste el (Romani 12:9). Nu-i asa ca te sim ti atras de cineva care ti mpartaseste opiniile, preocuparile si va lorile? Acelasi lucru se poate spune si despre Iehova. Inva ta, asadar, sa iubesti lucrurile pe care le iubeste Iehova. Cate va dintre ele se gasesc n Psalmul 15:15, unde se vorbeste
20. Ce calitati care-i plac lui Dumnezeu ar trebui sa cultivi, si de ce sunt acestea importante?

124

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

despre cei pe care Dumnezeu i considera prieteni. Prietenii lui Iehova manifesta ceea ce Biblia numeste roadele spiri tului. Ele includ iubirea, bucuria, pacea, ndelunga rabda re, bunavoin ta, bunatatea, credin ta, blande tea, stapanirea de sine. Galateni 5:22, 23. 21 Citirea si studierea cu regularitate a Bibliei te vor ajuta sa cultivi calita ti care-i plac lui Iehova. In plus, nva tand ce pretinde Dumnezeu de la noi, vei putea sa- ti armonizezi gandurile cu gandirea lui (Isaia 30:20, 21). Cu cat l vei iubi mai mult pe Iehova, cu atat vei dori mai mult sa- ti traiesti via ta asa cum i place lui. 22 Modul de via a care i place lui Iehova pretinde efort turi. Biblia aseamana schimbarile pe care trebuie sa le faci n via ta cu dezbracarea vechii personalita ti si mbracarea uneia noi (Coloseni 3:9, 10). Insa referitor la poruncile lui Iehova, psalmistul a scris: In pazirea lor este mare raspla ta (Psalmul 19:11). Si tu vei constata ca modul de via ta care i place lui Dumnezeu aduce bogate binecuvantari. Stra duindu-te sa-i placi lui Iehova, vei putea sa dezmin ti acuza tia lui Satan, nveselind inima lui Iehova!
21. Ce anume te va ajuta sa cultivi calitati care-i plac lui Iehova? 22. Ce vei realiza traind asa cum i place lui Dumnezeu?

CE NE INVATA BIBLIA? Po ti fi prieten cu Dumnezeu daca ascul ti de el. Iacov 2:23. Satan a pus la ndoiala integritatea tuturor oamenilor. Iov 1:8, 10, 11; 2:4; Proverbele 27:11. Trebuie sa respingem practicile care i displac lui Dumnezeu. 1 Corinteni 6:9, 10. Putem sa-i placem lui Iehova daca uram ce uraste el si iubim ce iubeste el. Romani 12:9.

CAPITOLUL 13

Punctul de vedere divin cu privire la viat a


Cum priveste Dumnezeu via ta? Cum considera Dumnezeu avortul? Cum aratam respect fa ta de via ta?
DOMNUL Dumnezeu este adevar; El este Dumnezeul Cel viu, a afirmat profetul Ieremia (Ieremia 10:10). In plus, Ie hova Dumnezeu este Creatorul a tot ce are via ta. Creaturile ceresti i-au spus: Tu ai creat toate lucrurile si datorita voin tei tale ele au existat si au fost create (Revela tia 4:11). Intr-o cantare de lauda adresata lui Dumnezeu, regele David a zis: La Tine este izvorul vie tii (Psalmul 36:9). Asadar, via ta este un dar de la Dumnezeu. 2 De asemenea, Iehova ne tine n via ta (Faptele 17:28). Hra na pe care o consumam, apa pe care o bem, aerul pe care l respiram si pamantul pe care traim toate provin de la el (Faptele 14:1517). Iehova ne ofera aceste lucruri pentru a ne face via ta cat mai placuta. Insa pentru a ne bucura din plin de via ta, trebuie sa cunoastem legile lui Dumnezeu si sa le respectam. Isaia 48:17, 18. SA ARATAM RESPECT FATA DE VIATA 3 Dumnezeu vrea sa avem respect fa a de via a: atat fa a t t t de via ta noastra, cat si fa ta de via ta altora. Sa ne gandim la un episod din trecut, din perioada n care au trait Adam si
1. Cine a creat tot ce are viat a? 2. Ce ne furnizeaza Dumnezeu pentru a ne tine n viat a? 3. Cum a privit Dumnezeu uciderea lui Abel?

ARATAM RESPECT FATA DE VIATA DAC A:

nu luam viata unui copil nenascut

renun tam la

practicile necurate

ndepartam

orice urma de ura din inima noastra

Punctul de vedere divin cu privire la via ta

127

Eva. Cain, fiul lor, s-a maniat foarte tare pe fratele sau mai mic Abel. Iehova l-a avertizat pe Cain ca mania putea sa-l m pinga spre un pacat grav, nsa Cain n-a luat n seama acest avertisment. S-a ridicat mpotriva fratelui sau Abel si l-a omorat (Geneza 4:38). Iehova l-a pedepsit pe Cain pentru fapta sa. Geneza 4:911. 4 Cateva mii de ani mai tarziu, Iehova le-a dat israeli tilor legi care sa-i ajute sa i se nchine ntr-un mod aprobat de el. Intrucat au fost date prin profetul Moise, aceste legi sunt numite uneori Legea mozaica. Una dintre ele spune: Sa nu ucizi (Deuteronomul 5:17). Ea le arata israeli tilor ca Dum nezeu pre tuia via ta si ca oamenii trebuiau si ei sa pre tuiasca via ta celorlal ti. 5 Dar ce se poate spune despre via ta unui copil nenascut? Legea mozaica arata ca era gresit ca cineva sa provoace moar tea unui copil aflat n pantecele mamei sale. Intr-adevar, chiar si via ta unui copil nenascut este pre tioasa n ochii lui Iehova (Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3). De aici n telegem ca avortul este o fapta condamnabila. 6 Respectul fa a de via a presupune si sa avem un punct t t de vedere corect cu privire la semenii nostri. Biblia spune: Oricine si uraste fratele este un ucigas, si voi sti ti ca n nici un ucigas nu ramane via ta vesnica (1 Ioan 3:15). Daca do rim sa traim vesnic, trebuie sa ndepartam orice urma de ura din inima noastra, deoarece ura sta la baza majorita tii acte lor de violen ta (1 Ioan 3:11, 12). Este foarte important sa n va tam sa ne iubim unii pe al tii. 7 Dar cum putem arata respect fa a de propria via a? In t t mod normal oamenii nu doresc sa moara, nsa unii si ris ca via ta de dragul placerilor. De exemplu, mul ti fumeaza,
4. Cum a accentuat Dumnezeu n Legea mozaica punctul de vedere corect cu privire la viat a? 5. Cum ar trebui sa consideram avortul? 6. De ce este gresit sa ne uram semenii? 7. Ce practici demonstreaza lipsa de respect fat a de viat a?

128

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

mesteca nuca betel sau consuma droguri. Astfel de substan te sunt periculoase si deseori ucigatoare. Aceia care obisnu iesc sa le foloseasca nu-si considera via ta sacra. Aceste practici sunt necurate n ochii lui Dumnezeu (Romani 6:19; 12:1; 2 Corinteni 7:1). Pentru a-l sluji pe Dumnezeu asa cum i place lui, trebuie sa renun tam la astfel de practici. Chiar daca acest lucru ar putea fi foarte greu, Iehova ne va ajuta. El apre ciaza eforturile de a ne considera via ta un dar pre tios primit de la el. 8 Daca avem respect fa a de via a, vom fi foarte aten la sit t ti guran ta noastra si a altora. Nu vom fi neglijen ti si nu ne vom asuma riscuri doar de dragul placerii sau al senza tiilor tari. Nu vom conduce imprudent si nu vom practica sporturi vi olente sau periculoase (Psalmul 11:5). Legea lui Dumnezeu data Israelului antic prevedea: Cand zidesti o casa noua [cu acoperis plat], sa- ti faci un parapet [sau un perete de nal time mica] n jurul acoperisului, ca sa nu aduci vina de sange asu pra casei tale, daca s-ar ntampla sa cada cineva de pe ea (Deuteronomul 22:8). In armonie cu principiul formulat aici, trebuie sa men tii n stare buna lucrurile din casa, precum sca rile, astfel ncat nimeni sa nu se mpiedice, sa cada si sa se ra neasca grav. Daca ai masina, asigura-te ca este n buna stare de func tionare. Fii foarte atent ca nici lucrurile din casa, nici masina sa nu puna n pericol via ta ta sau a altora. 9 Dar ce putem spune despre via ta animalelor? Si ea este sacra n ochii Creatorului. Dumnezeu le permite oamenilor sa sacrifice animale pentru hrana si mbracaminte sau pen tru a-si ocroti via ta n caz de pericol (Geneza 3:21; 9:3; Exo dul 21:28). Insa este gresit sa maltratam animalele sau sa le omoram doar de dragul distrac tiei, deoarece aceasta ar arata ca desconsideram total sfin tenia vie tii. Proverbele 12:10.
8. De ce trebuie sa fim foarte atenti la siguranta noastra si a altora? 9. Cum vom trata animalele daca avem respect fat a de viat a?

Punctul de vedere divin cu privire la via ta

129

SA AVEM RESPECT FATA DE SANGE 10 Dupa ce Cain l-a omorat pe fratele sau Abel, Iehova i-a zis lui Cain: Glasul sangelui fratelui tau striga din pamant la Mine (Geneza 4:10). Cand a vorbit despre sangele lui Abel, Dumnezeu s-a referit de fapt la via ta acestuia. Cain i-a luat via ta lui Abel si trebuia sa fie pedepsit. Era ca si cum sangele lui Abel, sau via ta lui, striga la Iehova cerand dreptate. Lega tura dintre via ta si sange a fost scoasa n eviden ta si dupa Po topul din zilele lui Noe. Inainte de Potop, oamenii se hraneau numai cu fructe, legume si cereale. Insa dupa Potop, Iehova le-a spus lui Noe si fiilor sai: Tot ce se misca si are via ta sa va slujeasca de hrana: toate acestea vi le dau, ca si plantele verzi. Totusi, Dumnezeu a pus o restric tie: Numai carne cu via ta ei, adica sangele ei, sa nu manca ti (Geneza 1:29; 9:3, 4). Iehova a aratat cu claritate ca exista o stransa legatura ntre via ta si sangele unei fapturi vii. 11 Putem arata respect fa a de sange refuzand sa-l consut mam. In Legea pe care le-a dat-o israeli tilor, Iehova a porun cit: Daca vreunul . . . vaneaza un animal salbatic sau o pasare care se poate manca, sa-i verse sangele si sa-l acopere cu tara na. . . . Am zis fiilor lui Israel: Sa nu manca ti sangele nici unui trup (Leviticul 17:13, 14). Porunca lui Dumnezeu de a nu consuma sangele animalelor, data prima oara lui Noe cu circa 800 de ani nainte, era nca valabila. Voin ta lui Iehova era clara: slujitorii sai puteau consuma carnea animalelor, dar nu si sangele lor. Ei trebuiau sa-l verse pe pamant, napoind astfel lui Dumnezeu via ta acelei fapturi. 12 Crestinii trebuie si ei sa respecte o porunca asemanatoa re. In secolul I, apostolii si al ti barba ti cu pozi tii de raspun dere ntre continuatorii lui Isus s-au ntrunit pentru a decide
10. Cum a aratat Dumnezeu ca exista o legatura ntre viat a si sange? 11. Ce interdictie a pus Dumnezeu cu privire la folosirea sangelui nca din zilele lui Noe? 12. Ce porunca referitoare la sange, data n secolul I prin spiritul sfant, este valabila si n prezent?

130

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ce porunci trebuiau respectate de to ti membrii congrega tiei crestine. Iata concluzia la care au ajuns: Spiritul sfant si noi nsine am considerat ca este bine sa nu va adaugam nici o alta povara, decat aceste lucruri necesare: sa va ab tine ti de la lucrurile jertfite idolilor, de la sange, de la ceea ce este stran gulat [sangele ramanand n carne] si de la fornica tie (Fap tele 15:28, 29; 21:25). Asadar, trebuie sa ne ab tinem de la sange. In ochii lui Dumnezeu, acest lucru este tot atat de important ca evitarea idolatriei si a imoralita tii sexuale. 13 Dar ce putem spune despre transfuziile de sange? Se aplica porunca de a ne ab tine de la sange si la ele? Da. Gan deste-te la urmatoarea situa tie: Sa presupunem ca un medic ti recomanda sa nu consumi bauturi alcoolice. Inseamna aceasta ca n-ai voie sa bei alcool, dar ca ti-l po ti injecta n vena? Binen teles ca nu! In mod asemanator, a ne ab tine de la sange nseamna a nu-l introduce n nici un mod n cor pul nostru. Prin urmare, daca respectam porunca de a ne ab tine de la sange nu-i vom permite nimanui sa ne transfuzeze sange. 14 Dar ce se ntampla daca un crestin este n stare grava sau are nevoie de o opera tie dificila? Sa presupunem ca medicii i spun ca va muri daca nu i se face transfuzie. Binen teles, persoana respectiva nu vrea sa moara. Intrucat apreciaza darul pre tios al vie tii primit de la Dumnezeu, ea va face tot posibilul sa ramana n via ta. De aceea, va accepta alte trata mente care nu implica folosirea gresita a sangelui. Ea chiar va cauta astfel de tratamente si va accepta diverse alternati ve la transfuzii. 15 Va ncalca un crestin legea lui Dumnezeu doar pentru a-si prelungi pu tin via ta n acest sistem de lucruri? Isus a spus: Cine vrea sa-si salveze sufletul [sau via ta] l va pierde;
13. Ilustreaza de ce porunca de a ne abtine de la sange este valabila si n cazul transfuziilor de sange. 14, 15. Cum ar trebui sa reactioneze un crestin daca medicii i spun ca are neaparat nevoie de transfuzie, si de ce?

Punctul de vedere divin cu privire la via ta

dar cine si pierde sufletul pentru mine l va gasi (Matei 16:25). Noi nu vrem sa murim. Insa daca ncercam sa ne sal vam via ta prezenta ncalcand legea lui Dumnezeu, riscam sa ne pierdem via ta vesnica. Prin urmare, este o dovada de n telepciune sa ne ncredem n juste tea legilor lui Dumnezeu, fiind ferm con vinsi ca, daca murim, Datatorul vie tii si va aduce aminte de noi la nviere si ne va oferi din nou darul pre tios al vietii. Ioan 5:28, 29; Evrei 11:6. 16 In prezent, slujitorii fideli ai lui Dumnezeu sunt ferm hotarati sa res pecte porunca referitoare la sange. Ei nu vor consuma sange n nici un mod si nici nu-l vor accepta din motive me dicale.1 Crestinii sunt siguri ca Cel ca Daca medicul re a creat sangele stie ce este cel mai ti recomanda bine pentru ei. Esti si tu de aceeasi pa sa nu bei alcool, rere? ti-l vei injecta n vena? SINGURA INTREBUINTARE CORECTA A SANGELUI 17 Legea mozaica a aratat care era singura ntrebuin tare corecta a sangelui. Referitor la nchinarea pe care trebuiau sa i-o aduca israeli tii din antichitate, Dumnezeu a zis: Via ta trupului este n sange. Vi l-am dat pe altar, ca sa faca
1 Pentru mai multe informatii despre alternativele la transfuzii, vezi brosura Salvarea vie tii prin sange In ce mod?, publicata de Martorii lui Iehova, paginile 1317. 16. Ce sunt ferm hotarati sa faca slujitorii lui Dumnezeu cu privire la sange? 17. Care era singura ntrebuintare a sangelui acceptata de Iehova Dum nezeu n Israelul antic?

132

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

ispasire pentru sufletele voastre, caci sangele face ispasire pentru suflet (Leviticul 17:11). Cand pacatuiau, israeli tii pu teau ob tine iertarea aducand jertfa un animal, cu al carui sange se stropea altarul de la tabernacol sau, mai tarziu, de la templul lui Dumnezeu. Singura ntrebuin tare corecta a sangelui era cu ocazia acestor jertfe. 18 Crestinii adevara nu sunt sub Legea mozaica. Prin urti mare, ei nu aduc jertfe de animale si nu stropesc altarul cu sangele acestora (Evrei 10:1). Totusi, folosirea sangelui pe al tar n zilele Israelului antic a prefigurat jertfa pre tioasa a Fiului lui Dumnezeu, Isus Cristos. Asa cum am vazut n ca pitolul 5, Isus si-a dat via ta umana n folosul nostru, accep tand ca sangele sau sa fie varsat ca jertfa. Apoi s-a nal tat la cer si i-a oferit lui Dumnezeu, o data pentru totdeauna, va
18. Ce foloase si binecuvantari putem obtine prin sangele varsat al lui Isus?

Cum po ti arata respect fa ta de via ta si sange?

Punctul de vedere divin cu privire la via ta

133

loarea sangelui sau varsat (Evrei 9:11, 12). Acest lucru a pus bazele iertarii pacatelor noastre si ne-a dat posibilitatea de a ob tine via ta vesnica (Matei 20:28; Ioan 3:16). Aceasta n trebuin tare a sangelui s-a dovedit a fi extrem de importan ta (1 Petru 1:18, 19)! Numai exercitand credin ta n valoarea sangelui varsat al lui Isus putem ob tine salvarea. 19 Cat de recunoscatori ar trebui sa-i fim lui Iehova Dumnezeu pentru darul vietii pe care ni l-a oferit din iubire! Si n-ar trebui oare sa ne simtim ndemnati sa le vorbim si al tora despre posibilitatea de a obtine viat a vesnica pe baza credintei n jertfa lui Isus? Grija lui Dumnezeu pentru vie tile semenilor nostri ar trebui sa ne ndemne sa le vorbim cu entuziasm si zel (Ezechiel 3:1721). Daca ne vom achi ta cu constiinciozitate de aceasta responsabilitate, vom pu tea spune la fel ca apostolul Pavel: Sunt curat de sangele tuturor oamenilor, caci nu m-am retinut sa va spun tot sfatul lui Dumnezeu (Faptele 20:26, 27). O modalitate ex celenta de a ne exprima aprecierea fat a de viat a si sange este aceea de a le vorbi oamenilor despre Dumnezeu si scopul sau.
19. Ce trebuie sa facem pentru a fi curati de sangele tuturor oamenilor?

CE NE INVATA BIBLIA?
Via ta este un dar de la Dumnezeu. Psalmul 36:9; Revela tia 4:11. Avortul este o fapta condamnabila deoarece via ta unui copil nenascut este pre tioasa n ochii lui Dumnezeu. Exodul 21:22, 23; Psalmul 127:3. Aratam respect fa ta de darul vie tii daca suntem aten ti sa nu punem n pericol via ta noastra si a altora si daca nu consumam sange. Deutero nomul 5:17; Faptele 15:28, 29.

CAPITOLUL 14

Cum poti avea o viat a de familie fericita


Ce trebuie sa faca un barbat pentru a fi un so t bun? Cum poate o femeie sa fie o so tie buna? Ce nseamna sa fii un parinte bun? Cum pot contribui copiii la fericirea familiei?
IEHOVA DUMNEZEU vrea sa ai o familie fericita. Cuvantul sau, Biblia, con tine ndrumari pentru to ti membrii familiei si arata rolul stabilit de Dumnezeu fiecaruia. Cand to ti si n deplinesc rolul n armonie cu sfaturile Bibliei, via ta de familie aduce multe satisfac tii. Isus a spus: Ferici ti sunt cei care aud cuvantul lui Dumnezeu si l pazesc! Luca 11:28. 2 Pentru a avea o familie fericita, trebuie, n primul rand, sa recunoastem ca fondatorul familiei este Iehova, pe care Isus l numeste Tatal nostru (Matei 6:9). Orice familie de pe pamant si datoreaza existenta Tatalui nostru ceresc; el stie cel mai bine ce anume contribuie la fericirea familiei (Efeseni 3:14, 15). Asadar, ce ne nvat a Biblia despre rolul fiecarui membru al familiei? FAMILIA: O INSTITUTIE DIVINA 3 Iehova i-a creat pe primii oameni, Adam si Eva, si i-a unit ca sot si sotie. Le-a dat o locuint a paradiziaca pe pa
1. Care este secretul unei vieti de familie fericite? 2. Ce trebuie sa recunoastem pentru a avea o familie fericita? 3. Ce declara Biblia despre nceputul familiei umane, si de unde stim ca ceea ce spune ea este adevarat?

Cum poti avea o via ta de familie fericita

135

mant gradina Edenului si le-a spus sa aiba copii. Fiti roditori, nmultiti-va, umpleti pamantul, le-a zis Iehova (Geneza 1:2628; 2:18, 2124). Aceasta nu este o poveste sau un mit, deoarece Isus a confirmat relatarea din Geneza despre nceputul vietii de familie (Matei 19:4, 5). In prezent ne confruntam cu multe necazuri, iar viata noastra nu este nici pe departe asa cum a dorit Dumnezeu. Totusi, putem avea o familie fericita. Sa vedem cum. 4 Fiecare membru al familiei poate contribui la fericirea caminului, imitandu-l pe Dumnezeu n manifestarea iubi rii (Efeseni 5:1, 2). Insa cum putem sa-l imitam pe Dum nezeu, avand n vedere ca nu l putem vedea? Trimit andu-si Fiul ntai-nascut pe pamant, Iehova ne-a ajutat sa ntelegem modul n care actioneaza El (Ioan 1:14, 18). Cand a fost pe pamant, Fiul lui, Isus Cristos, si-a imitat atat de bine Tatal ceresc, ncat oricine l vedea si auzea putea spune ca l-a va zut si auzit pe Iehova (Ioan 14:9). Prin urmare, nvat and despre iubirea manifestata de Isus si urmandu-i exemplul, putem contribui fiecare la fericirea familiei noastre.
UN MODEL PENTRU SOTI Biblia spune ca sotii trebuie sa se poarte cu sotiile lor asa cum s-a purtat Isus cu discipolii sai. Sa analizam porun ca Bibliei: Sotilor, continuati sa va iubiti sotiile, a sa cum si Cristosul a iubit congrega tia si s-a dat pe sine pentru ea . . . In felul acesta, sotii trebuie sa-si iubeasca sotiile ca pe pro priile lor corpuri. Cine si iubeste sotia se iubeste pe sine, caci nimeni nu si-a urat vreodata propria carne; ci o hra neste si o ngrijeste cu drag, cum face si Cristosul cu congre ga tia. Efeseni 5:23, 2529.
5

4. a) Cum poate fiecare membru al familiei sa contribuie la fericirea ca minului? b) De ce este important sa studiem viata lui Isus pentru a avea o familie fericita? 5, 6. a) Ce exemplu le-a dat Isus sotilor prin modul n care s-a purtat cu congregatia? b) Ce trebuie sa faca cineva pentru a-i fi iertate pacatele?

136
6

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Aratand iubire fat a de congregatie, Isus le-a dat un exemplu perfect sotilor. Isus i-a iubit pana la sfarsit pe dis cipolii sai, dandu-si viata pentru ei, chiar daca acestia nu erau nici pe departe perfecti (Ioan 13:1; 15:13). In mod ase manator, sotii sunt ndemnati: Continua ti sa va iubiti so tiile si nu va maniati amarnic pe ele (Coloseni 3:19). Cum poate un sot sa aplice acest sfat mai ales daca sotia sa nu ac tioneaza uneori cu ntelepciune? Ar trebui sa-si aduca amin te ca si el greseste si ca trebuie sa faca ceva pentru a fi iertat de Dumnezeu. Ce? Trebuie sa-i ierte pe cei care gresesc m potriva lui, inclusiv pe sotia sa. Desigur, acelasi lucru ar tre bui sa-l faca si sotia (Matei 6:12, 14, 15). Probabil ca acum ntelegi de ce se spune ca o casnicie fericita este unirea a doua persoane dispuse sa ierte. 7 De asemenea, sotul ar trebui sa retina ca Isus si-a tra tat ntotdeauna discipolii cu consideratie. El a tinut cont de limitele si de necesitatile lor fizice. De exemplu, oda ta, cand erau obositi, el le-a spus: Veniti voi nsiva deopar te, ntr-un loc izolat, si odihniti-va putin (Marcu 6:3032). Sotia merita si ea sa fie tratata cu multa consideratie. In Bi blie se spune despre ea ca este un vas mai slab, iar sotu lui i se porunceste sa-i acorde onoare. De ce? Deoarece atat sotul, cat si sotia au parte de favoarea nemeritata a vie tii (1 Petru 3:7). Sotul n-ar trebui sa piarda din vedere ca ceea ce conteaza n ochii lui Dumnezeu este fidelitatea unei persoane, nu faptul ca e barbat sau femeie. Psalmul 101:6. 8 Biblia spune ca sotul care si iubeste sotia se iubeste pe sine. De ce? Deoarece, asa cum a aratat Isus, sotul si sotia nu mai sunt doi, ci o singura carne (Matei 19:6). Prin ur7. De ce anume a tinut cont Isus, si ce exemplu le-a dat el sotilor? 8. a) De ce se poate spune ca un sot care si iubeste sotia se iubeste pe sine? b) Ce nseamna pentru sot si sotie ca sunt o singura carne?

Cum poti avea o via ta de familie fericita

137

mare, cei doi soti nu trebuie sa aiba relatii sexuale n afara casatoriei (Proverbele 5:1521; Evrei 13:4). Ei vor putea face acest lucru daca manifesta un interes neegoist fat a de nece sitatile celuilalt (1 Corinteni 7:35). Demne de luat n sea ma sunt si cuvintele: Nimeni nu si-a urat vreodata propria carne; ci o hrane ste si o ngrije ste cu drag. Sotul trebuie sa-si iubeasca sotia ca pe sine, amintindu-si ca va da socoteala capului lui, Isus Cristos. Efeseni 5:29; 1 Corinteni 11:3. 9 Apostolul Pavel a vorbit despre tandra afectiune pe ca re o are Cristos Isus (Filipeni 1:8). Datorita acestei calitati deosebite a lui Isus, femeile care au acceptat sa-i devina discipoli s-au simtit la largul lor n prezenta lui (Ioan 20:1, 1113, 16). Sotia tanjeste dupa afectiunea tandra a so tului ei.
UN EXEMPLU PENTRU SOTII Pentru a putea func tiona bine, familia, asemenea unei institu tii, are nevoie de un conducator, sau cap. Chiar si Isus se supune unui Cap. Capul Cristosului este Dumnezeu, exact asa cum capul femeii este barbatul (1 Corinteni 11:3). Prin supunerea sa fa ta de Dumnezeu, Isus ne-a dat un exem plu excelent, deoarece to ti avem un cap caruia trebuie sa ne supunem. 11 Fiind imperfect, sotul face multe greseli si nu reuseste ntotdeauna sa fie un cap de familie ideal. Cum ar trebui sa reactioneze sotia? Nu ar trebui sa-l njoseasca sau sa ncer ce sa-si asume ea rolul de cap al familiei. Ar fi bine sa nu uite ca Dumnezeu pretuieste mult un spirit bland si linistit (1 Petru 3:4). Daca va cultiva acest spirit, i va fi mai usor
10

9. Ce calitate a lui Isus este amintita n Filipeni 1:8, si de ce ar trebui so tul sa manifeste aceasta calitate fat a de sotia lui? 10. Ce exemplu le-a dat Isus sotiilor? 11. Ce atitudine ar trebui sa aiba sotia fat a de sotul ei, si ce efect ar pu tea avea conduita ei?

138

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

sa manifeste supunere sfanta, mai ales n situatii dificile. In plus, Biblia spune: Sotia sa aiba un respect profund fat a de sotul ei (Efeseni 5:33). Dar daca sotul ei nu se supune lui Cristos? Iata ce le ndeamna Biblia pe sotii: Fiti supuse so tilor vostri, pentru ca, daca unii nu asculta de cuvant, sa fie castigati fara cuvant, prin conduita sotiilor lor, deoarece vor fi fost martori oculari ai conduitei voastre caste asociate cu un respect profund. 1 Petru 3:1, 2. 12 Cand sotul indiferent ca este sau nu nchinator al lui Iehova are o parere diferita de cea a sotiei lui, sotia si poate exprima cu tact punctul de vedere. Aceasta nu n seamna ca ea nu-l respecta. De fapt, s-ar putea ca punctul ei de vedere sa fie corect si toata familia sa aiba de castigat daca s-ar tine cont de parerea ei. Avraam nu a fost de acord cu sotia lui, Sara, cand aceasta i-a propus o solutie practica la o problema de familie, nsa Dumnezeu i-a spus: Ascul ta glasul ei (Geneza 21:912). Binenteles, cand sotul ia o decizie finala, care nu contravine legilor lui Dumnezeu, so tia trebuie sa-l sustina, manifestand supunere. Faptele 5:29; Efeseni 5:24. 13 O sotie poate face o multime de lucruri pentru a se achita de rolul ce-i revine n familie. De exemplu, Biblia ara ta ca femeile casatorite trebuie sa-si iubeasca sotii, sa-si iu beasca copiii, sa fie cu o minte sanatoasa, caste, gospodine, bune, supuse propriilor soti (Tit 2:4, 5). O sotie si o ma ma care actioneaza n armonie cu aceste sfaturi castiga iu birea si respectul celorlalti membri ai familiei (Proverbele 31:10, 28). Insa, ntrucat ambii soti sunt persoane imper fecte, n cazuri extreme s-ar putea ajunge la separare sau la divort. Biblia arata ca separarea este permisa n anumite si
12. De ce nu este gresit ca sotia sa-si exprime cu respect punctul de ve dere? 13. a) Ce le ndeamna pe femeile casatorite versetele din Tit 2:4, 5? b) Ce spune Biblia despre separare si divort?

Ce exemplu excelent le-a dat Sara so tiilor?

tuatii. Totusi, aceasta chestiune nu trebuie tratata cu usu rint a, deoarece Biblia spune: Sotia sa nu se separe de so tul ei; . . . iar sotul sa nu-si paraseasca sotia (1 Corinteni 7:10, 11). Singurul motiv biblic de divort este fornicatia. Matei 19:9. UN EXEMPLU PERFECT PENTRU PARINTI 14 Felul n care s-a purtat Isus cu copiii constituie un exemplu perfect pentru parinti. Cand unii au ncercat sa-i mpiedice pe cei mici sa se apropie de Isus, acesta a spus: Lasati copilasii sa vina la mine; nu ncercati sa-i opriti. Din relatarea biblica aflam ca el a luat copiii n brate si a nceput sa-i binecuvanteze, punandu-si mainile peste ei (Marcu 10:1316). Intrucat Isus si-a facut timp pentru co pii, n-ar trebui sa va faceti si voi timp pentru copiii vostri? Ei au nevoie de o buna parte din timpul vostru, nu doar de o farama din el. In plus, trebuie sa va faceti timp sa-i in struiti, deoarece Iehova le porunceste parintilor acest lucru. Deuteronomul 6:49.
14. Cum s-a purtat Isus cu copiii, si de ce anume au nevoie copiii din partea parintilor?

140
15

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Deoarece aceasta lume se degradeaza tot mai mult, pa rintii trebuie sa-si ocroteasca copiii de persoanele care ar ncerca sa le faca rau, de pilda sa-i molesteze sexual. Sa ne gandim cum si-a ocrotit Isus discipolii, pe care i-a numit cu multa afectiune copilasi. Cand a fost arestat si dus la moar te, Isus a ncercat sa-si salveze discipolii (Ioan 13:33; 18:79). Voi, parinti, fiti atenti la ncercarile Diavolului de a le face rau copiilor vostri. Avertizati-i cu privire la pericole (1 Petru 5:8).1 In prezent, copiii se confrunta cu pericole de natura fizica, spirituala si morala mult mai mari ca altadata.
1 Capitolul 32 al cartii Asculta de Marele Inva tator, publicata de Marto rii lui Iehova, va ofera sugestii utile pentru a va ocroti copiii. 15. Ce pot face parintii pentru a-si ocroti copiii?

Ce pot nva ta parin tii din modul n care s-a purtat Isus cu copiii?

Cum poti avea o via ta de familie fericita

141

16 In noaptea dinaintea mor tii lui Isus, discipolii s-au cer tat cu privire la cine era mai mare. In loc sa se supere pe ei, Isus a ncercat nca o data sa-i sensibilizeze cu iubire prin cu vant si fapta (Luca 22:2427; Ioan 13:38). Daca esti parin te, cum po ti imita exemplul lui Isus cand ti corectezi copiii? E adevarat, ei au nevoie de disciplinare, dar aceasta trebuie administrata n masura potrivita (NW) si niciodata la ma nie. Nu e bine sa vorbesti necugetat, ca strapungerea unei sabii (Ieremia 30:11; Proverbele 12:18). Disciplinarea trebu ie aplicata n asa fel ncat copilul sa n teleaga mai tarziu uti litatea ei. Efeseni 6:4; Evrei 12:911.
UN MODEL PENTRU COPII Pot copiii nvata ceva de la Isus? Binenteles ca da! Prin exemplul sau, Isus le-a aratat copiilor ca trebuie sa asculte de parinti. Spun aceste lucruri asa cum m-a nvatat Tatal, a zis el si a adaugat: Oricand fac lucrurile care i plac (Ioan 8:28, 29). Isus a ascultat de Tatal sau ceresc, iar Biblia le cere copiilor sa asculte de parinti (Efeseni 6:13). Desi perfect, Isus a ascultat de parintii sai umani, Iosif si Maria, care erau imperfecti. Cu sigurant a ca purtarea lui a contribuit la feri cirea ntregii familii! Luca 2:4, 5, 51, 52. 18 Cum pot copiii sa-l imite mai bine pe Isus si sa-si bucu re parintii? E adevarat, copiilor le este greu uneori sa ascul te de parinti, dar Dumnezeu vrea ca ei sa depuna eforturi n acest sens (Proverbele 1:8; 6:20). Isus a ascultat ntotdea una de Tatal sau ceresc, chiar si n situatii dificile. Odata, cand, pentru a ndeplini vointa lui Dumnezeu, Isus trebu ia sa faca un lucru foarte greu, el a spus: Indeparteaza de la mine paharul acesta [o anumita cerint a]. Totusi, Isus a
17

16. Ce pot nvata parintii din modul n care a reactionat Isus la imper fectiunile discipolilor sai? 17. Cum le-a dat Isus un exemplu perfect copiilor? 18. De ce a ascultat ntotdeauna Isus de Tatal sau ceresc, si cine se bucu ra cand copiii asculta de parinti?

142

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

facut ce i-a cerut Dumnezeu, deoarece si-a dat seama ca Ta tal sau stia ce era cel mai bine pentru el (Luca 22:42). Fiind ascultatori, copiii i vor bucura mult pe parinti si pe Tatal lor ceresc.1 Proverbele 23:2225. 19 Diavolul l-a ispitit pe Isus si putem fi siguri ca i va is piti si pe copii (Matei 4:110). Satan Diavolul se foloses te de influenta anturajului, care poate fi foarte puternica. Cat de important este, asadar, pentru copii sa nu stea n compania celor rai (1 Corinteni 15:33)! Dina, fiica lui Ia cov, s-a ntovarasit cu persoane care nu se nchinau la Ieho va si a avut multe probleme din cauza aceasta (Geneza 34:1, 2). Gandeste-te cat de mult ar suferi o familie daca un membru al ei ar comite imoralitate sexuala! Proverbele 17:21, 25.
SECRETUL UNEI FAMILII FERICITE Aplicarea sfaturilor biblice ne ajuta sa facem fat a pro blemelor care apar n familie. Acesta este, de fapt, secretul
20

1 Singura situatie n care un copil are dreptul sa nu asculte de parintele sau este aceea cand i se cere sa ncalce legea lui Dumnezeu. Faptele 5:29. 19. a) Cum i ispiteste Satan pe copii? b) Ce efect poate avea asu pra parintilor conduita imorala a copiilor lor? 20. Ce trebuie sa facem fiecare pentru a avea o viat a de familie fericita?

La ce ar trebui sa se gandeasca tinerii cand sunt ispiti ti?

Cum poti avea o via ta de familie fericita

143

unei vieti de familie fericite. Prin urmare, sotilor, iubiti-va sotiile si purtati-va cu ele asa cum s-a purtat Isus cu con gregatia. Sotiilor, supuneti-va autoritatii sotilor vostri si imitati exemplul sotiei capabile descrise n versetele din Proverbele 31:1031. Parinti, instruiti-va copiii (Proverbele 22:6). Tatilor, conduceti-va excelent propria casa (1 Timo tei 3:4, 5; 5:8). Iar voi, copii, ascultati de parintii vostri (Coloseni 3:20). Nici un membru al familiei nu este per fect, deoarece cu totii gresim. Asadar, fiti umili si cereti-va iertare. 21 E adevarat, Biblia contine multe sfaturi valoroase refe ritoare la viata de familie. Mai mult decat atat, ea ne vor beste despre lumea noua a lui Dumnezeu si despre paradi sul pamantesc, populat cu oameni fericiti care i vor sluji lui Iehova (Revelatia 21:3, 4). Ce perspective minunate! Ne putem bucura nca de pe acum de o viat a de familie ferici ta daca aplicam ndrumarile lui Dumnezeu consemnate n Cuvantul sau, Biblia.
21. Ce perspective minunate avem, si cum ne putem bucura nca de pe acum de o viat a de familie fericita?

CE NE INVATA BIBLIA? So tul trebuie sa-si iubeasca so tia ca pe propriul corp. Efeseni 5:2529. So tia trebuie sa-si iubeasca familia si sa-si respecte so tul. Tit 2:4, 5. Parin tii trebuie sa-si iubeasca, sa-si instruiasca si sa-si ocroteasca copiii. Deuteronomul 6:49. Copiii trebuie sa asculte de parin ti. Efeseni 6:13.

CAPITOLUL 15

Ce nchinare aproba Dumnezeu?


Ii plac lui Dumnezeu toate religiile? Cum putem identifica religia adevarata? Cine sunt n prezent adevara tii nchinatori ai lui Dumnezeu?
IEHOVA DUMNEZEU este profund interesat de noi si vrea sa tragem foloase din aplicarea ndrumarii sale iubitoare. Daca ne nchinam lui asa cum vrea el, vom fi ferici ti si vom evita multe necazuri. Totodata, ne vom bucura de binecu vantarea si de ajutorul lui (Isaia 48:17). Totusi, exista sute de religii care pretind ca-i nva ta pe oameni adevarul despre Dumnezeu. Insa nva taturile lor despre identitatea lui Dumnezeu si despre cerin tele lui sunt foarte diferite. 2 Cum po sti cum trebuie sa i te nchini lui Iehova? Nu ti este necesar sa cercetezi si sa compari nva taturile tuturor religiilor de pe pamant. Este suficient sa stii ce ne nva ta n realitate Biblia despre nchinarea adevarata. Sa ilustram: Multe tari se confrunta cu problema banilor falsi. Daca sluj ba ta ar consta n identificarea banilor falsi, ce metoda de lucru ai folosi? Ai ncerca sa re tii cum arata to ti banii falsi? Binen teles ca nu. Probabil, ti-ai folosi mai bine timpul stu diind banii autentici. Daca stii bine cum arata acestia, po ti recunoaste imediat banii falsi. In mod asemanator, cand stim sa identificam religia adevarata, putem recunoaste usor religiile false.
1. Ce foloase avem daca ne nchinam lui Dumnezeu asa cum vrea el? 2. Cum putem sti ce nchinare aproba Iehova, si ce ilustrare ne ajuta sa ntelegem acest lucru?

Ce nchinare aproba Dumnezeu?


3

145

Este important sa ne nchinam lui Iehova n modul aprobat de el. Multi oameni cred ca lui Dumnezeu i plac toate religiile, nsa Biblia arata ca nu este asa. Nu e de-ajuns sa pretindem ca suntem crestini. Isus a spus: Nu oricine mi zice: Doamne, Doamne va intra n regatul cerurilor, ci acela care face vointa Tatalui meu care este n ceruri. Prin urmare, pentru a fi aprobati de Dumnezeu, trebuie sa stim ce anume pretinde el de la noi si sa respectam cerin tele lui. Isus i-a numit pe cei care nu fac vointa lui Dum nezeu lucratori ai nelegiuirii (Matei 7:2123). Asemenea banilor falsi, religiile false n-au nici o valoare. De fapt, sunt chiar daunatoare. 4 Iehova le ofera tuturor oamenilor posibilitatea de a ob tine via ta vesnica n Paradis. Insa pentru a ne bucura de via ta eterna, trebuie sa ne nchinam lui Dumnezeu n mod corect si sa traim asa cum vrea el. Din nefericire, mul ti nu doresc sa faca acest lucru. Iata de ce Isus a spus: Intra ti pe poarta cea stramta; caci larg si spa tios este drumul care duce la distrugere, si mul ti sunt cei care intra pe el; n timp ce stramta este poarta si ngust drumul care duce la via ta, si pu tini sunt cei care l gasesc (Matei 7:13, 14). Religia ade varata duce la viat a vesnica, n timp ce religia falsa duce la distrugere. Iehova doreste ca nici un om sa nu fie distrus si le ofera tuturor sansa de a nva ta despre el (2 Petru 3:9). Prin urmare, modul n care ne nchinam lui Dumnezeu este o chestiune de via ta si de moarte. CUM SA IDENTIFIC AM RELIGIA ADEVARATA 5 Cum putem gasi drumul care duce la via a? Isus a t spus ca cei care au religia adevarata traiesc n armonie cu
3. Potrivit cuvintelor lui Isus, ce trebuie sa facem pentru a fi aprobati de Dumnezeu? 4. La ce s-a referit Isus cand a vorbit despre cele doua drumuri, si unde duce fiecare? 5. Cum pot fi recunoscuti cei care practica religia adevarata?

146

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

nva taturile ei. Dupa roadele lor i ve ti recunoaste, a zis el. Orice pom bun produce rod excelent (Matei 7:16, 17). Cu alte cuvinte, cei care practica religia adevarata pot fi recu noscu ti dupa convingerile si conduita lor. Desi sunt imper fec ti si fac greseli, nchinatorii adevara ti se straduiesc, ca grup, sa nfaptuiasca voin ta lui Dumnezeu. Sa analizam n continuare sase criterii dupa care pot fi identifica ti cei care practica religia adevarata. 6 Slujitorii lui Dumnezeu si bazeaza nva taturile pe Biblie. Chiar Biblia afirma: Toata Scriptura este inspirata de Dum nezeu si utila ca sa nve te, sa mustre, sa ndrepte lucrurile, sa disciplineze n dreptate, pentru ca omul lui Dumnezeu sa fie pe deplin competent, complet echipat pentru orice lu crare buna (2 Timotei 3:16, 17). In plus, apostolul Pavel le-a scris colaboratorilor sai crestini: Cand a ti primit cuvantul lui Dumnezeu, pe care l-a ti auzit de la noi, l-a ti acceptat nu ca pe cuvantul oamenilor, ci, asa cum este ntr-adevar, ca pe cuvantul lui Dumnezeu (1 Tesaloniceni 2:13). Asadar, con vingerile si conduita celor care practica religia adevarata nu se bazeaza pe idei sau pe tradi tii omenesti, ci pe Cuvantul inspirat al lui Dumnezeu, Biblia. 7 Isus Cristos si-a bazat nva aturile pe Cuvantul lui Dumt nezeu, lasandu-ne astfel un model. Intr-o rugaciune adresa ta Tatalui sau ceresc, el a zis: Cuvantul tau este adevar (Ioan 17:17). Isus a crezut n Cuvantul lui Dumnezeu, iar tot ceea ce preda era n armonie cu Scripturile. El obisnuia sa spuna: Este scris, iar apoi cita un verset biblic (Matei 4:4, 7, 10). In mod asemanator, slujitorii lui Dumnezeu din prezent nu le predau altora idei personale. Ei sunt convinsi ca Biblia este Cuvantul lui Dumnezeu si si bazeaza nva ta turile pe ceea ce este scris n aceasta carte.
6, 7. Cum considera slujitorii lui Dumnezeu Biblia, si ce model ne-a la sat Isus n aceasta privint a?

CEI CARE SE INCHINA ADEVARATULUI DUMNEZEU si bazeaza nva taturile pe Biblie i se nchin a numai lui Iehova si fac cunoscut numele sau manifesta o iubire sincera unii fa ta de al tii l accepta pe Isus drept mijlocul de salvare oferit de Dumnezeu nu fac parte din lume predica Regatul lui Dumnezeu drept unica speran ta a omenirii

148
8

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Cei care practica religia adevarata i se nchina numai lui Iehova si fac cunoscut numele sau. Isus a declarat: Lui Ieho va, Dumnezeul tau, sa te nchini si numai lui sa-i aduci un serviciu sacru (Matei 4:10). Prin urmare, slujitorii lui Dum nezeu se nchina numai lui Iehova. Ei i nva ta pe al tii despre numele adevaratului Dumnezeu si despre personalitatea lui. Aceasta activitate de instruire face parte din nchinarea lor. In Psalmul 83:18 se spune: Numai Tu, al carui Nume este DOMNUL [Iehova, NW; vezi nota introductiva din Biblia Cornilescu], Tu esti Cel-Prea-Inalt peste tot pamantul! Isus ne-a aratat prin exemplul sau cum trebuie sa-i ajutam pe al tii sa-l cunoasca pe Dumnezeu. Iata ce a spus el ntr-o ruga ciune: Le-am dezvaluit numele tau oamenilor pe care mi i-ai dat din lume (Ioan 17:6). Si adevara tii nchinatori din prezent i nva ta pe al tii despre numele lui Dumnezeu, pre cum si despre scopurile si calita tile sale. 9 Slujitorii lui Dumnezeu manifesta o iubire sincera si dez interesata unii fa ta de al tii. Isus a spus: Prin aceasta to ti vor sti ca sunte ti discipolii mei, daca ave ti iubire ntre voi (Ioan 13:35). Crestinii din secolul I au avut o astfel de iubire. Iu birea divina depaseste barierele rasiale, sociale si na tionale si i uneste pe oameni ntr-o fraternitate foarte puternica (Coloseni 3:14). Membrii religiilor false nu se bucura de ast fel de legaturi de iubire. De ce? Deoarece se ucid ntre ei din cauza diferen telor na tionale sau etnice. Adevara tii crestini nu ridica armele mpotriva fra tilor lor de credin ta sau mpotriva altora. Biblia spune: Copiii lui Dumnezeu si copiii Diavolului se eviden tiaza prin urmatorul fapt: Oricine nu practica dreptatea nu provine din Dumnezeu, nici cel care nu si iubeste fratele. . . . Sa ne iubim unii pe al tii; nu pre cum Cain, care provenea din cel rau si si-a njunghiat frate le. 1 Ioan 3:1012; 4:20, 21.
8. Ce presupune nchinarea adusa lui Iehova? 9, 10. Cum demonstreaza adevaratii crestini ca se iubesc unii pe altii?

Ce nchinare aproba Dumnezeu?


10

149

Cu siguran ta, iubirea autentica nseamna mult mai mult decat a nu-i ucide pe al tii. Adevara tii crestini si folosesc cu altruism timpul, energia si resursele pentru a se ajuta si n curaja reciproc (Evrei 10:24, 25). Ei si ajuta fra tii de credin ta n timpuri grele si sunt cinsti ti n rela tiile cu al tii. De fapt, ei aplica n via ta sfatul biblic de a face ce este bine fa ta de to ti. Galateni 6:10. 11 Adevara tii cre stini l accepta pe Isus Cristos drept mijlocul de salvare oferit de Dumnezeu. Biblia declara: Nu exista sal vare n nimeni altul, caci nu exista alt nume sub cer care sa fi fost dat printre oameni prin care trebuie sa fim salva ti (Faptele 4:12). Asa cum am nva tat n capitolul 5, Isus si-a dat via ta ca rascumparare pentru oamenii ascultatori (Ma tei 20:28). Mai mult decat atat, Isus este uns de Dumnezeu Rege al Regatului ceresc care va domni peste ntregul pa mant. Dumnezeu ne cere sa ascultam de Isus si sa aplicam nva taturile Fiului sau pentru a primi via ta vesnica. In Bi blie se spune: Cel care exercita credin ta n Fiul are via ta ves nica; cel care nu asculta de Fiul nu va vedea via ta. Ioan 3:36. 12 Adevara tii nchinatori ai lui Dumnezeu nu fac parte din lume. Cand a fost dus naintea conducatorului roman Pilat pentru a fi judecat, Isus a spus: Regatul meu nu face parte din aceasta lume (Ioan 18:36). Indiferent n ce tara traiesc, adevara tii continuatori ai lui Isus se supun Regatului ceresc, pastrand o stricta neutralitate fa ta de ac tiunile politice ale lumii. Inchinatorii lui Iehova nu se implica n conflictele ei, dar nici nu se amesteca n deciziile altora de a adera la un partid politic, de a candida la un post guvernamental sau de a vota. Insa, chiar daca sunt neutri din punct de vede re politic, adevara tii nchinatori ai lui Dumnezeu respecta
11. De ce este important sa-l acceptam pe Isus Cristos drept mijlocul de salvare oferit de Dumnezeu? 12. Ce nseamna a nu face parte din lume?

150

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

legile tarii n care traiesc. De ce? Deoarece Cuvantul lui Dumnezeu le porunceste sa fie supusi autorita tilor supe rioare, adica autorita tilor guvernamentale (Romani 13:1). Totusi, daca li se cere sa faca ceva care este n contradic tie cu normele lui Dumnezeu, nchinatorii adevara ti imi ta exemplul apostolilor, care au spus: Trebuie sa ascultam mai degraba de Dumnezeu ca stapanitor decat de oameni. Faptele 5:29; Marcu 12:17.
Slujindu-i lui Iehova alaturi de poporul sau, vei avea parte de binecuvantari care vor depa si cu mult eventualele pierderi

Ce nchinare aproba Dumnezeu?


13

151

Adevara tii continuatori ai lui Isus predica Regatul lui Dumnezeu drept unica speran ta a omenirii. Isus a prezis: Aceasta veste buna a regatului va fi predicata pe tot paman tul locuit ca marturie pentru toate na tiunile; si atunci va veni sfarsitul (Matei 24:14). In loc sa-i ncurajeze pe oameni sa se ndrepte spre conducatorii umani pentru a gasi solu tii la problemele lor, adevara tii continuatori ai lui Isus Cristos predica Regatul ceresc al lui Dumnezeu drept unica speran ta a omenirii (Psalmul 146:3). Isus ne-a nva tat sa ne rugam pentru acest guvern perfect: Sa vina regatul tau. Sa se fa ca voin ta ta, precum n cer, asa si pe pamant (Matei 6:10). Cuvantul lui Dumnezeu a prezis ca acest Regat ceresc va sfarama si va nimici toate [aceste] mpara tii [din prezent], dar el nsusi va dainui pentru totdeauna. Daniel 2:44. 14 Pe baza lucrurilor pe care tocmai le-am analizat, ntrea ba-te: Ce grupare religioasa si ntemeiaza toate nva taturile pe Biblie si face cunoscut numele lui Dumnezeu, Iehova? Membrii carei religii manifesta iubire divina, exercita cre din ta n Isus, se pastreaza separa ti de lume si predica Regatul lui Dumnezeu drept unica speran ta a omenirii? Care grupa re religioasa de pe pamant se conformeaza tuturor acestor cerin te? Dovezile arata cu claritate ca Martorii lui Iehova. Isaia 43:1012.
CE DECIZIE VEI LUA? Pentru a-i fi placu ti lui Dumnezeu, nu este de-ajuns sa credem n el. De fapt, Biblia spune ca si demonii cred ca exista Dumnezeu (Iacov 2:19). Insa n mod sigur, ei nu fac voin ta lui Iehova si nu sunt aproba ti de el. Asadar, ca sa ne bucuram de aprobarea lui Dumnezeu, trebuie nu numai sa
15

13. Cum privesc adevaratii continuatori ai lui Isus Regatul lui Dumnezeu, si ce fac ei n acest sens? 14. Ce grupare religioasa crezi ca ntruneste cerintele nchinarii adeva rate? 15. Ce ne mai cere Dumnezeu n afara de credinta n existenta lui?

152

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

credem ca el exista, ci si sa-i nfaptuim voin ta. De aseme nea, trebuie sa ne separam de religia falsa si sa mbra tisam nchinarea adevarata. 16 Apostolul Pavel a aratat ca nu trebuie sa participam la nchinarea falsa. El a scris: Iesi ti din mijlocul lor si sepa ra ti-va, zice Iehova, si nceta ti sa mai atinge ti lucrul necu rat; si eu va voi primi (2 Corinteni 6:17; Isaia 52:11). Prin urmare, adevara tii crestini resping tot ce are legatura cu re ligia falsa. 17 Biblia ne nva a ca toate formele de nchinare falsa apart tin Babilonului cel Mare (Revela tia 17:5).1 Acest nume ne duce cu gandul la orasul antic Babilon, de unde a pornit n chinarea falsa dupa Potopul din zilele lui Noe. In prezent, multe dintre nva taturile si practicile religiei false si au ori ginile n Babilon. De exemplu, babilonienii se nchinau la triade de zei. In prezent, Trinitatea este principala doctrina a multor religii. Insa Biblia arata cu claritate ca exista un sin gur Dumnezeu adevarat, Iehova, si ca Isus Cristos este Fiul sau (Ioan 17:3). Babilonienii mai credeau ca omul are un suflet nemuritor care supravie tuieste mor tii corpului si care poate ajunge ntr-un loc al chinurilor. Astazi, majoritatea re ligiilor predau nvat atura despre un suflet sau spirit nemu ritor care poate fi chinuit n focul iadului. 18 Intrucat nchinarea babiloniana din antichitate s-a ras pandit pe tot pamantul, se poate spune pe drept cuvant ca Babilonul cel Mare din timpurile noastre reprezinta impe riul mondial al religiei false. Iar Dumnezeu a profe tit ca aces ta va avea un sfarsit subit (Revela tia 18:8). In telegi acum de ce este atat de important sa te separi complet de Babilonul
1 Pentru mai multe dovezi ca Babilonul cel Mare reprezinta imperiul mondial al religiei false, vezi apendicele de la paginile 219220. 16. Ce trebuie sa facem n privinta religiei false? 17, 18. Ce este Babilonul cel Mare, si de ce e deosebit de important sa iesi din el?

Ce nchinare aproba Dumnezeu?

153

cel Mare? Iehova Dumnezeu vrea sa iesi din el cat mai re pede posibil, pana nu e prea tarziu. Revela tia 18:4. 19 Daca vei decide sa abandonezi religia falsa, s-ar putea ca unii dintre prietenii tai sa te paraseasca. Insa slujindu-i lui Iehova alaturi de poporul sau, vei avea parte de binecu vantari care vor depasi cu mult eventualele pierderi. Aseme nea primilor discipoli ai lui Isus, care au renun tat la unele lucruri pentru a-l urma, vei castiga mul ti fra ti si surori spi rituale. Vei face parte din familia mondiala de crestini ade vara ti, o familie cu milioane de membri, care ti va arata iubire sincera. In plus, vei avea minunata speran ta de a trai vesnic n sistemul de lucruri care vine (Marcu 10:2830). Cei care te-au parasit acum din cauza convingerilor tale s-ar putea sa doreasca cu timpul sa afle ce ne nva ta Biblia si sa devina nchinatori ai lui Iehova. 20 Biblia ne nva a ca Dumnezeu va distruge n curand t acest sistem rau de lucruri si l va nlocui cu o lume noua, dreapta, care va fi condusa de Regatul sau (2 Petru 3:9, 13). Va fi o lume minunata! In acest sistem nou si drept va exis ta o singura religie, o singura forma de nchinare adevara ta. Nu ar fi n telept sa faci nca de pe acum pasii necesari pentru a te asocia cu nchinatorii adevara ti?
19. Ce vei castiga daca i vei sluji lui Iehova? 20. Ce le rezerva viitorul celor care practica religia adevarata?

CE NE INVATA BIBLIA? Exista o singura religie adevarata. Matei 7:13, 14. Adevarata religie poate fi identificata dupa nva ta turile pe care le preda si dupa conduita membrilor ei. Matei 7:16, 17. Martorii lui Iehova practica nchinarea aprobata de Dumnezeu. Isaia 43:10.

CAPITOLUL 16

Sustine cu fermitate nchinarea adevarata


Ce ne nva ta Biblia despre folosirea icoanelor? Cum privesc crestinii sarbatorile religioase? Cum po ti sa- ti prezin ti convingerile fara a-i jigni pe al tii?
SA PRESUPUNEM ca cineva a aruncat pe ascuns deseuri to xice n zona n care locuiesti, poluand-o. Viata localnicilor este acum n pericol. Ce vei face n aceasta situatie? Fara ndoiala ca vei ncerca sa te muti n alta parte. Insa chiar si dupa aceea te va chinui gandul de a nu fi fost contami nat si tu. 2 La fel se pune problema si n cazul religiei false. Biblia ne arata ca nchinarea falsa este contaminata cu nvat aturi si practici necurate (2 Corinteni 6:17). De aceea este foar te important sa iesi din Babilonul cel Mare, imperiul mondial al religiei false (Revelatia 18:2, 4). Ai facut deja acest lucru? Daca da, meriti laude! Dar aceasta actiune pre supune mai mult decat a te separa de o religie falsa sau a te retrage din ea. Chiar si dupa aceea, trebuie sa te ntrebi: Mai are nchinarea falsa vreo influent a cat de mica asu pra mea? Sa analizam n continuare cateva situatii con crete.
1, 2. Dupa ce ai parasit religia falsa, ce ntrebare ar mai trebui sa- ti pui, si de ce crezi ca este important acest lucru?

155

FOLOSIREA ICOANELOR SI CULTUL STRAMOSILOR 3 Unii oameni tin de ani de zile n casele lor icoane sau altare. Ai si tu astfel de obiecte? Daca da, s-ar putea sa ti se para ciudat sau gresit sa te rogi lui Dumnezeu fara aju torul unui obiect material. Sau poate ca te simti legat afectiv de aceste obiecte. Insa Dumnezeu este singurul ca re stabileste cum trebuie sa i se aduca nchinare, iar Biblia ne arata ca el nu vrea sa folosim icoane (Exodul 20:4, 5; Psalmul 115:48; Isaia 42:8; 1 Ioan 5:21). Prin urmare, poti sustine cu fermitate nchinarea adevarata distrugand toa te obiectele care au legatura cu nchinarea falsa. Mai mult decat atat, straduieste-te sa le privesti asa cum le priveste Iehova: ca pe o uraciune. Deuteronomul 27:15. 4 Si cultul stramosilor este raspandit n multe religii false. Inainte de a nvata adevarul biblic, unii oameni credeau ca
3. a) Ce spune Biblia despre folosirea icoanelor, si de ce i-ar putea fi greu cuiva sa accepte punctul de vedere divin? b) Ce ar trebui sa faci cu toate obiectele care au legatura cu nchinarea falsa? 4. a) De ce este cultul stramo silor o practica inutila? b) De ce i-a inter zis Iehova poporului sau sa practice spiritismul, sub toate formele lui?

156

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

mortii continua sa traiasca ntr-un domeniu invizibil si ca le pot face bine sau rau celor vii. Poate ca si tu te straduiai sa-ti mbunezi stramosii decedati. Insa, asa cum ai nvatat n capitolul 6, mortii nu sunt constienti de nimic. Asadar, orice ncercare de a lua legatura cu ei este zadarnica. Mesa jele care par sa vina de la persoanele dragi decedate provin, n realitate, de la demoni. De aceea, Iehova le-a interzis is raelitilor sa ncerce sa vorbeasca cu mortii sau sa practice alte forme de spiritism. Deuteronomul 18:1012. 5 Ce trebuie sa faci daca religia pe care ai avut-o nainte practica nchinarea la icoane sau cultul stramosilor? Cites te si mediteaza la pasajele din Biblie care arata cum priveste Dumnezeu aceste lucruri. Apropie-te de Iehova n rugaciune si vorbeste-i zilnic despre dorinta ta de a sustine cu fer mitate nchinarea adevarata. Roaga-l sa te ajute sa-ti nsusesti modul lui de gandire. Isaia 55:9. PRIMII CRESTINI NU AU SARBATORIT CRACIUNUL 6 Modul de nchinare al unei persoane poate fi contami nat de religia falsa cand aceasta participa la sarbatori foar te populare. Sa luam ca exemplu Craciunul, despre care se crede ca celebreaza nasterea lui Isus Cristos. Aproape toate religiile asa-zis crestine serbeaza Craciunul. Totusi, nu exis ta nici o dovada ca discipolii lui Isus din secolul I ar fi tinut aceasta sarbatoare. Iata ce se spune ntr-o carte: In prime le doua secole dupa nasterea lui Cristos, nimeni nu a sti ut cu exactitate data nasterii lui si erau putini cei intere sati s-o afle (Sacred Origins of Profound Things, de Charles Panati).
5. Ce trebuie sa faci daca religia pe care ai avut-o nainte practica nchi narea la icoane sau cultul stramo silor? 6, 7. a) Ce cred oamenii ca celebreaza la Craciun, dar de ce nu au ti nut continuatorii lui Isus din secolul I aceasta sarbatoare? b) Cu ce era asociata celebrarea zilelor de na stere pe timpul primilor discipoli ai lui Isus?

Sus tine cu fermitate nchinarea adevarata


7

157

Totusi, chiar daca ar fi stiut data exacta a nasterii lui Isus, discipolii sai nu ar fi serbat-o. De ce? Deoarece, asa cum se spune ntr-o enciclopedie, primii crestini consi derau sarbatorirea zilei de nastere un obicei pagan (The World Book Encyclopedia). In Biblie sunt mentionate doar doua situatii n care s-a celebrat o zi de nastere, ambele re ferindu-se la conducatori care nu i se nchinau lui Iehova (Geneza 40:20; Marcu 6:21). De asemenea, erau celebrate zilele de nastere ale unor zeitati pagane. De exemplu, la 24 mai, romanii serbau ziua de nastere a zeitei Diana. A doua zi se sarbatorea nasterea zeului-soare, Apolo. Astfel, celebrarea zilelor de nastere era asociata cu paganismul, nu cu crestinismul. 8 Mai exista un motiv pentru care crestinii din secolul I nu ar fi serbat nasterea lui Isus. Discipolii sai stiau fara ndoiala ca aceste aniversari aveau legatura cu unele superstitii. De exemplu, multi greci si romani din antichitate credeau ca fiecare om are un spirit protector care a asistat la nasterea sa si care vegheaza asupra lui pe tot parcursul vietii. Intr-o carte se spune: Acest spirit avea o relatie mis tica cu zeul n a carui zi de nastere se nastea omul respec tiv (The Lore of Birthdays, de Ralph si Adelin Linton). Cu sigurant a, lui Iehova nu-i place nici o sarbatoare care face vreo asociere ntre Isus si unele superstitii (Isaia 65:11, 12). Avand n vedere aceste lucruri, de ce a ajuns atunci Cra ciunul o sarbatoare atat de populara? ORIGINILE CRACIUNULUI 9 Oamenii au nceput sa celebreze nasterea lui Isus la 25 decembrie abia la cateva secole dupa moartea lui. Insa Isus nu s-a nascut la aceasta data, ci, conform dovezilor, n
8. Explica ti legatura dintre serbarea zilelor de na stere si supersti tii. 9. Cum a ajuns ziua de 25 decembrie sa fie considerata ziua na sterii lui Isus?

158

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

luna octombrie.1 Atunci, de ce a fost aleasa ziua de 25 de cembrie? Unii asa-zisi crestini au dorit ca [aceasta] data sa coincida cu sarbatoarea romana pagana care celebra nas terea soarelui invincibil (The New Encyclopdia Britan nica). Iarna, cand puterea soarelui parea mai slaba, paganii obisnuiau sa practice anumite ritualuri pentru a aduce na poi soarele datator de lumina si caldura din calatoriile sale ndepartate. Se credea ca 25 decembrie era ziua cand soa rele si ncepea calatoria de ntoarcere. In dorinta de a-i converti pe pagani, conducatorii religiosi au adoptat aceas ta sarbatoare si au ncercat s-o crestineze.2 10 Originea pagana a Craciunului este recunoscuta de mult timp. Din cauza provenientei lui nebiblice, Craciu nul a fost interzis n Anglia si n unele colonii americane pe parcursul secolului al XVII-lea. Cine lipsea de la mun ca n acea zi trebuia sa plateasca o amenda. Dar, dupa putin timp, vechiAi manca o bomboana le obiceiuri au fost reluate, adaugan luata din noroi? du-se chiar si obiceiuri noi. Craciunul a ajuns din nou o sarbatoare impor tanta si continua sa fie considerata asa n multe t ari. Totusi, din cauza legaturii lui cu religia falsa, cei ca re doresc sa fie aprobati de Dumne zeu nu celebreaza nici Craciunul, nici
1 Vezi apendicele de la paginile 221222. 2 Si Saturnaliile au avut un rol important n alegerea zilei de 25 decembrie. Aceasta sarba toare n cinstea zeului roman al agriculturii se tinea ntre 17 si 24 decembrie. Cu aceasta oca zie, oamenii organizau petreceri si si ofereau cadouri. 10. De ce unii oameni nu au sarbatorit n tre cut Craciunul?

Sus tine cu fermitate nchinarea adevarata

159

vreo alta sarbatoare care si are originea n nchinarea pa gana.1 ESTE ORIGINEA SARBATORILOR INTR-ADEVAR IMPORTANTA? 11 Unii oameni recunosc ca sarbatori precum Craciunul sunt de origine pagana, nsa nu cred ca este gresit sa le cele breze. De fapt, majoritatea nu se gandesc la nchinarea falsa cand tin sarbatorile. In plus, mul ti considera ca acestea sunt ocazii excelente de a petrece timp cu familia. Esti si tu de aceeasi parere? Daca da, s-ar putea ca din cauza iubirii pen tru familie nu pentru religia falsa sa- ti fie greu sa sus tii cu fermitate nchinarea adevarata. Fii sigur nsa ca Iehova, cel care a ntemeiat familia, doreste sa te bucuri de rela tii stranse cu rudele tale (Efeseni 3:14, 15). Dar ti po ti ntari rela tiile cu familia folosindu-te de modalita ti aprobate de Dumnezeu. Apostolul Pavel ne-a aratat care ar trebui sa fie principala noastra preocupare: Continua ti sa va asigura ti de ceea ce i este placut Domnului. Efeseni 5:10. 12 Poate crezi ca originea sarbatorilor n-are nici o legatura cu modul n care sunt celebrate ele astazi. Insa originea unui lucru este importanta. Gandeste-te ce-ai face daca ai vedea o bomboana aruncata n noroi. Ai lua-o de jos ca s-o ma nanci? Binenteles ca nu, pentru ca e murdara. Si sarbatori le par atragatoare, nsa provin din locuri murdare. Pentru a sustine cu fermitate nchinarea adevarata, trebuie sa gan dim la fel ca profetul Isaia, care le-a spus nchinatorilor ade varati: Nu va atingeti de nimic necurat! Isaia 52:11.
1 Pentru mai multe detalii despre felul cum privesc adevara tii cre stini si alte sarbatori foarte populare, vezi apendicele de la paginile 222223. 11. De ce tin unii oameni sarbatorile religioase, nsa care ar trebui sa fie principala noastra preocupare? 12. Ilustreaza de ce trebuie sa evitam obiceiurile si sarbatorile de origi ne pagana.

160

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

MANIFESTA DISCERNAMANT IN RELATIILE CU ALTII 13 Daca vei decide sa nu participi la astfel de sarbatori, vei fi, probabil, pus n fata unor situatii dificile. De exem plu, colegii de munca s-ar putea sa se ntrebe de ce nu iei parte la obiceiurile asociate acestor sarbatori. Ce vei face daca vei primi un cadou de Craciun? Ar fi gresit sa-l ac cepti? Sau cum vei proceda daca sotul ori sotia ta nu-ti m partaseste convingerile? Cum poti sa te asiguri ca fiul sau fiica ta nu se simte frustrat din cauza ca nu tine aceste sar batori? 14 Desigur, ai nevoie de discernamant pentru a decide cum sa rezolvi fiecare situatie. Daca cineva ti face o urare cu ocazia sarbatorilor, poti, pur si simplu, sa-i multumesti. Insa daca este vorba despre cineva pe care l vezi des sau cu care lucrezi, poti da mai multe explicatii. Indiferent de situatie, este important sa fii plin de tact. Biblia ne da ur matorul sfat: Exprimarea voastra sa fie ntotdeauna plina de farmec, dreasa cu sare, ca sa stiti cum trebuie sa-i ras pundeti fiecaruia (Coloseni 4:6). Fii ntotdeauna respec tuos si explica-ti atitudinea cu mult tact. Arata cu clarita te ca nu ai nimic mpotriva cadourilor sau a reuniunilor, dar ca le preferi cu alte ocazii. 15 Insa ce poti face cand cineva vrea sa-ti ofere un cadou? Depinde de situatie. Poate ca cel care ti-l ofera ti spune ceva de genul: Stiu ca tu nu tii aceasta sarbatoare, dar vreau sa-ti dau un cadou. In acest caz, ai putea considera ca acceptand cadoul nu nseamna neaparat ca participi la sarbatoare. Binenteles, daca persoana respectiva nu-ti cu noaste convingerile, i poti spune ca tu nu celebrezi acea sarbatoare. Ai putea chiar sa-i explici ca primesti cadoul de
13. Ce situa tii dificile pot aparea daca nu participi la astfel de sarbatori? 14, 15. Cum ai putea proceda cand cineva ti face o urare cu ocazia sar batorilor sau ti ofera un cadou?

Sus tine cu fermitate nchinarea adevarata

161

la ea, dar ca tu nu-i vei oferi nici un cadou cu acea ocazie. Insa daca cineva ti ofera un cadou cu intentia de a demon stra ca-ti ncalci convingerile de dragul unor lucruri mate riale, ar fi ntelept sa-l refuzi. MANIFESTA DISCERNAMANT IN FAMILIE 16 Ce poti face daca membrii familiei tale nu-ti mparta sesc convingerile? Si n aceasta situatie ai nevoie de tact. Nu trebuie sa faci caz de orice obicei sau sarbatoare pe ca re rudele tale decid sa o tina. Dimpotriva, respecta-le drep tul la opinie, asa cum ai vrea ca si ei sa-l respecte pe al tau (Matei 7:12). Evita orice activitati care te implica direct n celebrarea acelei sarbatori. Insa fii rezonabil cand e vorba de lucruri care nu au de-a face cu celebrarea n sine. Bi nenteles, trebuie sa actionezi ntotdeauna n asa fel ncat sa-ti pastrezi constiinta curata. 1 Timotei 1:18, 19. 17 Ce puteti face pentru ca fiul sau fiica voastra sa nu se simta frustrat din cauza ca nu tine aceste sarbatori nebibli ce? Depinde foarte mult de ceea ce faceti pe parcursul anu lui. Unii parinti aleg anumite momente pentru a le oferi copiilor cadouri. In plus, timpul si atentia voastra iubitoa re sunt cele mai frumoase cadouri pe care le puteti face copiilor vostri. PRACTIC A INCHINAREA ADEVARATA 18 Pentru a-i fi placut lui Dumnezeu, trebuie sa respingi nchinarea falsa si sa sustii cu fermitate nchinarea adeva rata. Ce presupune acest lucru? Biblia spune: Sa ne preo cupam unii de altii ca sa ne stimulam la iubire si la lucrari
16. Cum po ti ac tiona cu tact cand e vorba de sarbatori? 17. Ce pute ti face pentru ca fiul sau fiica voastra sa nu se simta frustrat vazandu-i pe al tii celebrand sarbatorile? 18. Cum te ajuta asistarea la ntrunirile cre stine sa sus tii cu fermitate nchinarea adevarata?

162

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

excelente, neabandonand ntrunirea noastra, cum au unii obiceiul, ci ncurajandu-ne unii pe altii, si aceasta cu atat mai mult cu cat vedeti ca ziua se apropie (Evrei 10:24, 25). Intrunirile crestine sunt ocazii de bucurie n care te poti nchina lui Dumnezeu asa cum doreste el (Psalmii 22:22; 122:1). La ntruniri, crestinii fideli pot face schimb de n curajari. Romani 1:12. 19 O alta modalitate prin care poti sustine cu fermitate n chinarea adevarata este aceea de a le vorbi altora despre lu crurile pe care le-ai nvatat studiind Biblia cu Martorii lui Iehova. Multi oameni suspina si gem realmente din cau za rautatii care domneste n lume (Ezechiel 9:4). Probabil ca si tu ai cunoscuti care se afla n aceasta situatie. Incearca sa le vorbesti despre speranta ta biblica. Petrecand timp n com pania crestinilor adevarati si vorbindu-le altora despre mi nunatele adevaruri biblice pe care le-ai nvatat, vei observa ca, treptat, nu vei mai simti dorinta de a tine obiceiurile practicate n nchinarea falsa. Fii sigur ca, sustinand cu fer mitate nchinarea adevarata, vei fi fericit si vei avea parte de multe binecuvantari. Maleahi 3:10.
19. De ce este important sa le vorbe sti altora despre lucrurile nva tate din Biblie?

CE NE INVATA BIBLIA? Nici icoanele, nici cultul stramosilor nu sunt compatibile cu nchinarea adevarata.
Exodul 20:4, 5; Deuteronomul 18:1012. Este gresit sa participam la sarbatori de origine pagana. Efeseni 5:10. Adevara tii crestini trebuie sa fie plini de tact cand le prezinta altora convingerile lor. Coloseni 4:6.

Practicarea nchinarii adevarate ti poate aduce multa fericire

CAPITOLUL 17

Apropie-te de Dumnezeu n rugaciune


De ce trebuie sa ne rugam lui Dumnezeu? Ce trebuie sa facem ca Dumnezeu sa ne asculte rugaciunile? Cum ne raspunde Dumnezeu la rugaciuni?
IN COMPARATIE cu vastul univers, pamantul este minus cul. De fapt, pentru Iehova, Cel care a facut cerurile si pa mantul, natiunile sunt ca o picatura de apa din vadra (Psalmul 115:15; Isaia 40:15). Cu toate acestea, Biblia spu ne: DOMNUL este langa toti cei care Il cheama, langa cei ce Il cheama n adevar. El mplineste dorintele celor ce se tem de El, le aude strigatul (Psalmul 145:18, 19). Gandes te-te: Creatorul atotputernic este langa noi si ne aude cand Il chemam n adevar! Ce privilegiu avem sa ne putem apropia de Dumnezeu n rugaciune! 2 Totusi, daca vrem ca Iehova sa ne asculte rugaciunile, tre buie sa ne rugam n modul aprobat de el. Insa cum putem face aceasta daca nu stim ce ne nva ta Biblia despre rugaciu ne? Este foarte important sa cunoastem ce spun Scripturile, deoarece rugaciunea ne ajuta sa ne apropiem de Iehova. DE CE TREBUIE SA NE RUG AM LUI IEHOVA? 3 Un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam lui
1, 2. De ce trebuie sa consideram rugaciunea un mare privilegiu, si de ce e necesar sa stim ce ne nvat a Biblia despre rugaciune? 3. Mentioneaza un motiv important pentru care trebuie sa ne rugam lui Iehova.

165

Creatorul cerurilor si al pamantului este dispus sa ne asculte rugaciunile

Iehova este acela ca el nsusi ne ncurajeaza sa ne rugam. Cuvantul sau ne ndeamna: Nu va ngrijorati de nimic, ci n orice lucru, prin rugaciune si implorare mpreuna cu exprimari de multumire, faceti-i cunoscute lui Dumnezeu cererile voastre; si pacea lui Dumnezeu, care ntrece orice gandire, va va pazi inimile si facultatile mintale prin inter mediul lui Cristos Isus (Filipeni 4:6, 7). Cu sigurant a, nu dorim sa neglijam aceasta masura iubitoare, pusa la dispo zitia noastra de Suveranul universului! 4 In plus, rugandu-ne cu regularitate lui Iehova, ne nta rim relatiile cu el. Prietenii adevarati nu comunica numai cand au nevoie de ceva. Dimpotriva, ei se intereseaza unul de altul mpartasindu-si deschis gandurile, temerile si sen timentele, ceea ce duce la consolidarea prieteniei lor. Acelasi lucru se poate spune si despre relatiile noastre cu Ieho va Dumnezeu. Studiind aceasta carte, ai aflat multe despre ceea ce ne nvat a Biblia cu privire la Iehova, personalitatea sa si scopurile sale. Acum stii ca el este o persoana reala. Prin rugaciune ti poti exprima gandurile si cele mai intime
4. Cum ne ajuta rugaciunile rostite cu regularitate sa ne ntarim relatii le cu Iehova?

166

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

sentimente n fata Tatalui tau ceresc. Facand asa, te vei apro pia mai mult de Iehova. Iacov 4:8. CE TREBUIE SA FACEM PENTRU A NE FI ASCULTATE RUG ACIUNILE? 5 Asculta Iehova toate rugaciunile? Iata ce le-a spus el is raelitilor razvratiti din zilele profetului Isaia: Oricat de mult v-ati ruga, n-ascult: mainile va sunt pline de sange! (Isaia 1:15). Prin urmare, unele dintre actiunile noastre l pot determina pe Dumnezeu sa nu ne asculte rugaciunile. Pentru ca Dumnezeu sa accepte, asadar, rugaciunile noas tre trebuie sa ntrunim cateva cerinte de baza. 6 O cerinta esentiala este aceea sa avem credinta (Mar cu 11:24). Iata ce a scris apostolul Pavel: Fara credint a este imposibil sa-i placem [lui Dumnezeu], fiindca cel ce se apropie de Dumnezeu trebuie sa creada ca el exista si ca de vine rasplatitorul celor care l cauta staruitor (Evrei 11:6). Adevarata credint a nseamna mai mult decat a sti ca Dum nezeu exista si ca ne asculta rugaciunile. Credinta se de monstreaza prin fapte. Astfel, modul n care ne traim via ta n fiecare zi trebuie sa reflecte credinta noastra. Iacov 2:26. 7 De asemenea, Iehova pretinde umilinta si sinceritate din partea celor care se apropie de el n rugaciune. Nu-i asa ca avem motive ntemeiate sa fim umili cand i vor bim lui Iehova? Cand se adreseaza unui rege sau unui presedinte, oamenii sunt n general respectuosi, recunos cand pozitia acestuia de nalt demnitar. Cu atat mai mult ar trebui sa manifestam respect cand ne apropiem de Iehova (Psalmul 138:6)! El este Dumnezeul Cel Atotputer 5. De unde stim ca Iehova nu asculta toate rugaciunile? 6. Care este o cerint a esentiala pentru ca rugaciunile noastre sa fie as cultate de Dumnezeu, si cum o putem ndeplini? 7. a) De ce trebuie sa fim respectuosi cand i vorbim lui Iehova n ruga ciune? b) Cum putem da dovada de umilint a si sinceritate n rugaciune?

Apropie-te de Dumnezeu n rugaciune

167

nic (Geneza 17:1)! Modul n care ne adresam lui Dumne zeu n rugaciune trebuie sa reflecte faptul ca recunoastem cu umilint a pozitia pe care o avem naintea lui. Tot umi linta este cea care ne va ndemna sa ne rugam din inima si cu sinceritate, evitand rugaciunile mecanice, repetitive. Matei 6:7, 8. 8 O alta cerinta pentru a fi ascultati de Dumnezeu este aceea de a actiona n armonie cu rugaciunile noastre. Ieho va doreste sa facem tot ce ne sta n putint a n legatura cu lucrul pentru care ne-am rugat. De exemplu, daca ne ru gam da-ne astazi painea noastra pentru aceasta zi, trebuie sa lucram din greu indiferent de locul de munca pe care-l gasim (Matei 6:11; 2 Tesaloniceni 3:10). Daca i cerem ajuto rul pentru a ne nvinge o slabiciune carnala, trebuie sa fim atenti sa evitam situatiile care ne-ar putea duce n ispita (Coloseni 3:5). Pe langa aceste cerinte de baza, este impor tant sa cunoastem si raspunsul la cateva ntrebari privitoa re la rugaciune. C ATEVA INTREBARI PRIVITOARE LA RUG ACIUNE 9 Cui trebuie sa ne rugam? Isus i-a nvatat pe continuato rii sai sa se roage Tatalui nostru care este n ceruri (Matei 6:9). Prin urmare, trebuie sa ne rugam numai lui Iehova Dumnezeu. Totodata, Iehova ne cere sa recunoastem pozi tia de Fiu unic-nascut a lui Isus Cristos. Asa cum am nva tat n capitolul 5, Isus a fost trimis pe pamant pentru a ne rascumpara din pacat si moarte (Ioan 3:16; Romani 5:12). El a fost numit Mare Preot si Judecator (Ioan 5:22; Evrei 6:20). De aceea, Scripturile ne poruncesc sa ne rugam prin intermediul lui Isus. Chiar el a spus: Eu sunt calea si ade varul si viata. Nimeni nu vine la Tatal decat prin interme diul meu (Ioan 14:6). Daca vrem ca rugaciunile noastre sa
8. Cum putem actiona n armonie cu rugaciunile noastre? 9. Cui trebuie sa ne rugam, si prin cine?

168

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

fie ascultate, trebuie sa ne rugam numai lui Iehova prin Fiul sau. 10 Trebuie sa stam ntr-o anumita pozi tie cand ne rugam? Nu. Iehova nu ne cere o anumita pozitie a mainilor sau a corpului. Biblia ne arata ca putem sa ne rugam asezati, cu capul plecat, n genunchi, n picioare sau n diverse alte pozitii (Neemia 8:6; Daniel 6:10; Marcu 11:25). Ceea ce con teaza cu adevarat este atitudinea corecta a inimii, nu pozitia corpului, care este vazuta de altii. De fapt, pe parcursul ac tivitatilor noastre zilnice sau ntr-un moment critic, ne pu tem ruga n gand, indiferent unde ne aflam. Iehova aude aceste rugaciuni, chiar daca pentru cei din jurul nostru ele trec neobservate. Neemia 2:16. 11 Pentru ce ne putem ruga? Biblia explica: Indiferent ce am cere potrivit vointei sale, el [Iehova] ne asculta (1 Ioan 5:14). Asadar, ne putem ruga pentru orice lucru care este n armonie cu vointa lui Dumnezeu. Ne putem ruga pen tru chestiuni personale? Binenteles! Cand ne rugam lui Ie hova e ca si cum am vorbi cu un prieten apropiat. Ne putem varsa inimile naintea lui Dumnezeu, vorbind deschis de spre framantarile noastre (Psalmul 62:8). E bine sa-i cerem spiritul sfant, care ne va ajuta sa facem ce este drept (Luca 11:13). Ne putem ruga, de asemenea, pentru ndrumare, ca sa luam decizii ntelepte, si pentru putere, ca sa facem fat a problemelor (Iacov 1:5). Cand pacatuim, trebuie sa ne ru gam pentru iertare pe baza jertfei lui Cristos (Efeseni 1:3, 7). Cu sigurant a, nu trebuie sa ne rugam numai pentru pro bleme personale. Este bine sa ne rugam si pentru altii, de exemplu pentru membrii familiei sau pentru colaboratorii n nchinare. Faptele 12:5; Coloseni 4:12.
10. De ce nu trebuie sa stam neaparat ntr-o anumita pozitie cand ne ru gam? 11. Mentioneaza cateva chestiuni personale pentru care ne putem ruga.

Apropie-te de Dumnezeu n rugaciune


12

169

Cele mai importante lucruri pentru care trebuie sa ne rugam sunt cele n legatura cu Iehova Dumnezeu. Cu sigu rant a, avem motive sa-i aducem laude sincere si sa-i mul tumim pentru toata bunatatea sa (1 Cronici 29:1013). In rugaciunea model, consemnata n Matei 6:913, Isus ne-a nvatat sa ne rugam pentru sfintirea numelui lui Dumne zeu. Imediat dupa aceea, el a vorbit despre venirea Rega tului lui Dumnezeu si despre nfaptuirea vointei divine pe pamant, precum n cer. Numai dupa ce a mentionat aceste lucruri importante n legatura cu Iehova, s-a referit Isus si la chestiuni personale. Daca i vom acorda si noi ntaietate lui Dumnezeu n rugaciunile noastre, vom demonstra ca nu suntem preocupati doar de binele nostru. 13 Cat de lungi ar trebui sa fie rugaciunile? Biblia nu spe cifica cat timp trebuie sa dureze rugaciunile personale sau publice. Durata lor poate varia: de la o rugaciune scurta ros tita nainte de masa, la o rugaciune lunga, personala, n ca re ne varsam inima naintea lui Iehova (1 Samuel 1:12, 15). Totusi, Isus i-a condamnat pe ipocritii care rosteau ruga ciuni lungi pentru a fi vazuti de altii (Luca 20:46, 47). Ieho va nu se lasa impresionat de astfel de rugaciuni. Important este sa ne rugam din inima. Prin urmare, durata rugaciuni lor aprobate de Dumnezeu difera n functie de necesitati si de situatie. 14 Cat de des ar trebui sa ne rugam? Biblia ne ncurajea za sa ne rugam ncontinuu, sa perseveram n rugaciune si sa ne rugam nencetat (Matei 26:41; Romani 12:12; 1 Te saloniceni 5:17). Binenteles, aceste ndemnuri nu vor sa spuna ca trebuie sa ne rugam lui Iehova n fiecare moment
12. Cum putem sa-i acordam ntaietate Tatalui nostru ceresc n rugaciune? 13. Potrivit Scripturilor, cat de lungi ar trebui sa fie rugaciunile noastre? 14. Ce nseamna sa ne rugam ncontinuu, asa cum ne ndeamna Bi blia, si de ce este ncurajator pentru noi acest lucru?

170

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

al zilei. Mai degraba, Biblia ne ndeamna sa ne rugam cu regularitate, multumindu-i ncontinuu lui Iehova pentru bunatatea pe care ne-o arata si cerandu-i sa ne calauzeasca, sa ne aline suferinta si sa ne dea putere. Nu este ncuraja tor sa stim ca-i putem vorbi lui Iehova n rugaciune oricat de mult si oricat de des dorim? Daca apreciem cu adevarat privilegiul rugaciunii, vom gasi multe ocazii sa ne rugam Tatalui nostru ceresc. 15 De ce trebuie sa spunem amin la sfar situl rugaciunii? Cuvantul amin nseamna cu sigurant a sau asa sa fie. Exemplele consemnate n Biblie arata ca este potrivit sa spunem amin la sfarsitul unei rugaciuni personale sau publice (1 Cronici 16:36; Psalmul 41:13). Rostind amin la sfarsitul rugaciunilor personale, demonstram ca ne-am ru gat cu sinceritate. Cand spunem amin, n gand sau cu vo ce tare, la ncheierea unei rugaciuni publice rostite de alt cineva, aratam ca suntem de acord cu ideile exprimate. 1 Corinteni 14:16. CUM NE RASPUNDE DUMNEZEU LA RUG ACIUNI 16 Ne raspunde Iehova ntr-adevar la rugaciuni? Desigur! Avem motive ntemeiate sa credem ca Cel care asculta ru gaciunea raspunde la rugaciunile sincere rostite de milioa ne de oameni (Psalmul 65:2). Iehova ne raspunde la ruga ciuni n diverse moduri. 17 Iehova se foloseste de ngeri si de slujitorii sai de pe pamant pentru a ne raspunde la rugaciuni (Evrei 1:13, 14). Exista multi oameni care s-au rugat lui Dumnezeu sa-i aju te sa nteleaga Biblia si care, la scurt timp dupa aceea, au
15. De ce trebuie sa spunem amin la sfarsitul rugaciunilor personale sau publice? 16. Ce convingere avem privitor la rugaciunile noastre? 17. De ce putem spune ca Dumnezeu se foloseste de ngeri si de slujito rii sai de pe pamant pentru a ne raspunde la rugaciuni?

Apropie-te de Dumnezeu n rugaciune

171

fost contactati de un slujitor al lui Iehova. Astfel de expe riente demonstreaza ca ngerii ne ndruma n lucrarea de predicare a Regatului (Revelatia 14:6). Cand suntem ntr-o situatie grea, Iehova ne-ar putea raspunde la rugaciuni n demnandu-l pe un crestin sa ne ajute. Proverbele 12:25; Iacov 2:16. 18 De asemenea, Iehova Dumnezeu se foloseste de spiri tul sfant si de Cuvantul sau, Biblia, pentru a raspunde la
18. Cum se foloseste Iehova de spiritul sfant si de Cuvantul sau pentru a raspunde la rugaciunile slujitorilor lui?

Te po ti ruga oricand

Iehova ne raspunde la rugaciuni ndemnandu-l pe un cre stin sa ne ajute

rugaciunile slujitorilor sai. Cand i cerem ajutor pen tru a face fat a ncercari lor, el ne ofera ndrumare si putere prin spiritul sau sfant (2 Corinteni 4:7). De multe ori, Iehova raspun de la rugaciunile n care i cerem ndrumare prin Bi blie, care ne ajuta sa luam decizii ntelepte. In timp ce studiem personal Biblia sau citim anumite publicatii crestine, precum cartea de fat a, putem gasi versete deosebit de utile. De asemenea, cu ocazia unei ntruniri crestine sau a unei discutii cu un batran de congregatie interesat de bi nele nostru, putem afla chiar ideile biblice de care avem nevoie. Galateni 6:1. 19 Daca ni se pare nsa ca raspunsul lui Iehova ntarzie, nu trebuie sa tragem niciodata concluzia ca el nu poate sa ne raspunda la rugaciuni. Dimpotriva, trebuie sa ne amintim ca Iehova raspunde la rugaciunile noastre n mo mentul si n modul n care considera el de cuviint a. El stie mult mai bine decat noi ce necesitati avem si cum trebu ie sa ni le satisfaca. Deseori, el ne lasa sa continuam sa cerem, sa cautam si sa batem (Luca 11:510). Perseveren ta noastra i demonstreaza lui Dumnezeu ca ne dorim mult lucrul pentru care ne rugam si ca avem o credint a
19. Ce anume trebuie sa avem n vedere cand ni se pare ca rugaciunile noastre nu primesc raspuns?

173

sincera. Mai mult decat atat, raspunsul lui Iehova nu poate fi recunoscut ntot deauna cu usurint a. De exemplu, cand ne rugam cu privire la o anumita ncer care, s-ar putea ca Dumnezeu sa ne ras punda nu nlaturand neaparat problema respectiva, ci dandu-ne puterea de care avem nevoie pentru a o suporta. Filipeni 4:13. 20 Cat de recunoscatori suntem ca Creatorul vastului univers este aproape de toti cei care i se adreseaza n rugaciu ne asa cum trebuie (Psalmul 145:18)! Sa ne folosim din plin de acest privilegiu ex traordinar! In felul acesta vom avea fericita ocazie de a ne apropia si mai mult de Iehova, Cel care asculta rugaciunea.
20. De ce ar trebui sa ne folosim din plin de pretiosul privilegiu al ru gaciunii?

CE NE INVATA BIBLIA? Daca ne rugam cu regularitate lui Iehova, ne apropiem si mai mult de el. Iacov 4:8. Pentru ca rugaciunile noastre sa fie ascultate, trebuie sa ne rugam cu credin ta, umilin ta si sinceritate. Marcu 11:24. Trebuie sa ne rugam numai lui Iehova prin Fiul sau. Matei 6:9; Ioan 14:6. Pentru a ne raspunde la rugaciuni, Iehova, Cel care asculta rugaciunea, se foloseste de ngeri, de slujitorii sai pamantesti, de spiritul sfant si de Cuvantul sau. Psalmul 65:2.

CAPITOLUL 18

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu


Cum se efectueaza botezul crestin? Ce pasi trebuie sa faci ca sa te califici pentru botez? Cum se dedica cineva lui Dumnezeu? Ce anume ar trebui sa te ndemne sa te botezi?
IATA apa! Ce ma mpiedica sa fiu botezat? Aceasta n trebare a fost pusa n secolul I e.n. de un func tionar de la curtea Etiopiei. Un crestin pe nume Filip i demonstra se ca Isus era promisul Mesia. Profund impresionat de
1. De ce a cerut un functionar de la curtea Etiopiei sa fie botezat?

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu

175

cele nva tate din Scripturi, etiopianul a trecut la ac tiune. El si-a manifestat dorin ta de a fi botezat! Faptele 8:2636. 2 Daca ai studiat cu aten tie capitolele precedente cu un Martor al lui Iehova, poate ca si tu te ntrebi: Ce ma m piedica sa fiu botezat? Ai nva tat deja despre promisiunea biblica de a trai vesnic n Paradis (Luca 23:43; Revela tia 21:3, 4). Ai nva tat, de asemenea, despre starea mor tilor si despre speran ta nvierii (Eclesiastul 9:5; Ioan 5:28, 29). Probabil ca asisti alaturi de Martorii lui Iehova la ntru nirile congrega tiei si observi modul n care practica ei re ligia adevarata (Ioan 13:35). Si, lucrul cel mai important, ai nceput sa cultivi rela tii personale cu Iehova Dumnezeu. 3 Cum po arata ca doresti sa-i slujesti lui Dumnezeu? ti Isus le-a spus continuatorilor sai: Duce ti-va . . . si face ti discipoli din oameni ai tuturor na tiunilor, botezandu-i (Matei 28:19). Isus nsusi a fost botezat n apa, lasandu-ne un exemplu n acest sens. El n-a fost doar stropit cu apa si nici nu i s-a turnat apa pe cap (Matei 3:16). Cuvantul a boteza provine dintr-un termen grecesc care nseam na a cufunda. Prin urmare, botezul crestin presupune cufundarea totala n apa. 4 Botezul n apa este o cerin a pentru to cei care dot ti resc sa se bucure de rela tii personale cu Iehova Dumne zeu. Prin botez, demonstrezi n mod public ca doresti sa-i slujesti lui Dumnezeu si ca ti gasesti desfatarea n nfap tuirea voin tei sale (Psalmul 40:7, 8). Totusi, ca sa te cali fici pentru botez, trebuie mai ntai sa faci anumi ti pasi.
2. De ce ar trebui sa te gandesti cu seriozitate la botez? 3. a) Ce porunca le-a dat Isus continuatorilor sai? b) Cum se efec tueaza botezul? 4. Ce demonstreaza botezul n apa?

176

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

AI NEVOIE DE CUNOSTINTA SI CREDINTA 5 Tu ai nceput deja sa faci primul pas. Cum? Asimi land cuno stin ta despre Iehova Dumnezeu si Isus Cristos, probabil printr-un studiu sistematic al Bibliei (Ioan 17:3). Insa mai ai multe lucruri de nva tat. Crestinii doresc sa fie umplu ti de cunostin ta exacta a voin tei [lui Dumne zeu] (Coloseni 1:9). De mare ajutor n acest sens ti va fi asistarea la ntrunirile Martorilor lui Iehova. De fapt, este chiar important sa faci acest lucru (Evrei 10:24, 25). Participand cu regularitate la ntruniri, ti vei mboga ti cunostin ta despre Dumnezeu. 6 Binen teles, nu trebuie sa cunosti Biblia pe de rost ca sa te califici pentru botez. Func tionarul de la curtea Etio piei cunostea cateva lucruri din Scripturi, nsa avea ne voie de ajutor pentru a n telege anumite pasaje (Faptele 8:30, 31). Si tu mai ai multe de nva tat. De fapt, ntot deauna vei avea ceva de nva tat despre Dumnezeu (Ecle siastul 3:11). Cu toate acestea, nainte de botez, trebuie sa cunosti si sa accep ti cel pu tin nva taturile de baza ale Bibliei, cum ar fi adevarul despre starea mor tilor si im portan ta numelui lui Dumnezeu si a Regatului sau (Evrei 5:12). 7 Dar cunostin ta nu este suficienta, deoarece fara cre din ta este imposibil sa-i placem [lui Dumnezeu] (Evrei 11:6). Potrivit Bibliei, cand au aflat mesajul crestin, unii locuitori ai Corintului antic au nceput sa creada si au fost boteza ti (Faptele 18:8). In mod asemanator, prin stu dierea Bibliei cape ti credin ta ca aceasta carte este Cuvan 5. a) Care este primul pas necesar ca sa te califici pentru botez? b) De ce sunt importante ntrunirile crestine? 6. Cata cunostint a biblica trebuie sa ai ca sa te califici pentru botez? 7. Ce efect ar trebui sa aiba asupra ta studierea Bibliei?

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu

177

tul inspirat al lui Dumnezeu. De asemenea, studierea Bi bliei te va ajuta sa manifesti credin ta n promisiunile lui Dumnezeu si n puterea salvatoare a jertfei lui Isus. Io sua 23:14; Faptele 4:12; 2 Timotei 3:16, 17.
VORBESTE-LE ALTORA DESPRE ADEVARUL BIBLIC 8 Pe masura ce credin ta ta va creste, ti va fi greu sa tii numai pentru tine lucrurile nva tate (Ieremia 20:9). Vei sim ti dorin ta puternica de a le vorbi si altora despre Dum nezeu si scopurile sale. 2 Corinteni 4:13. 9 La nceput, ai putea sa le vorbesti cu tact despre ade varul Bibliei rudelor, prietenilor, vecinilor si colegilor de munca. Cu timpul, poate ca vei dori sa participi la lucra rea de predicare organizata, efectuata de Martorii lui Iehova. Vorbeste-i Martorului sau Martorei cu care studiezi Biblia despre dorin ta ta. Daca esti calificat pentru minis terul public, se vor face demersuri pentru ca tu si per soana cu care studiezi sa va ntalni ti cu doi batrani de congrega tie. 10 Cu aceasta ocazie i vei cunoaste mai bine pe batra nii crestini care pastoresc turma lui Dumnezeu (Faptele 20:28; 1 Petru 5:2, 3). Daca acesti batrani constata ca n telegi nva taturile de baza ale Bibliei si ca crezi n ele, ca traiesti n armonie cu principiile lui Dumnezeu si ca vrei realmente sa devii Martor al lui Iehova, te vor anun ta ca esti calificat sa participi la ministerul public ca proclama tor nebotezat al vestii bune.
8. Ce anume te va ndemna sa le vorbesti altora despre lucrurile n vatate? 9, 10. a) Cu cine poti vorbi la nceput despre adevarul Bibliei? b) Ce trebuie sa faci daca doresti sa participi la lucrarea de predicare orga nizata, efectuata de Martorii lui Iehova?

178

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

11 Totodata, s-ar putea sa fie necesar sa faci schimbari n via ta ca sa te califici pentru ministerul public. Poate ca va trebui sa renun ti la unele practici ascunse. De ace ea, nainte de a cere sa devii vestitor nebotezat, trebu ie sa fii sigur ca nu te faci vinovat de pacate grave, cum ar fi imoralitatea sexuala, be tia si consumul de droguri. 1 Corinteni 6:9, 10; Galateni 5:1921. C AINTA SI CONVERTIRE 12 Inainte de a te califica pentru botez mai trebuie sa faci ca tiva pasi. Apostolul Petru a spus: Cai ti-va . . . si ntoar ce ti-va, ca sa va fie sterse pacatele (Faptele 3:19). A te cai nseamna a regreta sincer o fapta comisa. Cain ta este foar te importanta pentru cei care au dus o via ta imorala. Insa chiar si cei cu o conduita relativ morala trebuie sa se caias ca. De ce? Deoarece to ti oamenii sunt pacatosi si au nevoie de iertarea lui Dumnezeu (Romani 3:23; 5:12). Inainte sa studiezi Biblia, nu cunosteai voin ta lui Dumnezeu. Cum ai fi putut atunci sa-i ndeplinesti pe deplin voin ta? In te legi, asadar, de ce trebuie sa te caiesti? 13 Cain trebuie urmata de convertire, sau ntoarcere. ta Nu este suficient sa regre ti unele lucruri. Trebuie sa res pingi modul de via ta din trecut si sa fii ferm hotarat sa faci de acum nainte ceea ce este drept. Cain ta si conver tirea sunt doi pasi necesari nainte de botez. DEDICAREA PERSONAL A 14 Mai este un pas important pe care trebuie sa-l faci nainte de botez: dedicarea la Iehova Dumnezeu.
11. Ce schimbari trebuie sa faca unii nainte de a se califica pentru ministerul public? 12. De ce este necesara cainta? 13. Ce este convertirea? 14. Ce pas important mai trebuie sa faci nainte de botez?

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu


15

179

Cand i te dedici lui Iehova Dumnezeu ntr-o rugaciu ne rostita din toata inima, i promi ti ca-i vei acorda pen tru totdeauna devo tiune exclusiva (Deuteronomul 6:15). Dar de ce ar dori cineva sa faca acest pas? Sa ne gandim ce se ntampla cand un barbat ncepe sa curteze o feme ie. Cu cat o cunoaste mai bine si i vede calita tile deose bite, cu atat se simte mai atras de ea. Este firesc ca, dupa un timp, sa o ceara n casatorie. E adevarat, casatoria adu ce cu sine responsabilita ti. Insa iubirea l va ndemna pe acest barbat sa faca pasul decisiv. 16 Cand ajungi sa-l cunosti si sa-l iubesti pe Iehova, te sim ti ndemnat sa-i slujesti din toata inima si sa i te nchini fara rezerve. Oricine doreste sa-l imite pe Fiul lui Dumne zeu, Isus Cristos, trebuie sa se renege (Marcu 8:34). A ne renega presupune a ne asigura ca dorin tele si obiectivele noastre nu ne mpiedica sa-i acordam lui Dumnezeu ascul tare absoluta. Prin urmare, nca nainte de a te boteza, tre buie sa demonstrezi ca principalul tau obiectiv n via ta este nfaptuirea voin tei lui Iehova Dumnezeu. 1 Petru 4:2. CUM POTI DEPASI TEAMA DE ESEC 17 Unii ezita sa se dedice lui Iehova deoarece le este fri ca sa faca un pas atat de important. Probabil ca le este teama ca vor trebui sa-i dea socoteala lui Dumnezeu n calitate de crestini dedica ti. Temandu-se ca nu vor putea trai la nal timea dedicarii lor sau ca l vor dezamagi pe Iehova, ei prefera sa nu faca acest pas. 18 Pe masura ce vei nva ta sa-l iubesti pe Iehova, vei dori sa i te dedici si sa faci tot posibilul ca sa traiesti la
15, 16. Ce nseamna a te dedica lui Dumnezeu, si ce sta la baza aces tui pas? 17. De ce ezita unii sa i se dedice lui Dumnezeu? 18. Ce anume te poate ndemna sa i te dedici lui Iehova?

Un pas important ca sa te califici pentru botez este asimilarea cuno stin tei exacte din Cuvantul lui Dumnezeu

Credin ta ar trebui sa te ndemne sa le vorbe sti altora despre convingerile tale

nal timea dedicarii tale (Ecle siastul 5:4). Dupa dedicare, vei vrea cu siguran ta sa umbli ntr-un mod demn de Iehova cu scopul de a-i placea pe deplin (Coloseni 1:10). Iubindu-l pe Dumnezeu, nu ti se va parea prea greu sa faci voin ta lui. Fara ndoia la, vei fi de acord cu apostolul Ioan, care a scris: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale; iar poruncile sale nu sunt mpovaratoare. 1 Ioan 5:3. 19 Nu trebuie sa fii perfect ca sa i te dedici lui Dumne zeu. Iehova ti cunoaste limitele si nu ti va cere nicioda
19. De ce nu trebuie sa-ti fie teama sa te dedici lui Dumnezeu?

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu

181

ta ceva peste puterile tale (Psalmul 103:14). El vrea sa reu sesti si te va sprijini (Isaia 41:10). Po ti fi sigur ca daca te ncrezi n Iehova din toata inima, el ti va netezi cararile. Proverbele 3:5, 6. SIMBOLIZEAZA-TI DEDICAREA PRIN BOTEZ 20 Meditand la lucrurile discutate, vei putea sa i te de dici lui Iehova n rugaciune. De asemenea, to ti cei care
20. De ce dedicarea la Iehova nu este doar o chestiune personala?

Te-ai dedicat lui Dumnezeu n rugaciune?

Cand ne botezam, murim fa ta de modul nostru de via ta din trecut si revenim la via ta pentru a nfaptui voin ta lui Dumnezeu

182

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

l iubesc cu adevarat pe Dumnezeu trebuie sa faca o de clara tie publica pentru salvare (Romani 10:10). Tu cum po ti face acest lucru? 21 Spune-i coordonatorului corpului de batrani din con grega tia ta ca vrei sa te botezi. El se va ngriji ca unii ba trani ai congrega tiei sa analizeze mpreuna cu tine mai multe ntrebari referitoare la nva taturile de baza ale Bi bliei. Daca vor constata ca esti calificat pentru botez, acesti batrani ti vor spune ca te po ti boteza la urmatorul con gres.1 De obicei, cu ocazia congreselor se prezinta o cuvan tare despre semnifica tia botezului. Dupa aceea, vorbitorul i invita pe to ti candida tii la botez sa raspunda la doua n trebari simple. Prin raspunsurile lor ei fac o declara tie pu blica a credin tei lor. 22 Botezul este actul public prin care ara ti ca te-ai de dicat lui Dumnezeu si ca de acum nainte esti Martor al lui Iehova. Candida tii la botez sunt cufunda ti complet n apa pentru a arata public ca i s-au dedicat lui Iehova. SEMNIFICATIA BOTEZULUI TAU 23 Isus a spus ca discipolii sai aveau sa fie boteza ti n numele Tatalui si al Fiului si al spiritului sfant (Matei 28:19). Cu alte cuvinte, candidatul la botez recunoaste autoritatea lui Iehova Dumnezeu si a lui Isus Cristos (Psalmul 83:18; Matei 28:18). De asemenea, el recunoas te rolul si ac tiunea spiritului sfant al lui Dumnezeu, adi ca a for tei lui active. Galateni 5:22, 23; 2 Petru 1:21.
1 Botezurile sunt o caracteristica a congreselor tinute de Martorii lui Iehova. 21, 22. Cum poti face o declaratie publica a credintei tale? 23. Ce nseamna a fi botezat n numele Tatalui si al Fiului si al spiritului sfant?

Botezul si prietenia ta cu Dumnezeu


24

183

Si totusi, botezul nu este o spalare n apa. El simbo lizeaza ceva foarte important. Cufundarea n apa sim bolizeaza faptul ca ai murit fa ta de modul tau de via ta din trecut, iar ridicarea din apa sugereaza ca ai revenit la via ta pentru a nfaptui voin ta lui Dumnezeu. Nu uita ca te-ai dedicat lui Iehova Dumnezeu nsusi, nu unei acti vita ti, unei cauze, unor oameni sau unei organiza tii. De dicarea si botezul constituie nceputul unei prietenii foarte stranse cu Dumnezeu. Psalmul 25:14. 25 Insa botezul nu garanteaza salvarea. Apostolul Pavel a scris: Duce ti-va la bun sfarsit propria salvare, cu tea ma si tremur (Filipeni 2:12). Botezul este doar ncepu tul. Dar cum po ti ramane n iubirea lui Dumnezeu? Vom vedea n ultimul capitol.
24, 25. a) Ce simbolizeaza botezul? b) La ce ntrebare trebuie sa mai gasim raspunsul?

CE NE INVATA BIBLIA?
Botezul crestin presupune cufundarea totala n apa, nu doar stropirea cu apa. Matei 3:16. Pasii care duc la botez sunt: asimilarea cunos tin tei, exercitarea credin tei, cain ta, convertirea si dedicarea la Dumnezeu. Ioan 17:3; Faptele 3:19; 18:8. Pentru a i te dedica lui Iehova, trebuie sa te renegi, asa cum s-au renegat si cei care l-au urmat pe Isus. Marcu 8:34. Botezul simbolizeaza faptul ca cineva moare fa ta de modul de via ta din trecut si ca revine la via ta pentru a nfaptui voin ta lui Dumnezeu. 1 Petru 4:2.

CAPITOLUL 19

Ramai n iubirea lui Dumnezeu


Ce nseamna sa-l iubim pe Dumnezeu? Cum putem ramane n iubirea lui? Cum i va rasplati Iehova pe cei care raman n iubirea lui?
Il vei face pe Iehova refugiul tau n aceste vremuri furtunoase?

IMAGINEAZA-TI ca esti pe strada ntr-o zi plo ioasa. Cerul se ntuneca tot mai tare. Tuna si fulgera. Apoi ncepe sa ploua toren tial. O iei la fuga cautand cu disperare un adapost. Zaresti un loc de refugiu pe marginea drumu lui. E o construc tie solida, care te poate apara de ploaie si care te mbie sa te adapostesti. Ce mult nseamna pentru tine acest loc de sigu ran ta! 2 Astazi, noi traim vremuri furtunoase. Si tua tia lumii se nrauta teste tot mai mult. Exista nsa un refugiu sigur care ne fereste de daune ireparabile. Despre ce refugiu este vorba? Iata ce ne nva ta Biblia: Eu spun de spre DOMNUL: El este locul meu de scapa re si ceta tuia mea, Dumnezeul meu n care ma ncred!. Psalmul 91:2. 3 Gandeste-te: Iehova, Creatorul si Suvera nul universului, poate fi refugiul nostru. El ne poate ocroti deoarece este mult mai pu ternic decat orice persoana sau orice lucru
1, 2. Unde putem gasi un refugiu sigur astazi? 3. Cum putem face din Iehova refugiul nostru?

Ramai n iubirea lui Dumnezeu

185

care ne-ar putea face rau. Chiar daca suntem afecta ti de probleme, Iehova poate anula toate neajunsurile. Cum putem face din Iehova refugiul nostru? Trebuie sa avem ncredere n el. In plus, Cuvantul lui Dumnezeu ne ndeamna: Pas tra ti-va n iubirea lui Dumnezeu (Iuda 21). Da, trebuie sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu, pastrand rela tii apropia te cu Tatal nostru ceresc. Numai asa avem siguran ta ca ne va ocroti. Insa cum ne putem consolida rela tiile cu el?
RECUNOASTE DOVEZILE DE IUBIRE ALE LUI DUMNEZEU SI RASPUNDE LA ELE 4 Ca sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu trebuie sa n telegem cum ne-a aratat el iubire. Gandeste-te la cateva din tre adevarurile biblice pe care le-ai nva tat studiind aceasta carte. In calitate de Creator, Iehova a pregatit pamantul pen tru noi, facandu-l o locuin ta ncantatoare. S-a ngrijit ca pla neta noastra sa aiba din abunden ta hrana si apa, resurse naturale, animale ncantatoare si peisaje mirifice. In calita te de Autor al Bibliei, Dumnezeu ne-a revelat numele si ca lita tile sale. Din Cuvantul sau mai aflam ca el l-a trimis pe Fiul lui preaiubit pe pamant si ca a permis ca acesta sa su fere si sa moara pentru noi (Ioan 3:16). Ce importan ta are acest dar pentru noi? Ne ofera o speran ta minunata. 5 Aceasta speran a depinde de o alta ac t tiune ntreprinsa de Dumnezeu n folosul nostru. Iehova a ntemeiat un guvern ceresc, Regatul mesianic. In curand, acesta va pune capat su ferin tei si va transforma pamantul n paradis. Gandeste-te! In acest paradis, vom putea trai pentru totdeauna n pace si fericire (Psalmul 37:29). Dumnezeu ne arata cum putem avea o via ta fericita nca de acum. El ne-a dat si darul ruga ciunii ca sa putem comunica liber cu el. Acestea sunt doar cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fa ta de omenire n ge neral si fa ta de tine n particular.
4, 5. Care sunt cateva dovezi de iubire ale lui Iehova fat a de noi?

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

De aceea, ar trebui sa te n trebi: Cum raspund eu la iubirea lui Iehova? Mul ti ar putea spune: Aratandu-i si eu iubi re. Esti si tu de aceeasi parere? Isus a explicat care este cea mai mare porunca: Sa-l iubesti pe Ieho va Dumnezeul tau cu toata inima ta si cu tot sufletul tau si cu toata mintea ta (Matei 22:37). Cu siguran ta, avem multe mo tive sa-l iubim pe Iehova Dumnezeu. Insa, pentru a-l iubi pe Iehova cu toata inima, cu tot sufletul si cu toata mintea ta, crezi ca este suficient doar sa sim ti ca ai aceasta iubire? 7 Asa cum reiese din Biblie, iubirea fa a de Dumnezeu este t mai mult decat un sentiment. Desi este foarte important sa sim tim iubire fa ta de Iehova, acest sentiment este doar n ceputul adevaratei iubiri pe care trebuie sa i-o purtam. Din tr-o saman ta de mar poate creste un pom ncarcat de fructe. Dar daca i-ai cere cuiva un mar si ti-ar da o saman ta de mar, ai fi mul tumit? Pu tin probabil! In mod asemanator, a sim ti ca-l iubesti pe Iehova Dumnezeu este doar primul pas. Bi blia ne nva ta: Iata ce nseamna iubirea de Dumnezeu: sa respectam poruncile sale; iar poruncile sale nu sunt mpo varatoare (1 Ioan 5:3). Pentru a fi autentica, iubirea fa ta de Dumnezeu trebuie sa dea roade excelente, trebuie exprima ta prin fapte. Matei 7:1620. 8 Demonstram iubire fa a de Dumnezeu daca respectam t poruncile si principiile sale. Acest lucru nu este greu. Legile lui Iehova nu sunt mpovaratoare. Dimpotriva, ne ajuta sa du cem o via ta fericita si plina de satisfac tii (Isaia 48:17, 18). La sandu-ne ndruma ti de Tatal nostru ceresc, i demonstram ca
6

6. Cum poti raspunde la iubirea pe care ti-o arata Iehova? 7. Este suficient sa simtim iubire fat a de Dumnezeu? Explica. 8, 9. Cum ne putem demonstra iubirea si recunostinta fat a de Dum nezeu?

Ramai n iubirea lui Dumnezeu

187

apreciem profund tot ceea ce a facut pentru noi. Din neferi cire, sunt prea pu tine persoane astazi care manifesta o astfel de apreciere. Noi nu dorim sa fim nerecunoscatori, asemenea unor oameni din zilele lui Isus. Isus a vindecat zece leprosi, nsa numai unul s-a ntors sa-i mul tumeasca (Luca 17:1217). Fara ndoiala ca dorim sa urmam exemplul omului recunos cator, nu al celor noua lipsi ti de apreciere! 9 Dar care sunt poruncile lui Iehova pe care trebuie sa le respectam? Pe parcursul studierii acestei car ti, am analizat multe dintre ele. Sa recapitulam cateva. Respectarea porunci lor lui Dumnezeu ne va ajuta sa ramanem n iubirea lui.
APROPIE-TE TOT MAI MULT DE IEHOVA Cunostin ta despre Iehova este esen tiala pentru a ne apro pia de el. Este un proces care ar trebui sa dureze continuu. Imagineaza- ti ca stai afara ntr-o noapte friguroasa si te n calzesti la un foc de lemne. Ai lasa focul sa
10

10. Explica de ce este important sa asimilam n mod constant cunostint a despre Iehova Dumnezeu.

Asemenea focului, iubirea ta pentru Iehova trebuie alimentata pentru a nu se stinge

188

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

slabeasca si sa se stinga? Nu, ci ai pune lemne ca sa men tii flacara vie si puternica. De aceasta ar putea depinde via ta ta! Asa cum lemnele ntre tin focul, cunostin ta lui Dumnezeu ne men tine vie iubirea fa ta de Iehova. Proverbele 2:15. 11 Isus a dorit ca discipolii sai sa-si men tina vie si puter nica iubirea fa ta de Iehova si fa ta de valorosul sau Cuvant, care con tine adevarul. Dupa nviere, el i-a ajutat pe doi din tre discipolii sai sa n teleaga cateva profe tii din Scripturile ebraice mplinite n persoana lui. Ce efect a avut acest lucru asupra lor? Iata ce au spus ei mai tarziu: Nu ne ardea ini ma n timp ce ne vorbea pe drum, cand ne deschidea pe deplin Scripturile? Luca 24:32. 12 Cand ai vazut pentru prima oara ce ne nva a n realit tate Biblia, nu ai sim tit ca ti ardea inima de bucurie, de zel si de iubire fa ta de Dumnezeu? Fara ndoiala ca da. Mul ti au sim tit acest lucru. Insa nu-i usor sa men tii vie aceasta iubi re si sa o faci sa creasca. Noi nu vrem sa imitam tendin tele lumii. Isus a prezis: Iubirea celor mai mul ti se va raci (Ma tei 24:12). Ce po ti face pentru ca iubirea ta fa ta de Iehova si fa ta de adevarurile biblice sa nu se raceasca? 13 Continua sa asimilezi cunostin a despre Iehova Dumt nezeu si despre Isus Cristos (Ioan 17:3). Mediteaza la ceea ce nve ti din Cuvantul lui Dumnezeu si ntreaba-te: Ce mi spu ne acest pasaj despre Iehova Dumnezeu? Cum ma ncura jeaza el sa-l iubesc cu toata inima, cu toata mintea si cu tot sufletul (1 Timotei 4:15)? Meditarea te va ajuta sa- ti men tii vie si puternica iubirea fa ta de Iehova. 14 Rugaciunile facute cu regularitate ne ajuta si ele sa ne pastram vie si puternica iubirea fa ta de Iehova (1 Tesaloni
11. Ce efect au avut nvat aturile lui Isus asupra continuatorilor sai? 12, 13. a) Ce s-a ntamplat cu iubirea fat a de Dumnezeu si fat a de Biblie a majoritatii oamenilor de azi? b) Ce putem face pentru ca iubirea noas tra sa nu se raceasca? 14. Cum ne pot ajuta rugaciunile sa ne pastram vie iubirea fat a de Iehova?

Ramai n iubirea lui Dumnezeu

189

ceni 5:17). In capitolul 17, am vazut ca rugaciunea este un dar pre tios de la Dumnezeu. Asa cum doi oameni si pot con solida prietenia comunicand cu regularitate si n mod des chis, si rela tiile noastre cu Iehova vor ramane apropiate daca ne vom ruga lui cu regularitate. Este important ca rugaciuni le noastre sa nu devina mecanice; sa nu repetam la nesfarsit aceleasi cuvinte lipsite de sentiment sau de sens. Sa-i vorbim lui Iehova asa cum vorbeste un copil cu tatal sau mult iubit. Binen teles, i vom vorbi cu respect, nsa deschis, sincer si din inima (Psalmul 62:8). Intr-adevar, studiul biblic personal si rugaciunile sincere au un rol esen tial n nchinarea noastra si ne ajuta sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu. G ASESTE BUCURIE IN INCHINARE 15 Studiul biblic personal si rugaciunea sunt acte de nchi nare pe care le facem n particular. Sa analizam nsa un act de nchinare efectuat n public: mpartasirea convingerilor noastre. Le-ai vorbit deja altora despre unele adevaruri bi blice? Daca da, te-ai bucurat de un privilegiu extraordinar (Luca 1:74)! Cand le vorbim oamenilor despre adevarurile privitoare la Iehova Dumnezeu, ne achitam de o responsa bilitate foarte importanta acordata tuturor crestinilor adeva ra ti: predicarea vestii bune despre Regatul lui Dumnezeu. Matei 24:14; 28:19, 20. 16 Apostolul Pavel si-a pre tuit mult ministerul, numindu-l o comoara (2 Corinteni 4:7). Cea mai buna lucrare pe care o po ti face este aceea de a le vorbi oamenilor despre Iehova Dumnezeu si despre scopurile sale. Prin aceasta activitate tu i slujesti celui mai bun Stapan si vei avea parte de cele mai mari binecuvantari. Participand la ea, i aju ti pe oamenii sin ceri sa se apropie de Tatal nostru ceresc si sa nceapa sa mear ga pe drumul care duce la via ta vesnica! Ce altceva ti-ar
15, 16. De ce este lucrarea de predicare a Regatului un privilegiu si o co moara?

190

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

putea aduce mai multa satisfac tie? In plus, pe masura ce vei depune marturie despre Iehova si despre Cuvantul sau, vei sim ti cum credin ta ti se va ntari, iar iubirea fa ta de Dumnezeu va deveni tot mai puternica. Iehova aprecia za eforturile tale (Evrei 6:10). Daca vei continua sa efec Iehova vrea sa te bucuri de adevarata via ta. Vei ajunge sa te bucuri de ea?

Ramai n iubirea lui Dumnezeu

191

tuezi cu zel aceasta lucrare, vei ramane n iubirea lui Dumnezeu. 1 Corinteni 15:58. 17 Este important sa nu uitam ca lucrarea de predicare a Re gatului este vitala astazi. Biblia ne ndeamna: Predica cuvan tul, ocupa-te de aceasta cu sentimentul urgen tei (2 Timotei 4:2). De ce este predicarea mai importanta ca oricand? Cu vantul lui Dumnezeu ne spune: Ziua cea mare a DOMNU LUI este aproape, este aproape si vine n graba mare! (Tefania 1:14). Intr-adevar, momentul cand Iehova va distruge acest sistem de lucruri se apropie. Oamenii trebuie avertiza ti! Ei trebuie sa stie ca acum este timpul sa-l accepte pe Iehova ca Suveran. Sfarsitul nu va ntarzia. Habacuc 2:3, NW. 18 Iehova doreste sa-i aducem o nchinare publica, alaturi de adevara tii crestini. Cuvantul sau spune: Sa ne preocu pam unii de al tii ca sa ne stimulam la iubire si la lucrari excelente, neabandonand ntrunirea noastra, cum au unii obiceiul, ci ncurajandu-ne unii pe al tii, si aceasta cu atat mai mult cu cat vede ti ca ziua se apropie (Evrei 10:24, 25). Cand ne ntrunim cu colaboratorii nostri n credin ta, avem deosebita ocazie de a-i aduce laude mult iubitului nostru Dumnezeu si de a ne nchina lui. De asemenea, ne ncura jam si ne ntarim unii pe al tii. 19 Pe masura ce ne asociem cu nchinatorii lui Iehova, ne ntarim rela tiile de iubire si de prietenie cu membrii con grega tiei. Este important sa ne concentram asupra calita tilor celorlal ti, asa cum si Iehova se concentreaza asupra calita tilor noastre. Nu astepta perfec tiune de la colaborato rilor tai n credin ta. Nu uita ca ne aflam cu to tii n etape di ferite ale progresului nostru spiritual si ca suntem supusi
17. De ce este ministerul crestin vital astazi? 18. De ce trebuie sa ne nchinam lui Iehova n mod public, alaturi de adevaratii crestini? 19. Ce putem face pentru a ne ntari relatiile de iubire cu membrii con gregatiei crestine?

192

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

greselii (Coloseni 3:13). Apropie-te de cei care au o iubire profunda fa ta de Iehova si vei vedea ca si tu vei progresa spiritualiceste. Da, nchinandu-te lui Iehova alaturi de fra tii si de surorile tale spirituale, vei putea ramane n iubirea lui Dumnezeu. Cum i rasplateste Iehova pe cei care i se nchi na cu fidelitate si raman n iubirea lui? CAUTA ADEVARATA VIATA 20 Iehova si rasplateste slujitorii fideli cu via a. Ce fel de t via ta? Sa ne gandim: Putem noi spune ca traim cu adeva rat? Majoritatea am raspunde da, de vreme ce respiram, mancam si bem. Iar cand suntem foarte ferici ti, poate chiar exclamam: Asta da via ta! Si totusi, Biblia arata ca nimeni nu se bucura astazi cu adevarat de via ta. 21 Cuvantul lui Dumnezeu ne ndeamna sa apucam ferm adevarata via ta (1 Timotei 6:19). Din aceste cuvinte reiese ca adevarata via ta va fi posibila numai n viitor. Da, cand vom fi perfec ti, vom trai n adevaratul sens al cuvantului, bucurandu-ne de via ta pe care a avut-o Dumnezeu n vede re pentru noi nca de la nceput. In paradisul pamantesc n condi tii perfecte de sanatate, pace si fericire , vom avea parte n sfarsit de adevarata via ta: via ta vesnica (1 Timotei 6:12). Nu este aceasta o speran ta minunata? 22 Cum putem apuca ferm adevarata via a? In acelasi t context, Pavel i-a ndemnat pe crestini sa lucreze la ceea ce este bun si sa fie boga ti n lucrari excelente (1 Timo tei 6:18). In telegem, asadar, ca de o foarte mare importan ta este masura n care aplicam adevarurile pe care le-am nva tat din Biblie. Insa a vrut Pavel sa spuna ca putem ca stiga adevarata via ta prin fapte bune? Nicidecum. Ne vom pu tea bucura de aceste perspective minunate numai datorita bunata tii nemeritate a lui Dumnezeu (Romani 5:15). Ieho 20, 21. Ce este adevarata viat a, si de ce ne ofera ea o sperant a minu nata? 22. Cum poti apuca ferm adevarata viat a?

Ramai n iubirea lui Dumnezeu

193

va este fericit sa-i rasplateasca pe cei care i slujesc cu fideli tate. El vrea ca si tu sa beneficiezi de adevarata via ta. Cei care raman n iubirea lui Dumnezeu au perspectiva de a trai vesnic n pace si fericire. 23 Ar trebui sa ne ntrebam fiecare: Ma nchin eu lui Dum nezeu asa cum ne cere el n Biblie? Daca ne vom face aceas ta autoexaminare n fiecare zi si vom raspunde de fiecare data afirmativ, nseamna ca suntem pe calea cea dreapta. Putem avea convingerea ca Iehova este refugiul nostru. El si va ocroti slujitorii fideli n ultimele zile zbuciumate ale acestui vechi sistem de lucruri. In plus, Iehova ne va con duce n gloriosul sistem nou care este acum aproape. Ce emo tionant va fi sa traim n acele zile! Si ce bucurosi vom fi ca am luat decizii corecte n aceste ultime zile! Daca vei lua si tu acum decizii corecte, te vei putea bucura pe vecie de adevarata via ta pe care Iehova Dumnezeu a pregatit-o pentru noi!
23. De ce este atat de important sa ramanem n iubirea lui Dumnezeu?

CE NE INVATA BIBLIA? Putem demonstra ca l iubim sincer pe Dum nezeu respectand poruncile si principiile sale. 1 Ioan 5:3. Vom putea ramane n iubirea lui Dumnezeu studiind Cuvantul sau, rugandu-ne lui Iehova din inima, vorbindu-le altora despre el si aducandu-i nchinare la ntrunirile crestine. Matei 24:14; 28:19, 20; Ioan 17:3; 1 Tesaloniceni 5:17; Evrei 10:24, 25. Cei care raman n iubirea lui Dumnezeu se vor putea bucura de adevarata via ta. 1 Timotei 6:12, 19; Iuda 21.

APENDICE
SUBIECTUL PAGINA

Numele lui Dumnezeu: folosirea si semnificatia lui 9 9 9 9 9 9 195 Profetia lui Daniel despre venirea lui Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 197 Isus Cristos: promisul Mesia 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 199 Adevarul despre Tatal, Fiul si spiritul sfant 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 201 De ce nu folosesc adevaratii crestini crucea n nchinare 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 204 Cina Domnului, o comemorare care l onoreaza pe Dumnezeu 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 206 Care este adevaratul sens al cuvintelor suflet si spirit? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 208 Ce sunt Seolul si Hadesul? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 212 Ce este Ziua Judecatii? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 213 Anul 1914, un an important n mplinirea profetiilor biblice 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 215 Cine este arhanghelul Mihail? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 218 Ce este Babilonul cel Mare? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 219 S-a nascut Isus n decembrie? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 221 Ar trebui sa tinem sarbatorile? 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 9 222

195

Numele lui Dumnezeu: folosirea si semnificatia lui


CUM ESTE tradus Psalmul 83:18 n Biblia ta? Iata cum este re dat el n Traducerea lumii noi: Ca sa stie ca tu, al carui nume este Iehova, numai Tu e sti Cel Preanalt peste tot pamantul. Si alte traduceri ale Bibliei folosesc o redare asemanatoare. Dar multe altele nlocuiesc numele Iehova cu titluri precum Domnul sau Cel Ve snic. Ce crezi ca ar trebui folosit n Psalmul 83:18: un titlu sau numele Iehova? Acest verset men tioneaza un nume. In originalul din ebra ica, limba n care a fost scrisa cea mai mare parte a Bibliei, apare un nume propriu unic: (YHWH). In limba romana, acest nume a fost redat deseori prin Iehova. Apare nsa acest nume ntr-un singur verset bi blic? Nu. In textul original al Scripturilor ebraice, el apare de aproape 7 000 de Numele ori! lui Dumnezeu scris n ebraica Cat de important este numele lui Dumnezeu? Sa ne gandim la rugaciunea model lasata de Isus Cristos. Iata primele ei cuvinte: Tatal nostru care e sti n ceruri, sa fie sfin tit numele tau (Matei 6:9). Mai tarziu, Isus s-a rugat lui Dumnezeu astfel: Tata, glo rifica- ti numele. Dumnezeu i-a raspuns din cer: L-am si glo rificat si l voi glorifica din nou (Ioan 12:28). Evident, numele lui Dumnezeu este foarte important. Atunci, de ce au scos unii traducatori numele lui Dumnezeu din Biblie, nlocuindu-l cu anumite titluri? Se pare ca exista doua motive principale. Primul: Mul ti sus tin ca acest nume nu trebuie folosit pentru ca n prezent nu se mai cunoa ste pronun tia lui ini tiala. In ebraica veche cu vintele erau scrise fara vocale. Prin urmare, nu se stie cu certitudine cum pronun tau oamenii din timpurile biblice YHWH. Insa este acesta un motiv sa nu mai folosim numele lui Dumnezeu? Nimeni nu stie cu exactitate cum se pronun ta numele Isus n timpurile biblice. Probabil, Ie sua sau Ieho sua. Totu si,

196

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

astazi, oamenii din ntreaga lume rostesc numele lui Isus n diverse moduri, n func tie de pronun tia obi snuita n limba lor. Simplul fapt ca nu stiu cum se pronun ta acest nume n secolul I nu-i mpiedica sa-l foloseasca. Daca ai face o calato rie n strainatate, s-ar putea sa consta ti ca si numele tau se pronun ta diferit n alta limba. In concluzie, faptul ca nu stim cum se pronun ta numele lui Dumnezeu n vechime nu ne n drepta te ste sa nu-l folosim. Al doilea motiv pentru care unii au scos numele lui Dumnezeu din Biblie este legat de o veche tradi tie a evreilor. Mul ti dintre ace stia sus tin ca numele divin n-ar trebui folosit nicio data. Ei aplica gre sit o lege din Biblie care spune: Sa nu iei n de sert Numele DOMNULUI [Iehova, NW], Dumnezeului tau; caci DOMNUL [Iehova, NW] nu va socoti nevinovat pe acela care va lua n de sert Numele Lui. Exodul 20:7. Aceasta lege interzice folosirea gre sita a numelui lui Dum nezeu. Insa este interzisa oare si folosirea lui ntr-un mod respectuos? Nicidecum. Scriitorii Bibliei ebraice (Vechiul Tes tament) erau to ti barba ti fideli care aplicau n via ta Legea data de Dumnezeu israeli tilor din antichitate. Ei foloseau frecvent numele lui Dumnezeu. De exemplu, ei l-au inclus n mul ti psalmi, care erau intona ti de mul timi de nchinatori ai lui Ie hova. In plus, Dumnezeu chiar le-a poruncit slujitorilor lui sa-i invoce numele, iar cei fideli au respectat aceasta porunca (Ioel 2:32; Faptele 2:21). A sadar, cre stinii din prezent nu ezita sa fo loseasca n mod respectuos numele lui Dumnezeu, a sa cum a facut, cu siguran ta, si Isus. Ioan 17:26. Traducatorii Bibliei care nlocuiesc numele lui Dumnezeu cu diverse titluri fac o mare gre seala. Ei lasa sa se n teleaga faptul ca Dumnezeu este o for ta impersonala si distanta, de si Biblia i ndeamna pe oameni sa cultive intimitate cu Ieho va (Psalmul 25:14, NW). Gande ste-te la cel mai bun prieten al tau. Cat de stransa ar fi prietenia voastra daca n-ai sti nici macar cum l cheama? In mod asemanator, cum se pot apro pia oamenii de Dumnezeu daca nu stiu ca numele lui este Ie hova? In plus, cei ce nu folosesc numele lui Dumnezeu nu cunosc semnifica tia deosebita pe care o are acest nume. Dar care este semnifica tia numelui divin?

Apendice

197

Dumnezeu nsu si i-a explicat fidelului sau slujitor Moise semnifica tia numelui sau. Cand Moise l-a ntrebat pe Dum nezeu care este numele sau, Iehova i-a raspuns: Ma voi do vedi a fi ceea ce ma voi dovedi a fi (Exodul 3:14, NW). Prin urmare, Iehova poate deveni orice este necesar pentru a- si duce la ndeplinire scopurile. Sa presupunem ca si tu ai putea deveni orice ti-ai dori. Ce-ai face pentru prietenii tai? Daca unul dintre ei s-ar mbolnavi grav, ai putea deveni un medic priceput si l-ai vindeca. Daca altul ar suferi o pierdere financiara, ai putea deveni un bine facator bogat pentru a-l ajuta sa- si rezolve problema. Dar ade varul este ca nici unul dintre noi nu poate deveni tot ceea ce- si dore ste. Pe masura ce vei studia Biblia, vei constata cu surprindere ca Iehova devine orice este necesar pentru a- si n deplini promisiunile. El si folose ste cu bucurie puterea n fo losul celor care l iubesc (2 Cronici 16:9). Cei care nu stiu cum l cheama pe Dumnezeu nu pot cunoa ste aceste fa tete extraor dinare ale personalita tii sale. Este evident, a sadar, ca numele Iehova ar trebui folosit n Biblie. Faptul de a-l folosi fara re tinere n nchinarea noastra si de a-i cunoa ste semnifica tia ne ajuta sa ne apropiem de Ta tal nostru ceresc, Iehova.1
1 Pentru mai multe informatii despre numele lui Dumnezeu, semnifi catia lui si motivele pentru care trebuie sa-l folosim n nchinare, vezi bro sura Numele divin care va dainui pentru totdeauna, publicata de Martorii lui Iehova.

Profetia lui Daniel despre venirea lui Mesia


PROFETUL Daniel a trait cu mai bine de 500 de ani nainte de na sterea lui Isus. Cu toate acestea, Iehova i-a dezvaluit lui Daniel informa tii despre timpul cand Isus avea sa fie uns Me sia, ori Cristos. Iata ce mesaj a primit Daniel: Sa stii deci si sa n telegi, ca de la darea poruncii pentru restabilirea si zidirea

198

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

din nou a Ierusalimului, pana la Unsul (Mesia), Prin tul, sunt sapte saptamani si saizeci si doua de saptamani. Daniel 9:25. Pentru a stabili timpul venirii lui Mesia, trebuie sa stim mai ntai cand a nceput perioada care avea sa conduca la el. Po trivit profe tiei, ea trebuia sa nceapa odata cu darea porun cii pentru restabilirea si zidirea din nou a Ierusalimului. Insa cand a fost data porunca? Neemia, un scriitor al Bibliei, ne spune ca porunca pentru reconstruirea zidurilor Ierusalimu lui a fost data n anul al douazecilea al mparatului Artaxer xes (Neemia 2:1, 58). Istoricii confirma ca primul an com SAPTEZECI DE SAPTAMANI
490 de ani 7 saptamani
(49 de ani) 455 406

62 de saptamani
(434 de ani) & .e.n. e.n. ) 29

o saptamana
(7 ani) 33 36

Darea poruncii pentru restabilirea . . . Ierusalimului

Apare Mesia Mesia este starpit Sfar situl celor saptezeci de saptamani

Ierusalimul reconstruit

Apendice

199

plet de domnie al lui Artaxerxes a fost 474 .e.n. Prin urmare, al douazecilea an de domnie a fost 455 .e.n. Acum stim cand a nceput sa se mplineasca profe tia mesianica a lui Daniel: n 455 .e.n. Daniel ne spune si cat avea sa dureze perioada dinaintea ve nirii lui Mesia, Prin tul. Profe tia vorbe ste despre sapte sap tamani si saizeci si doua de saptamani n total, 69 de saptamani. Cat urma sa dureze aceasta perioada? Potrivit mai multor traduceri ale Bibliei, nu este vorba despre saptamani a cate sapte zile, ci saptamani de ani, fiecare saptamana repre zentand sapte ani. Acest concept al saptamanilor de ani nu era nou pentru evreii din vechime. Ei tineau, de exemplu, un an sabatic la fiecare sapte ani (Exodul 23:10, 11). A sadar, cele 69 de saptamani profetice, a cate 7 ani fiecare, totalizeaza 483 de ani. Acum nu trebuie decat sa calculam aceasta perioada. Daca socotim 483 de ani ncepand din 455 .e.n., ajungem la anul 29 e.n. Acesta este chiar anul n care Isus a fost botezat si a devenit Mesia (Luca 3:1, 2, 21, 22).1 Ce mplinire remarcabi la a cunoscut aceasta profe tie biblica!
1 Din 455 .e.n. pana n anul 1 .e.n. sunt 454 de ani. Din anul 1 .e.n. pana n anul 1 e.n. este un singur an (deoarece nu a existat anul 0), iar din anul 1 e.n. pana n 29 e.n. sunt 28 de ani. Facand suma acestor 3 pe rioade obtinem 483 de ani. Isus a fost starpit n moarte n 33 e.n., pe parcursul celei de-a 70-a saptamani de ani (Daniel 9:24, 26). Vezi cartea Sa acordam aten tie profe tiei lui Daniel!, capitolul 11, si Perspicacitate pen tru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 899901. Ambele carti sunt publicate de Martorii lui Iehova.

Isus Cristos: promisul Mesia


PENTRU a ne ajuta sa-l identificam pe Mesia, Iehova Dum nezeu i-a inspirat pe multi profeti ai Bibliei sa astearna n scris informatii detaliate despre nasterea, ministerul si moartea promisului Eliberator. Toate aceste profetii s-au

200

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

PROFE TII REFERITOARE LA MESIA


EVENIMENTUL PROFE TIA IMPLINIREA

Nascut n tribul lui Iuda Nascut de o fecioara Descendent al regelui David Recunoscut de Iehova drept Fiul sau Nu cred n el Intra n Ierusalim calare pe un magar Tradat de un prieten apropiat

Geneza 49:10 Isaia 7:14 Isaia 9:7 Psalmul 2:7 Isaia 53:1 Zaharia 9:9 Psalmul 41:9

Luca 3:2333 Matei 1:1825 Matei 1:1, 617 Matei 3:17 Ioan 12:37, 38 Matei 21:19 Ioan 13:18, 2130 Matei 26:1416 Matei 27:1114 Matei 27:35 Matei 27:3943 Ioan 19:33, 36 Matei 27:5760 Faptele 2:24, 27 Faptele 7:56

Tradat pentru 30 de monede de argint Zaharia 11:12 Tace n fa ta acuzatorilor Hainele i sunt trase la sor ti Batjocorit pe stalp Nu i este zdrobit nici un os Ingropat cu cei boga ti Inviat nainte de a se descompune Inal tat la dreapta lui Dumnezeu Isaia 53:7 Psalmul 22:18 Psalmul 22:7, 8 Psalmul 34:20 Isaia 53:9 Psalmul 16:10 Psalmul 110:1

mplinit n persoana lui Isus Cristos. Ele sunt deosebit de exacte si de amanuntite. Sa analizam cateva profetii referi toare la nasterea si copilaria lui Mesia. Profetul Isaia a prezis ca Mesia avea sa fie un descendent al regelui David (Isaia 9:7). Si Isus chiar a facut parte din li nia genealogica a lui David. Matei 1:1, 617. Mica, un alt profet al lui Dumnezeu, a prezis ca acest co pil avea sa se nasca n Betleem Efrata si ca urma sa devina un conducator (Mica 5:2). In perioada n care s-a nascut Isus,

Apendice

201

n Israel existau doua orase cu numele Betleem. Unul era si tuat n partea nordica a t arii, langa Nazaret, iar celalalt, aproape de Ierusalim, n Iuda. Cel de langa Ierusalim era nu mit n trecut Efrata. Isus s-a nascut exact n acest oras, cum fusese profetit! Matei 2:1. Potrivit altei profetii biblice, Fiul lui Dumnezeu avea sa fie chemat . . . din Egipt. Cand era mic, Isus a fost dus n Egipt. Insa dupa moartea lui Irod, el a fost adus napoi, m plinind astfel profetia biblica. Osea 11:1; Matei 2:15. In chenarul de la pagina 200, n coloana intitulata Pro fetia, vei gasi o lista cu versete continand detalii referitoa re la Mesia. Te rugam sa confrunti aceste versete cu cele din coloana Implinirea. Aceasta analiza ti va ntari credinta n Cuvantul lui Dumnezeu. In timp ce analizezi aceste versete, aminteste-ti ca profe tiile au fost scrise cu sute de ani nainte de nasterea lui Isus. Chiar Isus a spus: Toate lucrurile scrise cu privire la mine n legea lui Moise si n Profeti si n Psalmi trebuie sa se m plineasca (Luca 24:44). Verifica n propria ta Biblie si vei vedea ca toate aceste profetii s-au mplinit pana n cele mai mici detalii!

Adevarul despre Tat al, Fiul si spiritul sfant


CEI CARE cred n Trinitate (Treime) spun ca Dumnezeu este format din trei persoane: Tatal, Fiul si Spiritul Sfant. Ei considera ca to ti trei sunt egali, atotputernici si fara n ceput. Conform doctrinei Trinita tii, Tatal este Dumnezeu, Fiul este Dumnezeu, iar Spiritul Sfant este Dumnezeu si, totusi, nu exista decat un singur Dumnezeu. Mul ti adep ti ai Trinita tii recunosc ca nu pot sa explice aceasta doctrina, dar cred ca Trinitatea este o nva tatura biblica. Este demn de remarcat ca termenul Trinitate nici

202

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

macar nu apare n Biblie. Dar gasim oare n Biblie ideea de Trinitate? Pentru a afla raspunsul, sa analizam un verset folosit deseori de cei care sus tin Trinitatea. CUVANTUL ERA DUMNEZEU In Ioan 1:1 se spune: La nceput era Cuvantul si Cuvan tul era cu Dumnezeu si Cuvantul era Dumnezeu (Corni lescu, 1996). In acelasi capitol, apostolul Ioan arata cu clari tate ca Isus este Cuvantul (Ioan 1:14). Intrucat Cuvantul este numit Dumnezeu, unii au ajuns la concluzia ca atat Fiul, cat si Tatal apar tin aceluiasi Dumnezeu. Sa re tinem nsa ca, ini tial, aceasta parte a Bibliei a fost scrisa n greaca. Mai tarziu, ea a fost tradusa si n alte limbi. Totusi, unele traduceri ale Bibliei nu au redat aceasta pro pozi tie prin Cuvantul era Dumnezeu. De ce? Pe baza cu nostin telor lor de greaca biblica, traducatorii respectivi au n teles ca ea trebuia tradusa altfel. Cum? Iata cateva exem ple: Logosul [Cuvantul] era divin (A New Translation of the Bible); Cuvantul era un dumnezeu (The New Testa ment in an Improved Version); Cuvantul era cu Dumnezeu si era de aceeasi natura cu el (The Translators New Testa ment). Potrivit acestor traduceri, Cuvantul nu este Dum nezeul nsusi.1 Datorita pozi tiei sale superioare printre creaturile lui Iehova, Cuvantul este numit un dumnezeu. Termenul dumnezeu folosit aici nseamna puternic. CAUTA DOVEZI SUPLIMENTARE Majoritatea oamenilor nu cunosc limba greaca folosita n Biblie. Asadar, cum putem sti ce a vrut sa spuna n rea litate Ioan? Gandeste-te la urmatorul exemplu: un profe sor le preda elevilor sai o lec tie. Elevii n teleg nsa diferit explica tia. Ce pot face ei n aceasta situa tie? Ii pot cere pro fesorului mai multe informa tii. Fara ndoiala, cu cat cu nosc mai multe lucruri despre acel subiect, cu atat l pot
1 Pentru o analiza detaliata a versetului din Ioan 1:1, vezi Turnul de veghe din 1 noiembrie 2008, paginile 24 si 25, publicat de Martorii lui Iehova.

Apendice

203

n telege mai bine. In mod asemanator, pentru a n telege semnifica tia versetului din Ioan 1:1, po ti cauta n Evan ghelia dupa Ioan mai multe detalii despre pozi tia lui Isus. Informa tiile suplimentare te vor ajuta sa tragi concluzia corecta. De exemplu, iata ce a scris Ioan n continuare, n ca pitolul 1, versetul 18: Nici un om nu l-a vazut vreodata pe [Atotputernicul] Dumnezeu. Cu toate acestea, oamenii l-au vazut pe Isus, Fiul, asa cum reiese din cuvintele lui Ioan: Cuvantul [Isus] a devenit trup si a locuit printre noi (si noi am privit slava Lui) (Ioan 1:14, Cornilescu, 1996). Cum ar putea Fiul sa faca parte din Dumnezeul Atotputernic? Ioan mai spune despre Cuvant ca era cu Dumnezeu. Insa cum poate fi cineva cu o persoana si n acelasi timp sa fie acea persoana? Mai mult decat atat, n Ioan 17:3, Isus face o distinc tie clara ntre el si Tatal sau ceresc. El l numeste pe Ta tal sau singurul Dumnezeu adevarat. In ncheierea evangheliei sale, Ioan spune: Acestea au fost scrise pentru ca voi sa crede ti ca Isus este Cristosul, Fiul lui Dumnezeu (Ioan 20:31). Observa ti ca Isus este numit Fiul lui Dumnezeu, nu Dumnezeu. Aceste informa tii suplimentare din Evanghe lia dupa Ioan ne ajuta sa n telegem semnifica tia versetului din Ioan 1:1. Isus, Cuvantul, este un dumnezeu n sensul ca are o pozi tie nalta, nsa el nu este Dumnezeul Atotputernic. VERIFIC A DOVEZILE Sa revenim la ilustrarea prezentata mai nainte. Sa pre supunem ca unii elevi au nelamuriri chiar si dupa ce pro fesorul le da explica tii suplimentare. Ce pot face ei? Pot consulta un alt profesor. Daca acesta confirma cele spuse de primul profesor, majoritatea elevilor nu vor mai avea dubii. In mod asemanator, daca nu esti sigur cu privire la ce a vrut sa spuna evanghelistul Ioan privitor la rela tia dintre Isus si Dumnezeul Atotputernic, po ti apela la un alt scriitor biblic pentru informa tii suplimentare. Analizeaza, de exemplu, ce a scris Matei. El a citat cuvintele lui Isus

204

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

referitoare la sfarsitul acestui sistem de lucruri: Cat de spre ziua si ora aceea, nimeni nu le cunoaste, nici ngerii cerurilor, nici Fiul, ci numai Tatal (Matei 24:36). Cum demonstreaza aceste cuvinte ca Isus nu este Dumnezeul Atotputernic? Isus spune ca Tatal stie mai multe lucruri decat Fiul. Insa daca Isus ar face parte din Dumnezeul Atotputernic, ar sti si el tot ce stie Tatal sau. Asadar, Fiul si Tatal nu pot fi egali. Totusi, unii ar putea spune: In Isus se mbinau doua na turi. Aici el vorbeste n calitate de om. Dar chiar si asa, ce putem spune despre spiritul sfant? Daca si el face parte din acelasi Dumnezeu, de ce nu a spus Isus ca si spiritul stie ce stie Tatal? Pe masura ce vei studia Biblia, vei gasi multe alte pasaje n legatura cu acest subiect, pasaje care confirma adevarul despre Tatal, Fiul si spiritul sfant. Psalmul 90:2; Faptele 7:55; Coloseni 1:15.

De ce nu folosesc adevaratii crestini crucea n nchinare


CRUCEA este venerata de milioane de oameni. The Encyclopdia Britannica o numeste simbolul principal al reli giei crestine. Insa adevaratii crestini nu folosesc crucea n nchinare. De ce? Un motiv important este acela ca Isus Cristos nu a murit pe cruce. Cuvantul grecesc tradus de obicei prin cruce este stauros. Sensul lui principal este par sau stalp vertical. The Companion Bible arata: [Stauros] nu se refera nicioda ta la doua bucati de lemn ncrucisate ntr-un anumit unghi . . . Nimic din textul grecesc al [Noului Testament] nu su gereaza ca ar fi vorba despre doua bucati de lemn. In mai multe pasaje, scriitorii Bibliei au folosit alt cuvant grecesc, si anume xylon, pentru instrumentul pe care a fost

Apendice

205

executat Isus (Faptele 5:30; 10:39; 13:29; Galateni 3:13; 1 Pe tru 2:24). Acest cuvant nseamna pur si simplu lemn sau par, ciomag ori copac. In cartea Crucea si crucificarea, de Hermann Fulda, se ex plica de ce se folosea pentru executii un simplu stalp: In locurile alese pentru executiile publice nu existau ntotdea una copaci. De aceea, se nfigea n pamant un simplu par. Pe acest par, proscrisilor li se legau sau li se tintuiau maini le deasupra capului, si uneori si picioarele (Das Kreuz und die Kreuzigung). Totusi, cea mai convingatoare dovada este cea din Cuvan tul lui Dumnezeu. Apostolul Pavel spune: Cristos ne-a eli berat de blestemul Legii prin cumparare, devenind blestem n locul nostru, deoarece este scris: Blestemat este orice om atarnat pe lemn [sau stalp] (Galateni 3:13). Pavel citea za aici Deuteronomul 21:22, 23 care, n ebraica, se refera la un stalp, nu la o cruce. Avand n vedere ca omul executat n acest mod devenea un blestem, ar fi nepotrivit pen tru crestini sa-si mpodobeasca locuintele cu imagini ale lui Cristos tintuit pe stalp. Nu exista nici o dovada ca n primii 300 de ani dupa moartea lui Cristos, cei care se pretindeau crestini ar fi fo losit crucea n nchinare. Insa n secolul al IV-lea, mpara tul pagan Constantin s-a convertit la crestinismul apostat si a introdus crucea ca simbol al crestinatatii. Indiferent de motivele lui Constantin, crucea nu avea nici o legatura cu Isus Cristos. Ea este, n realitate, de origine pagana. Iata ce se spune n New Catholic Encyclopedia: Crucea poate fi n talnita atat n culturile precrestine, cat si n cele crestine. Si alte lucrari de referint a asociaza crucea cu ritualurile se xuale pagane si cu venerarea naturii. Atunci, de ce a fost adoptat acest simbol pagan? Un mo tiv ar fi atragerea paganilor la asa-zisul crestinism. Dar Bi blia condamna n mod clar orice act de devotiune fat a de un simbol pagan (2 Corinteni 6:1418). In plus, Scripturile interzic toate formele de idolatrie (Exodul 20:4, 5; 1 Corinteni

206

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

10:14). Prin urmare, adevaratii crestini au motive temeini ce sa nu foloseasca crucea n nchinare.1
1 Pentru o analiza mai amanun tita despre cruce, vezi paginile 8286 ale car tii Sa aducem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.

Cina Domnului, o comemorare care l onoreaza pe Dumnezeu


CRESTINILOR li se porunceste sa comemoreze moartea lui Cristos. Aceasta comemorare mai este numita cina Dom nului (1 Corinteni 11:20). Dar de ce este ea atat de impor tanta? Cand si cum trebuie tinuta? Isus Cristos a instituit aceasta sarbatoare n noaptea Pas telui evreiesc din 33 e.n. Pastele se tinea o singura data pe an, n a 14-a zi a lunii evreiesti nisan. Pentru a calcula data acestei sarbatori, evreii asteptau echinoctiul de primavara, cand ziua este egala cu noaptea. Luna noua cea mai apropiata de echinoctiul de primavara mar ca nceputul lunii calendaristice nisan. Pastele se tinea 14 zile mai tarziu, dupa apusul soarelui. Isus a celebrat Pastele mpreuna cu apostolii sai, iar dupa ce l-a nlaturat pe Iuda Iscariot, a instituit Cina Domnului. Aceasta a nlocuit Pas tele evreiesc si trebuie, deci, tinuta o singura da ta pe an. In Evanghelia dupa Matei se spune: Isus a luat o pai ne si, dupa ce a rostit o binecuvantare, a frant-o si, dand-o discipolilor, a zis: Luati, mancati. Aceasta reprezin ta corpul meu. De asemenea, a luat un pahar si, aducand multumiri, li l-a dat, zicand: Beti toti din el; caci acesta

Apendice

207

reprezinta sangele legamantului, sangele meu, care trebu ie sa se verse n folosul multora pentru iertarea pacatelor. Matei 26:2628. Unii cred ca Isus a transformat literalmente painea si vi nul n carnea si sangele sau. Totusi, cand el a oferit aceasta paine, corpul sau era intact. Se poate spune ca apostolii lui Isus i-au mancat efectiv corpul si i-au baut sangele? Nicide cum, deoarece s-ar fi facut vinovati de canibalism, o ncal care a legii divine (Geneza 9:3, 4; Leviticul 17:10). Potrivit cu Luca 22:20, Isus a spus: Acest pahar reprezinta noul le gamant n virtutea sangelui meu, care urmeaza sa fie varsat n folosul vostru. Era acel pahar noul legamant? In nici un caz, ntrucat un legamant este o ntelegere, nu un obiect palpabil. Asadar, atat painea, cat si vinul sunt simboluri. Painea simbolizeaza corpul perfect al lui Cristos. Isus a folosit pai nea ramasa de la masa de Paste, paine fara plamadeala, sau drojdie (Exodul 12:8). In Biblie, plamadeala este un simbol al pacatului sau al coruptiei. Painea reprezinta, deci, corpul perfect pe care Isus si l-a dat ca jertfa, un corp fara pacat. Matei 16:11, 12; 1 Corinteni 5:6, 7; 1 Petru 2:22; 1 Ioan 2:1, 2. Vinul rosu reprezinta sangele lui Isus, care a validat noul legamant. Isus a spus ca sangele sau a fost varsat pentru iertarea pacatelor. Astfel, unii oameni pot sa devina curati n ochii lui Dumnezeu si sa intre n noul legamant cu el (Evrei 9:14; 10:16, 17). In virtutea acestui legamant, sau con tract, 144 000 de crestini fideli au posibilitatea sa mearga la cer. Aici ei vor sluji ca regi si preoti spre binecuvantarea n tregii omeniri. Geneza 22:18; Ieremia 31:3133; 1 Petru 2:9; Revelatia 5:9, 10; 14:13. Cine ar trebui sa se mpartaseasca din aceste embleme la Comemorare? Logic, numai cei care sunt membri ai nou lui legamant care au speranta de a merge la cer ar tre bui sa se mpartaseasca din paine si din vin. Spiritul sfant al lui Dumnezeu le da acestora convingerea ca au fost alesi

208

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

pentru a domni ca regi n cer (Romani 8:16). Ei sunt, de ase menea, inclusi n legamantul pentru un Regat cu Isus. Luca 22:29. Dar ce se poate spune despre cei care au speranta de a trai vesnic n Paradis pe pamant? Ei respecta porunca lui Isus si asista la Cina Domnului ca observatori plini de res pect, dar nu se mpartasesc din embleme. O data pe an, la 14 nisan, dupa apusul soarelui, Martorii lui Iehova comemo reaza Cina Domnului. Desi numai cateva mii de persoane de pe pamant sustin ca au sperant a cereasca, toti crestinii pre tuiesc aceasta comemorare. Este o ocazie n care putem me dita cu totii la gestul suprem de iubire facut de Iehova Dumnezeu si de Isus Cristos. Ioan 3:16.

Care este adevaratul sens al cuvintelor suflet si spirit?


CE ITI sugereaza cuvintele suflet si spirit? Multi cred ca se refera la o parte invizibila si nemuritoare din interiorul nostru, care paraseste corpul la moarte si continua sa traias ca. Numerosi oameni sunt surprinsi sa afle ca aceasta doc trina atat de raspandita nu este n armonie cu nvat aturile Bibliei. Ce ne nvat a, de fapt, Cuvantul lui Dumnezeu despre suflet si spirit? SUFLETUL IN BIBLIE Sa analizam pentru nceput sensul cuvantului suflet. Iti amintesti, probabil, ca cea mai mare parte a Bibliei a fost scrisa, initial, n ebraica si greaca. Cand au facut referire la suflet, scriitorii Bibliei au folosit ebraicul nephesh si gre cescul psykhe. Acesti doi termeni apar de peste 800 de ori n Scripturi, iar Traducerea lumii noi i reda cu consecvent a prin suflet. Analizand contextele biblice n care apare cu vantul suflet(e) vei vedea ca, n majoritatea cazurilor, el se refera la: 1) oameni, 2) animale si 3) viata unei persoa

Apendice

209

ne sau a unui animal. Sa analizam cateva versete din care reies cele trei sensuri ale cuvantului suflet. Cand se refera la oameni. In zilele lui Noe, . . . putine persoane, adica opt suflete, au fost transportate n siguran t a prin apa (1 Petru 3:20). Este clar ca termenul suflete se refera aici la oameni: Noe, sotia sa si cei trei fii ai sai, m preuna cu sotiile lor. In Exodul 16:16 sunt mentionate unele instructiuni referitoare la strangerea manei pe care israelitii trebuiau sa le respecte: Fiecare din voi sa stranga . . . dupa numarul sufletelor voastre; fiecare sa ia din ea pentru cei din cortul lui. Asadar, cantitatea de mana pe care trebuiau s-o stranga depindea de numarul membrilor familiei. Iata alte cateva texte biblice n care cuvantul suflet(e) se foloseste cu referire la oameni: Geneza 46:18; Proverbele 27:7; Faptele 27:37 si Romani 13:1. Cand se refera la animale. In relatarea biblica despre cre atie, se spune: Dumnezeu a zis: Sa misune apele de vie tuitoare [sau suflete, vezi nota de subsol din Geneza 9:10] si sa zboare pasari deasupra pamantului, pe ntinderea ce rului. Si Dumnezeu a zis: Sa dea pamantul vietuitoare [sau suflete] dupa specia lor, vite, reptile si animale salbati ce ale pamantului, dupa specia lor. Si asa a fost (Geneza 1:20, 24). Atat pestii, cat si animalele domestice si salbatice sunt numite n aceste versete suflete. Cand se refera la via ta unei persoane. Uneori, cuvantul suflet nseamna viata unei persoane. David s-a rugat lui Iehova astfel: Apropie-Te de sufletul meu si rascumpara-l. Scapa-ma, din cauza vrajmasilor mei! (Psalmul 69:18). Ce-i cerea David lui Iehova? Sa-i rascumpere viata. Intr-o alta relatare biblica se spune ca Rahela, n timp ce-l nas tea pe Beniamin, si-a dat sufletul, adica a murit (Geneza 35:1619). Sa ne gandim, de asemenea, la cuvintele lui Isus: Eu sunt pastorul excelent; pastorul excelent si da su fletul n folosul oilor (Ioan 10:11). Isus si-a dat sufletul, sau viata, n folosul omenirii. In toate aceste pasaje biblice, cuvantul suflet se refera, evident, la viata unei persoane.

210

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Termenul suflet are acelasi sens si n urmatoarele tex te biblice: 1 Imparati 17:1723; Matei 10:39; Ioan 15:13 si Faptele 20:10. Daca vei face si alte cercetari n Cuvantul lui Dumnezeu pe marginea acestui subiect, vei observa ca nicaieri n Biblie nu se spune despre suflet ca ar fi nemuritor sau ves nic. Dimpotriva, Scripturile arata ca sufletul moare. Ezechiel 18:4, 20.
CE ESTE SPIRITUL? Sa analizam n continuare cum foloseste Biblia termenul spirit. Unii cred ca este sinonim cu suflet. Dar nu este asa. Biblia arata cu claritate ca spiritul si sufletul sunt total diferite. In ce sens? Scriitorii Bibliei au folosit cu referire la spirit termenul ebraic ruach si cel grecesc pneuma. Chiar Scripturile ne ara ta care este sensul acestor cuvinte. Iata ce scrie n Psalmul 104:29: Le iei Tu [Iehova] suflarea [sau spiritul, n ebrai ca ruach], ele mor si se ntorc n t arana lor. In plus, n Ia cov 2:26 se spune: Corpul fara spirit [n greaca pneuma] este mort. Din aceste versete reiese ca spiritul da viat a corpului. Fara spirit, corpul este mort. Prin urmare, n Bi blie cuvantul ruach este tradus nu numai prin spirit, ci si prin fort a, fort a de viat a. Dumnezeu a spus referitor la Po topul din zilele lui Noe: Eu voi face sa vina un potop de ape pe pamant, ca sa distruga orice faptura de sub cer, care are suflare de viat a [sau fort a de viat a, n ebraica ruach] (Geneza 6:17; 7:15, 22). Spiritul se refera, asadar, la acea fort a invizibila (scanteia vietii) care nsufleteste toate crea turile vii. Sufletul si spiritul nu sunt unul si acelasi lucru. Corpul are nevoie de spirit asa cum un aparat de radio are nevoie de curent electric pentru a functiona. Gandeste-te la un ra dio portabil. Daca i pui baterii si l pornesti, curentul elec tric din baterii da viat a aparatului. Fara baterii, radioul este mort. Acelasi lucru se poate spune si despre un apa rat de radio scos din priza. In mod asemanator, spiritul este

Apendice

211

forta care da viat a corpului nostru. Dar ca si curentul elec tric, spiritul nu are ganduri sau sentimente. Este o fort a im personala. Insa fara acest spirit, fara forta de viat a, corpul nostru moare si se ntoarce n t arana lui, asa cum a spus psalmistul. Eclesiastul 12:7 arata ce se ntampla cu omul cand moare: Tarana [din care este facut corpul lui] se ntoarce n pamant cum a fost si duhul [sau spiritul] se ntoarce la Dumnezeu, care l-a dat. Cand spiritul, sau forta de viat a, paraseste cor pul, acesta moare si se ntoarce n pamant, de unde a venit. Iar forta de viat a se ntoarce la Dumnezeu, care a dat-o (Iov 34:14, 15; Psalmul 36:9). Aceasta nu nseamna ca forta de via t a calatoreste literalmente pana la cer. Ideea transmisa de verset este ca, la moartea unei persoane, orice sperant a ca aceasta sa revina la viat a n viitor depinde de Iehova Dum nezeu. Cu alte cuvinte, viata ei este n mainile lui Dumne zeu. Numai prin puterea lui Dumnezeu, spiritul, sau forta de viat a, se poate ntoarce n persoana respectiva, pentru ca ea sa traiasca din nou. Cat de mangaietor este sa stim ca Dumnezeu va face acest lucru pentru toti aceia care se odihnesc n mormintele de amintire (Ioan 5:28, 29)! La nviere, Iehova va crea un corp nou pentru cei care dorm n moarte, va pune n el spiritul, sau forta de viat a, si ei vor trai. Ce bucurie va aduce nvi erea! Daca vrei sa afli mai multe lucruri despre modul cum sunt folositi n Biblie termenii suflet si spirit, poti gasi infor matii utile n brosura Ce se ntampla cu noi cand mu rim? si n cartea Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 355359 si 383387, ambele publicate de Martorii lui Iehova.

212

Ce sunt Seolul si Hadesul?


IN LIMBILE originale, Biblia foloseste de peste 70 de ori cu vantul ebraic sheohl si echivalentul sau grecesc hades. Am bii termeni sunt asociati cu moartea. Unele traduceri ale Bibliei i redau prin mormant, iad sau groapa. Insa, n majoritatea limbilor, nu exista cuvinte care sa transmita sen sul exact al acestor termeni din ebraica si greaca. De aceea, Traducerea lumii noi foloseste cuvintele Seol si Hades. Dar care este, de fapt, sensul lor? Sa vedem cum sunt folo site ele n cateva pasaje biblice. In Eclesiastul 9:10 se spune: In Locuinta Mortilor [Se ol, NW], n care mergi, nu este nici lucrare, nici plan, nici cunostint a, nici ntelepciune. Sa ntelegem din acest verset ca Seolul se refera la un mormant anume n care avem ngro pata, probabil, o persoana draga? Nu. Cand face referire la un loc specific de nmormantare, sau mormant, Biblia nu folo seste termenii sheohl si hades, ci alte cuvinte ebraice si gre cesti (Geneza 23:79; Matei 28:1). Biblia nu ntrebuinteaza cuvantul Seol nici pentru a desemna un mormant n care au fost ngropate mai multe persoane, cum ar fi un mormant de familie sau o groapa comuna. Geneza 49:30, 31. Atunci la ce se refera termenul Seol? Cuvantul lui Dum nezeu arata ca atat Seolul, cat si Hadesul fac referire la un loc mult mai cuprinzator decat o groapa comuna nca patoare. De exemplu, n Isaia 5:14 se spune ca Seolul si . . . deschide gura si si largeste peste masura gatul. Desi a n ghitit deja nenumarati oameni, Seolul pare ca nu se satu ra niciodata (Proverbele 30:15, 16). Spre deosebire de un mormant literal, n care ncape un numar limitat de persoa ne decedate, Locuinta Mortilor [Seolul, NW] nu se poate sa tura (Proverbele 27:20). Seolul nu se umple niciodata. Nu are limite. Asadar, Seolul, sau Hadesul, nu este un loc fizic, situat ntr-o anumita zona. El reprezinta mormantul comun al omenirii, un loc simbolic unde se odihnesc n moarte majoritatea oamenilor.

Apendice

213

Invat atura biblica despre nviere ne ajuta sa ntelegem mai bine sensul termenilor Seol si Hades. Cuvantul lui Dumnezeu asociaza aceste cuvinte cu moartea din care exis ta posibilitatea nvierii (Iov 14:13; Faptele 2:31; Revelatia 20:13).1 Scripturile mai arata ca ntre cei aflati n Seol, sau Hades, se numara nu numai slujitorii lui Iehova, ci si multi oameni care nu i-au slujit lui Dumnezeu (Geneza 37:35; Psalmul 55:15). Astfel, Biblia ne nvat a ca va fi o nviere atat a celor drepti, cat si a celor nedrepti. Faptele 24:15.
1 Biblia spune ca mor tii care nu vor fi nvia ti se afla n Gheena, nu n Seol, sau Hades (Matei 5:30; 10:28; 23:33). Asemenea Seolului si Ha desului, Gheena este un loc simbolic.

Ce este Ziua Judecatii?


CUM ITI imaginezi Ziua Judecatii? Multi cred ca miliarde de suflete vor trece pe rand prin fata tronului lui Dumnezeu ca sa-si primeasca sentinta. Apoi unii vor fi rasplatiti cu viat a fericita n cer, iar altii vor fi condamnati la chin vesnic. Insa, n Biblie, Ziua Judecatii este descrisa cu totul diferit. Cuvan tul lui Dumnezeu o prezinta drept o perioada de speran t a si restabilire, nicidecum drept o perioada inspiratoare de teama. In Revelatia 20:11, 12, apostolul Ioan descrie Ziua Judeca tii astfel: Am vazut un tron mare, alb si pe cel asezat pe el. Dinaintea lui au fugit pamantul si cerul, si nu s-a mai gasit loc pentru ele. Si am vazut mortii, mari si mici, stand n pi cioare naintea tronului, si au fost deschise niste suluri. Dar a fost deschis un alt sul; este sulul vietii. Si mortii au fost ju decati dupa lucrurile scrise n suluri, potrivit faptelor lor. Cine este Judecatorul prezentat aici? Desi Iehova Dumnezeu este Judecatorul suprem al ome nirii, el i-a delegat altcuiva sarcina de a judeca. In Faptele 17:31, apostolul Pavel a spus ca Dumnezeu a stabilit o zi n

214

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

care si-a propus sa judece cu dreptate pamantul locuit, printr-un om pe care l-a desemnat. Cel desemnat sa judece este nviatul Isus Cristos (Ioan 5:22). Dar cand ncepe Ziua Judecatii? Si cat timp va dura? Cartea Revelatia arata ca Ziua Judecatii ncepe dupa Ar maghedon, cand sistemul lui Satan de pe pamant va fi dis trus (Revelatia 16:14, 16; 19:1920:3).1 Dupa Armaghedon, Satan si demonii sai vor fi nchisi n abis pentru o mie de ani. In aceasta perioada, cei 144 000 de comostenitori ceresti vor judeca si vor domni ca regi cu Cristos o mie de ani (Revelatia 14:13; 20:14; Romani 8:17). Ziua Judecatii nu va dura 24 de ore, ci o mie de ani. Pe parcursul acestor o mie de ani, Isus Cristos va judeca viii si mortii (2 Timotei 4:1). Viii sunt marea multi me care va supravietui Armaghedonului (Revelatia 7:917). Apostolul Ioan a vazut, de asemenea, mortii . . . stand n picioare naintea tronului de judecata. Asa cum a promis Isus, cei din mormintele de amintire vor auzi vocea sa [a lui Cristos] si vor iesi afara, adica vor fi nviati (Ioan 5:28, 29; Faptele 24:15). Insa, dupa ce criterii se va face judecata? In viziunea apostolului Ioan se arata ca au fost deschise niste suluri, iar mortii au fost judecati dupa lucrurile scri se n suluri, potrivit faptelor lor. Contin aceste suluri fap tele lor din trecut? Nu, oamenii nu vor fi judecati dupa faptele savarsite nainte de moarte. De unde stim acest lu cru? Biblia spune: Cel care a murit a fost absolvit de pa catul sau (Romani 6:7). Altfel spus, cei nviati vor ncepe o viat a noua, fara pacatele din trecut. Asadar, sulurile trebuie sa reprezinte noi cerinte divine. Pentru a trai vesnic, atat supravietuitorii Armaghedonului, cat si cei nviati vor tre bui sa respecte poruncile lui Dumnezeu, inclusiv noile ce1 Pentru mai multe informatii despre Armaghedon, vezi Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 1, paginile 594595, 10371038; cartea Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 3236, si capitolul 20 al cartii Sa ne nchinam singurului Dumnezeu adevarat, toa te publicate de Martorii lui Iehova.

Apendice

215

rinte dezvaluite, probabil, de Iehova pe parcursul celor o mie de ani. Prin urmare, fiecare va fi judecat pe baza fapte lor din timpul Zilei Judecatii. Pe parcursul Zilei Judecatii, miliarde de oameni vor avea pentru prima data ocazia sa nvete despre vointa lui Dum nezeu si sa o nfaptuiasca. Aceasta va presupune o vasta lu crare de instruire. Da, locuitorii lumii vor nvata dreptatea (Isaia 26:9). Insa nu toti vor fi dispusi sa nfaptuiasca voin ta lui Dumnezeu. Iata ce se spune n Isaia 26:10: Daca ierti pe cel rau, el nu nvat a dreptatea, se deda la rau n tara drep tatii si nu cauta maretia DOMNULUI. Acesti oameni rai vor fi distrusi pentru totdeauna pe parcursul Zilei Judecatii. Isaia 65:20. La sfarsitul Zilei Judecatii, supravietuitorii vor fi venit la viat a n sensul deplin al cuvantului prin faptul ca vor fi devenit perfecti (Revelatia 20:5). Astfel, pe parcursul acestei pe rioade de judecata, omenirea va fi readusa la starea initiala de perfectiune (1 Corinteni 15:2428). Apoi va avea loc un test final. Satan va fi eliberat si i se va permite pentru ulti ma oara sa ncerce sa induca n eroare omenirea (Revelatia 20:3, 710). Cei care i se vor mpotrivi vor trai mplinirea de plina a promisiunii biblice: Cei drepti vor stapani pamantul si l vor locui pe vecie (Psalmul 37:29). Intr-adevar, Ziua Ju decatii va fi o binecuvantare pentru toti oamenii fideli!

Anul 1914, un an important n mplinirea profetiilor biblice


C ATIVA cercetatori ai Bibliei au anuntat, cu decenii nainte, ca n anul 1914 aveau sa aiba loc evenimente importante. De spre ce evenimente este vorba si ce dovezi avem ca 1914 a fost ntr-adevar un an important? In Luca 21:24 Isus a spus: Ierusalimul va fi calcat n pi cioare de natiuni pana cand sunt mplinite timpurile fixa te ale natiunilor. Ierusalimul a fost capitala natiunii Israel,

216

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

locul unde domneau regii din dinastia lui David (Psalmul 48:1, 2). Acesti regi se deosebeau de toti ceilalti conducatori, deoarece stateau pe scaunul de domnie al DOMNULUI, ca reprezentanti ai lui Dumnezeu (1 Cronici 29:23). Ierusalimul era, asadar, simbolul domniei lui Iehova. Cand si cum a nceput domnia lui Dumnezeu sa fie calcata n picioare de natiuni? Aceasta s-a ntamplat n 607 .e.n., cand Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni. Scaunul de domnie al lui Iehova a ramas gol, iar linia regala a lui Da vid a fost ntrerupta (2 Imparati 25:126). Avea sa dureze la nesfarsit aceasta situatie? Nu. Profetia lui Ezechiel a spus re feritor la Zedechia, ultimul rege care a domnit n Ierusalim: Scoate turbanul si da jos coroana! . . . Ea nu va mai fi a ni manui, pana va veni cel care are dreptul legal, si lui i-o voi da (Ezechiel 21:26, 27, NW). Cel care are dreptul legal la coroana davidica este Cristos Isus (Luca 1:32, 33). Prin ur-

SAPTE TIMPURI
2 520 de ani
din octombrie 607 .e.n. pana n 31 decembrie 1 .e.n. 607 & .e.n. e.n. )

606 ani si 3 luni

1 913 ani si 9 luni


din 1 ianuarie 1 e.n. pana n octombrie 1914 1914

Ierusalimul va fi calcat n picioare de na tiuni

Va veni cel care are dreptul legal

Apendice

217

mare, perioada n care Ierusalimul avea sa fie calcat n pi cioare trebuia sa se ncheie odata cu ntronarea lui Isus. Cand urma sa aiba loc acest eveniment remarcabil? Isus a aratat ca na tiunile aveau sa domneasca o perioada stabilita. Relatarea din Daniel, capitolul 4, ne ajuta sa calculam durata acestei perioade. Aici se vorbeste despre visul profetic al lui Ne bucadne tar, regele Babilonului. El a vazut un copac foarte nalt care a fost taiat. Trunchiul lui nu putea sa mai creasca deoare ce era legat cu lan turi de fier si de bronz. Un nger a declarat: Sapte timpuri vor trece peste el. Daniel 4:1016. In Biblie, copacii sunt folositi uneori ca simbol al domniei (Ezechiel 17:2224; 31:25). Taierea copacului reprezinta ntreruperea domniei divine exercitate prin regii din Ierusalim. Insa viziunea arata si ca Ierusalimul avea sa fie calcat n pi cioare doar pentru o vreme o perioada de sapte timpuri. Cat urma sa dureze aceasta perioada? Din Revela tia 12:6, 14 reiese ca trei timpuri si jumatate echi valeaza cu o mie doua sute saizeci de zile. Sapte timpuri trebuie sa fie de doua ori mai mult, adica 2 520 de zile. Insa na tiunile nu au ncetat sa calce n picioare domnia lui Dum nezeu dupa numai 2 520 de zile de la caderea Ierusalimului. Este evident ca profe tia se referea la o perioada mult mai lun ga. In armonie cu versetele din Numeri 14:34 si Ezechiel 4:6, care vorbesc despre un an de fiecare zi, putem spune ca cele sapte timpuri aveau sa dureze 2 520 de ani. Perioada de 2 520 de ani a nceput n octombrie 607 .e.n. cand Ierusalimul a fost cucerit de babilonieni, iar regele din linia davidica a fost ndepartat si s-a ncheiat n oc tombrie 1914. Atunci au luat sfarsit timpurile fixate ale na tiunilor, iar Isus Cristos a fost ntronat n cer de Dumnezeu. Psalmul 2:16; Daniel 7:13, 14.1
1 Din octombrie 607 .e.n. pana n octombrie 1 .e.n. sunt 606 ani. Intrucat nu exista anul 0, din octombrie 1 .e.n. pana n octombrie 1914 e.n. sunt 1 914 ani. Adunand 606 cu 1 914 ob tinem 2 520 de ani. In car tile Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor (engl.), la titlul Cronologie, si n Toata Scriptura este inspirata de Dumnezeu si utila, pagina 285 ambele publicate de Martorii lui Iehova , po ti gasi infor ma tii despre caderea Ierusalimului n 607 .e.n.

218

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

Asa cum a prezis Isus, prezenta sa ca Rege ceresc urma sa fie marcata de evenimente mondiale dramatice, precum razboaie, foamete, cutremure si epidemii (Matei 24:38; Luca 21:11). Acestea constituie dovezi convingatoare ca Regatul ce resc al lui Dumnezeu a fost instaurat n 1914, an care a mar cat si nceputul ultimelor zile ale acestui sistem rau de lucruri. 2 Timotei 3:15.

Cine este arhanghelul Mihail?


BIBLIA nu vorbeste de multe ori despre creatura spirituala numita Mihail, nsa de fiecare data cand o face, ne-o pre zinta n plina actiune. In cartea biblica Daniel se spune despre Mihail ca se lupta cu ngerii rai, n scrisoarea lui Iuda, ca are o divergent a cu Satan, iar n cartea Revelatia, ca poarta razboi mpotriva Diavolului si a demonilor sai. Mi hail traieste la naltimea numelui sau, care nseamna Cine este ca Dumnezeu? , sustinand guvernarea lui Iehova si luptand mpotriva dusmanilor lui Dumnezeu. Dar cine este Mihail? Unele persoane sunt cunoscute sub mai multe nume. De exemplu, patriarhul Iacov mai era numit Israel, iar apostolului Petru i se spunea si Simon (Geneza 49:1, 2; Matei 10:2). In mod asemanator, Biblia arata ca Mihail este un alt nume al lui Isus Cristos, nume pe care acesta l-a purtat na inte de-a veni pe pamant si dupa ce s-a naltat la cer. Sa analizam n continuare cateva dovezi biblice care sprijina aceasta idee. Arhanghel. Cuvantul lui Dumnezeu l numeste pe Mi hail arhanghelul, care nseamna capetenie a ngerilor (Iuda 9). Observati ca Mihail este numit arhanghelul, nu arhanghel, ceea ce arata ca exista un singur nger care ocu pa aceasta pozitie. De fapt, termenul arhanghel nu apare n Biblie decat la singular. In plus, n Scripturi pozitia de arhanghel este asociata cu Isus. In 1 Tesaloniceni 4:16 se

Apendice

219

spune referitor la nviatul domn Isus Cristos: Insusi Dom nul va cobor din cer cu un strigat poruncitor, cu glas de arhanghel. Isus are, asadar, glas de arhanghel. Din acest verset reiese ca Isus este arhanghelul Mihail. Comandant al armatei. Potrivit Bibliei, Mihail si nge rii lui s-au luptat cu balaurul . . . si ngerii lui (Revelatia 12:7). Deci, Mihail este Comandantul unei armate de ngeri fideli. Din cartea Revelatia aflam ca si Isus are n subordi ne o armata de ngeri fideli (Revelatia 19:1416). Apostolul Pavel aminteste si el despre Domnul Isus si ngerii sai plini de putere (2 Tesaloniceni 1:7). Prin urmare, Biblia vorbeste despre Mihail si ngerii lui, precum si despre Isus si ngerii sai (Matei 13:41; 16:27; 24:31; 1 Petru 3:22). In trucat nu exista nici o dovada n Cuvantul lui Dumnezeu ca ar exista doua armate de ngeri fideli n cer una con dusa de Mihail si alta, de Isus , este logic sa tragem concluzia ca Mihail este, de fapt, Isus Cristos n pozitie ce reasca.1
1 Pentru mai multe informa tii privitoare la faptul ca Mihail este un alt nume al Fiului lui Dumnezeu, vezi cartea Perspicacitate pentru n telegerea Scripturilor (engl.), volumul 2, paginile 393394, si cartea Sa aducem argumente din Scripturi, paginile 170171, ambele publicate de Martorii lui Iehova.

Ce este Babilonul cel Mare?


CARTEA biblica Revelatia contine multe expresii simbolice (Revelatia 1:1). Ea vorbeste, de exemplu, despre o femeie care are scris pe frunte numele Babilonul cel Mare si care sta pe multimi si natiuni (Revelatia 17:1, 5, 15). Intrucat nici o femeie literala nu poate face acest lucru, Babilonul cel Mare trebuie sa fie simbolic. Ce reprezinta aceasta prosti tuata simbolica? In versetul din Revelatia 17:18 se spune ca aceasta feme ie simbolica este cetatea cea mare care are un regat peste

220

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

regii pamantului. Termenul cetate indica un grup orga nizat. Intrucat cetatea cea mare are autoritate peste regii pamantului, femeia numita Babilonul cel Mare trebuie sa fie o organizatie internationala influenta, un imperiu mon dial. Ce fel de imperiu? Unul religios. Sa observam, n con tinuare, cum ne ajuta alte pasaje din Revelatia sa ajungem la aceasta concluzie. Imperiile pot avea caracter politic, comercial sau religios. Femeia numita Babilonul cel Mare nu este un imperiu po litic, deoarece Cuvantul lui Dumnezeu arata ca regii pa mantului, sau elementele politice ale acestei lumi, au comis fornicatie cu ea. Aceste relatii imorale reprezinta ali antele ncheiate de ea cu conducatorii pamantului si explica motivul pentru care este numita marea prostituata. Revelatia 17:1, 2; Iacov 4:4. Babilonul cel Mare nu poate fi un imperiu comercial deoarece, cand va fi distrus, negustorii . . . pamantului, adica elementele comerciale, l vor jeli. De fapt, se spune ca regii si negustorii vor privi Babilonul cel Mare de la dis tant a (Revelatia 18:3, 9, 10, 1517). Este logic, asadar, sa concluzionam ca Babilonul cel Mare nu este un imperiu politic sau comercial, ci unul religios. Caracterul religios al Babilonului cel Mare mai este con firmat de faptul ca el induce n eroare toate natiunile prin practicile sale spiritiste (Revelatia 18:23). Intrucat toate formele de spiritism au caracter religios si provin de la de moni, Biblia numeste pe buna dreptate Babilonul cel Ma re o locuint a de demoni (Revelatia 18:2; Deuteronomul 18:1012). Despre acest imperiu se mai spune ca se opune religiei adevarate, persecutandu-i pe profeti si pe sfinti (Revelatia 18:24). De fapt, Babilonul cel Mare uraste atat de mult religia adevarata, ncat i persecuta cu cruzime si chiar i omoara pe martorii lui Isus (Revelatia 17:6). In concluzie, aceasta femeie numita Babilonul cel Mare re prezinta imperiul mondial al religiei false, cuprinzand toa te religiile care i se mpotrivesc lui Iehova Dumnezeu.

221

S-a nascut Isus n decembrie?


BIBLIA nu ne spune data nasterii lui Isus. Totusi ne ofera dovezi convingatoare ca Isus nu s-a nascut n luna decembrie. Sa ne gandim cum era vremea n aceasta perioada a anu lui n Betleem, unde s-a nascut Isus. Luna evreiasca chislev (noiembrie/decembrie) era rece si ploioasa. In luna urma toare, tebet (decembrie/ianuarie), se nregistrau cele mai scazute temperaturi din an, iar n regiunile nalte chiar nin gea uneori. Sa vedem ce spune Biblia despre clima din zona Betleemului. Scriitorul biblic Ezra arata si el ca luna chislev era cunos cuta drept o luna rece si ploioasa. Dupa ce mentioneaza ca poporul s-a adunat la Ierusalim n a douazecea zi a lunii a noua [chislev], Ezra spune ca oamenii adunati acolo tre murau din cauza unei ploi torentiale. Iata ce au declarat acestia despre vremea din acea perioada a anului: Acum
In noaptea n care s-a nascut Isus, pastorii erau cu turmele pe camp

222

Ce ne nva ta n realitate Biblia?

este timp ploios si nu se poate sa se stea afara (Ezra 10:9, 13; Ieremia 36:22). Nu e de mirare ca pastorii din aceasta par te a globului nu stateau cu turmele sub cerul liber n luna decembrie! Potrivit Bibliei, n noaptea n care s-a nascut Isus, pasto rii erau cu turmele pe camp. De fapt, scriitorul biblic Luca arata ca atunci n tinutul Betleemului pastorii traiau sub cerul liber si . . . faceau strajile noaptea pe langa turmele lor (Luca 2:812). De aici reiese ca pastorii chiar traiau sub cerul liber, nu doar se plimbau pe afara n timpul zilei. Ei stateau cu turmele lor pe camp si noaptea. Ar fi putut ei trai n Betleem sub cerul liber pe o vreme rece si ploioasa de decembrie? Binenteles ca nu. In concluzie, dovezile arata ca Isus nu s-a nascut n decembrie.1 Cuvantul lui Dumnezeu ne spune cu exactitate cand a murit Isus, nsa ne da doar cateva indicii despre nasterea sa. Acest lucru ne aminteste de urmatoarele cuvinte ale regelui Solomon: Mai mult face un nume bun decat untdelem nul parfumat si ziua mortii decat ziua nasterii (Eclesiastul 7:1). Nu trebuie sa ne surprinda, asadar, ca Scripturile ne ofera numeroase informatii despre ministerul si moartea lui Isus, dar numai cateva detalii referitoare la data naste rii lui.
1 Pentru mai multe informa tii, vezi paginile 334337 ale car tii Sa aducem argumente din Scripturi, publicata de Martorii lui Iehova.

Ar trebui sa tinem sarbatorile?


SARBATORILE religioase si laice populare n multe parti ale globului nu provin din Biblie. Dar care este originea lor? Daca ai posibilitatea sa faci cercetari ntr-o biblioteca, vei vedea ce spun lucrarile de referint a despre sarbatorile bine cunoscute din zona n care locuiesti. Sa luam cateva exem ple.

Apendice

223

Pa stele sarbatorit n cre stinatate. In Noul Testament nu se face nici o mentiune la sarbatorirea Pastelui, se spune n The Encyclopdia Britannica. Atunci cum a nceput sa fie tinuta aceasta sarbatoare? Ea si are originea n nchinarea pagana. Desi se spune ca Pastele se celebreaza n amintirea nvierii lui Isus, obiceiurile legate de aceasta sarbatoare nu sunt crestine. Iata ce scrie The Catholic Encyclopedia despre ndragitul iepure de Paste: Iepurele este un simbol pagan si a fost ntotdeauna un semn al fertilitatii. Anul Nou. Data cand se celebreaza Anul Nou si obiceiu rile legate de aceasta sarbatoare difera de la o tara la alta. Iata ce se spune n The World Book Encyclopedia despre ori ginea Anului Nou: Imparatul roman Iulius Cezar a decis n anul 46 .e.n. ca ziua de 1 ianuarie sa devina cea dintai zi a anului. Romanii i-au dedicat aceasta zi lui Ianus, zeul portilor, al intrarilor si al nceputurilor. Ianuarie provine de la Ianus, care avea doua fete, una ndreptata nainte, iar alta napoi. Asadar, obiceiurile de Anul Nou au la baza tra ditii pagane. Halloween-ul. The Encyclopedia Americana afirma: Ele mente ale obiceiurilor legate de Halloween se regasesc si n ceremoniile druidice [ale preotiei celtice antice] din timpu rile precrestine. Celtii aveau doua divinitati importante: un dumnezeu-soare si un dumnezeu al mortilor . . ., care erau sarbatoriti la 1 noiembrie, nceputul Anului Nou celtic. Sar batoarea mortilor a fost inclusa treptat n ritualurile cresti ne. Alte sarbatori. Ne-ar fi imposibil sa analizam toate sarba torile care se tin n lume. Totusi, sarbatorile care glorifica oameni sau organizatii omenesti nu sunt acceptate de Ie hova (Ieremia 17:57; Faptele 10:25, 26). Nu uita, de aseme nea, ca pentru a stabili daca o sarbatoare religioasa este sau nu aprobata de Dumnezeu trebuie sa analizam originea ei (Isaia 52:11; Revelatia 18:4). Principiile biblice amintite n capitolul 16 te vor ajuta sa ntelegi cum priveste Dumnezeu participarea la sarbatorile cu caracter laic.

Pute ti lua legatura cu Martorii lui Iehova pe site-ul www.jw.org.

Doriti mai multe informatii?