Sunteți pe pagina 1din 46

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICA CRAIOVA

PROIECT ELECTROEROZIUNE

PROFESOR COORDONATOR: MARIA BROJBOIU STUDENT: COLDUSU MARIA

CAPITOLUL 1 PRELUCRAREA PRIN ELECTROEROZIUNE

1.1. Generaliti Prelucrarea prin electroeroziune se bazeaz pe efectele erozive complexe, discontinue i localizate ale unor descrcri electrice prin impuls, amorsate repetat ntre electrodul scul 1 i piesa de prelucrat 2 (fig. 1.1) care sunt conectate la sursa de curent U. Piesa i electrodul scul sunt scufundate n dielectricul 3 i ntre ele exist un spaiu S numit interstiiu de prelucrare n care au loc descrcrile electrice. Acestea conduc la desprinderi de material att din electrodul scul, ct mai ales din pies. Descrcarea electric are mai multe stadii (fig. 1.2): 1 - luminescena (strapungerea mediului dielectric prin Fig. 1.1. Schema de principiu eliberarea unor electroni sau ioni de a prelucrrii prin electroeroziune ctre electrodul scul); 2 - scnteie (formarea canalului de plasm termic); 3 - arc nestaionar (stabilizarea parametrilor U i I); 4 ncheierea ciclului de descrcare. Un ciclu nu dureaz mai mult de 10-1s. n canalele de descrcare se formeaz plasma ( 50000C ) care topete i vaporizeaz rapid materialul piesei, fenomenul petrecndu-se sub forma unor microexplozii care se aud i se vd. Simultan apar i unde de oc mecanice care, mpreun cu gazele care iau natere, deprimeaz canalele de plasm i conduc la apariia unor bule de gaz n interstiiul de lucru. Presiunea n aceste bule este foarte mare, astfel c ea asigur i evacuarea particulelor erodate din microcraterele formate. 1.2. Fenomene fizico mecanice i chimice la prelucrarea prin electroeroziune n interstiiul de lucru au loc microdescrcri electrice care strpung

Fig. 1.2. Stadiile descrcrii electrice

dielectricul 3 dintre electrodul scul 1 i piesa 2 simultan, ntr-o infinitate de puncte, formndu-se microcananlele 4, ntre vrfurile asperitilor, unde rezistena electric este minim (fig. 1.3). Aceste canale au diametre de la civa micrometrii pn la 800...900 m i lungimi de 100...600 m sau chiar de civa milimetrii. n aceste canale se formeaz plasma care topete i vaporizeaz rapid vrfurile asperitilor. Energia electric se transform deci n energie caloric i n energie mecanic, ultima producnd unde de oc care nltur microparticulele erodate. Producerea unei descrcri este urmat de o cretere local a interstiiului, ceea ce determin ca urmatoarele descrcri s se amorseze n noi zone. Temperatura ridicat din canalele ionizate determin fenomene de pirogenare, adic reacii chimice ntre gazele aflate la temperaturi nalte, aceste reacii consumnd 4 16 % din energia impulsurilor. Procesul de piroliz determin depunerea unei pelicule de gaze pe electrodul scul, fapt ce face ca uzura acestuia s fie mai mic. Dac n dielectric se adaug 2% sulf, micarea uzurii electrodului scul ajunge la 40 45 %, datorit ngrorii peliculei Fig. 1.3. Mecanismul fizic al protectoare. Dup cum am menionat, procesul de electroeroziune conduce la apariia unei microparticule care trebuie evacuat rapid din interstiiul de lucru, n caz contrar procesul fiind ncetinit sau chiar ntrerupt complet. Eliminarea lor se face prin undele de oc care apar, prin explozia bulelor de gaz i mai ales datorit circulaiei forate a dielectricului. Presiunea dielectricului nu poate fi ns prea mare, pentru c ar conduce la distrugerea canalelor de ionizare. Fenomene erozive similare cu cele de pe suprafaa piesei de prelucrat apar i pe suprafaa electrodului scul. Pentru o eroziune minim a sa, electrodul scul se conecteaz la polul optim, n funcie de stadiile descrcrii i se execut din materiale cu o bun conductibilitate termic sau cu o temperatur de topire ridicat (Al, Ag, Cr, Cu, Ni, W, Zr, grafit, etc.). Un element care influeneaza direct fenomenele fizico mecanice i chimice care au loc la prelucrarea prin electroeroziune este interstiiul de lucru. El se poate asimila cu o rezisten electric neliniar, iar caracteristica tensiune timp este format din trei pri: 1 poriune cu cdere rapid de tensiune n care se formeaz canale de descrcare t1 = 10 9 10 7 s ; 2 poriune cu o cdere mai lent de tensiune ( t 2 = 100 500s ) ; 3 poriune cu tensiune constant (fig. 1.4). Reglarea interstiiului de lucru dintre electrozi se face n mod automat, el trebuind s fie constant, prelucrrii prin electroeroziune

Fig. 1.4. Caracteristica tensiune timp a interstiiului de lucru

pentru evitarea fenomenului de scurtcircuitare. Aceasta conduce la aparitia unor caviti mult mai mari dect n cazul descrcrilor normale i la rebutarea pieselor. Interstiiul de lucru este mai mare la degroare i mai redus la finisare, n ambele cazuri el trebuind s asigure evacuarea gazelor care apar n timpul prelucrrilor.

1.3. Dielectrici utilizai la prelucrarea prin electroeroziune Un rol important n procesul de prelucrare electroeroziv l are dielectricul utilizat, adic lichidul n care are loc descrcarea electric i circulaia lui, de care depinde n mare msur productivitatea prelucrrii. Circulaia dielectricului asigur ndeprtarea particulelor erodate care ar conduce la scurtcircuitarea interstiiului de lucru. Dielectricul trebuie s ndeplineasc urmatoarele condiii: - s aib rezistena chimic mare la aciunea aerului; - s-i pstreze vscozitatea n timpul prelucrrii; - s aib conductibilitate termic i electric reduse; - s aib temperatura de aprindere peste 40C ; - s se evapore ct mai puin n timpul prelucrrii, iar vaporii s nu fie nocivi; - s fie stabil chimic la descrcri electrice repetate; - s-i pstreze proprietile fizico chimice n timp; - s nu coste mult i s poat fi filtrat i reutilizat. Circulaia sub presiune a dielectricului asigur ndeprtarea particulelor erodate ( p = 0,6...1bar ) . Ca dielectrici pentru prelucrarea prin electroeroziune se utilizeaz apa, uleiurile industriale i petrolul. Cel mai bun dielectric este un amestec de 80% petrol, 18% pcur i 2% pulbere de sulf, iar pentru desfurarea normal i continu a procesului de electroeroziune, dielectricul trebuie curat de reziduuri prin filtrare. Fig. 1.5. Circulaia dielectricului n interstiiul de lucru 1.4. Scule utilizate la prelucrarea prin electroeroziune Prin electroeroziune pot fi prelucrate toate tipurile de materiale bune conductoare de electricitate, fie c sunt moi, fie c sunt dure sau extradure. Ca urmare, alegerea materialului pentru electozii scul se face n funcie de materialul care se prelucreaz, astfel ncat s se obin o uzur minim la o dislocare maxim de material de prelucrat. De asemenea, alegerea materialului electrodului scul se face n funcie de numrul pieselor care se execut. Astfel, n producie de unicate i de serie mic, se alege un material mai ieftin (cupru, alam, grafit), iar pentru producia de serie mare se alege un material mai rezistent, dar mai scump (pulberi sinterizate de cupru grafit, wolfram cupru).

innd seama de materialul din care se confecioneaz electrozii scul, ei se obin prin turnare, deformare plastic la cald sau la rece (matriare, tragere, extrudare i presare), sinterizare din pulberi metalice sau grafit i depuneri galvanice, aducndu-se la forma final prin achiere. Electrodul scul este format dintr-o parte activ care

Fig. 1.6. Forme caracteristice de electrozi-scul particip direct la generarea suprafeei i dintr-o parte auxiliar cu care se fixeaz la maina de prelucrat. n fig. 1.6 se prezint cteva construcii caracteristice de electrozi scul. 1.5. Generatoare de impulsuri folosite la prelucrarea prin electroeroziune Generatorul de impulsuri este partea cea mai important a unei maini de prelucrat prin electroeroziune care asigur reglarea diferitelor regimuri electrice de prelucrare. Ele pot fi cu acumulare de energie (dependente) sau fr acumulare de energie (independente). n fig. 1.7 se prezint scheme de principiu a unui generator cu energie nmagazinat n cmp electric (generator RC). De la o surs de curent continuu U se alimenteaz prin rezistena R un condesator C la bornele cruia se conecteaz electrodul scul i piesa de prelucrat. Condesatorul se ncarc pn la atingerea tensiunii necesare amorsrii descrcrilor, dup care se descarc ntrun timp mult mai scurt, ntre electrodul scul 1 i piesa 2 aflate n dielectricul 3. Puterea instalaiei nu poate depii 1 kW, iar schema prezint urmatoarele dezavantaje: randament sczut i pierderi de energie de 10 20% ; frecvena, durata, amplitudinea i energia impulsului depind de starea fizic a interstiiului de lucru. Generatoarele fr acumulare de energie sau independente se bazeaz fie Fig. 1.7. Schema de principiu a generatorului de impulsuri RC i forma impulsurilor

pe ntreruperea curentului furnizat de o surs de curent continuu, fie pe generarea direct a impulsurilor cu ajutorul mainilor electrice rotative sau a circuitelor cu saturaie magnetic. n fig. 1.8 se prezint schema de principiu a unui generator de impulsuri bazat pe ntreruperea curentului, elementele de comutaie cele mai folosite fiind: - tuburile electronice, n cazul prelucrrii cu scntei de nalt frecven i putere sub 5 kW; - tranzistoarele, n cazul prelucrrii cu descrcri n arc electric de medie i nalt frecven i puteri pn la 25 kW; - tiristoarele, n cazul prelucrrii cu descrcri n arc electric cu frecven medii i joase i puteri pn la 50 kW. Toate aceste generatoare au posibilitatea reglrii frecvenei, duratei impulsurilor i a coeficientului de umplere. Ele sunt alctuite dintr-o surs de curent continuu, o unitate pentru limitarea curentului, un ntreruptor electric i un sistem de comand. Sursa de tensiune a generatorului este un transformator alimentat de la reeaua trifazat, din secundarul cruia se obin att tensiunile de putere, ct i cele de comand. Aceste tensiuni sunt redresate cu redresoare de diferite tipuri.

Fig. 1.8. Schema de principiu a generatorului de impulsuri cu ntreruperea curentului 1.6. Maini de prelucrat prin electroziune 1.6.1. Maina universal de prelucrat prin electroziune 1 batiu; 2 carcas cu echipamente electrice; 3 cap portelectrod scul; 4 electrod scul; 5 cuva cu dielectric; 6 piesa; 7 sanie longitudinal; 8 sanie transversal; I micare de rotaie a electrodului scul; II micarea de avans a electrodului scul; III i IV micri de poziionare a piesei. Schema de principiu a mainii universale de prelucrat prin eroziune este Fig. 1.9. Schema bloc a mainii universale de prelucrat prin electroeroziune

prezentat n fig. 1.10: 1 generator de impulsuri; 2 regulator de avans; 3 electrod scul; 4 piesa de prelucrat; 5 cuva cu dielectric de lucru; 6 rezervor cu dielectric; PH pompa hidraulic; F filtru; 7 radiator de rcire. Regulatorul de avans asigur un interstiiu optim i este alctuit dintrun motor electric de curent continuu i un mecanism care transform micarea de rotaie a motorului ntr-o micare rectilinie alternativ I. Servomecanismul are o construcie simpl, dar nu se poate utiliza dect pentru maini de dimensiuni mici i mijlocii. Pentru maini grele, Fig. 1.10. Schema de principiu a mainii regulatorul de avans este universale de prelucrat prin electroeroziune electrohidraulic, avnd o construcie mai complicat. De asemenea, comanda servomecanismului de avans se poate realiza prin motoare pas cu pas, n acest caz deplasrile fiind foarte precise, putnd atinge civa microni. 1.6.2. Maini pentru tierea materialelor prin electroeroziune Se utilizeaz la debitarea pieselor executate din materiale foarte dure. Dup principiul de lucru sunt: a) Maini pentru tierea metalelor cu electrod scul disc sunt utilizate la debitarea barelor i profilurilor, precum i pentru realizarea unor crescturi de precizie n

Fig. 1.11. Maini pentru tierea materialelor prin electroeroziune

evi, plci, buce elastice, etc. (fig. 1.11, a): 1 dispozitiv portelectrod i de avans; 2, 3 tamburi pentru nfurarea desfurarea srmei electrod; 4, 5 role pentru conducerea srmei electrod; 6 srma electrod; 7 piesa. Discul execut att micarea de rotaie I, ct i avansul vertical II, iar prinderea lui se face similar cu fixarea discurilor abrazive la mainile de rectificat. b) Maini pentru tierea metalelor cu electrod scul band (fig. 1.11, b) utilizeaz ca scul o band metalic i sunt mai rspndite dect cele cu discuri deoarece pot realiza tieturi dup diferite contururi. Benzile au limi de 0,1 0,3 mm cnd sunt din alam i 0,6 1 mm cnd sunt din oel. c) Maini pentru tierea metalelor cu electrod scul srm (fig. 1.11, c) se utilizeaz la tieturi de precizie i la debitarea materialelor metalice deficitare i scumpe, pentru a reduce pierderile de materie prim. Srma electrod are diametre de 0,05 0,5 mm dac este din cupru sau alam i mai mici de 0,1 mm dac este confecionat din wolfram. Ea execut micarea rectilinie I, iar dispozitivul portelectrod, micarea de avans II. 1.6.3. Maini specializate de prelucrat prin electroeroziune a) Maini de rectificat prin electroeroziune se utilizeaz pentru rectificarea

Fig. 12. Rectificarea rotund sau plan a pieselor din materiale extradure rotund sau plan a pieselor din materiale extradure (fig. 1.12): 1 electrod scul; 2 piesa; 3 suportul piesei; 4 dielectric; I, II, III micrile realizate de ctre electrodul scul i piesa de prelucrat. Micrile de rotaie se fac cu turaii sczute (n = 30 350 rot/min), iar electrozii scul se confecioneaz din cupru electrolitic, alam sau grafit. b) Maini de filetat prin electroeroziune se utilizeaz pentru tierea tuturor tipurilor de filete interioare sau exterioare n materiale extradure, cum ar fi carburile metalice (fig. 1.13).

Fig. 1.13. Prelucrarea filetelor prin electroeroziune

a. CLASIFICAREA variantelor procedeului de prelucrare prin eroziune electrica n functie de modul de amorsare i de caracterul descrcrilor electrice n impuls se disting urmtoarele variante de baz ale procedeului de prelucare prin eroziune electric. a1. Prelucrare prin eroziune electric cu descrcri amorsate prin strpungerea unui mediu dielectric, n cadrul cruia se deosebesc: a1.1. Prelcurarea cu descrcri prin scnteie cu durata impulsurilor de current tii = 104...10-7s i coeficientul de umplere Ki < 0,1 ... 0,2. a1.2. Prelucarea cu desccri n arc, n care caz durata impulsurilor tii = 10-1 10-4s i coeficientul de umplere Ki > 0,2: ntre variantele de prelcurare prin descrcri n scnteie i n arc nu exist o demarcatienet, n primul caz descrcrile n impuls ajungnd n stadiul de scnteie sau scnteie-arc,iar n cel de-al doilea pn n stadiul de arc nestationar. a2. Prelucrarea prin eroziune electric prin contact, cu descrcri n arc nestationar amorsate prin ruperea contactelor electrice parcurse de curent, contacte stabilite temporar ntre electrod i obiectul de prelucrat. n acest caz sunt obligatorii exercitarea unei presiunie de contact i asigurarea unei micri relative ntre electrod i obiectul de prelucrat. b. PRELUCRAREA CU DESCRCRI AMORSATE PRIN STRPUNGEREA UNUI DIELECTRIC

b1. Principiul de functionare Electroeroziunea sau eroziunea electric este un procedeu de prelucrare n care materialul ce trebuie ndeprtat de pe obiectul de prelucrat este ndeprtat prin actiunea repetata a unor descrcri electrice. n procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie s fie conductoare electric. Ea este conectat la una din bornele sursei de alimentare, formnd electrodulpiesa. Cealalt borna a sursei de alimentare este conectata la cealalt a bornei de alimentare, numit scul. Cei 2 electrozi sunt cufundati ntr-un mediu electric lichid. ntre cei 2 electrozi se creeaz un cmp electric a crui intensitate crete n timp. Cnd intensitatea cmpului electric atinge o anumit valoare, rigiditatea dielectrica este strpuns ceea ce duce la declanarea unei descrcri electrice nsotit de scntei. Descrcrile electrice sunt localizate n spatiul denumit interstitiu activ delimitat de e lectrodul scul i suprafata piesei de prelucrat. n zona de lucru se dezvolt temperaturi ridicate ntre 20-30 mii gr. K. Aceste descrcri electrice ntre electrod i pies determin un proces elementar de eroziune n formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea i expulzarea local a materialului. Descrcrile prin scntei electrice sunt de scurt durat, producndu-se energii mari pe suprafete foarte mici; s nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de timp. Alegnd n mod corespunztor durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija procesul astfel nct eroziunea s fie maxim la electrodul piesa. Ex: Pt. Impulsuri cu durate de ordinul microsec. i conecterea piesei la anod, eroziunea la piesa poate s ajung la 99,5%. Pe durata descrcrilor electrice n lichidul dielectric au loc procese chimice ireversibilecare conduc la modificarea rigidittii electrice, a spatiului dintre electrozi ceea ce impune circularea fortat a lichidului dielectric n interstitiul activ. b2. Evacuarea produselor erosive Mentinerea prin avansul electrodului, a distantei dintre scul i piesa de prelucrare conduce la copierea formei electrodului n piesa sau la decuparea unor profile complexe cu ajutorul unui electrod filiform. Parametrii care permit controlul cantittii de material erodat sunt: - intensitatea curentului de descrcare; - durata i forma impulsurilor;

- perioada de repetitie a impulsurilor; - lichidul dielectric(ulei de transformator, petrol, apa deionizat, alcool); - materialul electrodului scul. Se utilizeaz pentru aceti electrozi: cupru electrolitic, aliaje Cu-Cr, aliaje Cugrafit. Prelucrarea prin electroeroziune este aplicat la: stante, matrite, pt. prelucrarea pieselor dure i extradure. OBS! Materialele prelucrate prin electroeroziune nu sunt influentate de tensiuni interne.Se evit deformarea piesei n timpul prelucrrii. Schema unei maini de prelucrat cu descrcri amorsate prin strpungerea unui mediu dielectric este prezentat principal n fig.1. Obiectul prelucrrii i eletrodul se conecteaz la ieirea unui generator de impulsuri de tensiune. ntre suprafetele n interactiune exist un interstitiu (cca 0,01 ... 0,5 mm) ocupat de un mediu dielectric. Pentru amorsarea descrcrilor se impune corelarea mrimii interstitiului i a rigidittii dielectrice a mediului cu tensiune de mers n gol a generatorului. Fiecare descrcare se amorseaz n locul unde conditiile sunt cele mai favorabile i anume la valoarea minim a interstitiului real. Descrcrile eletrice n impuls sunt nsotite de efecte erozive la obiectul prelucrrii i la electrod. Pentru ca eficienta eroziv s fie ct mai ridicat, mediul dielectric trebuie s aib astfel de proprietti ca s realizeze att concentrarea i localizarea descrcrilor, ct i rcirea eficient a electrozilor. Producerea unei descrcri este urmat de o cretere local a interstitiului, ceea ce determin ca urmtoarele s se amorseze n noi zone. n acest mod ele parcurg n mod succesiv ntreaga suprafat de interactiune, rezultnd o cretere treptat a distantei dintre electrozi pn la mrimi care nu mai permit amorsarea de noi descrcri. Pentru continuarea procesului se impune reducerea interstitiului la valori care s permit amorsarea, operatie care se efectueaz n mod continuu prin intermediul unui sistem de reglare automat a avansului.

Ca urmare a descrcrilor n impuls repetate, produsele eroziunii se aglomereaz n spatiul dintre suprafetele n interactiune. Aceasta poate s conduc la aparitia de zone cu

conductivitate permanent, caz n care nu mai apar descrcri prin strpungere i prelevarea nu mai poate fi localizat. Din acest motiv, particulele de metal prelevat trebuie ndeprtate din interstitiu. n acest proces un rol determinant l au propriettile hidrodinamice ale mediului dielectric. Se utilizeaz frecvent lichide dielectrice (petrol, ulei, motorin), iar n cazuri speciale, ap distilat sau gaze sub presiune. Restabilirea continu a propriettilor mediului se realizeaz cu ajutorul unei instalatii de recirculare, filtrare i rcire. b3. Mainile de electroeroziune Exist dou tipuri de maini de electroeroziune: b3.1 Maini de electroeroziune cu electrod masiv (DIE SINKING). B3.2 Maini de electroeroziune cu fir (WIRE cutting); c. ELECTROEROZIUNE CU ELECTROD MASIV - Mainile de electroeroziune cu electrod masiv reproduc n piesa metalic forma geometric a sculei, numit electrod; - Matritele de injectie pentru piese din mase plastice sunt obtinute n special prin electroeroziune cu electrod masiv; - Forma electrodului este identic cu a piesei care se va obtine; - n zona de lucru a mainii, fiecare descrcare electric creeaz un crater n piesa (material ndeprtat) i o uzur asupra electrodului; - Nu exist niciodat contact mecanic ntre electrod i pies; - Electrodul este confectionat n mod frecvent din cupru sau grafit; - Mainile de electroeroziune cu electrod masiv sunt capabile de micri n 4 axe, respectiv electrodul poate avea deplasri pe axele: X, Y, Z i rotire pe C, n jurul axei proprii; - Piesa rmne fixa n timpul prelucrrii, solidar cu tancul de lucru al mainii.

d. ELECTROEROZIUNE CU FIR - Mainile de electroeroziune cu fir folosesc o srma (electrod) pentru a tia un contur dorit (programat) ntr-o pies metalic; - Se obtin precizii deosebite folosind mainile de electroeroziune cu fir n tierea matritelor sau poansoanelor, putndu-se obtine ajustaje foarte precise doar prin taiere; - Tierea se face n pies, fiind necesar practicarea unei guri de plecare (pentru introducerea firului) sau plecarea dintr-o margine; - n zona de lucru, fiecare descrcare produce un crater n piesa (material nlturat) i o uzur a sculei (electrodului), n cazul de fat n fir; - Firul poate fi nclinat, fcnd posibile tieri nclinate sau profile diferite n planul de sus fat de planul de jos al piesei; - Firul nu intra niciodat n contact cu piesa; - Firul (srma) uzual este din alama sau cupru, cu diametrul ntre 0.02 i 0.3 mm; - Mainile de electroeroziune cu fir sunt maini capabile de micri n 5 axe (capul inferior: 2 axe, X si Y iar capul superior: 3 axe, U,V i Z). - Piesa rmne fixa n timpul prelucrrii, solidara cu masa mainii, care este decupat, ca o ram, pentru a da posibilitatea firului s se deplaseze n conturul acesteia.

e. APLICATII INDUSTRIALE ALE ELCTROEROZIUNII Dezvoltarea tehnicilor de prelucrare prin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce n ce mai performante. Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrrile efectuate prin procedee clasice: gurire, debitare, filetare, rectificare. Principalele aplicatii: - fabricarea sculelor, SDV, matritelor, stantelor; - realizarea de guri i microguri, forme i profile; - realizarea suprafetelor de forme complicate; - prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicat; - scoaterea sculelor rupte. n industria electrotehnic se execut matrite pentru ambutisare, stantare; - durificare a suprafetelor; - tierea electroeroziv pentru materiale dure, extradure.

CAPITOLUL 2 PROIECTARE GENERATOARE DE IMPULSURI RC SI RLC

Generatorul are urmatoarele date: tensiunea de alimentare U = 300 , curentul prin circuitul de incarcare I=60, tensiunea de initiere a descarcarii intre electrod si piesa Ui,=280 curentul maxim in circuitul de descarcare imax= 225 inductivitatea parazit a circuitului de descrcare L p = 1.35H Sa se determine: Timpul de initiere al descarcarii ti Energia acumulata in condensator W Frecventa impulsurilor de curent pe spatiul de descarcare f Randamentul de prelucrare Productivitatea prelucrarii, considerand un coeficient de prelucrare de 0.85 Pentru un timp de initiere al descarcarii altul decat cel calculat la generatorul RC sa se calculeze tensiunea de initiere a descarcarii, energia si frecventa de repetitia a impulsurilor. Pentru o frecvena a impulsurilor f = .. KHz (mai mare decat cea calculata) s se determine valoarea tensiunii de iniiere a descrcrii U i i valoarea maxim a curentului de descrcare i max . Cunoscnd valorile U i i i max s se analizeze influena valorii rezistenei R respectiv a capacitii C asupra valorii frecvenei de repetiie a impulsurilor. Sa se compare perrfomantele celor doua generatore (ti , f, Vp) S se realizeze programe de calcul n Matlab. Programele vor fi realizate ntro manier interactiv ce s permit introducerea datelor iniiale de la tastatur.

GENERATOR RC Schema de principiu si formele de unda a unui generator de impulsuri RC sunt prezentate in Fig.1.

Fig.1 Tensiunea si curentul de descarcare pentru generatorul RC cu datele nominale de mai sus arata asfel:

a) Pentru a determina timpul de initiere a descarcari formula: t i = ln

ti

se foloseste urmatoarea

U (1) U Ui Pentru a putea aplica formula trebuie sa cunoastem constanta de timp a circuitului care se afla cu formula urmatoare: = R C (2) Rezistenta o aflam aplicand teorema lui Kirchoff: U R= =5 I Capacitatea C se afla cu urmatoarea formula: 2 Li imax C= = 0.87 F u i2 Revenim in formula (2) si aflam constanta de timp a circuitului = R C = 8.71 * 10 7 Apoi revenim in formula (1) ai aflam timpul de initiere a descarcari U t i = ln = 11.80 10 -6 s U Ui b)Energia acumulata in condensator are urmatoarea expresie C U 2 W = = 0.03J 2 c)Pentru a calcula frecventa este nevoie sa calculam timpul inei perioade si din fig.1 rezulta ca timpul unei perioade este: T = ti + 2 t d (3) Timpul de initiere a descarcari este calculat la punctul adeci trebuie sa calculam 2 t d cu urmatoarea formula: 2 t d = 2 Li C = 6.81 10 -6 s Inlocuim in formula (3) si obtinem: T = 18.62 10 -6 s Deci frecventa este 1 f = = 53.70kHz T d)Randamentul de prelucrare are urmatoarea formula W max = i (4) W Adica raportul dintre energia calculata in functie de tensiunea de initiere a descarcari si energia calculata in functie de tensiunea de alimentare Energia calculata in functie de tensiunea de initiere a descarcari este urmatoarea

C U i Wi = = 0.0342J 2 Revenim in (4) si obtinem W max = i = 0.8711 W Deci instalatia are un randament destul de bun. e)Productivitatea prelucrari considerand un coeficient de prelucrare de 0.85 Se calculeaza cu urmatoarea formula: V p = k p Wi f d = 8522 Rezulta un volum de prelucrare destul de bun. f) Consideram un timp de initiere a descarcarilor de 10 secunde Tensiunea de initiere a descarcarilor se calculeaza cu urmatoarea formula:

U i2 = U (

U 2.71
ti

) = 300V

Energia de initiere a descarcarii se calculeaza aplicand urmatoarea formula:

C U i22 Wi 2 = = 0.0392J 2
Frecventa de repetitie a impulsurilor este: 1 f = = 0.1000Hz ti + 2 t d g)Pentru o frecventa de 30kHz adica mai mare decat cea calculata se calculeaza tensiunea de initiere a descarcari.Pentru a calcula aceasta tensiune se calculeaza timpul de initiere a descarcarilor pentru frecventa de 50KHz cu ajutorul urmatoareai formule:

ti3 =

1 2 t d = 26.51s f U 2.71
ti 3

Se inlocuieste in formula urmatoare timpul de initiere a descarcarilor pentru frecventa de 50KHz si se afla tensiunea de initiere a descarcarii pentru aceasta frecventa:

U i3 = U (

) = 300V

Valoarea maxima a curentului de descarcare la frecventa de 50KHz se calculeaza cu formula: C i max = (U i 3 U a ) = 220.98A Li h)Daca valoarea rezistentei R respectiv valoarea capacitate C ar creste , analizand graficul de mai jos pentru diferite valori ale capacitati rezulta ca curentul maxim creste odata cu capacitatea.Tensiunea de initiere a descarcari nu depinde nici de rezistenta nici de capacitate. Exemplu calcule:

Exemplul 1: R=4.8 C=12.69 F Ui=159.73 Imax=373.65 Exemplul 2: R=4.8 C=126.91 F Ui=159.73 Imax=1181.16 Exemplul 3: R=100 C=126.91 F Ui=159.73 Imax=1181.16 Programul de calcul pentru exemple se gaseste in anexa 3 Daca capacitatea si rezistenta ar creste analizand exemplele de mai jos observam ca atat timpul de descarcare cat si timpul de initiere a descarcari cresc odata cu cresterea rezistentei si capacitati dar frecventa scade odata cu cresterea lor. Exemplul 1 de calcul: R=10 C=12.69 F ti=244.3 s td=32.82 s f=3.60 kHz Exemplul 2 de calcul: R=12 C=12.69 F ti=203.2 s td=32.82 s f=3.06 kHz

Exemplul 3 de calcul: R=12 C=22.69 F ti=524.2 s td=43.88 s f=1.76 kHz Programul de calcul pentru exemple se gaseste in anexa 3. Programul de calcul pentru generatorul RC se gaseste in anexa 1.

GENERATOR RLC Schema de principiu si formele de unda a unui generator de impulsuri RLC sunt prezentate in Fig.2.

Fig.2. Calculam pentru acest tip de generator timpul de initiere a descarcari. Pentru a putea calcula acest timp folosim urmatoarea formula care exprima variatia tensiuni prin circuitul RLC: u c (t ) = U [1 e t (cos 1 t sin 1t )] 1

Pentru a determina timpul de initiere a descarcari se ia valoarea tensiuni de initiere a descarcari din datele nominale si se obtine o valoare a timpului de initiere a descarcari. Graficul tensiuni prin generator arata asfel:

Se observa in grafic ca tensiunea oscileaza pana sa se stabilizeze si atinge un maxim de 370V si tinde sa se stabilizeze la 280V . Dar conform datelor nominale tensiunea la care se initiaza descarcarea este de 280V iar in momentul in care atinge 280V se descarca si tensiunea porneste din nou din zero ca in figura 2. In figura de mai sus este vizualizata tensiunea prin circuit daca aceasta nu s-ar descarca pe piesa de prelucrat. Asadar timpul de initiere a descarcari corespunzator tensiuni de 280V este: t i = 3.73s Deci performantele generatorului RLC aproape ca s-au dublat fata de RC deoarece timpul de initiere a descarcarilor a scazut la jumatate. Timpul de descarcare se calculeaza la fel ca la generatorul RC si este : 2 t d = 2 Li C = 6.81 10 -6 s Se calculeaza timpul unei perioade: T = t i + 2 t d = 10.55s Dupa cum se observa scade si timpul unei perioade deci in consecinta frecventa va creste si va fii egala cu:

1 = 94.75kHz T Daca am lua in considerare tensiunea de initiere maxima 374.30V putem calcula energia maxima acumulata in condensator: 2 C U i Wi = = 0.0611J 2 Se observa o energie mai mare acumulata in condensator datorita inductivitati L. Curentul maxim este: C i max = (U i U a ) = 288.68A Li Curentul aproape s-a dublat fata de generatorul RC. Se calculeaza randamentul de prelucrare W max = i = 19.45 W Se observa o crestere semnificativa a randamentului de aproape 20 de ori decat la generaturul RC Calculam productivitatea prelucrari: V p = k p Wi f d = 15230 f = Productivitatea creste si ea de doua ori ce a ce scoate in evidenta ca un generator de impulsuri de tip RLC este mai bun mai fiabil si ofera un randament mai mare in prelucrarea materialelor prin electroeroziune Programul de calcul pentru generatorul RC se gaseste in anexa 2.

CAPITOLUL 3 Echipamente de prelucrare prin electroeroziune

Exemple de maini cu prelucrare numeric prin electroeroziune: Seria HCD - masini de electroeroziune cu electrod masiv, de uz general

Fig 3.1: HCD500K

Fig 3.2: HCD1250K

- Controller cu calculator industrial si sisteme PLC modulare, fiecare cu microprocesor propriu, pentru a asigura control in timp real, stabilitate in prelucrare si rugozitate sub-micronica - Algoritmi de comanda robusta, sub-optimala, bazati pe logica fuzzy - 4 axe comandate numeric, din care 3 (X, Y, Z) cu interpolare simultana pentru seria K - Comanda prin coduri ISO G - Alternativa de cost scazut: seria ZK, la care actionarea pe axele X si Y se face manual prin feedback vizual de la afisorul de cota, si numai coborarea electrodului si descarcarea sunt controlate numeric (masina semi-automata, ZNC). Parametrii geometrici ai celor doua serii sunt identici. - Interpolare liniara, circulara si helicoidala, functii de avans rapid si touch-sense

- Platforma software bazata p sistem de operare Windows, cu interfata utilizator simpla si intuitive Tabelul 3.1 Model Dimensiu ni masa (mm) Incarcare masa (kg) Cursa pe axa X (mm) Cursa pe axa Y (mm) Cursa pe axa Z (mm) Precizie totala in prelucrare (mm) Greutate masina (kg) Dimensiu ni exterioare (cm) HCD300 K 630 x 320 300 200 320 250 0.014 HCD400 K 630 x 400 400 400 300 320 0.014 HCD500 K 800 x 500 700 550 400 320 0.014 HCD630 K 1000 x 630 1500 630 500 400 0.02 HCD800 K 1250 x 800 3000 800 630 450 0.024 HCD1250 K 2000 x 1250 12000 1250 900 600 0.031

2600 139 x 138 x 243

3200 158 x 144 x 255

6400 170 x 156 x 270

7500 233 x 219 x 300

9400 284 x 268 x 317

18900 495 x 407 x 372

Seria AF - masini de electroeroziune cu electrod masiv, de nalt precizie

Fig 3.3: AF1100

Fig 3.4: AF2000

AF1100 si AF2000 sunt masini de electroeroziune cu electrod masiv, cu comanda prin calculator de proces care poate controla pana la 4 axe (X, Y, Z si C - platou orizontal rotativ, optional), toate 4 cu interpolare simultana. Precizia de pozitionare pe fiecare axa este de 0.001 mm. Masinile sunt disponibile cu o larga varietate de accesorii precum: cap orbital, module amplificatoare de curent de descarcare, schimbatoare de electrozi cu magazie liniara si diferite tipuri de mandrine pentru electrod. Tehnologia standard de prelucrare este cupru / grafit - otel sau cupru / tungsten carbid.

Tabelul 3.2 Parametru Dimensiunile exterioare ale masinii Greutatea masinii (fara dielectric) Dimensiuni masa de lucru Curse pe axe X x Y x Z Dimensiunile rezervorului de dielectric Greutatea maxima a electrodului Dimensiuni maxime ale piesei de prelucrat Greutatea maxima a piesei de prelucrat Curentul maxim de prelucrare Viteza maxima de prelucrare Unitate cm kg mm mm mm kg mm kg A mm3 / min. AF1100 AF2000 165 x 150 x 205 x 246 x 238 198 1800 2500 600 x 400 800 x 550 380 x 250 x 250 600 x 400 x 350 1050 x 620 x 1430 x 800 x 380 500 70 100 800 x 500 x 320 1100 x 600 x 400 1000 2000 50 380 100 650

Cea mai buna rugozitate a suprafetei prelucrate

mm

0.0002

0.0002

Exemple de maini: Seria DK77F - masini de electroeroziune cu fir cu 3 axe

Fig 3.6 CNC seria DK77F pe CNC seria DK77F

Fig 3.7 Piese executate

Mainile din seria DK77F (practic fr capabilitate de nclinare a firului) constituie soluia cea mai eficient din punct de vedere al costurilor, exportat de Shenzhen Orient n Europa ncepand cu anul 2001, fiind rezultate ale modernizarii unui design destinat iniial exclusiv pietei chineze. Sunt caracterizate printr-un unghi vertical al firului de maximum 3 grade i o grosime maxima a piesei de 400 mm, poluare fonic minima i protecie la praf. Mainile sunt certificate ISO9001 i sunt livrabile cu certificat de calitate la solicitarea clientului. Precizia de poziionare este de 0.005 mm, iar acuratetea total de prelucrare (data i de uzura firului de molibden recirculabil) este de 00.012 mm. Tabelul 3.3 Model DK7732F DK7740F DK7750F DK7763F Dimensiuni masa (mm) 360 x 610 460 x 690 540 x 890 650 x 1030 Curse X, Y masa (mm) 320 x 400 400 x 500 500 x 630 630 x 800 Sarcina maxima masa (kg) 350 500 800 1000 Greutate masina (kg) 1500 1600 2400 2850 Dimensiuni exterioare (cm) 129 x 122 x 170 165 x 129 x 180 177 x 173 x 190 215 x 199 x 200

Seria DK77ZC - masini de electroeroziune cu fir cu 5 axe

Fig 3.8 CNC seria DK77ZC

Fig 3.8 Prelucrarea cu CNC seriaDK77ZC

Masinile din seria DK77ZC (cu axe suplimentare U si V la capatul superior al firului, actionate de motoare pas-cu-pas, si capabilitate de inclinare a firului de 30 sau 60 grade) sunt rezultate din extinderea seriei DK77F la aplicatii din domeniul militar care au solicitat prelucrarea de piese cu sectiuni diferite superioara si inferioara. Grosimea maxima a piesei de prelucrat este de 400 mm, iar solutia constructiva si precizia de pozitionare sunt aceleasi ca la seria DK77F. Fabel 3.4 Model DK7732ZC DK7740ZC DK7750ZC DK7763ZC DK7780ZC DK77100ZC Dimensiuni masa (mm) 360 x 610 460 x 690 540 x 890 650 x 1030 820 x 1300 1010 x 1500 Curse X, Y masa (mm) 320 x 400 400 x 500 500 x 630 630 x 800 800 x 1000 1000 x 1200 Sarcina max. masa (kg) 350 500 800 1000 1200 1600 Greutate masina (kg) 1450 1600 2350 2850 5600 6800 Dimensiuni exterioare (cm) 129 x 122 x 150 165 x 129 x 160 177 x 173 x 170 215 x 199 x 180 290 x 280 x 250 330 x 327 x 350

Caracteristicile blocului de comanda CNC pentru ambele serii, HCD i DK77F Comanda cu calculator de proces IBM PC586, PLC dedicat pe ISA, placa de actionare, placa de forta - Monitor de 15"/17", tastatura si mouse - Interfata utilizator grafica simpla si intuitiva, include software de desen 2D si profil unghi fir - Sistem biprocesor care permite programarea in timpul functionarii - Osciloscop digital cu vizualizarea si reglarea formei de unda de descarcare - Sunt reglabile: factorul de umplere si latimea pulsului de descarcare, curentul maxim de iesire - Vizualizare in timp real a executiei profilului de taiere - Conversia de date din formate CAD conventionale in CAM propriu; masina taie dupa desen CAD, nu este necesara conversia in coduri ISO (CAM extern); poate utiliza si coduri ISO G - Memoria nevolatila pastreaza toate datele (programul) la caderea tensiunii de alimentare

Uranus- Maini de electroeroziune cu fir


Seria DK este o familie de maini de electroeroziune cu fir, cu comand numeric, de mare vitez, caracterizate printr-un raport excepional calitate/pre. Ele sunt fie cu 3 axe standard (X, Y, Z), fie, opional, cu 5 axe (unde duza superioar a firului se poate mica independent pe axele suplimentare U i V paralele cu axele X i Y ale mesei), putnd astfel nclina firul de eroziune cu pn la 60 de grade. Mainile pot tia o grosime maxim de material de 500 mm, cu o precizie de poziionare de 0.005 mm i o acuratee total a tierii (determinat i de uzura firului) de 0.015 mm n 3 axe i 0.040 mm n 5 axe. Lichidul de funcionare este o soluie de rin de deionizare dizolvat n apa rece. Controlul numeric este asigurat de un calculator de proces industrial echipat cu sistem CAD i postprocesor propriu, care efectueaz reglarea de poziie n timp real pe maximum 4 axe cu interpolare simultan (axa Z este ntotdeauna manual) i controlul unui generator de descrcare. Acionrile standard sunt prin motoare pas cu pas cu 10 poli , dar este disponibil opional i varianta controlului n bucl nchis cu servomotoare de c.a. . Alte accesorii opionale cuprind sistem de msur cu afior de cota, motor de ridicare-coborre (cu comand manual) pentru axa Z sau blocuri specializate pentru tiere n aluminiu.

Figura 3.9

Figura 3.10

Caracteristici principale ale blocului CNC


- PC industrial : Pentium 4, 1GB RAM, hard disk 160GB, USB si Ethernet, ruland Windows XP. Afisaj pe monitor color TFT LCD de 15". Placa de control pe PCI. Electronica de forta externa, in dulapul electric. - CNC cu auto-programare si functie de control a pana la 4 axe cu interpolare simultana - Interfata grafica simpla si usor de invatat, cu soft de desen si calculul profilului unghiular al firului - Software-ul de comanda BMXP are in spate o baza de date de mari dimensiuni, care include setari de parametri pentru utilizarea cu diverse materiale / conditii de lucru. Utilizatorul isi poate alege setarile pe care le considera cele mai apropiate, sau isi poate defini parametrii proprii de lucru. - Vizualizare in timp real a formei de unda de descarcare si a profilului de taiere - Conversie de date din formate conventionale CAD in CAM propriu : masina poate taia dupa un desen CAD introdus, nefiind necesara conversia externa la coduri ISO-G. Functioneaza si direct cu coduri ISO-G. - Memorie nevolatila pentru stocarea programelor si parametrilor la caderea tensiunii de alimentare. - Parametrii pulsului de descarcare sunt controlati permanent (si adaptiv) de catre software, ceea ce imbunatateste performantele de taiere fara blocarea sau ruperea firului si rugozitatea suprafetei rezultate.

Model DK7725 DK7732 DK7740 DK7750 DK7763 DK7780 DK77100

Dimensiunile mesei (mm) 380 x 525 415 x 635 500 x 785 600 x 900 660 x 1100 820 x 1400 1090 x 1600

Curse pe axe X x Y (mm) 250 x 300 320 x 400 400 x 500 500 x 630 630 x 800 800 x 1000 1000 x 1200

Sarcina maxim pe mas (kg) 300 400 500 800 3000 5000 5000

Greutate masina (kg) 1600 1700 2000 2300 4500 6700 7000

Uranus-Maini de electroeroziune cu electrod masiv


Seria "EDM" de maini de electroeroziune cu electrod masiv, de precizie, este utilizat n realizarea de caviti prin descrcare electric , n special n matrierie, i ofer att o gama de nalt precizie, complet automat , cu control numeric , ct i o gama economic , de nalt fiabilitate, de maini semi-automate: - familia CNC, cu PC industrial asigurnd controlul a 3 axe cu interpolare simultan

- familia ZNC, cu control manual pentru axele X i Y (prin feedback vizual de la afiorul de cota) i control numeric al coborrii electrodului (Z) i descrcrii electrice. Acionrile pentru ambele familii sunt servomotoare de c.c cu control PWM n bucl nchis. La ambele familii sunt disponibile ca accesorii opionale capul orbital i masa magnetic.

Figura 3.11

Figura 3.12

Caracteristici ale blocului de comand CNC


- PC industrial cu monitor LCD de 15" si port USB - 3 axe cu interpolare simultana, precizia numerica a pozitionarii fiind de 0.001mm - X, Y, Z au zero absolut - Mod de operare manual si automat - Setare de la tastatura a parametrilor (adancimea de prelucrare, latimea si pauza pulsurilor, curentul de descarcare, inaltimea electrodului, etc.) - Functii de stocare in memoria nevolatila la caderea tensiunii de alimentare si de compensare a jocului de intoarcere - Functii de tangentare si de gasire a centrului (functii de contact electric) - Functia de calcul si executie a drumului inapoi - Utilizeaza direct coduri ISO-G

Figura 3.13

Caracteristici ale blocului de comanda ZNC


- Detectie automata a depunerii de carbon, pentru a preveni distrugerea piesei. - Control sincron al descarcarii. - Pulsuri de iesire "square wave", cu echirepartitie a energiei. - Precizia de reglare a inaltei tensiuni este de 20%. - Circuite/seturi de parametri diferite pentru electrod de cupru . - Parametrii de descarcare pot fi editati manual si exista si combinatii presetate pentru prelucrare rapida, medie, fina si superfina. - Control super-precis de pozitie pe axa Z, repetabilitate la nivel de microni . - Sistem complex de protectie si auto-diagnoza .

Figura 3.6 Model CNC Model ZNC Dimensiunile mesei (mm) Sarcina maxima (kg) Cursa pe X (mm) Cursa pe Y (mm) Cursa pe Z (mm) Precizie globala (mm) Greutatea masinii (kg) EDM450CNC EDM540CNC EDM650CNC EDM850CNC EDM350ZNC EDM450ZNC EDM540ZNC EDM650ZNC 600 x 350 700 x 400 800 x 500 1100 x 650 900 x 600 300 350 350 180+(180) 0.01 1200 600 450 350 200+(200) 0.005/0.01 1800 1300 500 400 200+(300) 0.005/0.01 2200 2800 650 550 300+(300) 0.005/0.01 3500 2500 800 500 370 0.005 3500

Uranus-Maini de gurit prin electroeroziune Maini de electroeroziune pentru gurire cu 3 i 4 axe.


Mainile cu electrod pentru gurire n coordonate sunt utilizate n (micro)gurire de materiale precum oeluri noxidabile, oeluri calite, cupru, aluminiu, carbid i alte aliaje. Aceste maini cu electrod tubular pot produce guri cu diametrul ntre 0,3 i 3 mm i raport adncime/diametru 300:1 sau chiar mai mare, opernd fr nici o problem pe suprafee oblice sau curbate. Viteza de gurire uzuala este ntre 30 i 60 mm/min. i folosesc apa deionizat ca dielectric. DB703 Specificatiile masinii - Dimensiunile mesei de lucru : 436 x 316 mm - Cursele mesei de lucru : 400 x 300 mm - Sarcina maxima pe masa : 200 Kg - Diametrul electrodului : 0.3-3.0 mm - Capacitate rezervor dielectric : 25 L - Greutatea masinii : 600 Kg - Dimensiunile masinii : 1060 x 750 x 1700 mm - Comanda ZNC : numeric pe axa Z, manual pe X si Y Parametri globali - Adancimea de gaurire : 0 - 300 mm - Cursa pe axa Z : 270 + (300 electrod) mm - Viteza maxima de gaurire : 60 mm2/min - Curentul maxim de descarcare : 30 A - Consum maxim : 3.5 KVA - Functie de programare a adancimii - Actionarea pe axa Z : servomotor

Figura 3.14 BMD703 Machine Specifications:

- Dimensiunile mesei de lucru : 470 x 360 mm - Cursele mesei de lucru : 400 x 320 mm - Sarcina maxima pe masa : 300 Kg - Diametrul electrodului : 0.2-3.0 mm - Capacitate rezervor dielectric : 30 L - Greutatea masinii : 700 Kg - Dimensiunile masinii : 1120 x 1005 x 1915 mm - Comanda ZNC : numeric pe axa Z, manual pe X si Y Parametri globali: - Adancimea de gaurire : 0 - 300 mm - Cursa pe axa Z : 270 + (300 electrod) mm - Viteza maxima de gaurire : 60 mm2/min - Curentul maxim de descarcare : 30 A - Consum maxim : 3.5 KVA - Functie de programare a adancimii - Actionarea pe axa Z : servomotor

Figura 3.15

BMD703CNC - Identica parametric cu masina ZNC BMD703 - Standard : 3 axe cu interpolare simultana : X, Y, Z - Optional : a 4-a axa CNC (interpolata simultan cu X, Y, Z) : masa rotativa - Precizie a controlului numeric de 0.001 mm - Centrala de ungere si roata de mana - Interfata grafica utilizator: pozitionare gauri, editare parametri - O gama larga de sisteme de protectie si auto-diagnoza

Parametri globali: - Adancimea de gaurire : 0 - 300 mm - Cursa pe axa Z : 270 + (300 electrod) mm - Viteza maxima de gaurire : 60 mm2/min - Curentul maxim de descarcare : 30 A - Consum maxim : 3.5 KVA - Functie de programare a adancimii - Actionarea pe axa Z : servomotor

Figura 3.16

TERMINOLOGIE SPECIFICA Agentul eroziv= este descrcarea electric prin impuls Erosive agent= electric discharge pulse is Amorsare= a pregti i provoca un fenomen printr-o aciune exterioar Priming= prepare and cause a phenomenon through external action Anod= electrod pozitiv al unei pile electrice, al unui aparat de electroliz Anode= positive electrode of an electric cell , an electrolysis device Arc electric= este o descrcare electric n gaze sau vapori, autonom Electric arc= is an electric discharge in gases or vapors , autonomous Bobin = Ansamblu de spire format prin nfurarea n serie a unuia sau a mai multor conductoare electrice Bobbin= Assembly formed by winding turns in series of one or more electrical conductors Catod= Electrod prin care iese curentul electric continuu de conducie dintr-o baie de electroliz, la polul negativ al sursei Cathode= Electrode through which electric current comes from a continuous conductive electrolytic bath , the negative pole of the Conductibilitate electric= este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a permite transportul sarcinilor electrice atunci cnd este plasat ntr-un cmp electric Electrical conductivity= is the physical size that characterize a material's ability to allow the transport of electric charge when placed in an electric field Conductibilitate termic= este mrimea fizic prin care se caracterizeaz capacitatea unui material de a transmite cldura atunci cnd este supus unei diferene de temperatur. Thermal conductivity= is the physical size that characterize the ability of a material to transmit heat when subjected to temperature differences Condensator = Sistem de dou conductoare separate printr-un mediu izolant sau prin vid, servind la acumularea de electricitate static. Capacitor= System of two conductors separated by insulation or vacuum environment , serving the accumulation of static electricity Curent electric = reprezint deplasarea dirijat a sarcinilor electrice Electricity = is directed movement of electric charges Debitare = a furniza o cantitate de fluid, de material pulverulent, de energie Debiting = providing a quantity of fluid , powdery material , energy Dielectric = care izoleaz din punct de vedere electric Dielectric = that isolates in terms of electric Diod = Element al unui circuit electric cu doi electrozi, care are o rezisten mic fa de un sens de trecere a curentului electric i foarte mare fa de sensul opus; tub electronic care are doi electrozi Diode= Element of a circuit with two electrodes , which has a low resistance to sense the movement of electricity and high to the opposite ; tube having two electrodes Electroliz = descompunere a unui electrolit cu ajutorul curentului electric Electrolysis = decomposition of an electrolyte with an electrical current

Electroeroziune = Fenomenul de electroeroziune consta in dislocarea de materie din doua obiecte, conductoare electric, aflate la o distanta "GAP" unul de altul si intre care exista o diferenta de potential electric "V Electroeroziune =The phenomenon of electro material dislocation consists of two objects , electrical wires , at a distance \" GAP \" each other and between which there is a difference of electrical potential \" V Electrod = Conductor electric prin care intr sau iese curentul dintr-un mediu conductor sau din vid Electrode = Electrical conductor through which current enters or leaves a conducting medium or vacuum Impuls = mrime fizic egal cu produsul dintre masa i viteza unui corp n micare Impulse = physical size equal to the mass and speed of a moving body Interstiiu = spaiu (gol) situat ntre prile unui corp sau ale unui sistem de corpuri aflate unul lng altul pe o anumit poriune din suprafaa lor, fr a se atinge. Interstice = space (empty ) located between the parts of a body or system of bodies placed side by side on a certain portion of their surface without touching Ionizare = proces fizic al crui rezultat este formarea de ioni Ionization = physical process whose result is the formation of ions Microneregularitatile = sunt acele abateri de nlime foarte mic Rm i cu un pas mult mai mic dect cel al ondulaiilor micro irregularities = these deviations are very small high Rm and a much smaller step than the kinks Matrie = unealt cu o cavitate interioar, alctuit din unul sau mai multe elemente, folosit la fasonarea, prin deformare plastic sub presiune, a unor materiale. Dies =tool with an internal cavity , consists of one or more elements , used for shaping by pressure forming , materials . Palpator = element sensibil al unui instrument de msurat sau de controlat neregularitile de pe suprafeele corpurilor solide Feeler = sensitive element of a measuring instrument or control surfaces of solid bodies Irregulars Pantograf = aparat utilizat pentru reproducerea unui desen, a unui plan la aceeai mrime cu un model dat sau la o scar diferit de a modelului Pantograph = device used to reproduce a drawing plan the same size as a given model or a different scale of the model Piroliz = procedeu de transformare sau de descompunere chimic a substanelor organice n condiiile unei temperaturi nalte i de neptrundere a aerului. Pyrolysis = process of transformation or chemical decomposition of organic in conditions of high temperatures and air neptrundere . Potenial electric = potenialul electric denumit i potenial electrostatic este o mrime fizic de tip cmp scalar ce caracterizeaz cmpul electric. Electric potential = called the electric potential and electrostatic potential is a scalar physical quantity that characterizes the type field electric field . Punct de topire = punctul de topire al unui solid este temperatura la care i schimb starea de agregare din solid n lichid. Melting point = melting point of a solid is the temperature at which changes in state from solid to liquid .

BIBLIOGRAFIE

1.http://www.scribd.com/doc/78788847/PRELUCRRI-NECONVENIONALE 2. http://www.scribd.com/doc/77618639/Tehnologii-Neconventionale 3.http://www.scribd.com/document_downloads/direct/55533650? extension=pdf&ft=1337726821&lt=1337730431&uahk=osQoRzLRYHOlPBBUUbjotRu vpRg 4. http://www.scribd.com/doc/91945922/Tehnologii-Neconventionale 5.http://www.google.ro/url? sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=6&ved=0CGcQFjAF&url=http%3A%2F %2Fwww.uranus.ro%2Findex.php%3Fpage%3Dmasini-de-electroeroziune-cu-fir%26hl %3Dro_RO&ei=e4euT5vbEZDuga4ptGACQ&usg=AFQjCNFJRpPjwZUjMpNH3dD8KPxt4zUG4w&sig2=_OukG2rN5bS3Lff0BSAZQ 6.http://www.sodick.drkocher.ro/ 7.Brojboiu Maria Electrotehnologii Editura Orizonturi Universitare Timioara

ANEXA 1 clear clc %DATE NOMINALE %GENERATOR RC Ua=25 U=300 I=60 Ui=280 imax=225 Li=1.35e-6 L=15e-6 R=U/I R=5 Rd=0.5; C=(Li)*(imax^2)/(Ui^2) tau=R*C ti=tau*log(U/(U-Ui)) W=C*U^2/2 td2=2*pi*sqrt(Li*C) T=ti+td2 f=1/T Wi=C*Ui^2/2 rand=Wi/W fd=2/td2 kp=0.85 vp=fd*kp*Wi delta=Rd/(2*Li); wod=1/sqrt(Li*C); w1d=sqrt(wod^2-delta^2) tu=0:0.0000001:5*tau; for j=1:length(tu) uc(j)=U*(1-exp(-tu(j)/tau)); end t=0:0.0000001:5*T; for j=1:length(t) id(j)=((Ui-Ua)/(w1d*Li))*exp(-delta*t(j))*sin(-(w1d)*t(j)); end

figure plot(tu,uc,'k-') title('Tensiunea condensatorului RC') grid xlabel('t') ylabel('u') figure plot(t,-id,'-r') title('Curentul de descarcare RC') grid xlabel('t') ylabel('i') %calcul pentru ti diferit ti2=10 Ui2=U-(U/(2.71^(ti2/tau))) Wi2=C*(Ui2^2)/2 f2=1/(ti2+td2) %calculul pentru frecventa diferita de cea calculata f1=30e+003 ti3=(1/f1)-td2 Ui3=U-(U/(2.71^(ti3/tau))) imax=(Ui3-Ua)*sqrt(C/Li)

ANEXA 2 clear clc %DATE NOMINALE Ua=25 U=300 I=60 Ui=280 imax=225 Li=1.35e-6 L=15e-6 R=U/I R=5; Rd=0.5; C=(Li)*(imax^2)/(Ui^2) %Generator RLC %Pulsatia tensiunii la bornele C wou=1/sqrt(L*C); deltau=R/2/L; w1u=sqrt(wou^2-deltau^2); f1u=w1u/2/pi T1u=1/f1u t=0:0.0000001:5*T1u; for i=1:length(t) uc2(i)=U*(1-exp(-deltau*t(i))*(cos(w1u*t(i))-(deltau/w1u)*sin(w1u*t(i)))); end figure plot(t,uc2,'k-') title('Tensiunea condensatorului RLC') grid xlabel('t') ylabel('u') ti=interp1(uc2,t,280) td2=2*pi*sqrt(Li*C) T=ti+td2 f=1/T umax=max(uc2) Wmax=C*(umax^2)/2 W=C*U^2/25 rand=Wmax/W fd=2/td2 kp=0.85

vp=fd*kp*Wmax imax=(umax-Ua)*sqrt(C/Li) ANEXA 3 %Calculul pentru R,C diferita de cea calculata\ clear clc Ua=25 U=480 I=100 Ui=410 imax=315 Li=2.15e-6 L=32e-6 R=6 C=1.2691e-006 tau=R*C ti=tau*log(U/(U-Ui)) td2=2*pi*sqrt(Li*C) T=ti+td2 f=1/T Ui3=U-(U/(2.71^(ti/tau))) imax=(Ui3-Ua)*sqrt(C/Li)