Ce sunt aditivii alimentari ...?

Aditivii alimentari sunt substane chimice (de exemplu acidul citric, benzoatul de sodiu, etc.) adugai n alimente sau buturi cu scopul de a le ameliora diverse proprieti: gustul, culoarea, stabilitatea, rezistena la alterare. n mod standardizat ei sun etichetai cu litera "E" i un indice compus din trei cifre. Pentru a contracara publicitatea negativ din ultima vreme, unele firme au renunat s menioneze denumirea codificat a aditivilor alimentari, specificnd denumirea clar a substanelor (ingredientelor) ce intr n compoziia produselor pe care le fabric. List de ntrebri

Toi aditivii alimentari sunt duntori...?

Exist numeroase substane utilizate ca aditivii alimentari care sunt inofensive pentru sntatea oamenilor. Printre acestea se numr: E-100, E-101, E-103, E-104, E-105 E-111, E-121, E-122, E-126, E-130, E-132, E-140, E-151, E-152, E-160, E-161, E-162, E-163, E-170, E-174, E-175, E-180, E-181; E-200, E-201, E-202, E-203, E-236, E-237, E-238, E-260, E-261, E-262,263, E-270, E-280, E281, E-282, E-290; E-300, E-301, E-303, E-304, E-305, E-306, E-307, E-308, E-309, E-322, E-325, E-326, E-327, E-331, E-332, E-333, E-334, E-335, E-336, E-337, E-382; E-400, E-401, E-402, E-403, E-404, E-405, E-406, E-408, E-410, E-411, E-413, E-414, E-420, E-421, E-422, E-440, E-471, E-472, E-473, E-474, E-475, E-480. List de ntrebri

Care sunt "E"-urile periculoase...?

Efectul nociv al unor aditivi alimentari este incert n unele situaii i sigur dovedit pentru alte substane, aa cum este menionat mai jos:

Aditivi alimentari suspeci (potenial periculoi):

E-125, E-141, E-150, E-153, E-171, E-172, E-173; E-240, E-241; E-477.

Periculoi:

E-102, E-110, E-120, E-124. List de ntrebri

Cum influeneaz starea de sntate...?

Aciunea nociv a "E"-urilor depinde de cantitatea i durata consumrii lor mpreun cu alimentele sau buturile n care sunt introduse. Aditivii alimentari periculoi sau potenial periculoi provoac leziuni la nivelul diferitelor organe, aparate sau sisteme: Duntori pentru tractul gastro-intestinal: E-220, E-221, E-222, E-223, E-224; Duntori pentru procesele de digestie: E-338, E-339, E-340, E-341, E-407, E-450, E-461, E463, E-465, E-466; Duntori pentru piele: E-230, E-231, E-232, E-233; Inactiveaz vitamina B12: E-200; Duntori pentru aparatul cardio-vascular: E-250, E-251, E-252 ( se gsete mai ales n crnai); Modific colesterolul: E-320, E-321; Duntori pentru sistemul nervos periferic: E-311, E-312; Provoac afte bucale: E-330. List de ntrebri

Exist aditivi care duc la apariia cancerului...?

Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca avnd ntr-un fel sau altul o contribuie semnificativ la apariia cancerului cu diverse localizri, n primul rnd la nivelul tractului digestiv, ficatului, cilor biliare sau pancreasului: E-110, E-123, E-131, E-142; E-210, E-211, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-239; E-330. Foarte periculoi, datorit efectului oncogen (cancerigen) dovedit sunt aditivii alimentari: E-330 care se gsete n Schweppes, mutar (sub form de arome), ciuperci conservate; E-123 (interzis n SUA pentru adugarea n alimente): care se gsete n ursulei de gum, Smarties, Mamba, Haribo, batoane de pete, budinc de vanilie, sosuri gata preparate.

Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. "Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care, adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare, devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse alimentare. Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din punct de vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara, cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica cei obtinuti prin procedee chimice nenaturale. Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui evitate la consum, sunt margarina vegetala, guma de mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, bauturile racoritoare si dulceturile. Dictonul dupa care "important nu e ce bagi in gura, ci ce scoti pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu aparitia pe piata produselor alimentare a unei intregi game de aditivi alimentari, care, chipurile, imbunatatesc calitatea produselor, dar care in realitate nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice, ori cancerigene. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, folosindu-i impotriva propriului organism), precum si o serie de tumori maligne si benigne. Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie - 2000, in Romania cancerul este intr-o crestere alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III", impotriva careia nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdata se banuieste doar ca motivele care-l provoaca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista "E"-urilor considerate de specialistii oncologi drept deosebit de periculoase. - Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477 - Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124 - Adaosuri toxice: - produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224 - afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466 - produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233 - suprima din organism vitamina B12: E 200 - cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina) - ataca sistemul nervos: E 311, E 312 - produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos adaos cancerigen)

- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E 631 (glutamatul de sodiu) Nota: aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA, Uniunea Europeana si cateva dintre fostele state ale URSS.
Evaluat de cititori:

E-urile din mancarea copiilor nostri

Continutul articolului:
In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. Problema este ca in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata deci o trecere in revista a acestor 'otravuri' care se strecoara in hrana copiilor nostri. Morala este simpla : incercati sa ii dati copilului dvs cit mai multe alimente naturale si feriti-i atit cit puteti de alimentele 'dubioase'.
Mini-dictionar de E-uri E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer, este permis in Romania. E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente, dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie, si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost asociat si cu cancerul. E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera cancerigen, insa este permis in Romania. E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica. E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania. E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala. E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan, cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania. E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA,

Norvegia. Este permis in Romania. E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza potentialului cancerigen. Este permis in Romania. E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania. E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania. Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda. Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant: bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft Jacobs Suchard Romania). Efecte negative asupra sanatatii Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite tipuri de tumori (fibroame etc.). Doza maxima admisa APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave. Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.

Asadar recapitulam... -aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330; -aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252; -aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233; -aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312; -aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450, 461, 407; -aditivul care distruge vitamina B12: E200. E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus. E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in aproape toate sucurile din comert. E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si el.
Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E", urmat de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale. "E"-urile, sinonime cu otrava Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii alimentari. Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. Organismul, supus la bombardamente chimice Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de

timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse. Margarina afecteaza sistemul imunitar Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita. Aspartamul, un indulcitor criminal Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.
+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++ de la membrii comunitatii www.desprecopii.com Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate, actualmente locuind in U.S.A. Fiind una dintre acele persoane careia ii pasa ce mananca, pot spune ca nu cumpar nimic pana nu sunt sigura ca este 100% natural sau organic. Si nu pot sa spun ca sunt foarte scumpe, din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii pun acum pe prim plan sanatatea consumatorului.(aici majoritatea E-urilor sunt interzise, iar cand sunt folosite, produsul contine un fel de "avertisment") Altfel n-ar mai face fata concurentei. Sunt insarcinata acum si, cu atat mai mult inteleg grija fata de copii, avand in vedere ca sunt principalii consumatori de bomboane, sucuri, prajituri care, din pacate, in Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. Insa cred ca poti sa-ti protejezi copilul, invatandu-l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi timp avand grija sa-i asiguri portia de "dulciuri" facandu-i in casa prajituri cu ingrediente naturale, sucuri din fructe, etc., dar si mai bine, sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate. Eu nu am consumat pana nu am ajuns la facultate pepsi sau coca-cola, nu stiu ce au facut parintii, dar niciodata nu le-am cerut asa ceva. Oricum a fost un episod trecator.... La fel si in cazul alimentelor, cu putina bunavointa sunt sigura ca si in Romania poti sa mananci mancare de calitate si foarte naturala. Sanatate tuturor! Krista

Hrana noastra cea de toate zilele

Autor: Anne-Marie Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp nu are efect daunator. Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri. Insa, in

ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in procesarea alimentelor. Ei nu au si nu cresc valoarea energetica sau cea nutritiva a alimentelor in care sunt adaugati. Rolul lor este de a prelungi perioada de pastrare a alimentelor si de a imbunatati anumite calitati ale alimentelor, dintre care predomina cele senzoriale. Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in permanenta schimbare. De-a lungul anilor multor aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sanatatii care nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si au fost scosi de pe lista. De asemenea, mereu apar substante noi care sunt autorizate a fi folosite in industria alimentara. Margarina Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs cu consistenta si culoare asemanatoare untului, dar cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat "margarina". Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime de procese naturale:

sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora. Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer. iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe ansamblu. favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei. solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.

Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste. Inlocuitori naturali ai margarinei

Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat si denaturat. Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susan s.a. duc la scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

Zaharul Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind un aliment foarte concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie in scurt timp instalandu-se o stare de hipoglicemie. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de de excitare fizica si nervoasa; Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Iata care sunt principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar:

pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce duce la diabetul zaharat. sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant de procese hormonale complexe, ceea ce duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc.

lipsa de calciu caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza este perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. obezitatea - Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Inlocuitorii naturali ai zaharului Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. In perioada de vara, un inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele de fructe, fructele consumate ca atare duc la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate sunt un excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din masa lor), dar sunt usor suportate de organism. Supele concentrate si boala Alzheimer E 621 (glutamat monosodic), permis in Romania, continut in exces in supele concentrate, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul monosodic se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Cei mai periculosi aditivi Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata. E 123 - este interzis in Statele Unite ale Americii, fostele state sovietice si in Romania. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. E 110 (sunset yellow) face parte din aceeasi categorie. Intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le in galben E 102 (tartrazina) - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena. E 330 (acid citric) - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert. Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi. Alti aditivi nocivi:

aditivi alimentari care produc cancer: o E 131 (albastru patentat) o E 211 (benzoat de sodiu) o E 213 (benzoat de calciu) o E 214 (p-hidroxibenzoat de etil) o E 215 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de etil)

E 216 (p-hidroxibenzoat de propil) E 217 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoat de propil) E 218 (p-hidroxibenzoat de metil) E 239 (hexametilen tetraamina). aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: o E 250 (nitrit de sodiu) o E 251 (nitrat de sodiu) o E 252 (nitrat de potasiu) aditivi alimentari care produc boli de piele: o E 230 (difenil) o E 231 (ortofenil fenol) o E 233 (thiabendasol) aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: o E 311 (galat de octil) o E 312 (galat de dodecil) aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.): o E 338 (acid fosforic) o E 339 (fosfat de sodiu) o E 340 (fosfat de potasiu) o E 341 (fosfat de calciu) o E 465 (metil-etil-celuloza) o E 466 (carboximetil celuloza) o E 450 (difosfati disodic, trisodic, etc) o E 461 (metil celuloza) o E 407 (caragenan) distruge vitamina B12: o E 200 (acid sorbic)
o o o o

Toti acesti aditivi (in afara de E 123) sunt permisi in Romania. Cercetatorii se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca E-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Folositi totusi aceste liste atunci cand faceti cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi.

Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori canceroase . Dintre acestea sunt:

>>unele mase plastice cu care se

>>toxinele unor ciuperci care se pot

ambaleaza alimentele forma pe alimentele care nu mai sunt foarte proaspete >>pesticidele - substante care se folosesc >>substantele care se formeaza in urma pentru combaterea daunatorilor in agricultura afumarii sau prajirii alimentelor si, in general, in alimentele incalzite peste >> ingrasamintele chimice, ca si 350 C. Astfel, consumarea carnii si a adaosurile de nitrati si nitriti folosite pentru conservarea alimentelor, mai ales pestelui care au fost afumate reprezinta
0

in combinatie cu alimentele bogate in proteine (carne si produse animale, de exemplu), mai ales daca aceste alimente sunt prajite sau sunt consumate impreuna cu bauturi carbo-gazoase

un risc crescut de formare a maladiilor canceroase ale sistemului digestiv >> grasimile sau produsele din carne consumate in cantitati mari cresc riscul de aparitie a cancerului

Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare: "Stiti ce multa vitamina E are?" In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel organismul se poate deregla. Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem international prin litera E urmata de un numar de trei cifre). La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari (conservanti, emulgatori, coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt

cancerigeni .
Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata. Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare. Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.

Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale

E-urile ameninta sanatatea

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile. Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera E urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis o parte din E-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Ce sunt E-urile?
Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu

o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip E pentru aditivii alimentari. Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp boala mileniului III impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot.

Alimentele-otrava
Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne. Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat margarina, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot, o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea, faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului.

O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos. Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer

Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici, aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante. Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E 422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si cancer (E 950 si E 951). Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici. Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care provoaca migrene.

Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta

In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional. Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: In prezent nu exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai mare. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. Era folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste E-uri, dar trebuie aliniata legislatia la

reglementarile UE, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.

Cercetatorii se pot insela

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: Avem metode standard prin care se poate determina prezenta aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana. Avizul pentru E-uri este dat de specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri, supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. Avizul este dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu corespunde poate fi retras, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330, cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: Acidul citric nu e periculos. Este folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca produsul ar de-veni foarte acru. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.

Cei mai periculosi aditivi

Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata. E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de apus de soare. E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert. E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena. Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi. In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca E-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita eventualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.

Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala: E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300, E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501, E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450, E1510.

Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala: E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati anticancerigene E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, n morcovi, cu efect antioxidant, permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare E160(d) - licopen, gasit n tomate si n grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca micsoreaza riscul de cancer E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala E162 - pigmentul rosu din sfecla E170 - carbonat de calciu E181 - acid tanic, gasit de obicei n ceai si n coaja de nuca E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit
CE TREBUIE S TIE ORICINE ?

Pe etichetele produselor alimentare romneti se pot ntlni urmtoarele inscripionri : emulgatori, gelatin, stabilizatori, grsimi, spumani, colorani, antioxidani, gelifiani, emulsifiani. Atunci cnd lecitina este extras din soia, lucrul acesta este specificat : lecitin(soia) Aceste formulri sunt imprecise i n cele mai multe cazuri n spatele lor se ascund componeni i aditivi alimentari cu origine necurat. Din cte se cunoate pn acum, n magazinele evreeti i musulmane din occident nu se folosesc aditivi de origine necurat, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se tie dac acelai lucru este valabil pentru acest tip de magazine din Romnia. n rile musulmane i n Israel, se folosete gelatina bovin. n restul lumii se folosete gelatina porcin. CTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE, CU ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI Not : Toate produsele alimentare ambalate conin aditivi care pot fi de origine biologic (animal sau vegetal), pot fi substane chimice obinute prin sintez chimic, sau pot fi ageni fizici (de exemplu radiaii ionizate). Regul general : controlai eticheta fiecrui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a ti ce fel de aditiv conine produsul ferii-va de aditivii din tabel ! Cteva exemple de produse alimentare - pine ambalat (specialiti) - fulgi de cereale - cornuri cu ciocolat - bomboane, ciocolat, napolitane, gum de mestecat - lapte praf, margarin, brnz topit, ngheat, iaurturi, fric animal i vegetal - toate produsele instant (cacao, etc.) - buturi rcoritoare. ALIMENTE NEAMBALATE, FR ETICHET, CE POT CONINE ADITIVI NECURAI - pine alb care rmne pufoas mai mult de 2 zile - specialiti de panificaie (cornuri, chifle, etc.) - pine neagr sau integral cu semine (de consisten elastic) - toate produsele de patiserie - toate produsele de cofetrie - produse de tip fast food : pine, maionez, brnz topit - toat ngheata din comer - toat frica din comer Lista rmne deschis... E-uri extrem de periculoase : - E 211 i E 330 (n sucuri) - E 621 i E 622 (n condimentele sintetice) - E 250 (n mezeluri) - E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brnzeturi topite, creme de brnz) acesta este cel mai cancerigen - E 110 (n dulciuri, prafuri de budinc) - E 102 (dulciuri, budinci)

ADITIVI DE ORIGINE NECURAT

COD E 120 E 322

ALTE NUME Carmin

RO Carmin Lecitin

FUNCIE C Em Ao TF St Em St Em Sp

ORIGINE Din corpul pduchelui Coccus cacti Natural, izolat din grsimile alimentare Din grsimi alimentare esterificate cu un ridicat coninut n digliceride Din grsimi alimentare Din grsimi alimentare

OBSERVAII Culoare roie Originea vegetal este specificat Emulgator pentru ciocolate Originea vegetal este specificat Originea vegetal este specificat Originea vegetal este specificat

E 442 E 470 (a, b) E 471

Fosfatid de amoni Sruri ale acizilor grai alimentari Monogliceride, mono- i digliceride MDG Mono- i digliceride esterificate

Sare de amoniu a acidului fosfatidic

Mono- i digliceride MDG Mono- i digliceride esterificate cu acid acetic, lactic, citric, tartric Esteri ai acizilor grai cu un zahr Poligliceride (trigliceride)

Em TF Sp Em TF Sp Em TF Em Em Em Sp TF Em TF Em

E 472 (a-f)

Compui ai E 471

E 473 E 474 E 475 E 477 E 479 E 482 E 483 E 491 E 492 E 570 E 626 E 629 E 630 E 633 E 634 E 635 E 904

Triglycerin monostearat Mono-PGmono-Stearat Acidul stearic

Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Prelucrarea grsimilor alimentare Din grsimi alimentare Din carne sau drojdie Din carne sau drojdie Din carne sau drojdie Extract din pduchii Kerrialacca

Acizi grai alimentari Guanilat Inozinat

Acizi grai alimentari Acid guanilic i guanilai Acid inozinic i inozinai Ca- i di- naribonucleotide

Em Sp IG IG IG Sp Ac

Originea vegetal este specificat Emulgator pentru panificaie Emulgator pentru panificaie Emulgator pentru panificaie Emulgator pentru panificaie Emulgator pentru panificaie Esteri ai sorbitolului cu acidul stearic Originea vegetal e specificat Industrial din extract de carne Industrial din extract de carne Industrial din extract de carne Glazuri, ciocolate, masa elastic a gumelor de mestecat (cu cear)

---

Astaxantin

astaxantin

Cochilia unor scoici, raci, penele unor psri

Explicaia simbolurilor Ao antioxidant Ac material de acoperire Em emulgator C colorant G gelifiant IG ntritor de gust K conservant TF produs de tratare a finii

Sp spumant St stabilizator Sq subtan de separare sau de umplutur

CE SPUNE LEGEA DESPRE E-uri, DROGURI I ALTE SUBSTANE INTERZISE ?

Capitolul I

Dispozitii generale
Art.1. n prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmtorul nteles:

a) substante aflate sub control national drogurile si precursorii nscrisi n tabelele-anex nr.I-IV care fac parte integrant din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonant de urgent a Guvernului, prin nscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel n altul, la propunerea ministrului snttii; b) droguri plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, nscrise n tabelele nr.I-III; c) droguri de mare risc drogurile nscrise n tabelele nr.I si II; d) droguri de risc drogurile nscrise n tabelul nr.III; e) precursori substantele utilizate frecvent n fabricarea drogurilor, nscrise n tabelul nr.IV; f) inhalanti chimici toxici substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului snttii; g) consum ilicit de droguri consumul de droguri aflate sub control national, fr prescriptie medical; h) toxicoman persoana care se afl n stare de dependent fizic si/sau psihic cauzat de consumul de droguri, constatat de una dintre unittile sanitare stabilite n acest sens de Ministerul Snttii; i) cura de dezintoxicare si supravegherea medical msurile ce pot fi luate pentru nlturarea dependentei fizice si/sau psihice fat de droguri; j) livrarea supravegheat metoda folosit de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care const n permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul trii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au nlocuit drogurile ori precursorii, n scopul descoperirii activittilor infractionale si al identificrii persoanelor implicate n aceste activitti; k) investigatori acoperiti politisti special desemnati s efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii n vederea strngerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea fptuitorilor si acte premergtoare, sub o alt identitate dect cea real, atribuit pentru o perioad determinat.
Capitolul II

Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control national
Art.2. (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea n

vnzare, vnzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumprarea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fr drept, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi. (2) Dac faptele prevzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.3. (1) Introducerea sau scoaterea din tar, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fr drept, se pedepsesc

cu nchisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. (2) Dac faptele prevzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este nchisoarea de la 15 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.4. Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumprarea sau

detinerea de droguri pentru consum propriu, fr drept, se pedepseste cu nchisoare de la 2 la 5 ani.

Art.5. Punerea la dispozitie, cu stiint, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricrui alt loc amenajat, n care

are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit n asemenea locuri se pedepseste cu nchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.6. (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de ctre medic, fr ca aceasta s fie necesar din punct de

vedere medical, se pedepseste cu nchisoare de la 1 an la 5 ani. (2) Cu aceeasi pedeaps se sanctioneaz si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei retete medicale prescrise n conditiile prevzute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.

Art.7. Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, n afara conditiilor legale, se pedepseste cu nchisoare de la

6 luni la 4 ani.
Art.8. Furnizarea, n vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu nchisoare de la 6 luni

la 2 ani sau cu amend.

Art.9. Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vnzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,

procurarea, cumprarea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, n scopul utilizrii lor la cultivarea, producerea sau fabricarea ilicit de droguri de mare risc, se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi.
Art.10. Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevzute la art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevzute de

lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.
Art.11. (1) ndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dac este urmat de executare, se pedepseste cu

nchisoare de la 6 luni la 5 ani. (2) Dac ndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amend. Art.12. (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viat sau cu nchisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi faptele prevzute la art.2, 3 si 5, dac persoana care le-a svrsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite n scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii de beneficii materiale sau alte foloase ilicite. (2) Se pedepsesc cu nchisoare de la 3 la 15 ani faptele prevzute la art.4, 6, 7, 9 si 11, dac au fost svrsite n conditiile prevzute la alin.(1). (3) n cazul infractiunilor prevzute la alin. (1) si (2), dac faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este detentiunea pe viat sau nchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.
Art.13. (1) Tentativa la infractiunile prevzute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.

(2) Se consider tentativ si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de msuri n vederea comiterii infractiunilor prevzute la alin.(1)
Art.14. Cu privire la infractiunile cuprinse n prezentul capitol, pe lng situatiile prevzute n Codul penal, constituie

circumstante agravante urmtoarele situatii: a)persoana care a comis infractiunea ndeplinea o functie ce implic exercitiul autorittii publice, iar fapta a fost comis n exercitarea acestei functii; b) fapta a fost comis de un cadru medical sau de o persoan care are, potrivit legii, atributii n lupta mpotriva drogurilor; c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate n cur de dezintoxicare sau sub supraveghere medical ori s-au efectuat alte asemenea activitti interzise de lege cu privire la una dintre aceste persoane ori dac fapta a fost comis ntr-o institutie sau unitate medical, de nvtmnt, militar, loc de detentie, centre de asistent social, de reeducare sau institutie medical-educativ, locuri n care elevii, studentii si tinerii desfsoar activitti educative, sportive, sociale ori n apropierea acestora; d) folosirea minorilor n svrsirea faptelor prevzute la art.2-11; e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au mrit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor. Art.15. Nu se pedepseste persoana care, mai nainte de a fi nceput urmrirea penal, denunt autorittilor competente participarea sa la o asociatie sau ntelegere n vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevzute la art.2-10, permitnd astfel identificarea si tragerea la rspundere penal a celorlalti participanti. Art.16. Persoana care a comis una dintre infractiunile prevzute la art.2-10, iar n timpul urmririi penale denunt si faciliteaz identificarea si tragerea la rspundere penal a altor persoane care au svrsit infractiuni legate de droguri, beneficiaz de reducerea la jumtate a limitelor pedepsei prevzute de lege. Art.17. (1) Drogurile si alte bunuri care au fcut obiectul infractiunilor prevzute la art.2-10 se confisc, iar dac acestea nu se gsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor n bani. (2) Se confisc, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobndite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri prevzute la alin.(1).
Art.18. (1) Drogurile ridicate n vederea confiscrii se distrug. Pstrarea de contraprobe este obligatorie.

(2) Sunt exceptate de la distrugere: a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unittilor spitalicesti, dup avizul prealabil al Directiei farmaceutice din cadrul Ministerului Snttii; b) plantele si substantele utilizabile n industria farmaceutic sau n alt industrie, n functie de natura acestora, care au fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat s le utilizeze ori s le exporte; c)unele cantitti corespunztoare, care vor fi pstrate n scop didactic si de cercetare stiintific sau au fost remise institutiilor care detin cini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregtirea si mentinerea antrenamentului acestora, cu respectarea dispozitiilor legale. (3) Distrugerea drogurilor se efectueaz periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de ctre o comisie format din cte un reprezentant al Parchetului de pe lng Curtea Suprem de Justitie, al Ministerului Snttii Directia farmaceutic, al Ministerului Apelor, Pdurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi unitti.

Art.19. n cazul n care un toxicoman este condamnat pentru svrsirea unei infractiuni, se aplic n mod corespunztor dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedur penal.
Capitolul III

Dispozitii procedurale
Art.20. Parchetul de pe lng Curtea Suprem de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor legal abilitate, efectuarea

de livrri supravegheate, cu sau fr substituirea total a drogurilor, ori a precursorilor.

Art.21. (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor

si obtinerea mijloacelor de prob, n situatii n care exist indicii temeinice c a fost svrsit sau c se pregteste comiterea unei infractiuni, dintre cele prevzute n prezenta lege. (2) Autorizarea este dat n form scris pentru o perioad de cel mult 60 de zile si poate fi prelungit pentru motive temeinic justificate, fiecare prelungire neputnd depsi 30 de zile. Art.22. (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actioneaz ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabil a procurorului, n vederea descoperirii activittilor infractionale si a identificrii persoanelor implicate n astfel de activitti. (2) Actele ncheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevzuti la alin. (1), pot constitui mijloace de prob. Art.23. (1) Cnd sunt indicii temeinice c o persoan care pregteste comiterea unei infractiuni dintre cele prevzute n prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de urmrire penal poate, cu autorizarea procurorului, s aib acces pe o perioad determinat la aceste sisteme si s le supravegheze. (2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedur penal se aplic n mod corespunztor. Art.24. Perchezitia se poate efectua n locurile n care sunt indicii c s-a comis ori c se pregteste svrsirea uneia dintre infractiunile prevzute n prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedur penal.
Art.25. (1) n cazul n care exist indicii temeinice c o persoan transport droguri ascunse n corpul su, pe baza

consimtmntului scris, organul de urmrire penal dispune efectuarea unor examene medicale, n vederea depistrii acestora. n caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medical ce urmeaz s efectueze aceste investigatii medicale. (2) Actele consemnnd rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul n care acestea s-au efectuat se transmit de ndat procurorului sau, dup caz, organului de urmrire penal care le-a solicitat. Art.26. Formatiunea central de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica formatiune care coordoneaz si centralizeaz toate datele care vizeaz drogurile, substantele chimice esentiale, precursorii si inhalantii chimici toxici.
Capitolul IV

Msuri mpotriva consumului ilicit de droguri

Art.27. (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fr prescriptie medical, este interzis pe teritoriul

Romniei. (2) Persoana care consum ilicit droguri aflate sub control national este supus, dup caz, uneia dintre urmtoarele msuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medical. (3) Msurile prevzute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre unittile medicale stabilite de Ministerul Snttii, pe baza unei expertize medico-legale. (4) Decizia unittii medicale poate fi atacat cu plngere, n termen de 10 zile de la comunicare, la judectoria n a crei raz teritorial si are sediul unitatea medical. (5) Hotrrea judectoriei poate fi atacat cu recurs. Art.28. (1) Cura de dezintoxicare se realizeaz n regim de spitalizare n una dintre unittile medicale stabilite de Ministerul Snttii, care sunt obligate s verifice periodic oportunitatea continurii curei. (2) Cnd nu este necesar cura de dezintoxicare, persoana este supus supravegherii medicale ntr-o unitate medical, public sau privat, dintre cele stabilite de Ministerul Snttii, care aplic msurile medicale necesare, tinnd seama de starea de sntate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine. (3) Supravegherea medical este asigurat n mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevzute la alin. (2), mpreun cu o familie, o persoan sau o colectivitate, care prezint aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri. (4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medical, precum si de efectuarea expertizei medico-legale sunt suportate de stat si, n functie de posibilittile materiale, de ctre persoana n cauz, de familie sau de un organism privat, n conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului snttii si al ministrului finantelor. (5) Ministrul justitiei si ministrul snttii vor stabili printr-un ordin comun msurile medicale si educative care vor fi aplicate toxicomanilor n penitenciare.
Art.29. (1) Toxicomanii care se prezint din proprie initiativ la o unitate medical specializat sau la un dispensar, pentru

a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate. (2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament n conditiile prevzute la alin. (1) primesc, la cererea lor, cte un certificat nominal, n care se vor mentiona unitatea emitent, datele de identificare a persoanei n cauz, durata si obiectul tratamentului, starea snttii la terminarea sau la ntreruperea tratamentului.

Art.30. Orice persoan care are cunostint despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unittile medicale

stabilite de Ministerul Snttii, care va proceda conform legii.

TABELUL NR.I
Acetorphine derivat de tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi) -6,14-endoetheno-oripavine Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptane Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Benzoylmorphine Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone Codeine-N-oxide Desomorphine = dihydrodeoxymorphine DET = N,N-diethyltryptamine 2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran DMT = N,N-dimethyltryptamine 2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole Heroin = Diacethytmorphine N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyl]

hydroxylamine
Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine (+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide) Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one 3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine 5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide Morphine-N-oxide MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester) Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Para-fluorofentanyl = 4-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester) Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine Tetrahydrocannabinol Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide 3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine

TABELUL Nr.II
Acetyldihydrocodeine Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi- dinyl)-N-

phenylpropanamide Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine

Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Benzylmorphine = 3-benzylmorphine Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole Coca frunze Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine Codeine = 3-methylmorphine Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime Concentrat de tulpini de mac Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyllpropionanilide Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid Dihydrocodeine Dihydromorphine Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol Ecgonine Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2-thienyl)-1-butene Ethylmorphine = 3-ethylmorphine Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Hidrocodone = dihydrocodeinone Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine Hydromorphone = dihydromorphinone Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester Metazocine = 2-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine Metopon = 5-methyldihydromorphinone Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Morphine si saruri Myrophine = myristylbenzylmorphine Nicocodine = 6-nicitinylcodeine Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan Norcodeine = N-demethylcodeine Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine

Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone N-oxymorhine Opium Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide Phenazocine = 2-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Pholcodine = morpholinylethylmorphine Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenylaminopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan Secobarbital = 5-allyl-5-(1-methylbutyl)barbituric acid Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide Thebacone = acetyldihydrocodeinone Thebaine Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol

TABELUL Nr.III
Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo (4,3-a][1,4ldiazepine Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-

tetrahydrooripavine Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid

Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester) Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3- carboxylate Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one

Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzo- diazepine-4,7(6H)-dione Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imi- dazo[1,2-a]

[1,4)benzodiazepin-1-one Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze- pin-2-one Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-aJ [1,4]benzodiazepine Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.

TABELUL Nr. IV
N-acetylanthranilic acid Ephedrine Ergometrine Ergotamine Isosafrole Lysergic acid 3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one 1-phenyl-2-propanone Piperonal Pseudoephedrine Safrole Acetic anhydride Acetone Anthranilic acid Ethyl ether Hydrochlorid acid Phenylacetic acid Piperidine Methylethyl ketone Potassium permanganate Sulphuric acid Toluene

VIITORII INTELECTUALI AI RII DEPENDENI DE HEROIN

Interviu cu moartea alb 87% dintre toxicomani i administreaz heroina prin injectare, iar restul de 13% prin igar, afirm un sondaj realizat de Organizaia "Salvai copiii". Citim zilnic n ziare "moarte prin supradoz", "drogurile, un pericol pentru tineri", "de la ar de tranzit, Romnia a trecut la ar consumatoare de stupefiante", "kilograme de heroin capturate", "Frontiera, sub asediul traficanilor de droguri", "tone de hai depistate n port", "traficanii internaionali au adus moartea alb n Romnia". Privim paralizai caracatia drogurilor care nu poate fi nvins. Autoritile i societatea civil mai au nc puterea s-i mai taie din tentacule. Presa are datoria s spun !

Datoria cititorului este de a nva din greelile altora... n aceast anchet vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar cnd eroii ei sunt studenii. Aceti oameni sunt reali. Numele lor, ns, nu. V prezentm n continuare un interviu complet cu un student dependent de heroin. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani i este student la jurnalism. n prezentarea noastr am renunat la orice fel de comentarii. Lsm realitatea s curg aa cum este. Ancheta a fost realizat n colaborare cu sptmnalul "n Justiie" al crui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul s m judece, cnd nu este n stare s m apere." (Istrate Micescu). Ce tipuri de droguri foloseti? Am ncercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de pastil m face curios la efectul ei. n principiu, nu sunt droguri pe pia pe care s nu le fi ncercat - cu excepia cocainei care este "drogul bogailor". Am nceput din liceu cu marijuana. Acum iau heroin de un an i jumtate. Nu sunt dependent. Pot nc s m controlez. mi fac o heroin cnd pic bani de la ai mei sau cnd am cu cine s iau. n rest, mai fumez din cnd n cnd o iarb (marijuana n.r.) la un chef sau mai iau o pastil, dou, de Ecstasy cu bere cnd m duc n vreun club sau vreo discotec.

Care sunt preurile pentru principalele tipuri de droguri? ntre 50.000 de lei i 100 de dolari. ncerc s-i enumr cteva tipuri de droguri ncercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina - 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile; marijuana - 50.000 100.000 lei o igar; Ecstasy - 10-30 de dolari o pastil; cocaina - 80100 de dolari gramul; hai - 100.000 lei igara. Mai sunt pastilele din farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral, Romparchin, Ketamin acestea sunt nite calmante care luate cu alcool devin foarte puternice. Dependenii de heroin au gsit un subtituent: Glutetimid cu Codein care mpreun dau efectul heroinei - ea este cea mai la mod. Aceste pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau dect cu reet.

Care este frecvena cu care iei droguri ? Dup cum am mai spus nc nu sunt dependent pentru c iau numai de plcere sau cnd am bani i chef. De obicei mi fac heroin n ven de 2-3 ori pe sptmn. Am prieteni care i fac i 6 bile pe zi, adic un gram. Eu dintr-un gram in i o lun ntreag. Heroina o iau pe ven pentru c i face efectul mai repede, aproape instantaneu, dar se mai poate fuma, trage pe nas sau ars pe folie. Dac nu te controlezi ajungi dependent foarte uor. Ecstasy nu produce o dependen fizic, dar n timp o s ai nevoie de ea pentru a te putea simi bine. Cocaina, la fel, dar ea este cea mai bun dar i cea mai scump, nu degeaba i se spune "drogul bogailor"; poi ajunge s consumi i 2 grame pe zi, i cine are 200 de dolari zilnic s dea pe aa ceva. Se spune c nu dependena de omoar, ci tocmai lipsa drogului

Cum faci rost de bani pentru a-i cumpra heroina ? De la prini pentru c nu am alt venit Dac este nevoie mai amanetez cte ceva. Prietenul meu i amaneteaz mereu televizorul din camer cnd rmne fr bani, iar tatl su l rscumpr. Cunosc o alt fat care fur bani dac are de unde, iar dac nu, aga prin cluburi diveri tipi pentru a-i putea cumpra o doz Alii vnd pur i simplu lucrurile din cas - aur, electronice - pentru o or de fericire. Dac cumperi mereu de la acelai dealer, acesta i poate da pe datorie sau i lai garanie ceva - haine, ceasuri, bijuterii, telefonul celular. Poi da chiar i alimente contra unei doze Care sunt riscurile n a-i procura "marfa", drogurile ? Cine vrea s cumpere droguri este supus la trei riscuri: n loc de droguri pure poi primi ceva asemntor la culoare, dar care nu are nici un efect sau poate fi chiar otrvitor. Apoi este pericolul de a fi prins de Poliie n momentul cumprrii sau dup aceea cnd ai marfa la tine. Iar n al treilea rnd, dac te duci dup marf n zone periculoase, precum Ferentari, unde poi rmne fr haine pe tine sau fr cap. Ct de uor i poi admi-nistra drogul? Dac trebuie s i-l iei, nu conteaz nici "uneltele" i nici locul unde i-l faci. Important este s ai marf atunci cnd ai nevoie de ea. Am nevoie de o sering pentru a-mi injecta heroina; de obicei folosesc una de insulin pentru a nu lsa urme. Apoi o fiol de ap distilat, puin sare de lmie care ajut la dizolvarea heroinei i o brichet cu care nclzesc amestecul. Cu o bucic de filtru de igar pe acul seringii filtrez serul. Prind vena, trag nti puin snge, iar apoi mping totul n ven. n 5 secunde sunt n alt lume. Sunt perfect contient, dar un scaun de metrou l simt ca pe un fotoliu. Eu mi fac n bra. Unii i fac n picioare sau direct n gt. mi fac cam 5-10 uniti de sering de insulin. Seringa este a mea sau a prietenului meu - mi fac totui, dei sunt contient de riscul infestrii cu SIDA. Alte droguri luate pe cale oral i pot face efectul ntre 30-60 de minute, dar depinde de ce iei i ct iei. Locurile n care iau marfa sunt aproximativ publice i nu m jenez: taxiuri, wc-uri publice sau cele din restaurante, scri de bloc, parcuri, parcri dar i acas la mine. Care este atitudinea ta fa de campaniile anti-droguri ? Riscul l contientizez dar cnd eti dependent nu mai asculi argumentele contra drogurilor. Te consideri cu mult peste aceste teorii minore inute de oameni mici care n-au trit pe pielea lor sclavia la care te supune drogul Oricum, tendina omului este de a face, sau mcar a experimenta, lucrurile interzise de lege sau de moral

Cum ai ajuns la consumul de droguri ? Ca mai toi ceilali. Prima dat am luat din curiozitate sau din teribilism cum ar spune unii - copiii fac lucruru trznite ! Anturajul nu a fcut dect s-mi ntrein acest obicei. Apoi am gsit un refugiu, o ascundere de problemele de

acas. Aplic metoda struului - i neci creierii n droguri i ai impresia c nu te vede nimeni, iar toate necazurile te ocolesc. Te afunzi ntr-un scaun "moale" de metrou i uii de toate. ncepi din curiozitate, continui din plcere i ajungi n final la dependen fizic i psihic

n faculti studenii consum droguri ? Dac trebuie s-i faci acum, nu mai conteaz c eti la coal n pauz, la toalet. Am cunoscut studeni din multe faculti care se drogheaz. Unii erau n ultimii ani i chiar cu unele realizri pe plan profesional. Distribuitori nu am auzit s fie prin faculti. Dealerii principali sunt iganii, arabii i turcii. Consumatorii pot deveni cu timpul i distribuitori indiferent de meseria sau ocupaia lor. Din ci consumatori ai ntlnit, erau mai muli bucureteni sau flotani ? Dac se ntmpl s-i faci o doz mpreun cu cineva necunoscut nu-l ntrebi dac este sau nu din Bucureti Muli pe care i-am cunoscut erau bucureteni. ns, n caminele din Regie sunt studeni venii de peste tot care consum i vnd n acelai timp, dar numai D-zeu tie ce e pe acolo Dac umbli cu miere nu poi s nu te lingi pe degete De fiecare dat cnd trebuie s povestesc despre droguri retriesc experienele rele pe care le-am avut mi vine s vomit cnd m gndesc Vrei s mai adaugi ceva pentru cititori ? Ceea ce v-am spus este real i nu este o noutate pentru nimeni. Aceeai poveste i detalii le-ar putea da orice om care triete aceast dram. Este bine totui s se repete la infinit pentru ca cei tentai, s nu consume, nu pentru c este interzis ci pentru c nu ctig nimic nou - sunt la fel ca nainte, ba dimpotriv, ar putea pierde mai mult dect i nchipuie. n final i rmne dect singurtatea. Ai vrea s ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui. Gndindu-m la prietenii mei care sunt terminai din toate punctele de vedere, chiar puin nebuni, mi spun c eu nu sunt dependent, dei mi place s iau o doz la dou zile. Toi spun "doar nu mi se va ntmpla tocmai mie" - dar toi sfresc la fel: singuri, fr putere, cu dureri de nedescris spuse de nite rni vii pe dou picioare. Dac voi ajunge aa m voi interna singur, dei dac dependena fizic trece, cea psihic, se spune, rmne pentru totdeauna. (G.M.C. & A.B.S.) Mori albe n nopi albe:

Povestea unui student realizat care a renunat la viitor

nalt, slab, cu faa tras i cearcne subiri sub ochi, cteodat chiar prea aranjat pentru a-i ascunde "oboseala", Ctlin M. triete pe viu comarul heroinei de 4 ani. Acum are 22 de ani i este student la Teatru. De ceva timp produce filme de scurt metraj pentru diferite firme, pe care ia bani buni. Este dintr-o familie bun, iar banii nu au fost niciodat o problem pentru el. Observi la prima vedere: hainele cu etichet "de firm" iar la mn poart un ceas care face ct un Oltcit mai vechi. Prietena lui, de aceeai condiie, se injecteaz i ea... "Tocmai mplinisem 18 i am nceput direct cu heroin. O trgeam pe nas cu nite amici rui. Era o distracie de week-end. n timp, le-am ncercat pe toate dar am rmas la heroin. O dat ce te-a prins flama nu mai vrei s renuni. (...) Cheltuiesc zilnic ntre 200 i 500 de mii. Noroc c m descurc cu banii... mi dau ai mei, mai ctig i eu, mai vnd cte ceva... Sunt clientul preferat al celui care mi vinde de obicei, iar cnd nu am bani pot s-mi mai las ceasul garanie. (...) Am ncercat singur s m las de mai multe ori, dar cnd au aflat ai mei am fost internat la dezintoxicare, am stat i izolat. Acum m injectez din nou. Ai mei cred c m-am lsat de-atunci. Ce naivi mai sunt..." Se ntlnete pe ascuns cu prietena lui. Prinii ei nu o mai las s-l vad de cnd au aflat c se drogheaz. Fie c se duc la ea, fie la el, nu uit s-i cumpere nainte dou "bile". Dac sunt la ea, de ciud, Ctlin i prepar heroina direct n paharul din care bea ap mama fetei. Rd mpreun, iar apoi, pentru cteva ore, cad unul pe umrul celuilat ntr-o stare de somnolen. Se ntmpl ca unuia s-i vin ru. Fuge la baie i vomit peste tot. Apoi repede totul trebuie strns i curat pentru c se ntorc acas parinii ei. El pleac din nou la dealer pentru o nou doz. Cnd ncep s-i tremure minile sun repede la un prieten pentru un mprumut de 100 de mii. Dar nimeni nu mai

vrea s aib de-aface cu el. Pentru moment se linitete cu un coktail de pastile. ns, viitoul nu-l mai ateapt. (G.M.C.)

Consumul de droguri la studei

MICRO-SONDAJ - realizat de ziarul "Moftul Studentesc" n colaborare cu studenti de la Facultatea de FilosofieSociologie a Universittii din Craiova, n perioada 23 aprilie - 4 mai 2001, pe un esantion de 330 studenti de la facultti diferite, din 7 universitti de stat si particulare din Bucuresti: ASE, Universitatea din Bucuresti, Hyperion, Media Pro, Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu. Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia unui sondaj sociologic riguros, dar se vrea un semnal de alarm pentru cei abilitati s se ocupe de acest fenomen social. Marja de eroare este incalculabil. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat c au ncercat un tip de drog: s-au drogat cel putin o dat determinati de: curiozitate, anturaj. Din cei intervievati, unul singur a declarat c este total dependent de droguri, indicnd ca motiv dificulttile vietii - "heroina este pentru mine o evadare din problemele zilnice". Acestia au vrste cuprinse ntre 18 si 21 de ani. Cei mai expusi consumului de droguri sunt studentii care locuiesc n cmine, prin lipsa unor msuri care s impiedice traficul de droguri n campusuri. Nu exist o legtur clar ntre consumul de droguri si mediul familial de provenient al acestor studenti.

Fig.1 - DA: brbati - 74,5%, femei - 25,5% ; din Bucuresti - 56,4% ; din Provincie - 43,6%. Fig.2 - Curiozitate: 62,2% bucuresteni, 37,8% provinciali ; Anturaj: 47,1% bucuresteni, 52,9% provinciali. Fig.3 - DA: 88,7% ar ncerca un drog slab (marijuana), 9,4% ar ncerca un drog tare (heroin), sub 2% nu sunt hotrti ce tip de drog ar ncerca. Din 330, 20% cunosc studenti care se drogheaz.

PSIHOLOG

DE CE TINERII SUNT CEI MAI MULI CONSUMATORI DE DROGURI ?

Ca s poi rspunde trebuie s ptrunzi n lumea lor sau s-i aminteti ce valori guverneaz tinereea: nevoia de integrare ntr-un grup de prieteni care i exclude pe toi cei care sunt "prea normali". Urmeaz aciunile de a iei n eviden, de a atrage atenia asupra lui. Va ncepe prin consumul excesiv de alcool iar apoi va trece uor la droguri. Sub deviza "Triete-i clipa", foarte mediatizat dealtfel, nu se va gndi prea des la consecine. Drogurile sunt periculoase din dou motive: dependena fizic - organismul se obinuiete cu drogul respectiv, iar cnd administrarea este oprit apar reaciile adverse: halucinaii, dureri musculare, agitaie, insomnii. Dependena psihic este cea mai periculoas pentru c se muleaz pe o personalitate dependent caracterizat printr-o voin slab. Dac n cazul dependenei fizice se ncearc s se fac ceva, n ceea ce privete dependena psihic intervenia societii este minim. SZOCS AURORA - psiholog Spitalul de Psihiatrie "Schitu-Greci" (judeul Olt) i psiholog colar - Colegiul Naional "Radu Greceanu" (Slatina).

Spitalul "Obregia" - Secia TOXICOMANI

La nr. 10-12 din oseaua Berceni gseti Centrul Pilot pentru Toxicomani - secia 16 din cadrul Spitalului "Alexandru Obregia". Cum faci stnga, vei da peste o cuc cu garduri de 3 metri. Aici este singurul centru pentru dezintoxicare droguri din Bucureti i al doilea din ar. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru biei i 9 pentru fete - ocupate tot timpul. La nceputul anului 2001 era o list de ateptare cu 106 persoane. n patru luni de zile 350 de pacieni au trecut prin paturile acestui centru. Cei care vin aici sunt internai pe o perioad de 3 sptmni. n acest timp se presupune c dependena fizic ar trece. Cei care vor s scape cu adevrat de blestemul drogurilor pot alege o postcur de 6 luni la Spitalul "Blceanca" unde vor vor fi tratai de dependena psihic. Peste 50% se ntorc n acest centru n limita legal de dou internri gratuite pe an. Doar 10% se vindec cu adevrat.

Restul de 40% se vindec acas sau se rentorc la consumul de droguri. 90% dintre cei care se ntorc spun : "anturajul, dom'le doctor". Numai 1 din 3 vine singur la acest centru. Restul vin n urma antajului prinilor c vor fi dai afar din cas. Cuvintele "recuperare" i "vindecare" sunt extrem de rar folosite n acest loc. Din 25 de pacieni, cel puin 3 sunt studeni. Cei care vin aici sunt cu vrste cuprinse ntre 16 i 25 de ani, din toate categoriile sociale. Toi sunt dependeni de heroin. "Tentative de a aduce droguri n aceste locuri, exist " - dup cum afirm dr. Lucian Vasilescu.

O sering cu heroin a fost gsit ntr-un croissant sigilat adus n pachetul cu mncare. "Se fac teste pe urin periodic. Cel care este gsit pozitiv merge acas !" Chiar dac dealerii dau trcoale pe la gardul spitalului, pacienii nu au bani, lucruri de valoare i nici celulare. "M ndoiesc ca cineva, pentru o bluz de pijama, s rite 10 ani de pucrie..." - a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor n aceste loc. De aceea nu exist vizite la pacieni, ci doar dreptul de a primi pachet. Soluia pentru miile de consumatori din Bucureti nu este mrirea numrului de paturi de la "Obregia", ci mai multe secii de dezintoxicare cu pacieni puini, inui sub maxim supraveghere.

Bibliografie
1. Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen Verlag, Berlin, 1992 2. Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 1998 3. Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann Verlag, Bonn, 1985 4. Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998 5. Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behrs Verlag, Hamburg, 1998 6. Smith E.G. : Animal ingredients A to Z E.G.Smith Press, Ohio, 1995 7. M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behrs Verlag, Hamburg, 1993 8. Silberberg K, Serbescu A, Korbuly B.(2000). Drogurile CD multimedia. Directia de Sanatate Publica a Judetului Timis, Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe de educatie pentru Sanatate. 9. Cotru M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactic i Pedagogic. 10. Internet : www.legislatie.ro, www.antidrog.com, www.alimentatie.ro
Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate