Sunteți pe pagina 1din 5

Petcu Oana

REI-id,anul 1,grupa 961

Criza petrolului
Dezvoltarea global, dar mai ales a economiilor emergente precum China i India, ar putea duce la un dezechilibru ntre cererea i oferta de energie. Cu putin inainte de izbucnirea primului razboi mondial, gratie unor vizionari ca amiralul John Fischer si Winston Churchill, ultimul in calitate de Prim Lord al Amiralitatii, Marina Regala din Marea Britanie realizeaza trecerea de la carbune la petrol. Decizia, foarte disputata in epoca, in conditiile in care Marea Britanie nu detinea resurse proprii, a ridicat pentru prima data problema petrolului la nivel de interes de securitate nationala. Pe acest fundal, al necesitatii de a controla si avea acces direct la resurse, guvernul britanic devine actionar majoritar al Companiei Petroliere Anglo-Persane, care detinea o concesiune in ceea ce e astazi Iranul. In vara anului 1914, toata marina trecuse pe petrol. Flota americana facuse acelasi lucru. Aceasta transformare avea sa fie decisiva pentru castigarea razboiului pe mare. Pe parcursul primului razboi mondial a devenit evident caracterul revolutionar al motorului cu combustie interna. Acesta a schimbat in mod dramatic tehnica de lupta. Ca "antidot" la mitraliera, a fost inventat tancul, utilizat pentru prima data in batalia de la Somme. Avantajele transportului mecanizat au dus la raspandirea si mai mare a autoturismelor si camioanelor. A luat avant industria aeronautica. A inceput sa se extraga toluen (folosit la producerea de explozibil TNT) din titei. In anul 1917 s-a vorbit pentru prima data de o "criza a petrolului" provocata mai ales de atacurile submarinelor germane asupra navelor aliate, dintre care multe erau petroliere. Implicarea Americii a fost cruciala, ea furnizand 80% din necesarul de petrol al aliatilor. Germania, pe de alta parte, nu a beneficiat de aceeasi "plasa de siguranta", cu toate ca petrolul din Romania a contribuit substantial la efortul de razboi german. Distrugerea deliberata a industriei petroliere romanesti, pentru a nu cadea in mainile armatei germane (misiunea colonelului Norton-Griffiths), a avut in mod cert un efect pozitiv pentru Antanta. In perioada interbelica, masinile au schimbat radical modul de viata al oamenilor, care au inceput sa calatoreasca intens. Cererea pentru benzina crestea. Febra petrolului era la fel de puternica. America anilor 20 a fost martora descoperirii a numeroase zacaminte noi de petrol, ceea ce a dus la supraproductie si la crahul bursei petroliere din New York, urmat de Marea Recesiune. In aceeasi perioada s-a dat startul competitiei pentru exploatarea regiunii cunoscute ca Mesopotamia (actualul Irak). Apoi a fost descoperit petrol in Bahrain (1932), Kuweit si Arabia Saudita (1938).

Lectia primului razboi mondial a fost invatata. Asigurarea petrolului era de importanta strategica. Accesul la petrol devenise o obsesie constanta a Reichului, in general, si a lui Hitler, in particular. Desi beneficia de petrolul din Romania, Fhrerul visa sa puna mana pe petrolul din Caucaz si, de acolo, sa mearga si mai departe - in Iran si Irak. Lipsa petrolului a fost cel mai mare handicap si, in ultima instanta, motivul principal al infrangerii Germaniei naziste. Astfel, cele doua conflagratii mondiale au definit rolul petrolului in calitate de "bun strategic" pentru securitatea unei tari. Si nu numai pe timp de razboi, ci si pe timp de pace, dupa cum aveau sa o demonstreze deceniile urmatoare.

Momente de tensiune
n cartea The Prize: The Epic Quest for Oil, Money and Power (1991), Daniel Yergin identific ase crize petroliere postbelice:

1.Nationalizarea companiei anglo-iraniene (1951)


Btrnul Mossa devenea erou naional, dar ocupantul "tronului paunilor" si generalii obedienti Albionului (Razmara) ori prin ministrii papusari ai sahului (Hussein Ala) se opuneau. Dupa ce, la 27 aprilie Parlamentul il impunea, cu 79 voturi din 100, pe Mossadegh ca premier, la 2 mai, Sahul a fost obligat sa promulge legea nationalizarii petrolului. Apoi oficialitatile iraniene au preluat treptat controlul instalatiilor iraniene, formandu-se Societatea Nationala de Petrol. Reacia britanic, dupa incetarea legaturilor diplomatice cu Iranul, a fost prompta. Londra a trimis crucisatorul "Mauritius", insotit de doua nave de razboi, in zona superioara a Golfului Persic si noi contingente de parasutisti in Cipru. Guvernul de la Teheran cauta sprijin international, context in care SUA, competitoare in exploatarea petrolului din zona, indeosebi prin ARAMCO din Arabia Saudita, a utilizat parabola "scoaterii castanelor din foc cu mana altuia", respectiv cu a lui Mossadegh, spre a se situa pe pozitia dominata anterior de "partenerii britanici". Inca din 1948, Washingtonul incheiase un acord cu Teheranul pentru furnizarea de armament in valoare de 1210 milioane dolari. In secret, cercurile decidente americane vizau pe Batranul Mossa pentru a fi aduse in pozitia dominanta, in defavoarea britanicilor carora permanent le subliniau pericolul comunist. Spre a fi credibili, au refuzat ajutorul financiar solicitat de Mossadegh in 1951. Mai mult, prin speculatii oculte au facut ca, in 1952, productia de petrol a Iranului sa scada la 1,3 milioane de tone. Pe acest fond, la alegerile parlamentare din 1952 s-a revigorat partidul comunist iranian "Tudeh", fapt care a ingrijorat administratiile de la Washington si de la Londra. A fost momentul in care Statele Unite s-au detasat total de Mossadegh, speculat de britanici spre a nu pierde totul! In 1952 Iranul a rupt relatiile diplomatice cu Marea Britanie, care l-a condamnat pe "Batranul Mossa". Atunci au intrat in scena serviciile secrete.

2.Criza Suezului (1956)


Cunoscut sub numele de Rzboiul Suezului sau Rzboiul din 1956, respectiv, n lumea arab, sub unul din numele alternative Agresiunea tripartit, Rzboiul Sinaiului, sau Rzboiul Suez-Sinai, Rzboiul arabo-israelian din 1956, Cel de-al doilea rzboi araboisraelian, Campania Suez, Campania Sinai, Operaiunea Kadesh sau Operaiunea Musketeer este un episod rzboinic din timpul perioadei Rzboiului Rece, constnd n atacarea Egiptului de ctre Frana i Marea Britanie - pentru redobndirea controlului asupra Canalului Suez - i Israel, care cerea ncetarea atacurilor unitilor neregulate egiptene "fadaiun" contra coloniilor i populaiei civile israeliene, precum i respectarea dreptului la navigaie a vaselor israeliene prin Canalul de Suez. Criza politico-militar a izbucnit ca urmare direct a hotrrii lui Gamal Abdul Naser din 26 iulie 1956 de a naionaliza Canalul Suez, respectiv respingerea ofertei americanobritanice de a construi barajul de la Assuan. La 29 octombrie 1955, au fost parautate uniti de elit engleze i franceze lng oraele Port Said, Port Suez i Ismaelia, pe malul african al canalului iar Zahal-ul (armata israelian) a spulberat n 5 zile rezistena armatei egiptene i a ocupat, n totalitate, Peninsula Sinai, oprindu-se pe malul estic al canalului. Dei nfrngerea Egiptului a fost total, intervenia vehement a Moscovei i, n special, a Washingtonului i-a obligat pe englezi, francezi i israelieni s se retrag. Tratatele semnate vor marca, practic, sfritul stpnirii de peste un secol a celor dou state vesteuropene beligerante n Orientul Mijlociu. Israelului i s-a garantat libera trecere a vaselor prin canal - garantare care a fost nclcat la prima ncercare - i ncetarea aciunilor fedaiun-ilor - care a fost respectat. In pofida speranelor americane, Egiptul a intrat, total, n sfera influenei sovietice, devenind unul dintre liderii grupului de state "neangajate". Relaiile dintre Londra i Washington au fost afectate sensibil. Gamal Abdul Naser, conductorul Egiptului, cu cei 30 de milioane de locuitori, n-a uitat i n-a iertat nfrngerea suferit n faa vecinului su din est, Israel, un stat cu o populaie de numai 4,5 milioane de locuitori, i i-a pregtit revana, procednd la refacerea i renarmarea masiv a armatei, sub controlul specialitilor sovietici. Momentul revanei va veni la 5 iunie 1967, prin nchiderea strmtorii Tiran i declanarea Rzboiului de ase Zile.

3.Razboiul de ase Zile (1967) 4.Embargoul petrolier din 1973


Socul petrolier din 1973 a reconfigurat raportul de forte intre statele producatoare si statele consumatoare. Embargoul petrolier din 73, instituit ca masura punitiva a tarilor arabe pentru statele care sprijinisera Israelul impotriva Siriei si a Egiptului in Razboiul de

Yom Kippur, este un punct de referinta. Initial embargoul a vizat doar SUA si Olanda, dar a fost extins dupa aceea si asupra Portugaliei, Rhodesiei, Japoniei si Africii de Sud. Nu numai OPEC a interzis exporturile petroliere catre tarile mentionate, dar a ridicat pretul petrolului si a redus productia cu 25%, ceea ce a avut drept efect triplarea imediata a preturilor. Embargoul a luat sfarsit in 74. Urmare directa a acestui eveniment, a fost infiintata Agentia Internationala pentru Energie (AIE) conceputa ca un mecanism colectiv de raspuns al tarilor consumatoare de petrol la posibilele viitoare crize energetice. Consecintele au fost mult mai profunde. Criza din 73 a stimulat conservarea energiei, cautarea surselor energetice alternative, construirea de masini care sa consume mai putin combustibil si crearea stocurilor strategice de petrol. Ca urmare a crizei din 73, Occidentul si-a constientizat vulnerabilitatea, iar OPEC capacitatea de a controla de acum incolo preturile.

5.Panica creata de Revolutia din Iran si evenimentele care i-au urmat (1979-1981) 6.Primul Razboi din Golf (1990)
La 2 august 1990, sub pretextul c deine drepturi istorice asupra Kuweitului, Irakul, condus de Saddam Husein, a invadat acest emirat i l-a anexat. O.N.U a condamnat agresiunea i a instituit un embargo commercial mpotriva Irakului i, fa de refuzul Bagdadului de a-i retrage trupele, a declanat la 3 ianuarie 1991, o operaiune militar (Operaiunea "Furtun n deert"), grosul forelor aeriene fiind asigurat de SUA. n urma acestei aciuni, Kuweitul a fost eliberat (27 februarie), dar Irakul a rmas sub un regim de sanciuni i de control al O.N.U, existnd indicii c autoritile de la Bagdad fabric n secret arme bacteriologice i chimice. Refuzul guvernului irakian de a coopera cu echipele de control a determinat aciunea de pedepsire americano-englez (bombardamentele aeriene), din decembrie 1998 (Operaiunea "Vulpea deertului").

Consecine
Ce implic, n aceste conditii, securitatea energetica a consumatorilor? Pierre Noel, cercetator la Unversitatea din Cambridge, defineste securitatea energetica ca fiind "accesul la resurse energetice al celor care sunt dispusi sa plateasca pretul pietei". Dimpotriva, atunci cand pietele nu functioneaza natural, ne aflam in fata unor situatii de insecuritate energetica. Dezechilibrul de astazi al pietei petrolului, in conditiile cartelizarii ofertei, il plaseaza pe consumator intr-o stare de profunda insecuritate energetica, dar care consolideaza puterea si capitalul de influenta al furnizorilor. Pierre Noel considera ca solutia consta prioritar in liberalizarea comertului cu petrol: trebuie "sa facem pietele sa functioneze liber". Piata, "mana invizibila", devine astfel cel mai bun mecanism de asigurare a securitatii energetice. rile lumii s-ar putea confrunta cu o criz a petrolului dup 2010. i asta pentru c producia de petrol i gaze naturale nu va ine pasul cu setea tot mai mare de energie la nivel mondial. Cel puin aa arat ultimul raport al Ageniei Internaionale a Energiei.

Organismul mondial care i are sediul la Paris a publicat luni ultimul su studiu pe termen mediu, cu previziuni pentru domeniul energetic pn n 2012. Agenia Internaional a Energiei (AIE) afirm astfel c cererea mondial de petrol va crete mai repede dect se estimase anterior i nate ngrijorri vizavi de ofert i pre. Dac economia mondial va continua s se dezvolte n acelai ritm alert de 4,5% pe an, cererea de petrol va crete i ea cu 2,2% pe an sau 1,9 milioane de barili de petrol pe zi, n perioada 2007-2012. Anterior, se estima o cretere de 2%. Astfel, n 2012, cererea de petrol la nivel mondial va atinge 95,8 milioane de barili pe zi, iar cele mai nsetate de petrol vor fi rile din Asia i Orientul Mijlociu.

Bibliografie selectiv:
- Walter Arnstein, Britain Yesterday and Today: 1830 to the Present (Boston: Houghton Mifflin, 2001). - Ahron Bregman, Israel's Wars: A History Since 1947 (London: Routledge, 2002) -erban Cioculescu: Rzboiul de ase Zile, n: Magazin istoric mai 2007, p. 38-39 Articole internet: - http://www.adevarul.ro/financiar/business_extern/Criza-petrolului-incepeanul_0_38997105.html -http://www.revista22.ro/criza-petrolului-4642.html