Grupa 8304 13 aprilie 2006

Facultatea Transporturi Catedra Autovehicule Rutiere Laborator Dinamica Autovehiculelor

LUCRAREA L.D.A. 3 DETERMINAREA CARACTREISTICILOR DE DEFORMATIE ALE PNEURILOR

3.1 Scopul lucrarii Determinarea deformatiei radiale maxime a pneului in functie de presiunea aerului din pneu, pentru o incarcare radiala data. Determinarea rigiditatii radiale corespunzatoare.

15

Grupa 8304 13 aprilie 2006

3.2. Materiale necesare Un autovehicul complet echipat ; Cric hidraulic pentru autovehicule ; Manometru manual pentru verifcarea manuala a presiunii aerului din pneurile autovehicolului ; Compresor sau pompa de aer ; Ceas comparator cu suport ; Subler pentru pneuri 3.3. Principiul metodei si modul de lucru Determinarea deformatiei radiale maxime a pneului si a rigiditatii corespunzatoare se va face conform instalatiei din schema 3.1, la un autoturism DACIA 1310 BREAK, la puntea fata. Cu ajutorul cricului (2), se ridica roata (1) a autoturismului, pana in momentul in care roata incepe sa piarda contactul cu suprafata de sprijin. Dupa ce se stabileste momentul de tangenta, ceasul comparator (4), impreuna cu suportul (5) este adus la o prelungire a butucului (3). Tija de cintact a comparatorului este in contact cu aceasta prelungire pentru a masura deplasarile pe axa normala a butucului rotii. Se regleaza ceasul comparator astfel incat tija sa fie comprimata pana la capatul cursei, dupa care se regleaza ceasul la pozitia 0 si se lasa cricul (2) liber. Astfel se determina deformatia radiala maxima a pneului, pentru o anumita presiune. Operatia se repeta de cate 5 ori pentru o presiune si se vor efecuta masuratori pentru 5 valori diferite alre presiunii din pneu, respectand gama de presiuni prescrisa de constructorul autovehicolului si in functie de tipodimensiunile pneului. Pentru fiecare valoare a presiunii aerului din pneu, se masoara raza libera (r0) si latimea anvelopei (Bu) cu ajutorul sublerului. 3.4. Rezultatele masuratorilor si prelucrarea datelor Se considera incarcarea statica radiala a pneului de le puntea fata (cea studiata in cazul aceste ilucrari de laborator), data de relatia :

G p0 j =

G0 j Np

[daN] , unde j e indicele puntii

in care : G01 = incarcarea statica radiala a greutatii proprii a autovehicolului la puntea 1 ; Np = numarul de pneuri montate la puntea 1

Deformatiile radiale maxime ale pneului sunt notate cu zi , iar deformatia medie a pneului se noteza cu z :

z=

z
i =1

[mm]

n
16

Grupa 8304 13 aprilie 2006

unde n reprezinta numarul de determinari efectuate la aceeasi presiune. Se mai calculeaza dispersia z (care reprezinta abaterea medie patratica):

z =

(z
i =1

z )

[mm]

n 1

si rigiditatea radiala a pneului kz:

kz =

G p0 j z

[daN/mm], unde j e indicele puntii

Pe baza valorilor masurate direct (raza libera si latimea anvelopei), se calculeaza procentual rapoartele z / r0 si z / Bu , pentru ca in final sa se reprezinte grafic dependentele : kz=kz(pa) ; z/r0=z/r0(pa) ; z/Bu=z/Bu(pa) In figura de mai jos este prezentata schema instalatiei de lucru, cu componentele sale :

1 = roata 2 = cric hidraulic 3 = butuc 4 = ceas comparator 5 = suportul ceasului comparator 6 = corpul autovehicolului

17

Grupa 8304 13 aprilie 2006

Tab. 3.1. Centralizarea datelor din masuratori, calcule Nr. crt. Pa

[bar]

n 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5 1 2 3 4 5

zi
[mm]

kz

r0

Bu

z/r0

z/Bu

1.5

1.6

1.8

2.4

2.6

26.03 26.90 28.75 26.93 27.32 20.30 20.50 26.50 21.50 20.60 18.20 16.80 17.90 17.60 18.10 10.00 10.45 10.75 10.65 10.75 9.84 10.05 10.74 8.80 9.80

27.186

0.99

19.68

280

160

0.17

0.17

21.88

6.88

24.45

280

155

0.14

0.14

17.72

0.32

30.2

280

158

0.11

0.11

10.52

0.10

50.86

277

160

0.07

0.07

9.846

0.48

54.34

280

160

0.06

0.06

3.5. Concluzii si observatii Masuratorile prezinta erori relativ mari, care apar datorita conditiilor din laborator si a modului imperfect de realizare a masuratorilor. Studentul nu poate ridica roata de pe sol prin intermediul cricului exact pana la limita de tangenta, de ce le mai multe ori roata este ridicata mai mult. Acest lucru se intampla deoarece cricul nu poate fi manevrat pentru curse foarte mici, fosta

18

Grupa 8304 13 aprilie 2006

de actionare a cricului este relativ mare sub sarcina iar punctul de tangenta este destul de greu de identificat. De asemenea, o alta sursa de erori este masuratoarea dimensiunilor pneului, unde studentul poate citi sau pozitiona gresit sublerul sau rigla. Aceste erori sunt insa rare, usor de corectat si nu produc erori foarte mari. Erori relativ mari apar la citirea ceasului comparator, deoarece acesta trebuie pozitionat foarte exact la butucul rotii, perntu ca masuratoarea sa fie exacta. Acest lucru e destul de greu de realizat, pentru eleimnarea neajunsurilor ar trebui folosita o nivela cu bula de aer sau o serie de echere metalice cu unghi de 90. Lucrarea de labor ator evidentiaza modificarea razei statice a unui pneu in functie de presiunea aerului din interiorul pneului si de asemenea evidentiaza diferenta dintre raza libera si cea statica.

19