Sunteți pe pagina 1din 38

ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC IN PRINCIPALELE URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE

IMPORTANTA URGENTELOR IN MEDICINA DE FAMILIE Desi in general MF trebuie sa tina cont de toate conditiile care ar putea influenta tratamentul si sa manifeste retinere in cazul tratamentelor pentru care nu dispune de toate datele necesare in cazul urgentelor medicochirurgicale se impune interventia rapida a MF care va aplica masuri de prim-ajutor pentru salvarea vietii bolnavului . In acest sens MF trbuie sa intervina in timp util pentru a sustine functiile vitale ale bolnavului . Astfel MF va aplica masuri de reanimare cardio respiratorie in caz de stop cardiac sau colaps , va pune un garou in cazul unei hemoragii externe , va efectua un tamponament nazal in cazul unui epistaxis masiv sau o traheostomie in cazul unui edem glotic care produce asfixie . MF va trebui sa puna un diagnostic initial cat mai rapid . Astfel in cazul unui bolnav care prezinta tegumente palide ,extremitati reci, puls filiform, transpiratii reci profuze, polipnee, hipotensiune arteriala, MF se va orienta spre diagnosticul de soc . Prin excluderea altor tipuri de soc - arsuri , traumatic, septic MF se va orienta spre socul hipovolemic . Pana la stabilirea unui diagnostic etiologic si internarea bolnavului intr un serviciu de specialitate MF va trebui sa trateze rapid hipovolemia , hipoxia, acidoza si sa sustina presiunea de perfuzie a tesuturilor prin aplicarea unei perfuzii cu ser fiziologic, bicarbonat de sodiu, glucoza, administrarea de oxigen si vasoconstrictoare ( dopamina, dobutamina, noradrenalina). In czul intepaturilor de insecte sau administrarii intrvenoase sau inntramusculare a unor substante ( penicilina ) poate sa apara socul anafilactic caz in care este necesar administrarea de urgenta de adrenalina si hemisuccinat de hidrocortizon .
In intoxicatiile acute MF va trebui sa administreze rapid pacientului antidotul corespunzator ca de exemplu atopina in intoxicatiile cu pesticide precum si efectuarea de spalaturi gastrice . In cazul socului cardiogen MF va administra dopamina si hidrocortizon, oxigen, xilina pentru a preveni aparitia tulburarilor de ritm ventriculare , tratament anticoagulant si antianginos . MF are obligatia de a trata bolnavul pana in momentul internarii intr un serviciu de specialitate sau sosirii si preluarii bolnavului de catre serviciul de ambulanta . Pentru a putea acorda primul ajutor in cazul urgentelor medico chirurgicale MF

trebuie sa aiba o trusa de urgenta .

Trusa de urgenta trebuie sa contina :

aparate si materiale medicamente

= stetoscop, tensiometru, seringi, vata, fese, alcool sanitar, garou, atele, ace chirurgicale, ata chirurgicala, agrafe chirurgicale, pense, valve, aspirator, EKG, alcool iodat, comprese sterile

= nitoglicerina, scobutil, papaverina, NO SPA, glucoza, fenobarbital, miofilin, furosemid, hemisuccinat de hidrocortizon, algocalmin, adrenalina, etc.

STOPUL CARDIAC Reprezinta starea clinica consecutiva opririi bruste si neasteptate a activitatii eficace a inimii.

Diagnosticul stopului cardiac


Se stabileste pe baza urmatoarelor semne: - paloarea sau cianoza instalate brusc - pierderea starii de constienta - incetarea spontana a miscarilor respiratorii - absenta pulsului la arterele mari (carotida sau femurala) - absenta zgomotelor cardiace - aparitia midriazei.

Reanimarea cardiopulmonara
Nu este indicat in cazul afectiunilor cu prognostic infaust ( de exemplu , carcinom avansat)! Clinica stopului respirator si circulator Lipsa pulsului ( artera carotidiana, artera femurala ) Inconstienta (6-12 secunde dupa sistarea aportului de oxigen catre creier) Stopul respirator, respirafia gafaita( in caz de stop circulator primar, dupa 15-40 secunde) Pupile dilatate, areactive la lumina ( dupa 30-90 secunde ) Lipsa batailor cordului la auscultate Tegumente cenusii-cianotice

Regula ABCD

Manevra

Esmarch

A - Airways Dezobstructia cailor respiratorii :


Inlaturarea corpilor straini din regiunea orofaringiana, capul pus in hiperextensie iar mandibula va fi tras spre anterior si superior .

B - Breath

Ventilarea :

Gura la gura, gura la nas, gura la tub ( tubul SAFAR, tubul GUEDEL ), ventilarea pe masca ( balonul tip AMBU ) cu O2 100% . Daca ventilarea sau intubarea nu sunt posibile ( ca in cazul edemului glotic ) se practica traheotomia de necesitate si punctie traheala de urgenta cu plasarea unei traheostome intre cartilajele tiroid si cricoid . Se va controla eficienta ventilarii : prezenta miscarilor respiratorii ; cedarea cianozei ; murmur vesicular simetric .

Ulterior se practica ventilarea rapida in doua tentative dupa masaj cardiac si ventilare alternative : in cazul unui ajutor 15 : 2 in cazul a doua ajutoare 5 : 1

Frecventa de ventilare este 20/min

C Circulatia
in cazul fiecarui stop cardiac se va incepe imediat cu lovitura cu pumnul aplicata precordial si masaj cardiac Masaj cardiac extern(decubit dorsal, pe suport tare, locul aplicarii -treimea inferioara asternului, la copii, mijiocul sternului).Frecventa masajului: adulti 80/min, copii 90/min, sugari 120>min, raportul comprimare-decomprimare > 50% (platoul de comprimare) aproximativ 4 5 cm Defibrilare precoce.

Ventilarea cu balonul tip Ambu.

Masca se va aplica cu policele si indexul deasupra gurii si nasului, mandibula se va mobiliza spre anterior. iar cu restul degetelor se va fixa capul in pozitie de extensie.

D Drugs Terapia medicamentoasa : forte important este realizarea unei cai de abord venos periferice.Astfel pe cale intravenoasa sau pe tubul endotraheal in doza dubla sau tripla

pot fi administrate adrenalina, atropina in caz de bradicardie sinusala sau asistolie, lidocaina pentru preventia recurentelor de fibrilatie ventriculara, sau bicarbonat de sodiu 8,4 %

Asistenta medicala de urgenta ocupa un loc special, deoarece medicul de familie (MF), ca medic de prim contact trebuie sa rezolve prompt si competent toate cazurile de imbolnavire care pun in pericol iminent sanatatea, dar si viata bolnavului.

OBIECTIVE URMARITE IN ACORDAREA PRIMULUI AJUTOR PRESPITALICESC


In abordarea unei urgente medico-chirurgicale, MF obiective: - evaluarea urgentei la prima vedere: este sau nu o urgenta? va urmari cateva

natura urgentei cauza care a produs-o gravitatea numarul victimelor (in caz de accident colectiv) masuri ce trebuie intreprinse succesiunea acestora - estimarea timpului scurs de la producerea urgentei pana la primele masuri intreprinse - limitarea efectului produs de agentul primar - scoaterea accidentatului din zona - efectuarea bilantului lezional si a triajului dupa criteriul vital - stabilirea prioritatilor de interventie in ordinea urgentei vitale - aplicarea masurilor de prim ajutor - aprecierea rezultatelor in urma masurilor aplicate - asumarea responsabilitatii MF de a urmari pacientui sau de a-1 trimite la spital - evaluarea factorilor de risc pe timpul transportului .

INFARCTUL MIOCARDIC ACUT


Definitie Infarctul miocardic acut (IMA) este o necroza ischemica a muschiului cardiac, secundara unei obstructii pe o ramura coronariana avand drept consecinta o hipoxie celulara prelungita .

Necroza miocardica determina: - un sindrom clinic

- modificari ECG induse de scaderea pana la oprirea fluxului coronarian. - cresterea nivelului sanguin al biomarkerilor sensibili si specifici (troponina cardiaca I sau T, fractiunea MB a creatinkinazei,creatinkinaza totala, mioglobina). - modificari morfopatologice miocardice. Perioada prodromala Intre 30-35% dintre pacienti prezinta manifestari prodromale. Durerea toracica asemanatoare cu cea din angina pectorala apare la eforturi mici, sau chiar m repaus, avand caracter de angor instabil. Prodromul de angor instabil poate sa apara cu 1-4 saptamani anterior IMA.

Modalitati de debut ale IMA Debutui IMA poate fi: - anginos - gastralgic - astmatiform Diagnosticul pozitiv de infarct miocardic acut se pune pe baza : 1- Tabloul clinic 2- Detectia necrozei miocardice

concentratia enzimelor miocardice in sange modificari EKG metode imagistice ( ecocardiografia, ventriculografia de contrast, scintigrafia, miocardica ) examen morfopatologic

Tabloul clinic Dezechilibrul ce rezulta intre cererea si oferta de perfuzie determina ischemia prelungita care are drept consecinta necroza miocitelor cardiace.

Semnele clinice ale ischemiei sunt reprezentate de: - durere - modificari ale T.A. (hipotensiune sau mai rar hipertensiune arteriala) - fenomene digestive (greata, varsaturi, diaree, sughit)

- palpitatii - dispnee (secundara insuficientei ventriculare stangi) - manifestari neurologice (sincopa, manifestari neurologice de focar) - astenie fizica - hiperpirexie.

Caracteristicile durerii in infarctul miocardic * Factori precipitanti : - efort fizic intens - stress - hipoglicemie -infectii - alergii - hemoragii - AVC respiratorii

* Localizare :

- retrosternala - retroxifoidiana - epigastrica - precordial

* Iradiere :

- umarul sau membrul - umeri si brate bilateral - interscapulovertebral - la baza gatului - mandibula - epigastru

superior stang

* Caracter :

- strivire

apasare

- constrictie * Durata : - zeci de minute

arsura

- nu cedeaza la nitroglicerina, alti

nitrati, analgezice uzuale

La examenul fizic se constata:


bolnav anxios, agitat paloare, tegumente reci si umede transpiratii puls bradicardic sau tahicardic regulat sau neregulat raluri subcrepitante in insuficienta ventriculara stanga (IVS). wheezing in IVS tuse cu hemoptizie in tromboembolism pulmonar sau edem pulmonar acut Hipotensiunea arteriala apare in trei circumstante : infarctele intinse antero-laterale datorita disfunctiei de pompa infarctele inferioare fund de natura reflexa vagala infarctele inferioare cu afectare masiva a ventricululuidrept,ceea ce duce la deficit de umplere a ventriculului stang.

Detectia necrozei miocardice


Necroza miocardica duce la aparitia in sange a unorproteineeliberatede miocardul lezat: mioglobina, troponina cardiaca T si I, creatinkinaza(CK) fractiunea MB a creatinkinazei, lactat dehidrogenaza (LDH). Markerii biochimici sunt utili pentru diferentierea anginei instabile de infarctul miocardic nonQ. Modificarile EKG reprezentate de : unde T ascutite ST supradenivelat aparitia undei Q inversarea undei T Modificarile EKG apar din primele ore ale debutului infarctului si se mentin mai multe zile . Un traseu electrocardiografic relativ normal in contextul unui tablou clinic caracteristic nu exclude posibilitatea IMA.

20 30 % din IMA electrocardiografice .

posterior

sau

subendocardic

evolueaza

fara

modificari

Conduita de urgenta
Majoritatea deceselor prin IMA se produc in primele ore de la instalarea infarctului. In faza prespitaliceasca doua obiective domina atitudinea terapeutica in primele ore ale evolutiei unui infarct miocardic: - prevenirea aritmiilor maligne (fibrilatia ventriculara,tahicardiaventriculara fara puls, disociatia electromecanica, asistolia) - reperfuzarea coronariana precoce in primele 4 6 ore. Primele actiuni si masuri terapeutice vizeaza: pozitia bolnavului: decubit dorsal interzicerea efectuarii oricarei miscari se scot hainele stramte, cravata, se desfac nasturii de la camasa psihoterapie pacientui isi va administra o tableta de nitroglicerina sublingua imediat dupa debutul durerii toracice susceptibila de infarct miocardic daca durerea nu a cedat in 5 minute, se repeta o a doua administrare, iar daca durerea toracica persista dupa alte 5 minute se poate administra a treia tableta. Se poate administra: aspirina 75-325 mg tramal 50 mg sedativ. Daca se instaleaza stopul cardio-respirator se vor initia imediat manevrede resuscitare.

In situatia, cand exista posibilitatea efectuarii unei ECG care confirma diagnosticul de infarct miocardic sunt necesare doua actiuni: - prinderea unei linii venoase - asigurarea monitorizarii bolnavului a urmatorilor cinci parametri: * intensitatea durerii toracice * alura ventriculara * T.A.

* aparitia aritmiilor cardiace * ventilatia pulmonara


Daca apare hipotensiune arteriala, bolnavul va fi asezat in pozitie Trendelenburg . Se va face oxigenoterapia prin sonda nazala (4 - 8 1 O2/min). Se va urmari mentinerea permeabilitatii cailor aeriene. Pentru a combate instabilitatea electrica, consecinta a depolarizarii membranare datorita pierderilor de potasiu produse in zonele ischemiate se poate administra solutia G-I-K (glucoza -insulinapotasiu).

Evaluarea riscului bolnavului cu IMA . Criterii de evaluare a riscului bolnavului cu infarct miocardic acut

Bolnavi Grup cu risc crescut Raluri de staza Zgomotul 3 TAS AV Tablou clinic de soc cardiogen + + < 100 mmHg > 100 batai/min + Grup cu risc redus > 100 mm Hg < 100 batai/min -

Sansele de supravietuire ale pacientului cu IMA depend de : modul de reactie al anturajului si pacientului primele masuri aplicate la domiciliul pacientului precum si pe toata durata transportului la spital accesul usor si rapid al populatiei la serviciul de asistenta mobila de urgenta

( SAMU ) dotarea tehnica si antrenamentul specific al echipelor SAMU

EDEMUL PULMONAR ACUT


Definitie: Edemul pulmonar acut cardiogen apare datorita cresterii cantitatii de lichid in spatiile extravasculare ale plamanilor. Etiologie Factorii etiologici principali sunt: - cardiopatia ischemica - hipertensiunea arteriaia - tulburarile de ritm paroxistic - insuficienta ventriculara stanga - infarctul miocardic acut - cardiopatiile valvulare Conduita de urgenta Tratamentui edemului pulmonar acut cardiogen (EPAC) impune masuri de extrema urgenta care vor fi aplicate la domiciliul bolnavului, la cabinetulmedicului de familie sau in timpul transportului catre spital. Tratamentul simptomatic plasarea bolnavului in pozitie sezanda pe scaun, fotoliu sau la marginea patului cu picioarele mai jos pentru a reduceintoarcereavenoasa se aspira expectoratia si se curata cavitatea oro-faringiana a bolnavului reducerea presarcimi prin aplicarea garoului la nivelul membrelor(3 din 4) care vor fi schimbate la 10-15 minute administrarea de oxigen pe sonda nasofaringiana umidificat prin barbotaj 2/3 apa +1/3 alcool In edemul pulmonar acut cardiogen cu TA normala sau crescuta : administrarea i.v. a unui diuretic cu actiune rapida : Furosemid 2 fiole i.v. timp de 1-2 minute Morfina 0,01-0,02 g i.m. sau i.v. (fiola de lml=0,02g)administrata in tratamentui EPAC secundar insuficientei ventriculare stangi. In caz de reactie vagala (varsaturi, bradicardie) se asociaza atropina 1 mg i.m. sau 0,5 mg i.v. Morfina nu se administreaza in astm bronsic, BPOC, AVC.

- Administrarea digitalei este utila in: EPAC din valvulopatiile aortice sau din boala mitrala cu predominanta insuficientei EPAC din stenoza mitrala asociata cu fibrilatie atriala sau alta tahiaritmie ventriculara cu ritm ventricular rapid Insuficienta ventriculara stanga de cauza ischemica, toxica

- In EPAC insotit de spasm se administreaza Aminofilina - 5mg/kgcorp i.v. in 10 minute Administrarea de vasodilatatoare pentru reducerea presiunilor vasculare sistemice si pulmonare. Se utilizeaza : Nitroglicerina 1 -4 tablete sublingual - Antihipertensivele se administreaza in functie de valorile tensiunii arteriale.

EPISTAXISUL
Definitie: Hemoragie ce nazofaringelui. Etiologie 1. Cauze locale: - Traumatisme nazale (cauza principala la copil): Accidentale Chirurgicale: adenoidectomia, rezectii/repozitii de sept nazal - Inflamatii acute: rinite si sinuzite acute de origine virala, bacteriana - Inflamatii cronice: rinite si sinuzite cronice, infectii fungice, tuberculoza nazala - Corpi straini - Ulcer trofic perforant al septului - Tumori benigne: Polip sangerand al septului nazal Papiloame Meningocel endonazal provine de la nivelul narinelor, cavitatii nazale sau

Tumori

maligne:

granulom

malign

mediofacial

2. Cauze generate - boli infectioase gripa rubeola * varicela * scarlatina febra tifoida - boli cardiovasculare HTA Stenoza mitrala insuficienta mitrala miocardita * anevrismul de carotida interna - boli ale ficatului hepatita acuta ciroza hepatica insuficienta hepatica cronica - boli ale sangelui si vasculare anemii grave leucemii si mielom * purpura reumatoida * hemofilii * purpura trombocitopenica idiopatica * teleangioctazia hemoragica Rendu-Osler tulburari de coagulare dobandite: tratamente anticoagulante,

trombolitice sau antiagregante plachetare - alcoolism - intoxicatii - boli carentiale - cauze endocrine

ATITUDINEA DE URGENTA
In epistaxisul benign: - bolnavul va fi asezat pe scaun, va fi eliberat de orice compresiune (cravata, guler, Centura) si i se va cere sa respire linistit cu gura deschisa - se vor aplica masuri de hemostaza locala - compresiunea digitala pe aripa nasului care sangereaza timp de 10 minute - aplicarea de comprese reci sau gheata pe regiunea frontala - nazala - tampoane narinare imbibate cu solutii hemostatice(apa oxigenata, solutie de antipirina 10%, trombina), adrenalina 1 /oo , gelaspon - administrarea de antibiotice in cazul in care durata tratamentulul depaseste 24de ore - administrarea de hemostatice pe cale generala : * Adrenostazin Vitamina K Venostat Calciu In epistaxisul grav: - pana la intemarea in spital se aplica aceleasi masuri benign tamponament nazal anterior - hemostatice generate Transportul pacientului cu epistaxis se va face in pozitia semisezanda sau culcat cu ca in epistaxisul

- hemostaza locala: compresiunea narinei, tampoane narinare,

capul putin ridicat.

HEMORAGIA DIGESTIVA SUPERIOARA


Definitie Hemoragia digestiva superioara reprezinta sangerarea produsa de localizate la nivelul esofagului, stomacului, duodenului proximal, exteriorizata sub forma de hematemeza si / sau melena. leziuni si jejunului de are ca

Varsatura cu sange (hematemeza) are aspect asemanator zatului cafea , de sange negricios neaerat, amestecat cu resturi alimentare, rareori aspect rosu aprins. Melena reprezinta pacura, lucios si lipicios. eliminarea de sange prin scaun, care este negru

Diagnostic diferential Hematemeza va fi diferentiata de: - epistaxisul inghitit - hemoptizie - hemoragia buco-faringiana Melena trebuie diferentiata de scaunul negru ce apare dupa: - terapie orala cu fier, carbune, bismut - consum de: cafea, masline, spanac.

Cauzele hemoragiei digestive superioare


Boli ale tractului digestiv Boli

ale esofagului

- varice esofagiene - hemie gastrica transhiatala; - esofagita peptica de reflux; - ulcer esofagian; - tumori benigne esofagiene;

- tumori maligne esofagiene; - cancer esofagian; - sindrom Mallory-Weiss Boli - ulcer cronic - gastrita eroziva - tumori benigne ale stomacului; - cancer gastric; - stomac operat. Boli

ale stomacului

ale duodenului

- duodenite acute - ulcer duodenal

Boli ale organelor de vecinatate Boli ale ficatului - hipertensiune portala

Boli ale tractului biliar - hemobilie

Boli ale pancreasului - pancreatita acuta sau cronica - cancer de pancreas

Boli generate extradigestive Boli generale - insuficienta cardiaca - feocromocitom - colagenoze - uremie Boli ale sangelui - sindroame hemoragipare din: coagulopatii, trombopatii, trombo-

penii, hemofilie - leucemie Boli ale vaselor - teleangiectazie hemoragica ereditara (boala Rendu-Osler-Weber)

Aprecierea gravitatii hemoragiei In functie de parametrii clinico hemodinamici HDS se impart in usoara, medie si severa

Aprecierea clinico-hemodinamica a gravitatii hemoragiei


Forma de hemoragie digestiva superioara Usoara Pierderi de sange % <25% din volemie (1250 ml de sange} AV Tahicardie < lOO batai/min. <90mmHg Medie <35% (1750 ml de sange) < 120 batai/min. Severa <50% (2500 ml de sange) > 120 batai/min.

TA

<70mmHg

<60mmHg

Diureza Alte fenomene

scazuta Tegumente reci umede palide

oligurie Alterarea starii de constienfa (anxietate, agitape, apatie, somnolenta,coma). Cianoza periferica Dispnee cu tahipnee Buze uscate

Facies palid cu privirea in gol

Conduita de urgenta, primele masuri confirmarea diagnosticului de HDS: linistirea bolnavului, apartinatorilor si anturajului repaus strict la pat in pozitie culcata cu punga de gheata pe abdomen. efortul fizic va fi interzis (poate accentua tabloul clinic); sangele eliminat de bolnav va fi colectat intr-un vas hemoragia sau agrava

gura bolnavului va fi curatata in caz de hematemeza,fara a deplasa bolnavul acesta avand capul asezat intr-o parte; se va efectua anamneza si examenul clinic mentionandu-se ora cand s-a efectuat si cele constatate; se va aprecia gravitatea hemoragiei se vor administra hemostatice i.m. (Vitamina K) se va monta o perfuzie cu glucoza 5% , ser fiziologic

bolnavul este transportat la spital cu ambulanta functiile vitale ale bolnavului sunt monitorizate

CRIZA DE
Definitie

ASTM

BRONSIC

Astmul bronsic reprezinta un sindrom inflamalor cronic al cailor aeriene, care apare la persoane cu susceptibilitate genetica, caracterizat prin obstructie reversibila partial sau complet, spontan sau sub tratament si care se manifesta prin sindromul de hiperreactivitate bronsica determinat de stimuli variati. Criza de astm Criza de astm este caracterizata prin aparitia sau agravarea paroxistica in absenta sau in prezenta unui factor declansator a simptomelor

astmatice: - dispnee - wheezing - tuse -senzatia de constrictie Durata crizei de astm bronsic este de la 20-30 minute la cateva ore.

toracica

Pentru masurarea functiei pulmonare a bolnavului astmatic si pentru monitorizarea acesteia la domiciliul pacientului, medicul de familie are o metoda disponibila simpla prin care se masoara PEP (peak expiratory flow = debitul expiratorde varf) cu ajutorul Peak-flow-metruli. PEF-ul se coreleaza bine cu VEMS-ul. Monitorizarea PEF-ului are urmatoarele indicatii: - evaluarea obiectiva a suferintei exprimate de catre bolnav (de exemplu: - dispnee noctuma, dispnee la efort) - evaluarea controlului bolii astmatice (depistarea apropierii unei exacerbari), situatie in care aplicarea unui tratament corect previne aparitia bronhospasmului - evaluarea rezultatelor tratamentului. Valoarea debitului expirator de varf (PEF) prezinta variatii diurne; cele mai mici valori se inregistreaza intre orele 4 si 6 dimineata, in timp ce cele mai ridicate se situeaza intre orele 16 si 18. PEF actual mai mic decat 80% din cea mai buna valoare personala sau variabilitatea mai mare de 20% constituie un argument al exacerbarii bolii si o indicate pentru marirea dozei de medicamente, sau pentru asocierea de alte medicamente. Tratamentul crizei de astm bronsic In tratamentui crizei de astm bronsic, medicul de familie urmareste cateva obiective : obiective: - aprecierea severitatii bolii - prevenirea bronhoconstrictiei Prima masura va fi mentinerea bolnavului in pozitie sezanda, sprijinit in pozitia cea mai comoda. Pentru aprecierea severitatii bolii medicul de familic va: - determina PEF-ul si in functie de valoarca obtinula va aprecia severitatea crizei de astm - aprecia intensitatea simptomelor - efectua un examen fizic al pacientulni. Pentru prevenirea bronhoconstrictiei. MF va aplica un tratament initial bolnavului in criza de astm cu un beta2 agonist cu actiune de scurta durata: Salbutamol, Fenoterol, Terbutalina. Dispozitivele care contin substanta activa presurizata elibereaza la

un puf o cantitate de 100 sau 200 mcg substanta activa care este inhalata in timpul unei inspirapi profunde. Se pot aplica 2-4 puff-uri pe doza,pana la 3 aplicatii in timp de o ora. Dupa aplicarea acestui tratament inipal pot exista 3 tipuri de raspuns

RASPUNS INTENSITATE PEF A CRIZEI bun usor

TRATAMENT

incomplet

moderat

slab

sever

peste 80 % din Continuam cu beta 2 agonistul cu valoarea actiune de scurta durata la fiecare personala cea 3 4 ore timp de 24 48 ore mai buna 60 80 % Se adauga miofilin fiola a 10 ml( 240 mg ) 1 2 fiole po / iv ; hemisuccinat de hidrocortizon fiole de 25 mg in doza de 100 200 mg iv in perfuzie ; corticosteroizi oral si se continua administrarea beta 2 agonistul cu actiune de scurta durata la 3 4 ore Sub 60 % Transport la spital

Administrarea simpatomimeticelor este contraindicata la hipertensivi, coronarieni si hipertiroidieni .

SOCUL ANAFILACTIC

Definitie
Socul anafilactic apare In cursul reactiilor alergice imediate dupa: administrarea unor medicamente alergizante (antibiotice penicilina); sulfamide; xilina; pirazolona; acid acetilsalicilic; preparate de dextran, anestezice locale; - injectarea heteroproteinelor (seroterapie antitetanica, antirabica ) - substante de contrast radiologice; - intepaturi de insecte (albina), serpi; - extracte de organe, alergene in hiposensibilizari. mai ales

Tablou clinic
Este tipul de soc produs prin proasta distributie a fluxului sanguin cu vasoplegie brusc instalata, cu tahicardie, reducerea presarcinii, cu reducerea debitului cardiac, care genereaza colaps. Frecvent socul anafilactic se asociaza cu edem alergic, urticarie, edem Quincke, laringospasm.

Conduita terapeutica
Se intrerupe imediat administrarea substantei In situatia in care socul anafilactic a fost declansat de o injectie intramusculara, subcutanata sau intradermica sau printr-o intepatura de insecta intr-o extremitate, se aplica garou deasupra locului inocularii pentru a limita resorbtia substantei alergizante. alergizante.

Garoul va bloca intoarcerea venoasa, dar va trebui desfacut cate 2-3 minute la 10-15 minute interval pentru a evita efectele stazei venoase. - bolnavul va fi asezat in pozitie de soc (pozitia Trendelenburg) pentru a preveni ischemia si leziunile cerebrale ireversibile. Schema de tratament - Adrenalina se poate administra: * s.c. 0,5-1 mg (0,5-1 ml sol 1:1000) i.m. i.v. in cazuri grave 0,25-0,50 mg: 2,5-5 ml din fiola de 1:1000 diluata in 10 ml ser fiziologic; se injecteaza 1 ml/minut intr-un ritm lent. - Hemisuccinat de hidrocortizon doza de atac 250 mg i.v. lent se continua i.v. pana la doza de 500-1000 mg in timp de 24 de ore - Oxigenoterapie 6-8 1/minut - Miofilin 1 f (240 mg) lent i.v. in caz de bronhoconstrictie severa - Traheostomie de necesitate in caz de asfixie cand nu se poate efectua intubatie orotraheala - Antihistaminice : clorfeniramina 10 20 mg intramuscular sau lent intravenos - Daca manifestarile clinice de soc nu raspund la tratamentul medicamentos se administreaza 1 2 litri de fluide intravenos ; perfuzarea rapida sau repetarea dozei de

hidrocortizon poate fi necesara In caz de soc anafilactic, bolnavul va ramane sub supraveghere clinica cel putin 24 de ore existand riscul ca socul sa recidiveze.

COLICA RENALA
Definite Colica renala este o forma clinica a durerii nefrogene, reprezentand o urgenta medicala caracterizata prin durere acuta paroxistica cu iradiere uretero-vezico-genital, insotita de polakiune, disurie si hematurie microscopica sau macroscopica provocata de un spasm al cailor urinare excretoare superioare. Cauze 1. Litiaza reno-ureterala 2. Inflamafiile urogenilale - pielonefrita - pielonefroza - tuberculoza renala 3. Tumorile rcnale, de uter, colon si rect (pot provoca rar colici prin compresiune uretrala extrinseca si spasm asociat) Conduita de urgenta In colica renala dupa precizarea diagnosticului se pat si se urmaresc cateva obiective.

recomanda repaus la

Suprimarea durerii prin: -Mijloace fizice; aplicatii locale de caldura in regiunea lombara (sticle cu apa calda, perna electrica, termofor, comprese fierbinti, bai fierbinti); - Analgetice pirazolonice: Algocalmin, (i.m.) Novalgin (i.v); - Analgetice de tipul pentazocin (Fortral i.m.); - Spasmolitice cu actiune neurotropa (anticolinergice: Atropina, Scobutil i.v. lent); - Spasmolitice cu actiune musculotropa: Papaverina i.v. sau im. - Spasmoanalgetice cu actiune predominant neutrotropa: Scobutil compus, Piafen; - Morfina si derivatii ei (Hidromorfin) - analgetice de tip morfinic: petidina (Mialgin)
Combaterea varsaturilor abundente prin substitutie electrolitica Prevenirea recidivelor colicii:

- Scobutil compus (supozitoare) sau

- Scobutil + Algocalmin Tratamentui ulteriol al litiazei renale va fi adaptat in functie de compozitia calculului, starea rinichiului litiazic si a celui opus, functia renala, comorbiditate, gradul de complianta al bolnavului si familiei acestuia.

RETENTIA ACUTA DE URINA (RAU)

Definitie:Retentia completa de urina este caracterizata prin imposibilitatea evacuarii prin mictiune a continutului vezicii urinare pline cauzata de obstructie mecanica sau datorita unor perturbari functionale ale muschiului vezicii urinare si ale sfincterelor uretrale. Etiologie Retentia acuta de urina poate fi produsa de cauze urogenitale sau extraurinare Etiologia retentiei acute de urina I. Cauze urogenitale : 1 Subvezicale - boli uretrale ( uretrite, periuretrite, fimoza, parafimoza, stricture uretrale, traumatisme uretrale, litiaza uretrala balanite, tumori de uretra )

-leziuni cervico- prostatice ( prostatita acuta si cronica abcesul prostatei, hipertrofia benigna a prostatei,adenocarcinomul de prostata

2 Vezicale

- tumori vezicale - litiaza vezicala - scleroza de col - vezica neurologica

3. Supravezicale

- TBC renala cu cistita - traumatisme renale cu hematurie masiva - pielonefrite acute

Cauze extraurinare : 1 Neurologice - traumatisme medulo- rahidiene cu - herpesul si zona zoster - boli cerebro-spinale - leziuni ale SNV simpatic - tabesul sindrom de sectiune

2 Pelviene - fibromul uterin - tumori la nivelul pelvisului - tumori retrovezicale la barbat - retroversia sau retroflexia uterului gravid

Alte cauze - apendicita acuta - ruptura uretrei - pelviperitonita

Tratamentui RAU Mai intai trebuie stabilita cauza care a produs RAU, dupa care practica evacuarea vezicala prin:

se

- Deblocare farmacodinamica cu: alfa blocante: prazosin, ergotoxin, hydergin, doxazosin, si/sau parasimpaticomimetice: Miostin, Prostigmen - Cataterism uretro-vezical: * se monteaza o sonda uretrovezicala pentru 24 de ore, cuevacuare lenta a urinii * este contraindicat in: uretrita, adenomul prostatei, ruptura posttraumatica de uretra, perimetrite supurate, tumori de uretra - Punctia vezicala evacuatorie asigura evacuarea lenta a vezicii si este indicata cand cataterismul este imposibil sau contraindicat. Dupa rezolvarea acestei urgente, bolnavul va fi transportat intr-un serviciu de specialitate pentru stabilirea unui diagnostic etiologic si rezolvarea terapeutica. Acte necesare pentru obtinerea certificatului de inregistrare a cebinetului medicului de familie: CABINET MEDICAL INDIVIDUAL A. Obtinerea Certificatului de avizare a cabinetului medical eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditari din cadrul Colegioului Medicilor din Bucuresti (CMB), in baza urmatoarelor documente: dovada de detinere a spatiului ( comodat, act de vanzare-cumparare, contract de inchiriere, donatie, etc.). Pentru cabinete medicale din intreprinderi sau institutii, acordul scris al conducerii acestora, in vederea infiintarii cabinetului medical; autorizatia de libera practica a medicului titular;

dovada achitarii, la zi, a cotizatiei catre CMB; taxa de avizare, care se achita la caseria CMB; acordul asociatiei de locatari, daca spatiul se afla intr-un imobil cu mai multe apartamente; existenta dotarii minime necesare functionarii cabinetului medical; cerere-tip completata in momentul depunerii actelor (modelul se gaseste la CMB). Toate documentele mentionate mai sus vor fi prezentate in xerocopii. B. Obtinerea Certificatului de inregistrare a cabinetului medical individual eliberat de Directia de Sanatate Publica a Municipului Bucuresti (DSPMB),in baza urmatoarelor documente: cerere tip se completeaza la DSPMB; dovada detinerii legale a spatiului in care urmeaza sa functioneze cabinetul medical (comodat, act de vanzare-cumparare, contract de inchiriere, donatie, etc.) copie xerox; autorizatia de libera practica a medicului titular copie xerox; certificatul de avizare a cabinetului medical eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditari din cadrul Colegiului Medicilor din Bucuresti; dovada indeplinirii conditiilor minime de spatiu si circuite de functionare in concordanta cu serviciile medicale furnizate pe specialitati (cf. Art. 20 al.3 din Ordinul ministrului Sanatatii si Familiei nr. 153/2003 modificat: In acelasi spatiu cu destinatia de cabinet medical nu pot fi infiintate mai mult de doua cabinete medicale si numai daca se indeplinesc conditiile de compatibilitate intre specialitatile medicale privind serviciile medicale furnizate). CABINETE MEDICALE GRUPATE SAU ASOCIATE Cele doua forme de organizare sunt similare in ceea ce priveste modul de avizare al CMB si de inscriere la DSPMB, dar difera ca mod de administrare. Pentru a creea acest mod de organizare, medicii trebuie sa fie inscrisi mai intai cu cabinete medicale individuale.

Cabinetele grupate sau asociate pot avea un nume propriu, altul decat cel al medicilor care fac parte din aceste forme de organizare. A. Obtinerea certificatului de avizare a cabinetelor medicale grupate/asociate, eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditatri al CMB pe baza urmatoarelor documente: 1.a. Cabinetele grupate: doua exemplare din contractul de grupare, inregitrat la administratia financiara care va cuprinde obligatoriu: partile contractului; obiectrul si scopul contractului, sediul profesional al cabinetelor grupate; coordonarea cabinetelor medicale grupate, cu indicarea persoanelor care au calitatea de coordonator, facilitatile economice comune si modul de repartizare al cheltuielilor comune; durata contractului si modalitatile de incetare a acestuia. 1.b. Cabinete asociate: doua exemplare din contractul de asociere, inregistrat la administratia financiara, care va cuprinde obligatoriu: partile contractante si denumirea asocierii; sediul profesional al asocierii, conducerea asocierii cu indicarea persoanei sau a persoanelor care au calitatea de coordonator; durata contractului si modalitatile de incetare a acestuia. 2. Copii dupa certificatele de inregistrare a cabinetelor medicale individuale pentru fiecare cabinet al medicilor, care va functiona in cadrul gruparii asocierii; 3. Acordul Asociatieie de Locatari, daca spatiul pentru infiintare se afla intr-o cladire cu mai multe apartamente (mai multi proprietari); 4. Delegatie din partea tuturor asociatiilor pentru medicul care se ocupa de construirea gruparii/asociatiei; 5. Dovada achitarii cotizatiei, la zi de catre medicii din grupare sau asociere; 6. Cerere tip completata in momentul depunerii actelor (modelul se gaseste la CMB), toate documentele se vor depune in copii xerox;

B. Vizarea contractului de grupare/asociere de catre CMB C. Obtinerea Certificatului de Inregistrare a cabinetelor medicale grupate/asociate la Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti. cerere tip se completeaza la DSPMB; contractul de grupare/asociere avizat de CMB; certificatele de inregistrare a cabinetelor individuale care se grupeaza/asociaza; certificatul de avizare a cabinetelor medicale grupate/asociate eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditari al CMB.

SOCIETATI CIVILE MEDICALE A. Obtinerea Certificatului de avizare a cabinetului sub forma societatii civile medicale, eliberat de Departamentul de Avizari-Acreditari al CMB pe baza urmatoarelor documente: doua exemplare din contractul si statutul societatii civile medicale/ actil constitutiv, care va cuprinde urmatoarele elemente minime obligatorii; partile contractului de societate, scopul si obiectul acestuia; sediul profesional al societatii civile medicale; cabinetele medicale se vor infiinta numai pentru specialitatile si competentele medicilor asociati si vor furniza servicii medicale numai in limitele acestora; patrimoniul social al societatii civile medicale cu indicarea aportului fiecarui membru societar, constatand in bunuri mobile si imobile ori in munca medicilor societari; organul de conducere al societatii civile medicale si precizarea functiilor membrilor acestuia; durata contractului de societate si modalitatile de incetare a acestuia dovada dotarii minime a cabinetelor medicale; taxa de avizare pentru fiecare cabinet din cadrul societatii, care se achita la caseria CMB; copii dupa autorizatiile de libera practica ale medicilor care vor functiona in

cadrul societatii; cerere-tip completata in momentul depunerii actelor (modelul de cerere se gaseste la CMB); delegatie din partea tuturor asociatilor pentru medicul care se ocupa de constituirea societatii; dovada de detinere legala a spatiului( comodat, act de vanzare-cumparare, contract de inchiriere, donatie etc. ) ; dovada achitarii cotizatiei, la zi, de catre medicii din cadrul societatii; acordul asociatiei de locatarii, daca spatiul pentru infiintare se afla intr-o cladire cu mai multe apartamente. Toate actele se vor depune in copii xeros. B. Vizarea contractului de societate sau a actului constitutiv CMB. de catre

C. Obtinerea Certificatului de inregistrare a societatii civile medicale de la Directia de Sanatate Publica a Municipiului Bucuresti ; -cerere- tip- se completeaza la DSPMB; -certificatul de avizare a cabinetului medical in societate medicala de la CMB original si copie xerox -dovada detinerii legale a spatiului ( contract de vanzare- cumparare , de comodat sau de inchiriere )- copie xerox; -autorizatia de libera practica pentru medicii din societate copie xeros ; -contractul de societate cilvila avizat de CMB ; -dovada indeplinirii condtiilor minime de spatiu si circuite functionale in concordanta cu serviciile medicale furnizate pe specialitati .

INFORMATII UTILE

OBLIGATIILE SANATATE

CASEI

DE

ASIGURARI

DE

Casa de asigurari de sanatate are urmatoarele obligatii: sa plateasca drepturile banesti cuvenite medicului/medicilor de familie pentru serviciile medicale furnizate asiguratiilor inscrisi in lista proprie, indiferent de casa de asigurari de sanatate la care s-a virat contributia pentru asigurarile sociale de sanatate, inclusiv drepturile pentru lista suplimentara de servicii medicale acordate populatiei din zona stabilita si repartizata de directia de sanatate publica; sa verifice autorizarea si acreditarea furnizorului de servicii medicale, precum si acreditarea personalului medical angajat; sa verifice activitatea furnizorilor de servicii medicale in asistenta medicala primara, conform contractelor incheiate cu acestia; sa verifice prescrierea medicamentelor cu sau fara contributie personala din partea asiguratilor si a investigatiilor paraclinice recomandate de catre furnizorii de servicii medicale in asistenta medicala primara in conformitate cu reglementarile in vigoare; sa deconteze furnizorilor de servicii medicale contravaloarea serviciilor contractate si prestate pe baza facturilor emise de furnizorii de servicii medicale; sa comunice medicilor de familie, in vederea actualizarii listelor proprii, numele persoanelor care si-au pierdut calitatea de asigurat prin neplata contributiei ce revine ca obligatia de plata asiguratului; sa informeze furnizorii de sevicii medicale in asistenta medicala primara asupra conditiilor de contractare; Casa de Asigurari de Sanatate a Municipilului Bucuresti se oblige sa informeze furnizorii prin mijloace de comunicare proprii (la avizier, telefonic, scrisori, etc.) asupra derularii contractului; Casa de Asiguraru de Sanatate a Municipilului Bucuresti va efectua excluderea automata a medicului din contract in situatia in care un medic anunta incetarea activitatii in cadrul unui cabinet.

OBLIGATIILE MEDICALE

FURNIZORULUI

DE

SERVICII

Furnizorul de servicii medicale are urmatoarele obligatii: sa acorde ingrijiri medicale asiguratilor in caz de boala sau accident in limitele de calitate impuse de activitatea medicala, sa asigure in cadrul serviciilor furnizate toate activitatiile care sunt cuprinse in baremul de activitati practice obligatorii din curicula de pregatire in specialitatea de medicina generala, sa interpreteze investigatiile necesare in afectiunile prevazute in tematica pe aparate si sisteme; sa respecte criteriile de calitate ale serviciilor medicale furnizate si cele de calitate pentru activitatea desfasurata la nivelul cabinetelor de medicina primara; sa respecte dreptul asiguratilor de a-si alege medicul de familie, medical de specialitate din ambulatoriu si unitatea sanitara si dreptul asiguratului de a-si schimba medicul de familie dupa expirarea a cel putin 3 luni de la data inscrierii pe lista; sa ofere relatii asiguratilor despre drepturile pe care le au si care decurg din calitatea de asigurat, precum si despre serviciile oferite, modul in care fi furnizate acestea si sa ai consolizeze in scopul prevenirii imbolnavirilor si al pastrarii sanatatii; sa furnizeze tratamentul adecvat si sa respecte modul de prescriere a medicamentelor prevazute in nomenclatorul de medicamente, conform reglementarilor in vigoare; sa nu refuze acordarea asistentei medicale in caz de urgenta medicala ori de cate ori se solicita aceste servicii medicale; sa inscrie din oficiu copii care nu au fost inscrisi pe lista unui medic de familie odata cu prima consultatie a copilului bolnav in localitate de resedinta a acestuia. Nou nascutul va fi inscris pe lista medicului de familie care a ingrijit gravida, daca parintii nu au alta optiune. Copiii care nu au fost inscrisi pe lista unui medic de familie potrivit celor aratate mai sus, vor fi inscrisi cu sprijinul primariei care a inregistrat nasterea. In cazul gravidelor neinscrise pe lista unui medic de familie, care indeplinesc conditiile de persoana asigurata, la prima consultatie in localitatea de resedinta a acestora, vor fi inscrise pe lista medicului de familie care a acordat consultatia; sa solicite documentele justificative care atesta calitatea de asigurat a persoanelor inscrise pe lista proprie; sa actualizeze lista proprie cuprizand asiguratii inscrisi, ori de cate ori apar modificari in cuprinsul acesteia, in functie de miscarea lunara a asiguratilor si sa comunice aceste modificari casei de asigurari de

sanatate precum si sa actualizeze lista proprie in functie de comunicarile transmise de casa de asigurari de sanatate cu privire la asiguratii care nu mai fac dovada calitatii de asigurat prin neplata contributiei ce revine ca obligatie de plata asiguratului; sa anunte casa de asigurari de sanatate atunci cand este suspendat din functie, cand i-a fost retrasa sau suspendata autorizatia de libera practica sau acreditarea, precum si despre orice alte modificari survenite, legate de clauzele contractuale; sa anunte in scris, in momentul inscrierii pe lista proprie a unui asigurat plecat de la un alt medic de familie, atat medicul de familie de la care a plecat asiguratul, cat si casa de asigurari de sanatate, in maximum 15 zile; medicul de familie de la care a plecat asiguratul transfera fisa medicala a asiguratului, in maximum 15 zile lucratoare de la solicitare, prin serviciul postal si pastreaza minimum 1 an o copie dupa fisa medicala a acestuia; sa acorde servicii medicale tuturor asiguratilor inscrisi pe lista proprie indiferent de casa de asigurari de sanatate unde se vireaza contributia la fondul de asigurari de sanatate, fara nici o discriminare, folosind totodata formele cele mai eficiente si economice de tratament; sa trimita pacientul, daca este cazul, la medicl de specialitate, sa inregistreze in fisa acestuia informatiile furnizate de catre medicul de specialitate si sa respecte recomandarile acestuia; sa furnizeze servicii medicale in cadrul unui program de activitate organizat in functie de conditiile specifice de zona asigurand in medie pe zi, de luni pana vineri, minim 5 ore la cabinetul medical si 2 ore la domiciliul asiguratiilor, conform graficului de vizite la domiciliu. In cazul in care numarul de asigurati inscrisi pe lista proprie este mai mare decat numarul mediu de asigurati stabilit pe total de 1.700, programul total de lucru se prelungeste corespunzator, acolo unde este posibil, in functie de numarul de servicii medicale solicitate de asigurati. La stabilirea programului de activitate se va tine seama si de zona stabilita si repartizata de directia de sanatate publica. Programul de activitate astfel stabilit se aduce la cunostinta asiguratilor prin afisare la loc vizibil la cabinetul medical si se transmite casei de asigurari de sanatate si directia de sanatate publica; sa furnizeze servicii medicale de urgenta in afara programului de lucru, conform reglementarilor din Contractul-cadru, privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate in asistenta medicala primara, in vigoare; sa participe la organizarea si functionarea centrelor de permanenta, acolo

unde este cazul; sa raporteze casei de asigurari de sanatate datele necesare pentru urmarirea desfasurarii; asistentei medicale primare, furnizorul fiind direct raspunzator de corectitudinea datelor raportate si de respectarea termenelor de raportare; sa accepte controlul din partea serviciilor specializate ale Casei Nationale de Asigurari de Sanatate, ale caselor de asigurari de sanatate impreuna cu consiliile judetene ale Colegiului Medicilor respective al Municipiului Bucuresti; sa respecte confidentialitatea tuturor datelor si informatiilor privitoare la asiguratii inscrisi pe lista proprie, precum si demnitatea si intimitatea acestora; sa factureze lunar, pana la data de 3 ale lunii urmatoare, in vederea decontarii de catre casa de asigurari de sanatate, activitarea realizata conform reglementarilor legale in vigoare; sa stabileasca programul de lucru si sarcinile de serviciu pentru personalul angajat; sa organizeze preluarea activitatii medicale de catre un alt medic de familie acreditat, pentru perioadele de absenta; sa elibereze certificate de concediu medical, certificate medicale pentru ingrijirea copilului bolnav etc., conform prevederilor legale in vigoare; sa respecte normele de raportare a bolilor si efectuarea vaccinarilor, conform prevederilor legale in vigoare; sa angazeze asistenti medicali, in vederea asigurarii calitatii actului medical; sa acorde servicii medicale persoanelor din lista suplimentara potrivit normelor metodologice de aplicare a Contractului cadru privind conditiile acordarii asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate in asistenta medicala primara aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 1244/2001; de a anunta intreruperea activitatii cel mai tarziu in data cu care se doreste acest lucru; obligatia de a mentine in termen toate documentele care au termen de valabilitate; de a prescrie retete in ordinea numarului al blanchetelor; furnizorii se obliga sa ia la cunostinta si sa se conformeze indicatiilor Casei de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti; obligatia de a respecta Contractul-cadru privind conditiile acordarii

asistentei medicale in cadrul sistemului asigurarilor sociale de sanatate in asistenta medicala primara si Normele metodologice de aplicare a acestuia, aflate in vigoare; utilizarea formularelor elaborate de Casa Nationala de Asigurari de Sanatate si de Casa de Asigurari de Sanatate a Municipiului Bucuresti; notificarea scrisa a intentiei de modificare si a propunerilor de modificare cu cel putin 5 zile inaintea datei de la care se doreste modificarea prevederilor contractuale.
In cadrul tratamentului in ambulator persoanele asigurate beneficiaza pentru afectiunile cronice de o singura reteta lunar cu medicamente compensate 90 % si 50 % sau de o singura reteta gratuita pentru persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin legi speciale : legea 42/1990 , legea 44 / 1994 , decretul-lege 118/1990 , legea 189/2000 , legea309/2002,legea519/2002 1 - persoanele ale caror drepturi sunt stabilite prin: a) Decretul-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum si celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri, republicat, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de medicamente gratuite daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii b) Ordonanta Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de catre regimurile instaurate in Romania cu incepere de la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobata prin Legea nr. 189/2000, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de medicamente gratuite daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii. c) Legea nr. 44/1994 privind veteranii de razboi, precum si unele drepturi ale invalizilor si vaduvelor de razboi, republicata, beneficiaza de medicamente gratuite daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii. d) persoanele prevazute la art. 2 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, ranitilor, precum si luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de medicamente gratuite daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii.

e) Legea 519/2002 privind persoanele cu handicap beneficiaza de medicamente gratuite daca nu realizeaza alte venituri decat cele provenite din drepturile banesti acordate de aceste legi, precum si cele provenite din pensii.

2 - beneficiaza de medicamente gratuite copiii pana la varsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pana la varsta de 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca 3 - beneficiaza de medicamente gratuite femeile insarcinate sau lauzele, daca nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara

Dovada veniturilor este facuta de certificatul fiscal eliberat deAdministratia Finantelor Publice din teritoriu. 4 - Pentru anumite boli cronice cum ar fi insuficienta cardiaca clasa 3 - 4 NYHA, boala Parkinson, ciroza hepatica, poliartrita reumatoida, cancerele , glaucom, protezatii valvularii sau vascular , AVC, etc aceste afectiuni fiind numerotate de la G1 la G31 pacientii pot beneficia lunar de o singura reteta gratuita cu maxim trei medicamente de pe lista C.

URGENE HIPERTENSIVE Reprezint creterea brusc i de durat variabil a tensiunii arteriale care poate produce leziuni ale organelor int. Urgenele hipertensive pot s apar n contexte clinice diferite i de aceea au fost mprite n: 1. Supraurgene hipertensive (Hypertensive emergencies) care produc de obicei leziuni neurologice, cardiovasculare, renale i ale retinei rapid progresive, cu risc de deces, motiv pentru care este necesar scderea TA n cel mult o or. Astfel este cazul crizei de feocromocitom sau a eclampsiei. Ca leziuni se descriu: - cerebrovasculare- encefalopatia hipertensiv, hemoragii intracraniene de cauz hipertensiv, subarahnoidiene / intracerebrale - cardiovasculare- edem pulmonar acut, disecia de aort, IMA, angina pectoral instabil. Dei valorile tensionale sunt foarte mari, TAD > 130 mmHg, corelarea dintre TA i afectarea organelor int nu este direct proporional. n aceast categorie de urgene hipertensive se descriu: - encefalopatia hipertensiv n care avem o serie de semne i simptome neurologice: cefalee, modificarea statusului mental care apar precoce i constau n somnolent, obnubilare, confuzie, dezorientare, tulburri de memorie i mergnd pn la com, semn al unui AVC , tulburri de vedere - hemianopsie pn la scderea acuitii vizuale, convulsii. - nefropatia hipertensiv cu hematurie, proteinurie, insuficien renal progresiv, avnd ca substrat