Subiect 1: definiti sistemul electoral din perspectiva celor 8 caracteristici ale lui Lijphart Subiectul se rezolva in felul urmator:

- definitia sistemului (ce este un sistem) - definitia sistemului electoral - enuntarea si descrierea pe scurt a fiecareia dintre caracteristici Def sistem (Sartori) Conceptul de sistem este lipsit de sens (cel putin dpdv stiintific) daca nu se au in vedere urmatoarele: 1) sistemul prezinta proprietati care nu pot fi descoperite prin studierea elementelor componente; 2) sistemul rezulta din si consta in interactiuni regulate (patterned) intre partile componente, implicand faptul ca aceste interactiuni furnizeaza granitele/limitele sau cel putin dimensiunea de limitare a acestuia. Def. S.E. (Ung.). Pornind de aici, un sistem electoral consta in interactiunea regulata dintre institutiile care guverneaza transformarea voturilor in locuri. Un sistem electoral este un sistem de interactiuni intre diferite institutii care guverneaza transformarea voturilor in locuri. Def S.E. (Lijphart): metoda de transformare a voturilor in locuri. In 1994 Lijphart caracterizeaza SE in termenii a 4 atribute importante si a alte 4 alte caracteristici mai putin importante dar nu lipsite de importanta: 1) 2) 3) 4) Formula electorala formula matematica dupa care se distribuie locurile Magnitudinea circumscriptiei numarul de reprezentanti alesi intr-o circumscriptie Pragul electoral suportul minim necesar pt a castiga reprezentare Marimea legislativului numarul de locuri pe care le are legislativul (locuri de ocupat)

5) Structura votului se refera la posibilitatea acordarii votului unui partid sau mai multor partide 6) Distributia inechitabila circumscriptiile pot avea magnitudini care nu sunt comensurabile cu populatia (e.g. magnitudine constanta si populatie sensibil variabila numeric) 7) Influenta prezidentialismului asupra alegerilor legislative atunci cand cele doua tipuri de alegeri sunt organizate simultan; 8) Legaturile electorale dintre partide. In 1999 (mad) sunt doar 3 principale si 5 secundare marimea legislativului e trecuta la si altele O alta caracterizare a SE fusese facuta de Douglas Rae (1967 the political consequences of electoral laws) lua in calcul ca importante doar 3 dintre caracteristicile lui Lijphart: structura votului, formula electorala si magnitudinea circumscriptiei.

Subiect 2: descriei pe scurt formula electorala si dati exemplu de formule electorale Subiectul se rezolva in urmtorul mod: - definiia formulei electorale - formule majoritare: pluralitara, vot alternativ - formule proporionale: formule prin cel mai mare rest, formule prin cele mai mari medii, stv - prezentati argumentele pentru si impotriva formulelor electorale proportionle si a celor disproportionale (vezi si text Norris Choosing electoral systems) 1) formula electorala: A) Formule electorale de reprezentare proportionala B) Formule electorale majoritariste C) Formule mixte sau intermediare A) formulele PR pot fi: a) pe liste b) nominale a) formulele pe liste pot fi: a1) formule ale celei mai mari medii (highest average) sau formule prin divizori a2) formule ale celui mai mare rest (sau formule prin cote/coeficienti) b) in practica se foloseste o singura formula nominala: votul unic transferabil formulele prin divizori sunt: DHondt, Saint Lague, Saint Lague modificat formulele prin coeficienti sunt: Hare, Droop, Imperiali, Imperiali intarit

Subiect 3: discutati importanta caracteristicii marimii legislativului Subiectul se rezolva in urmtorul mod: - se defineste marimea legislativului - se prezinta argumentele pt faptul ca marimea legislativului nu este o caracteristica a legislativului ci una a sistemului electoral - se indica marimea minima a legislativului la care proportionalitatea poate fi obtinuta macar teoretic - se arata care este relatia PR cu marimea legislatibului si care este relatia sistemelor pluralitare cu marimea legislativului. - se enunta legea radacinii cubice - se aplica legea la populatia Romaniei Douglas Rae e primul care atrage atentia asupra a ceea ce el numeste variabila neglijata dar nu o introduce in studiul sau empiric. Pana la Lijphart aceasta variabila nu a fost inclusa in analiza. Lijphart pune aceasta pe seama faptului ca marimea legislativului a fost vazuta ca fiind, cumva, externa sistemului electoral mai degraba o caracteristica a legislativului decat una a sistemului electoral. Lijphart argumenteaza ca daca sistemele electorale sunt definite ca metode de transformare a voturilor in locuri, atunci numarul locurilor disponibile pentru aceasta transformare trebuie considerata drept parte a sistemului de transformare. Sa luam un exemplu care demonstreaza importanta marimii legislativului: Presupunem ca avem 4 partide si ca avem urmatoarea distributie de voturi: A = 41%, B=29%, C=17% si D=13%/. Marimea legislativului = 5 locuri. partid A B C D % voturi 41 29 17 13 % locuri 41 29 17 13 # locuri 2,05 1,45 0,85 0,65

Lijphart spune ca: In sistemele care folosesc formule PR proportionalitatea perfecta poate fi atinsa doar intr-un legislativ cu cel putin 100 de locuri. Bineinteles, acelasi lucru este valabil si pentru sistemele care folosesc formule majoritariste. Cum insa acestea nu isi doresc sa fie proportionale, ipoteza conf careia marimea legislativului ar avea un efect asupra disproportionalitatii, pare mai putin plauzibila. Totusi Taagepera a demonstrat ca in sistemele care folosesc formula pluralitara (ceteris paribus) disproportionalitatea tinde sa creasca atunci cand marimea legislativului descreste.

Actually marimea legislativului are importanta in privinta incetinirii procesului legislativ. Cu cat legislativul este mai mare cu atat exista mai putine sanse pentru formarea unor majoritati stabile (e o ipoteza). In plus, marimea legislativului scade relevanta/puterea fiecarui parlamentar. In sistemele PR cu cat creste mrimea legislativului cu att disproportionalitata descrete. Procentul disproportionalitatii descrete monoton odat cu mrimea legislativului (cu creterea ei). In cele pluralitate majoritate pare ca cu cat e mai mare parlamentul cu att disproportionalitatea sistemului e mai mare. Numai marimi foarte mici ale parlamentelor restrictioneaza serios proportionalitatea. Penades considera ca aceasta variabila este irelevanta. Lijphart replica faptul ca nu e irelevanta, doar ca nu are o influenta mare. Legea radacinii cubice (taagepera) cele mai multe tari au legislative cu o marime in jurul radacinii cubice a populatiei.
1

Rcp 3 p p 3 .

Pentru

Romania,

p=21.584.365.

RcpRO 3 21.584.365 21.584.3653 278, 42 . In prezent Parlamentul are 137 locuri Senat + 334 locuri CD=471 locuri. Avem un parlament pt o populatie de 104.487.111

Subiect 6

Subiect 6: analizai importanta caracteristicii prezidentialismului Subiectul se rezolva in urmtorul mod: - numiti autorul care propune studiul acestei caracteristici - definiti caracteristica - enuntati efectul prezidentialismului asupra numarului efectiv de partide - enuntati efectul prezidentialismului asupra frecventei majoritatilor

Sunt mai multi autori care propun studil acestei caracteristici: Jones (1994), Lijphart (1994), Main-waring si Shugart (1995), Powell (1982). Cea mai simpla metoda de a define prezidentialismul este cu o papusa variabila (dummy variable) (cum fac Lijphart si Powell). Problema cu aceasta este ca exista mai multe forme de alegeri prezidentiale: pluralitare, cu 2 tururi de scrutin, tinute la date diferite de alegerile legislative. Shugart si Carey (1992) au facut o schema mai elaborate care presupne ca alegerilor prezidentiale exercita o influenta asupra alegerilor legislative, depinzand de 2 factori: apropierea alegerilor prezidentiale de cele legislative, si gradul de fractionalizare a alegerilor prezidentiale. Apropierea alegerilor este o chestiune de grad. Daca alegerile prezidentiale si cele legislative sunt concomitente apropierea este maximala. Apropierea alegerilor P de cele L este o conditie necesara pentru ca cele legislative sa poate fi influentate. Acest lucru depinde de natura alegerilor prezidentiale. Maindwarning si Shugart (1995) introduce variabile care disting 3 clase de alegeri prezidentiale: pluralitare concomitente, majoritate cu 2 tururi de scrutin, si altele. Efectul alegerilor prezidentiale asupra celor legislative este mai mare decat cel invers. Aceasta influenta e mediate prin numarul efectiv de candidati la presedentie, si nu include un impact direct al regulilor prezidentialea ascupra fractionalizarii legislative. Numarul efectiv de candidati poate fi inclus ca un regresor in echitatea numarului efectiv de partied aflate in alegerile legislative, mai degraba decat includerea unor descriptori ai regulilor prezidentiale (aceste reguli avand un impact indirect via influenta lor asupra numarului efectiv de candidate la presedentie). Alegerile legislative, care sunt apropiate de cele prezidentiale ar trebui sa aiba un numar mai mai mic de partied efective, dar acest lucru depinde de numarul candidatilor la presedentie.

De pe net: Sistemele politice, cu paticularitatile lor sunt , fara indoiala, elementele cele mai importante cand vine vorba despre institutiile statului, in relatie cu societatea per ansamblu cat si in contextul unui sistem international din ce in ce mai diversificat. Prezidentialismul este sistemul politic care porneste de cele mai multe ori dezbateri aprinse. Datorita particularitatilor sale, prezidentialismul limiteaza semnificativ puterea institutionala a parlamentului, care nu mai poate numi sau demite guvernul, cum se intampla in sistemele parlamentare. Astfel, in cayul prezidentialismului, presedintele are ca prerogative numirea si demiterea membrilor guvernului, in acelasi timp ocupand si functia de sef al guvernului. Nici una dintre tarile europene nu a adoptat prezidentialismul in forma sa pura, poate si datorita unui precedent mai mult sau mai putin dezastruos- cel al tarilor din America Latina. Fragilitatea si instabilitatea modelului prezidential a favorizat izbucnirea revolutiilor sau a loviturilor de stat, exemple fiind tari precum Ecuador, Bolivia, Honduras, Guatelama sau Nicaragua. Desi majoritatea tarilor latine americane au adoptat acest sistem politic in anii 80 exista si cazuri de democratii stabile care au permis dezvoltarea ca Venezuela, Costa Rica, Columbia si Peru. Modelul Washington, sau cel American, se evidentiaza prin stabilitatea si eficienta sa, insa particularitatile sale nu pot fi ignorate si nici importate in alte state ale lumii. In Washington, realitatile dintre presedinte si congres sunt controlate prin principiul separarii puterii in stat. Desi la inceputurile sale prezidentialismul american insemna guvernarea prin institutii separate care isi impart puterea, acum se poate vorbi despre guvernarea prin institutii separate care intra in competitie pentru puterea pe care in mod normal ar trebui sa o imparta. Dezbaterea a carui subiect central este alegerea unui sistem politic eficient, stabil si durabil este binevenita si in cazul Romaniei, unde controlul puterii a ajuns in ultimii ani subiect de disputa intre Guvern, Presedinte si Parlament.

Subiect 8: prezentati caracteristicile votului unic transferabil Subiectul se rezolva in urmtorul mod: - descrieti modul de alocare - prezentati punctele tari ale formulei - prezentati punctele slabe ale formulei

 137 Premise: 137 voturi, 5 candidati, 4 locuri QD 1 28, 4 4 1

ierarhie 1 2 3 4 5

voturi 53 A (1) B

27 E (3) A C B D

5 B (2) A C

26 C (4) B E A D

25 D E C B A

1 D A C E B

Candidati alesi A B E C

Runda 1: se verifica daca atinge cineva cota/coeficientul. A are 53 de preferine pe primul loc deci atinge cota si este ales. 53-28,4=24,6. Se redistribuie aceasta diferena urmtorului clasat in preferinele celor 53. Acesta este B. Runda 2: B are pe primul loc 5 voturi. La acestea se aduna cele 24,6 de la A, deci B are acum 29,6 voturi ndeplinind cota de 28,4. (deci B este ales). 29,6-28,4=1,2. Se redistribuie aceasta diferena urmtorului clasat in preferinele celor care il prefera pe B pe primul loc. Acesta este A. Cum A a fost deja ales, el nu mai poate primi voturi deci ne uitam la urmtorul clasat in preferinele celor care au pe B pe primul loc. Acesta este C. Runda 3: C are pe primul loc 26 de voturi. La acestea adunam restul de 1,2. C are deci 27,2 si nu atinge cota. Cum nimeni nu atinge cota, se elimina candidatul rmas cu cele mai puine voturi pe primul loc. Dintre C=27,2, D=26, E=27, se elimina D (27 si 27,2>26). Voturile lui D se duc ctre candidaii de pe locul 2 din ierarhiile unde D era pe locul 1. (va uitai in coloanele 5 si 6 cu voturi). In coloana 5, D primete 25 de voturi pe primul loc si l are pe E pe locul 2. Cele 25 de voturi se duc catre E. In coloana 6, D primete 1 vot pe primul loc iar acesta se duce ctre locul 2 in aceasta coloana, anume ctre C. Runda 4: E are 27 pe primul loc si primete 25 de la D, deci E are 52 de voturi si indeplineste cota. C are 27,2 si primete 1 de la D, deci are 28,2. deoarece E a ndeplinit cota, restul voturilor lui sunt distribuite ctre C: 52-28,4=23,6. C are deci 28,2+23,6=51,8 adic indeplineste cota si este ales. Indice Reprezentare: nu se aplica la fel ca la metodele prin coeficieni sau divizori. Daca am lua drept %voturi preferinele pentru primul loc, atunci am avea: Procent voturi: A=38,68, B=3,64, C=17,51, D=18,97, E=19,7 A,B,E,C au primit fiecare cate 1 loc, deci 25% din locurile disponibile Indice Reprezentare:

RpA

%S pA %VpA

%S pB %S pC 25% 25% 25% 0, 64 , RpB 6,86 , RpC 1, 42 , 38, 68% %VpB 3, 64% %VpC 17,51%

RpD

%S pD %VpD

%S pE 0% 25% 0 , RpE 1, 26 18,97% %VpE 19, 7%

Se observa ca un candidat cu foarte puine voturi pe locul 1 elimina un candidat cu foarte multe voturi pe locul 1. pentru unii oameni asta poate fi inacceptabil. Pe de alta parte, aceasta formula are avantajul de a elimina alternativele urate de cei mai muli oameni. Presupunnd ca cei mai muli oameni dintr-o tara sunt democrai deci resping total alternativele anti-sistem (extrema stnga, extrema dreapta), chiar daca o astfel de alternative ar ntruni 30% din votul electoratului, ea ar putea fi eliminata (in anumite condiii in care magnitudinea circumscripiei are o anumita valoare). Avantaje STV: poate elimina alternativele nedemocratice (unii il numesc cel mai democratic sistem de vot) impiedica liderii partidelor sa selecteze candidatii cu sansele cele mai mari de castig (ca in PR pe liste inchise unde primul pe lista iese sigur daca partidul nu e unul f mic). Votantul este cel care decide care candidat de la ce partid este ales. Altfel spus, votantul nu e obligat sa selecteze de la acelasi partid.

Dezavantaje STV: numararea voturilor este foarte dificila si introduce erori. (numararea electronica e un proiect de viitor) daca sunt multe alternative, votantii nu mai reusesc sa ierarhizeze preferential si folosesc shortcuturi gen . ii ierarhizeaza in functie de locul candidatilor pe buletin. Daca ordinea e alfabetica, se spune ca se voteaza alfabetic nu preferential. (limitari cognitive ale votantilor). Asadar pozitia candidatilor pe buletinul de vot conteaza foarte mult (ceea ce nu ar trebui sa se intample). Fara o educare solida a votantilor, acestia pot face multe greseli si pot exista multe voturi anulate. Datorita sistemului de alocare pe coeficient electoral, este posibil sa fie selectata o alternativa care nu are nici un vot pe primul loc (dar care are multe pozitii 2 si 3 in ierarhiile votantilor). Aceasta poate fi inacceptabil pentru unii oameni. Buletinul de vot poate fi mare si poate costa mult tiparirea lui.

SUBIECT 9 Subiect 9: discutati problema schimbarii sistemului electoral Subiectul se rezolva in urmtorul mod:

prtezentati criteriile Lijphart pentru schimbarea sistemului electoral dati exemple de schimbare pentru fiecare caracteristica a SE.

Exista 4 variabile de care trebuie sa tinem cint atunci cand vorbim de schimbarea SE. o variabila discrete: formula electorala si 3 variabile continue: prag electoral, magnitudine si marimea legislativului. Daca este o schimbare masiva in una din cele 4 variabile, asta inseamna ca sistemul electoral este unul nou. Formula electoraal este o variabila discrete, iar orice schimbare in formula acesteia va fi considerata o schimbare semnificativa. Avand in vedere faptul ca celelalte 3 variabile sunt continue, trebuie specificat un punct la care se face schimbarea. Acesta propune criteriul de 20%: 20% sau mai mult in schimbarea magnitudinii, a marimii legislativului, la fel si in ceea ce priveste pragul electoral (sau introducerea unuia atunci cand nu exista). Ex: - o schimbare in pragul legal de la 5% la 6,25% reprezinta o schimbare a sistemului electoral deoarece pragul s-a schimbat cu 20%. - o schimbare a magnitudinii de la 10 la 12 reprezinta o schimbare a sistemului electoral. - o modificare a marimii legislativului de la 200 la 240 reprezinta o schimbare a sistemului electoral. Acest criteriu este in mod necesar arbitrar si exista argumente pentru a alege o alta valoare. Argumentul pentru aceasta este acela de a reduce numarul de cazuri de sisteme electorale studiate si de a elimina sistemele electorale foarte asemnatoare care de fapt ar trebui tratate ca un singur caz. Asta atrage atentia asupra faptului ca in politica comparata se fac multe astfel de operatii discutabile.

??? Criteriul de care depinde schimbarea sistemului intre cele pluralitar si majoritar si cel cu reprezentare proportionala este gradul de proportionalitate a sistemului. 1.Formula electorala Rae gaseste ca formulele majoritare sunt mai putin proportionale decat RP, dar ca nu exista o diferenta f mare intre tipurile de RP. Lijphart spune ca Rae greseste atunci cand compara tipurile de sisteme intre ele, deoarece gradul de proportionalitate difera in functie de metodele care presupun cota si in special de formulele cu divizori. Asadar diferentele de proportionalitate ar trebui sa apara in cadrul fiecarui grup, nu intre grupuri. 2.Magnitudinea circumscriptiei : creste magnitudinea, scade gradul de disproportionalitate - propune schimbarea legii electorale

circumscriptiile unde se voteaza pe doua niveluri.(ex. Germania) numite circumscriptii cu complex puternic sunt mai proportionale decat alte forme de alegere a circumscriptiilor complexa sau simpla. 3.pragul electoral 3 probleme in determinarea pragului efectiv. 1. pragul pe care il presupune marimea circumscriptiei nu e un procent clar, ci una dintre multiplele posibilitati intre pragul de reprezentare si cel de excludere. (pragul de reprezentare este cel mai mic procent din voturi care poate fi obt.pentru a castiga un loc in parlament in cele mai favorabile conditii. Cel de excludere mai mare numar de voturi obtine care in cele mai favorabile conditii nu sunt suficiente pt. a obt. Un loc in parl. )

Subiect 10: analizati importanta structurii votului Subiectul se rezolva in urmtorul mod: - amintiti autorul care introduce in cercetare aceasta caracteristica a sistemului electoral - definiti caracteristica structurii votului - prezentati tipologia structurii votului la Rae (ordinal, categoric si ce inseamna fiecare) - prezentati ipotezele lui Rae in privinta structurii votului (cele legate de microfractionalizare si numarul partidelor) - cine foloseste buletine ordinale si cine categorice - ce formule implica ordinalitatea si de ce (STV, votul alternativ, majoritatea in doua tururi nu uiytati de acel de ce. Simpla enumerare nu e suficienta) - ce formule nu implica ordinalitatea (vezi Germania, Elvetia si Luxemburg problema celor doua niveluri de circumscriptii si cea a panachageului) - Este ipoteza lui Rae corecta? Cum argumenteaza Lijphart in aceasta privinta ? (Rae clasifica drept categorice germania si franta si asta e gresit, in plus nu controleaza corect magnitudinea si formula) - Ce concluzii trage Lijphart ? ce face votul ordinal in combinatie cu circumscriptiile uninominale? Care este relatia votului ordinal si a celui categoric cu votul strategic? Ce relatie are votul ordinal cu majoritatile fabricate? - Refaceti clasificarea lui Rae dupa reteta mea (concentrat, dispersat-ordinal si dispersat neordinal). Dati exemple pt fiecare categorie

Suport subiect :

Structura votului
Ceea ce Douglas Rae numete ballot structure vizeaz urmtoarea ntrebare: i se permite votantului sa aleag candidaii mai multor partide sau nu?

Numim categoric un buletin de vot care nu permite alegerea unor candidai provenind de la partide diferite; Numim ordinal un buletin de vot care permite alegerea unor candidai provenind de la partide diferite. Rae a formulat urmtoarele ipoteze: buletinele ordinale permit fiecrui votant sa isi disperseze mandatul intre mai multe partide, producnd in acest fel o micro-fractionalizare alegerile folosind buletine ordinale (care prezint, aadar o micro-fractionalizare repetata) produc un sistem de partide comparativ mai fractionalizat.

Cine folosete buletine ordinale: Dei buletinele categorice sunt regula exista suficient de multe tari care folosesc buletine de vot ordinale: Australia, Malta, Irlanda, Frana, Japonia, Elveia, Germania, Luxemburg. Unele formule electorale implica logic posibilitatea dispersrii votului intre mai multe partide. Spre exemplu votul alternativ din australia si votul unic transferabil din Irlanda si Malta. De asemenea, deoarece in turul 1 se poate vota cu altcineva decat in turul 2, Franta poate fi inteleasa ca facand parte din clasa sistemelor ordinale. Alte formule electorale nu implica ordinalitatea. Aceasta poate fi adugata ca element al SE. Spre exemplu Germania, Elveia si Luxemburg. In Germania sistemul pe doua niveluri ofer doua voturi fiecrui individ: un vot pentru un candidat (la nivelul inferior) si un vot pentru o lista (la nivelul superior). Avnd doua voturi, fiecare individ poate vota de fapt pentru mai multe partide. (2). In ceea ce privete Luxemburg si Elveia, ambele folosesc un sistem numit panachage: ofer fiecrui individ un nr egal de voturi cu numrul locurilor din circumscripie si permit votantului sa disperseze aceste voturi. Rae isi testeaz ipotezele si ajunge la urmtoarea concluzie: teoria mea este absolut greita. Lijphart explica eecul lui Rae: In primul rnd, Rae a clasificat greit Germania si Frana drept sisteme categorice. In al doilea rnd, Rae a euat sa controleze celelalte doua variabile independente formula si magnitudinea circumscripiei.

Concluzii Lijphart: in combinaie cu circumscripii uninominale, votul ordinal produce un numr mai mare de partide dect votul categoric. votul categoric furnizeaz stimulente serioase pentru vot strategic pentru a nu iti irosi votul. Votul ordinal, pe de alta parte, nltura cea mai mare parte a riscului votului strategic si furnizeaz stimulente pentru votul sincer si multipartidism. in ceea ce privete PR (anterioarele erau despre majoritate-pluralitate) exista cel puin o dovada anecdotica a faptului ca structura votului poate stimula multipartidismul. In

Germania Partidul Democrat Liber a beneficiat substanial de pe urma apelului sau catre votanti de a-i acorda cel de-al doilea vot (cel mai important de fapt). Din acest motiv a mai fost numit si partidul celei de-a doua alegeri. Este aproape sigur ca fara acest cel de-al doilea vot FDP nu s-ar mai fi descurcat la fel de bine si multipartidismul din Germania ar fi fost redus. Structura votului se dovedete a fi o variabila explicativa semnificativa pentru frecventa majoritatilor fabricate. O modificare a votului din categoric in ordinal conduce la o reducere de 15% a majoritatilor fabricate. V V

DO C D C DNO D

V C D DO DNO

= mulimea tuturor sistemelor electorale = mulimea sistemelor electorale cu vot concentrat = mulimea sistemelor electorale cu vot dispersat = mulimea sistemelor electorale cu vot (dispersat) ordinal = mulimea sistemelor electorale cu vot (dispersat) neordinal

V C

D , D O NO

concentrat = categoric la Rae si Lijphart dispersat = ordinal la Rae si Lijphart C: toate SE cu un singur nivel (tire) care nu sunt in doua tururi si nu au panachage - pluralitar majoritare: USA, UK, Canada, India. - Liste: Israel, Olanda, Belgia, Austria, Danemarca, Olanda, Spania DO: toate SE care permit votanilor ordonarea alternativelor - vot unic transferabil (STV): Malta si Irlanda - vot alternativ (AV): Australia DNO: toate SE cu doua niveluri si 2 voturi, toate SE cu 2 tururi si toate SE cu panachage - mixte (cu 2 voturi): Germania, Ungaria, Italia, Japonia, Noua Zeelanda, Rusia - 2 tururi: Frana - Lista cu panachage: Elveia si Luxembourg

Gallagher claseaz Frana ca fiind SE cu vot categoric. Asta e o eroare dpdv. al lui Lijphart. Seminar Subiect 3
Subiect 3 seminar

Rae spune ca "formulele de reprezentare proporional tind s aloce locuri mai proporionale dect o fac majoritatea i formule pluralitate." De asemenea, este cunoscut faptul c formule diferite de PR nu sunt la fel de proporionale. Gradul de proporionalitate poate fi definit n termeni de dou elemente. Unul este gradul n care procentele de siguran ale diferitelor pri corespund procentelor votul lor. Al doilea este gradul n care partidele mari i mici sunt tratate n mod egal. Acesta este al doilea element care ofer un criteriu clar pentru a se aprecia proporionalitatea formulelor de PR, pentru c abaterile de la proporionalitate nu sunt aleatoare: Ei tind s favorizeze sistematul mai mare i s discrimineze mpotriva partidelor mai mici. DHondt disproportionalitatea favorizeaza partidele mari si cea mai mare rest existenta este mult mai proportionala si mai favorabila pentru partidele mai mici. Dificultatea iniial este c Hondt d'i matoda celor mai mari resturi par s utilizeze metode complet diferite de alocare a locurilor pe baza formulei prilor restul cel mai mare vot.Se calculeaz mai nti cota electoral sau ctul (adesea numit cota Hare):numrul total de voturi valabil exprimate, mprit la numrul total de locuri n districtul (e). Voturile prilor sunt mprite de aceast cot, i fiecare dintre pri primete un loc pentru fiecare numr ntreg, n rezultat. Scaunele rmase apoi acorda cea mai mare dintre cele neutilizate "resturile" sau voturile rmase.D'Hondt nu necesit calcularea unei cote electorale. Voturile fiecrui partid sunt mprite prin seria de divizori 1, 2, 3, i aa mai departe, iar scaunele sunt date succesiv la cele mai nalte valori , de obicei, denumit n continuare "medii". Motivul pentru disproporionalitatea de acum devine clara. Voturile rmase, care nu se iau n considerare sunt relative o parte mic din voturile partidelor mai mari, dar o parte foarte mare a partidelor mici "de voturi i-, desigur, votu total a unui partid, care nu primete numrul de locuri. Ca urmare, aciunile scaunelor din partidele mai mari vor tinde s fie sistematic, mai ridicate dect aciunile votul lor, iar partidele mici vor avea tendina s primeasc scaun, care sunt sistematic mai jos in raport cu votul lor. n schimb, metoda cea mai mare restul trateaz partidele mari i mici n mod egal: alocarea iniial a numrului de locuri este exact proporional, iar partidele mici i mari pentru a concura pentru locurile rmase, concureaza pe pe o baz de egalitate.

Seminar Subiect 2

Perspectiva institutionalista- grupurile definite social sunt capabile sa se organizeze pe scena politica deoarece ignora problema actiunii collective a lui Olson, sintagma going it alone este o mai buna strategie decat formarea de coalitii. Politicienii pot combina si pot recombine aceste grupuri in mai multe moduri in vedea atingerii unor scopuri de natura politica. Ce le doua abordari nu sunt mutual exclusive. Perspectiva sociologica : relatia de cauzalitate este inversa , partidele determina legea electorala. Institutionalistii s au concentrate pur si simplu pe o variabila relative neimportanta, in detrimental unei variabile mult mai importante, nr si tipul clivajelor in societate. Influenteaza alegerile prezidentiale asupra alegerilor parlamentare este infl de 2 factori: proximitatea dintre 2 alegeri si gradul de fractionalitate de alegeri parlamentare . Daca alegerile, parlamentare si prezidentiale actioneaza concomitant atunci proximitatea este maximala B Estimrile Inter-parlamentare din Uniune care aproximativ 5600 de femei stau n Parlament Romania la mijlocul anului 2002, reprezentnd 14,7% din total members6. Aceasta este o cretere de la 9% n 1987, dar n cazul n care creterea economic la acest nivel se menine (0,36% pe an), o proiecie liniar simpl prezice c parlamentarii femeile vor realiza paritate cu barbatii la rndul su, a secolului 22. Variaiile regionale arat contraste puternice de la aceste modele globale Parlamentarii femei cel mai bine n naiunile nordice, constituind 39% din deputai n camera inferioar. Suedia conduce lumea, femeile sunt de jumtate din toi minitrii Cabinetului i 149 membri de sex feminin stau n Riksdag (43%), patru ori de la 10% n 1950. Liderii politici femeile au, de asemenea, progrese n cellalt ri7 nordic. n alt parte proporia de membri ai parlamentului femeilor este mai mic, inclusiv n America (16%), Asia (15%), Europa excluznd statele nordice (15%), Africa Sub-Saharian (14%), i (14 Pacific %). Cel mai prost record rmne n statele arabe, unde femeile sunt de 5% din reprezentani alei. Femeile continu s fie interzis prin lege de la picioare pentru parlament n Kuweit, Qatar, Arabia Saudit, Oman, i Emiratele Arabe Unite. Au existat unele micri spre reforme din regiune, de exemplu, a introdus legea marocan 30 rezervat numrul de locuri pentru femei i dup alegerile din septembrie 2002 11% din legiuitorului au fost de sex feminin. n Bahrain revizii juridice a permis femeilor s stea n alegeri, pentru prima dat, dar nici unul nu au fost alei, dei 10% dintre candidaii din mai 2002 alegerile locale i 5% a candidailor pentru parlamentul naional cinci luni mai trziu. O privire la ordinea rangul de proporia femeilor n birou n rile n comparaie, sugereaz c nivelul de dezvoltare socio-economic i de durata de democraie poate fi important, dar acestea nu sunt nici necesare nici suficiente pentru egalitatea de gen n parlamentele, n Mexic, Lituania i Republica Ceh, de exemplu, politicienii femeile sunt mai mult succes dect n Statele Unite i Japonia, dou dintre democraiile cele mai bogate din lume. Dovezile prezentate n acest capitol prevede confirmarea de asemenea, c tipul de baz al sistemului electoral nu influeneaz ntr-adevr, oportuniti pentru femei n biroul ales. Femeile sunt n general mai mult succes n a fi nominalizat i ales n cadrul sistemelor proporionale electorale. Se pare c, n cazul n care culturile publice este n general simpatic fa de principiile egalitii de gen, prile au stimulente mai mari pentru a crea un bilet echilibrat, pentru a evita orice sanciuni electorale din

aspectul de discriminare de sex mpotriva femeilor. Acest stimulent electoral este absent n rndul Selectoare locale cu raioanele un singur membru n alegerile majoritare, n cazul n care fiecare parte local poate alege opiunea implicit a unui candidat de sex masculin, fr nici o responsabilitate colectiv pentru echilibrarea profilului social al candidailor la nivel naional. n teorie politici pozitive de aciune pot fi adoptate n conformitate cu orice sistem electoral, dar acestea sunt puse n aplicare mai uor atunci cnd este aplicat la echilibrarea compoziiei gen de PR liste de partid, la fel ca i prile ncearc s echilibreze listele de candidai de partid colective de clivajele electorale majore ale regiunii, clas ocupaional, sau religie. Mai multe femei sunt alee la biroul de la PR dect la alegerile majoritare din rile n curs de la fiecare nivel mondial culturii religioase, dei de departe cel mai mare decalaj n funcie de tipul de sistem electoral este gsit printre naiunile protestante, precum i ntre societile bogate postindustriale. n plus analiza multivariat arat c tipul de sistem electoral, utilizarea de locuri rezervate, iar lungimea de vot a femeilor a fost asociat cu mai multe femei n parlament n toat lumea, dei o dat aceti factori au fost introdusi, cultura predominant religiosa (ca un proxy pentru atitudinile fa de egalitatea de gen n diferite societi), sau dovedit a fi nesemnificative. Dei insuficiente prin ele nsele, rezultatele sugereaz c sistemele de reprezentare proporional electorale, n combinaie cu strategiile de aciune pozitiv, pot servi pentru a spori diversitatea organelor legislative, care produc parlamentele care arata mai mult ca oamenii care le deservesc.