1.

Fazele puneri in fabricatie a unui produs -proiectarea produsului in urma caruia rezulta proiectul tehnic d exec -proiectarea tehnologica de exec -proiectarea SDV -realizarea experimente si omologarea seriei -realizarea ex prototipului 2.Calitatea unui produse se proiecteaza -numai ddupa ce proiectul si tehnologia de exec au fost verifiacare prin realizarea prototipului si a seriei o reusind sa se obt parametrii prevazuti cu datoriile existente in intrep respectica se poate spune ca este pregatit de fabricatie 3.Tipuri principale de productie, acestea se clasifica in functie de volum: Productie de unitate Producite de serie Productie de masa Produtita de unitate presupune executia uni numar mic de produse de regula complexe sau chiar al unei singure bucati.Productivitatea este de regula redusa iar costurile ridicate. Productia de serie presupune executia unor loturi de produse, operatiile fiind repetate periodic, se pot folosi masini specializate si scule adecvate care determina cresteera productivitatii si reducerea costurilor.Acesta este cel mai raspandit tip de producite. Productia in masa, care presupune executia unor cantitati mari in mod continu pe o perioada lunga de timp. In acest caz productia este foarte mare si costurile sunt minime. 4)Procesul tehnologic .Definiti operatia, trecerea tehnologica. PROC TEH-reprezinta cea mai importanta parte a procesului de producrie si cuprinde:totalitatea operatiilor si fazelor concomitente sau succesive necesare fie pt obtinerea unui produs,fie pt exploatare,intretinere sau reparare. In general un proiect.teh. este constituit din actiuni ,actiunile din activitati iar activitatile din operatii. OPERATIA THE-este cea mai importanta subdiviziune a procesului tehnologic care se indeplineste la un singur loc de munca asupra unui obiect sau mai multe obiecte de catre un operator uman sau automat(mecanic,electric) sau o echipa de lucru cu un anume set de unelte fara trecerea la alta munca. Op tehnologica este construita din faze:-degrosare -finisare -gaurirea(pe strung) TRECEREA TEHN reprezinta acea parte a procesului care se repeta identic si se executa la o sg deplasare a sculei pe o suprafata de prelucrat . 5.Principiile tehnologiei de baza. Tehnologitatea este principiul pe baza caruia se allege forma piesei si a materialului asa incat procesul tehnologic sa fie cat mai simplu. Interschimbabilitatea este principiul conform caruia o piesa trebuie sa permita oricand inlocuirea cu alta de acelasi fel. Optimul tehnico-economic este un principiu potrivit caruia un process tehnologic trebuie sa conduca la obtinerea caracteristicilor tehnice impuse producatorului cu cheltuieli minime. 6)Explicati semnificatia simbolurilor. SR -standard roman1918 STAS -Standard de Stat (dupa1918) SR EN- Standard roman identic cu standardul European SRISO- Standard roman identic cu standardul intern SRCEI-- Comisia Electrotehnica Internaionala 7.Proiectul de executie al unui produs . Elementele de care tin seama in proiectarea procesului tehnologice sunt : -caracterul productiei

-utilajul disponibil -semifabricate folosite -calificarea fortei de munca -cond de munca Documentul de baza pentru elaborarea procesului tehnologic este proiectul de executie al produsului, care trebuie sa cuprinda desenul de ansamblu, desenele de subansablu pentru fiecare reper, caietul de sarcini, memoriale tehnice, etc.Elementele de care se tin seama la proiectarea procesului economic:-in functie de volum-->prod. de unicate,,,,productia de serie mare 8.Documentatia tehnologica se intelege totalitatea documentellor cu uz intern al unui intrep prin care se sist. Elem. Procesului tehnologic -planul de operatii -filmul tehnologic al operatiei -nomenclatorul de piese Prin documentatie tehnologica se intelege totalitatea decoumentelor de uz intern ale unei intreprinderi prin care se sistematizeaza elementele procesului tehnologic.Planul de operatii se alcatuieste avand ca element de baza operatia tehnologica .Planul se refera la o singura piesa si prezinta operatiile de executie in succesiunea lor in procesul tehnologic. Operatiile sunt tratate fiecare in parte amanuntit punand la indemana executantului toate detaliile necesare unui intelegeri clare la modul in care trebuie executata piesa. 9. Fluxul tehnologic reprezinta lista operatiilor in ordine cronologica la care este supusa o piesa sau subansamblul de la intrare, ca material, pana la iesire ca piesa finite. Este traseul,drumul pe care trebuie sa-l urmeze fiecare piesa de la intrare la semifabricat pana la iesire la piesa finita.Poate fi in serie,si in acelasi timp in paralel, cu alte piese cu care acestea se asambleaza.Trasarea tablei->debitare ->roluire->sudare ->tratament termic ->prelucrare mecanica(strunjire, frezare) -> debitare ->stantare ->debavurare ->impachetat ->cosole DAM(cu spada) ->asamblare. 10.Fluxul tehnologic in banda -se caract prin exec la loc de munca aceleasi operatii.Liniiile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masini instalatoare si mijl de transport dintr-o sect de fab dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor: -lini tehnologice in flux -manuale -mecanizate -robotizate Procesul tehnologic in flux, in linie sau in banda se caracterizeaza prin executarea lor la locurile de munca a acelorasi ecuatii (produsul masa) sau a unor operatii asemanatoare la produsele de serie.Liniile tehnologice in banda reprezinta ansamblul de masini unelte, instalatii si mijloace de transport dintr-o sectie de fabricatie dispuse in ordinea de succesiune a operatiilor procesului tehnologic.Forma de organizare a procesului tehnologic in banda este cea mai inalta forma de fabricatie.In functie de nivelul de inzestrare tehnica avem limite tehnologice in flux, manuale mecanizate, automatizate sau robotizate. In functie de felul in care se succed diferite tipuri de obiecte ale muncii se deosebesc cu linii de flux continuu si intermitent.LIF continuu sunt linii fara stationari ale obiectelor de munca LF intermitente permit sa se fabrice alternativ, de regula pe loturi piese sau produse diferite atunci cand volumul pieselor de un anumit fel este suficient de mare pt a incarca complet o linie tehnologica.In intreprindere de masini si aparate tehnologice sunt in flux complexe, stantari, asamblari, acoperiri galvanice, vopsiri. 11.controlul tehnic de calitate

CTC se compune din totalitatea verificarilor care se efectueaza asupra pieselor, subansamblelor si produselor finite si prin care se stabileste concordanta parametrilor obtinuti in procesul de fabricatie cu parametrii proiectati , ceruti prin proiectare. Operatiile de control se executa conform fiselor tehnologice prevazute sau stabilite de tehnologi pe baza desenelor de executie si a caracteristicilor tehnice impuse. Regula: Tehnologul trebuie sa prevada operatiile de control astfel incat sa se poata releva eventualele defecte survenite in procesul tehnologic. Operatiile de control se prevad dupa cele mai importante operatii in procesul de productie astfel incat sa se respecte dimensiunile si parametrii de baza pentru a putea continua fluxul de productie. 2.alegerea varinatei optime a procesului tehnologic Varianta optima- un tehnolog are mai multe varinate in alegerea procesului tehnologic, dintre acestea se alege cel mai economic, care are minim de cheltuieli si care asigura o durata mare de viata a produselor, cu retributia fortei de munca. 13. Norma tehnica de timp Structura reprezinta durata de timp necesara pt executarea unei piese, in anumite conditii tehnicoorganizatorice(structura va fi aceeasi)a-timpul operativ in care muncitorul (operatorul) modifica cantitativ si calitativ obiectul muncii Timpul de pregatire-incheiere reprezinta timpul in care operatorul studiaza documente de executie, pregateste conditiile necesare executarii piesei respective(reglarea masinii, montarea sculelor si SDV-urilor) si dupa terminarea lucrarii aduce locul de munca la starea initiala b-timpul de pregatire incheiere depinde de organizarea locului de munca, tipul de masina unealta complexitatea piesei care trebuie lucrata chiar si de SDV-ul utilizat c-timpul de deservire a locului de munca reprezinta timpul in care operatorul asigura intr-un schimb de munca mentinerea in stare de functionare a utilajelor, sculelor, organizarea si aprovizionarea inclusiv curatenia la locul de munca d- timpul de intreruperi-regulamentare- este timpul in care procesul muncii este intrerupt pt o pauza e- Timpul de masa 14)Reprezentati grafic corelatia cost-precizie Grafic -in zona 1 la o mica crestere a preciziei avem o variatie mare a costului deci costul creste foarte mult -in zona 2 avem o proportionalitate intre cost si precizie -in zona 3 constatam ca scaderea preciziei nu mai antreneaza o scadere semnificativa a pretului, deci se poate vorbi de o precizie economica de prelucrare pt un produs dat. Deci vom numi zona 2 zona optima de prelucrare 15. Dimensiunea nominala N este valoarea de baza in caracterizarea unei anumite dimensiuni, inscrisa in desenul de executie, valoare independenta de abaterile premise si conditiile tehnice. Dimiensiunile limita sunt cele doua dimensiuni indicate de proiectant pe desen sub forma abaterilor si anume: Dimensiunea maxima Dmax. Dimesiunea minima Dmin. Dimensiunea efectiva E este dimensiunea realizata prin executie a carei valori se obtine prin masurare. Abaterea este diferenta dintre dimensiune(efectiva, maxima, etc.)si dimensiunea nominala corespunzatoare. Abaterea efectiva A este diferenta dintre dimensiunea efectiva A si dimensiunea nominala A=E-N. Abaterea superioara As este diferenta dintre dimensiunea maxima si cea nominala As=Dmax-N Abaterea inferioara Ai este diferenta dintre dimesiunea minima si cea nominala Ai=Dmin-N. Toleranta valoarea dinante stabilita a int de variatie a dim limita Jocul-diferenta dintre diam efectiv al alezajului diametrul arborelui Strangerea- dif dintre diam efectiv al arborelui si dim efectiva a alezajului cand N>D.Strangerea max cand diam e maxim si alezajul minim \

Ajustuajul rep ansamblul arbore alezaju dpdv al raportului in care se gasesc cele 2 piese , montate privitor la valoarea jocului sau a strangerii 16.Abateri de forma si pozitie - Abaterea de forma reprezinta abaterea unui element care inseamna (plata, profil) fata de cea a elementului adiacent de aceeasi forma.Suprafata adiacenta este suprafata ideala de aceeasi forma cu cea data, tangenta cu suprafata reala inspre partea exterioara. Abaterile de forma pot fi: abateri de la rectiliniaritate( - 0,1 ), abateri de la circularitate( o 0,02), abateri de la planitate ( 0,3 / 3000*100), abateri de la cilindricitate ( o 0,1 / 100) Abaterea de pozitie este abaterea de la pozitia nominala a unui element (suprafata axa plana) fata de axa de referinta sau abaterea de la poziti nominale, reciproca elementelor respective. Pozitia nominala este pozitia elementelor geometrice determinata prin cote nominale, liniare sau unghiulare, fata de o baza de referinta sau fata de elemente de reper Cele mai adese abateri de pozitie sunt : -abaterea de la axialitate( pt ca partile unei piese nu sunt coaxiale) o 0,2 -abaterea de la paralelism // 0,1 -abaterea de la perpendicularitate 0,1 -abaterea de la simetrie 0,2 . EXEMPLU: suprafata adiacenta -> suprafata ideala identica de aceeasi forma tangent la suprafata reala 17.Rugozitatea Suprafetelor este una din abaterile geometrice care caract starea reala a unei suprafete si rep ansamblul de nereg a acelei suprafete.Neregulile care prod aceste abatari sunt :-rizuri -urme de scule -smulgeri de material -goluri Existenta acestor neregului in cod de funct mai severe se pot creea anumite probleme -micsoratrea suprefetei de contact -inrautatirea cond de frecare duce la o uzare premature a supraf care prezinta o miscare relative una fata de alta Profilul trb sa aiba forma profilului geometric:-suma coord trb sa fie minima 18. prelucrarea prin aschiere. Strunjirea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetei exterioare sau inferioare a pieselor, ce reprezinta in general corpuri de rotatie, cu ajutorul cutitelor, pe maisini unelte din categoria strungurilor. Piesa de prelucrat executa o miscare de rotatie iar scula executa o miscare de avans. Strunjirea se poate realize intr-una sau mai multe treceri in decursul carora se realizeaza degrosarea, semifinalizarea, finisarea. Strungurile sunt de mai multe tipuri in funcite de dsetinatie: Strung normal Strung carusel Strung revolver Strung frontal Strung de copiat Strung cu mai multe cutite .Frezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate, cu ajutorul unor scule cu mai multe taisuri numite freze. Masinile unelte fiind denumite masini de frezat. Scula realizeaza o miscare de rotatie iar piesa de prelucrat executa o miscare de avans. Frezele se clasifica dupa dupa forma suprafetelor de prelucrat putand fi: Freze cu dinti drepti Freze cu dinti inclinati Freze disc

Freze deget Freze cilindrico-frontale Freze profilate

Rabotarea
Este procesul de prelucrare prin achiere a suprafetelor cu scule aschietoare de tipul cutitelor pe masini unelte numite masini de rabatat. In general prin rabotare se prelucreaza suprefete plane precum si diferite forme de canale. La masinile de rabatat miscarea principala de achiere este o miscare rectilinie alternativa formata din doua cure. Cursa activa in care se efectuiaza preluarea de matrial de pe suprafata piesei de prelucrat si o cursa in gol in care cutitul revine la potitia initiala. In functire de cine executa miscarea principala de aschiere se definesc doua tipuri de raboteze: a.Masini de rabatat longitudinale Raboteze- miscarea principala de aschiere este efectuata de piesa de prelucrat care se deplaseaza impreuna ce masa masinii, iar miscarea de avans este executata de cutit. b.Masini de rabatat transversal epinguri-micarea principala de aschiere este executata de scula in timpul cursei active; Raboteza se folosete pentru prelucrarea de materiale la care predomina lungimea. Mortezarea Este procesul de prelucrare prin achiere la care miscarea principala de aschiere rectilinie alternativa se executa pe verticala de cutitul de mortezat, iar miscarea de avans este efectuata de piesa de prelucrat (rectilinie sau de rotatie). Operatia de mortezare se aplica la prelucrarea canalelor interioare cum ar fi canul de pana in butucul rotilor dintate. Spre deosebire de Masina de Rabatat, Masina de Mortezat executa miscarea de eliminare de aschii pe verticala. 19,Principiul procesarii prin electroeroziune cu eletrod masiv Electroeroziunea sau eroziunea electrica este un procedeu de prelucrare in care materialul ce trebuie indepartat de pe obiectul de prelucrat este indepartat prin repetata a unor descarcari electrice.In procesul de electroeroziune, piesa de prelucrat trebuie sa fie conductoare electric. Ea este conectata la una din bornele sursei de alimentare, formand electrodul-piesa. Cealalta borna a sursei de alimentare este conectata la cealalta a bornei de alimentare, numita scula.Cei 2 electrozi sunt cufundati intr-un mediu electric lichid.Intre cei 2 electrozi se creaza un camp electric a carui intensitate creste in timp. Cand intensitatea campului electric atinge o anumita valoare, rigiditatea dielectrica este strapunsa ceea ce duce la declansarea unei descarcari electrice insotita de scantei.Descarcarile electrice sunt localizate in spatiul denumit interstitiu activ delimitat de electrodul scula si suprafata piesei de prelucrat.In zona de lucru se dezvolta temperature ridicate intre 20-30 mii gr. K.Aceste descarcari electrice intre electrod si piesa determina un proces elementar de eroziune in formarea craterelor de eroziune prin topirea, evaporarea si expulzarea locala a materialului.Descarcarile prin scantei electrice sunt de scurta durata, producandu-se energii mari pe suprafete foarte mici; sa nu se confunde cu arcul electric care se produce pe suprafete mari cu durate mari de timp. Alegand in mod corespunzator durata impulsurilor electrice, polaritatea electrozilor se poate dirija procesul astfel incat eroziunea sa fie maxima la electrodul piesa. 20)Principiul prelucrarii prin electroeroziune cu eletrod filiform Descarcarile electrice apar intre electrodul filiform si piesa de prelucrare. Pentru a nu se produce eroziunea firului acesta este antrenat pe verticala de un sitem de siguranta. Pentru a asigura realizarea conturului dorit piesa vca fi dirijata dupa axele x,y.Electrodul filiform este de obicei din cupru cu grosimea de la 0.02 pana la 0.3 mm. Deoarece in interstitiu de lucru taietura este foarte fina

este absolute necesar a se evacua materialul prelevat ca urmare lichidul dielectric este introdus in interstitiu de lucru cu ajutorul unor ajustaje sub forma unui jet de presiune.Din punct de vedereconstructiv un echipament de prelucrare prin electroeroziune cu electrod filiform are aceleasi componente ca si masina de prelucrare prin electroeroziune cu electrod maxim. 21.Echipamente de electroeroziune cu electrod masiv Se foloseste la operatia de prelucrare eroziva cum ar fi: debitarea, rectificarea. Structura tipica este: -sistemul de reglare si pozitionare a electrodului; -sistemul de filtrare si automatizare; -sistemul de filtrare si controlul dielectric. Masina de prelucrare are urmatoarele functii principale: -sustinerea, fixarea si pozitionarea electrozilor; -asigurarea parametrilor cinematici pt. pozitionarea si deplasarea rapida a electrodului. Elementele constructive ale masinilor de prelucrat seamana cu dispozitivul de la masinile clasice, avem in plus: -cuva de prelucrare care contine lichidul dielectric; -elementul de conectare; -generatorul de impulsuri, asigura generarea impulsurilor de parametrii, amplitudine, forma, intensitate a procesului de prelucrare; -controlul parametrilor impulsurilor de curent in interstitiul de lucru. Sistemul pt. controlul lichidul dielectric are urmatoarele functiuni: -asigurarea unei circulatii continue a lichidului dielectric prin cuva de prelucrare; -mentinerea constanta a nivelului lichidului de prelucrare; -reconditionarea lichidului dielectric prin filtrarea impuritatilor si termostatare; -instalarea electrica de comanda si reglare si automatizare are urmatoarele functii principale: *alimentarea cu energie electrica a circuitului de forta de comanda, de masuri *controlul functiilor sistemului de reglare automata a interstitiului activ; *realizarea programului impus prin blocul de programe. Principiul de lucru a determinat constructia de masini de prelucrare utilizeaza calculatoare de proces implementate cu algoritm corespunzator de lucru.

22. Aplicatii ale electroeroziunii Dezvoltarea tehnicilor de prelucrareprin electroeroziune a dus la realizarea unor echipamente din ce in ce mai performante. Prin electroeroziune se pot realiza toate prelucrarile efectuate prin procedee clasice: gaurire, debitare, filetare, rectificare. Principalele aplicatii: -fabricarea sculelor, SDU, matritelor, stantelor; -realizarea de gauri si microgauri, forme si profile; -realizarea suprafetelor de forme complicate; -prelucrarea materialelor dure, extradure sau de plasticitate ridicata; -scoaterea sculelor rupte. In industria electrotehnica se executa matrite pt. ambutisare, stantare; -durificare a suprafetelor; -taierea electroeroziva pt. materiale dure, ultradure. Aplicatii tehnologice ale electroziunii Dezvoltarea larga a tehnologiei de prelucrare prin electroziune, realizarea de echipamente din ce in ce mai performante a determinat aplicarea acestei tehnologii in multe domenii. Prin electroziune pot fi realizate f multe din prelucrarile ce se pot executa prin procedeele urmatoare: debitare, gaurire, filetarea, rectificarea. Principalele aplicatii in care prelucrarea prin electroeroziune este recomandata sunt: fabricarea sculelor, matritelor, stantelor; realizarea de alezaje de forma si profile diferite; realizarea de suprafete de forme complicate; Posib

tehnologice depend in mare masura de parametrii electrice ai echipamentului, de materialul electrozilor, de prop mediului dielectric utilizat. Cele mai importante aplicatii: prelucrarea de cavitati:toate aplicatiile in care un electrod scula spatial transpune forma sa intr-o piesa; gaurile executate prin electroziune servesc la o realizare de filiere de toate tipurile; placi de extrudere, stante, pt decuparea pieselor de tabla; matritele pt injectectarea maselor plastice si a cauciucurilori sistemului d reglare automata a interstitiului active. 23. Principiile prelucararii electrochimice Prelucrarea electrochimica a metalelor se bazeaza pe fenomenul de electroliza ce apare la trecerea curentului electric printr-o solutie apoasa de saruri intre 2 electrozi. -electrozii sunt cuplati la sursa de curent continuu. Prin trecerea curentului electric are loc fenomenul de eroziune electrochimica asupra anodului si depunerea de metal pe catod. Prelucrarea prin eroziune electrochimica se bazeaza pe fenomenul de dizolvare anodica adica indepartat de matal prin actiunea curentului electric piesa de prelucrat fiind anodul. Aceasta metoda de prelucrare se foloseste pt. prelucrarea unor metale cu rezistenta mecanica mare apoi realizarea unor echipamente complexe care nu se pot realiza prin procedee clasice; -lipsa tensiunilor interne. ANOD A-e=A OH-e=OH Me-e=Me+ OH+OH=H2O+O CATOD B++e=B H++e=H H+H=H2 se evapora Me++e=Me se depune Conductivitatea electrica a solutiei electrolitice se datoreaza asocierii electrolitice si aparitiei de sarcini electrice sub forma de ion negativ si ion pozitiv. A si B+ sub influenta campului electric ce se stabileste in baie ionii se vor deplasa spre electrozii de semn contrar unde vor pierde sarcinile electrice, neutralizandu-se, solutia fiind apoasa se disociaza si molecule de apa cu ionii H si ion de OH la fiecare electrod se pot desfasura simultan 3 tipuri de reactii. Pt. utilitate practica, procesul de electroliza este astfel condus incat sa fie favorizate numai acele reactii care corespund scopului propriu. Ex: Pt. efectuarea de prelucrari prin eroziune electrochimica pt. acoperiri galvanice favorizand reactia de depunere. 24. aplicatii tehnologice ale prelucrari electrochimice Se caracterizeaza prin productivitate ridicata ,insa precizia de prelucrare nu este determinata numai de precizia utilajelor tehnologice si este determinata si de modul de elaborare a procesului de prelucrare. In precizia de prelucrare poate fi redusa prin viteza de prelucrare a electrodului,timp de lucru,procesarea cu valori reduse a interstitiului de lucru,adoptarea controlului tensiunii si utilizarea unor forme adecvate ale curbei curentului de prelucrare. Domenii principale in care se utilizeaza: -constructia masiniilor hidraulice; -constructia masinii aerospatiala; -realizarea matritilor,a stantelor; Principalele operatii:

1)GAURIREA,se utilizeaza pt.executarea de alezaje fine,profile de diverse forme in care tehnologiile clasice nu fac fata.Alezaje:conice,alte profile,electrodul scula avand forma cavitatii ce se doreste obtinuta. UTILIZARE Matritele de extrudere,obtinerea gauriilor in palete de turbina,erodarea sculelor rupte la prelucrare. 2)STRUNJIREA electrochimica se aplica pieselor cu suprafata revolutiei la exterior.Piesa care trebuie prelucrata se roteste in jurul axei si prelucrarea se face printr-un electrod exterior.Acesta se aplica la materialele dure,extradure si la magnetii permanenti. Obt.suprafetei complexe=>obt.......... electrodului si imprimarea piesei dorite. Matritele de stantat,insigne,rectificare electrochimica=>atunci cand urmarim obtinerea unor rugozitati bune(0,1-0,5mium) =>rectificarea suprafetelor plane ,profilate; =>debitarea electrochimica; => electrochimica=>pt.eliminarea stranturiilor de oxizi.In acest caz putem face o...........anodica,catodica 25 Principalele efecte ale US asupra materialelor. 1)Efecte mecanice=>datorate faptului ca metalele se comporta neliniar sub actiunea ultrasunetelor.Avem o inmuiere acustica care se manifesta prin reducerea tensiunii statice necesare deformarii plastice a metalului odata cu cresterea densitatii energiei acustice. Ultrasunetele au acelasi efect ca si energiei termica reducand limita de curgere a materialelor respective si este mica. La celalaltpol se gaseste durificarea acustica prin actiunea ultrasunetelor.Aceste fenomene=>din modificarea tensiunii interne a materialului,operatia fiind posibila prin colerarea dintre eneria aplicata si deplasarea dislocatiilor de material. 2)Efectele termice=>datorate absortiei prefedentiale a energiilor ultrasonore in mediul in care se propaga ultrasunetele.Aceste efecte termice apar in zona de separare a cristalelor,in zonele cu dislocatii in reteaua cristalina,la limita de separare din 2 medii diferite. Efectele termice sunt cauzate de frecarea relativa=>o incalzire localizata proportionala cu intensitatea acustica si cu timpul de activare. 3)Cavitatea acustica=>apar in medii lichide produse de ultrasunete suficient de intense,se formeaza bule sau cavitati gazoase ca rezultat al ruperii lichidului sub compresia si destinderiile rapide cauzate de propagarea undelor ultraacustice. Aceste cavitati contin vapori din lichidul respectiv,si au o viata f scurta si prin implozie produc socuri mecanice si termice importante i lichidul respectiv. 4)Efecte chimice=>determinate de faptul ca propagarea ultrasunetelor prin medii lichide favorizeaza intensificarea activitatii chimice=reactia de reducere,de polimelizare,hidroliza apei. Obs!S-a instalat ca activitate ultrasonica poate provoca unele reactii chimice care i conditii normale nu au loc. 5)Efectele biologice=>apar la propagarea undelor ultrasonice prin sisteme biologice:ultrasunetele pot avea efecte pozitive biologice(terapeutice)sau negative =>distrugerea microorganismelor,pot produce leziuni. 26.Mijloace de producere a ultrasunetelor 1)Generarea ultrasunetelor pe cale aero sau hidrodinamica

Functioneaza pe principiul unor cavitati rezonante functioneaza la frecvente mici(5-20KHz)la flancul intrerior al sunetului(nu depasesc 100W).La ridicarea frecventei dimensiuniile cavitatiilor trebuie sa se reduca dar scade si puterea sensibila. 2)Generarea de ultrasunete pe cale ionica Se realizeaza cu ajutorul unui gaz ionizat care se supune intr-un camp alternativ cu frecventa ultrasonica.Se bt.ultrasunetele pana l a 40KHz. 3)Generarea de ultrasunete pe cale electrochimica Prin aceasta metoda se produc ultrasunete pe calea tip difuzor prin care membrana este inlocuita cu un bloc metalic. Obtinem=>oscilatii 4)Generarea de ultrasunete prin efect magneto-strictiv Aceasta metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale magnetice,feromagnetice de a se contracta sau dilata sub actiunea unui camp magnetic alternativ variabil. Orice deformatie(intindere-compresie)a materialului feromagnetic plasat in campul magnetic produce o variatie a fluxului magnetic care il traverseaza.Acest efect sta la baza producerii ultrasunetului. Materialele utilizate pt.generarea ultrasunetelor: -Tranzductoare se fac din aliaj Fe-Ni,ferite speciale.Obtinem sunete pana la 400KHz si cu puteri de ordinul sunetelor de W. Obs!Randamentul acestor generatoare ose obtine atunci cand frecventa de excitatie este egala cu frecventa de rezonanta a materialului fictiv. 5)Generarea de ultrasunete pri efect piezo-electric Metoda se bazeaza pe proprietatea unor materiale piezo-electrice de a se deforma sub actiunea campului electric.Aplicarea unei tensiuni electerice la 2 fete opuse ale unui cristal piezo-electric produce deformari mecanice.(compresiui sau expansiuni)efectul numindu-se efect piezo-electric invers. Reciproc Aplicarea unor deformari mecanice produce sarcini electrice la suprafata cristalului(efect piezo-electric direct) Efectul piezo-electric invers se foloseste la generarea de ultrasunete. Efectul piezo-electric direct se foloseste detectarea ultrasunetelor. In practica acelasi cristal poate fi :emitator si receptor Substante:sare Seignette,sulfatul de natriu,titanatul de bariu. Variatiile produse prin acest efect pot ajunge pana la ordinul Mhz. 27) Generarea de ul-sun prin efect magneto-strictiv si piezoelectric : Aceasta metoda se bazeaza pe propr unor materiale fero magnetice de as e contracta sau dilata sub actiunea unui camp magnetic invers, orice dilatare sau contractare acestor materiale feromagnetice produc variatie de flux magnetic (aliaje ale Fe cu Ni, Fe-Cobalt, Ferite speciale). Generatoarele de ulsun contruite pe acest efect functioneaza pana la 400 kHz si au puteri de pana la sute de W. 28.Principiu prelucrarii cu ultrasunete Prelucrarea dimensiuniilor cu ultrasunete foloseste efectele unor particule abrazive activate de oscilatii ultrasonore ale sculei de lucru.Sunt utlizate 2 medode: -prelucrarea ultrasonica cu suspensie abraziva; -prelucrarea abraziva cu scula abrzaiva; Energia cinetica de vibratie a sculei este trasmisa prin intermediul granulelor abrazive libere prezente in suspensia licida in interstiul de lucr care bombardeaza materialul supus prelucarii.Mecanismul prelevarii de material este actiunea combinata si simultana a unor efecte care poarta denumirea de eroziune-abraziv-cavitational. Transmiterea energie cinetice de la scula la particulele abrazive asociate cu efectul cavitatii acustice si a coroziuni chimice se datoreaza actiunii corozive a suspensiilor abrazive ce produc oxidarea unei anumite cantitati de material din stratul superficial.

-particule de diamant fine; -particule de carbura de siliciu; Sub actiunea vibratiilor mecanice,particulele abrazive sunt puternic accelerate repetand loviriile suprafetei piesei de prelucrat determinand prelucrarea de particule din piesa de prelucrat.In cazul prelucrarii ultrasonice cu scula abraziva,actiunea abraziva este realizata chiar prin scula actionala ultrasonic,aceasta fiind impregnata cu particule de diamant. 29.Echipament de prelucrare ultrasonica Structura tipica a unui echipament de prelucrare ultrasunete cuprinde batiul masinii, saniile longitudinale si tranversale de pozitionare x-y, cuva in care se gaseste piesa de prel, rezervor care are lichidul abraziv, agitatorul pt omogenizarea lichidului. Convertorul de energie elec in en mec este transductorul magnetostrictiv. En ultrasonica este dirijata si concetrata de catre concentrator in varful caruia este fixate scula de prelucrat. Echip cuprinde GEFU (gener. electric de frecv ultrasonica) care transmite prin intermediul transformatorului de adaptare , energia bobinajului transductorului.Redresorul asigura curentul contiuu necesar stabilirii unui pct de functionare convenabil. Condensatorul asig separarea galvanica intre transf de adaptare si sursa de current continuu a redresorului. SAA asig avansul automat pe timpul prelucrarii. OBS!!! Blocul ultrasonic este fixat intr-o carcasa racita cu apa pt a evacua cald produsa in timpul prelucrarii. Blocul ultrasonic ansamblul principal al util. asigurand conversia energ elec in en mec si dirijarea, directionarea acesteia in zona de lucru. Alegerea tipului de transductor ultrasonic se face in fc de natura mediului de propag a oscilatiei si in fc de valorile en ultrasonice de materialul de prelucrare. 30.Aplicatii tehnologice ale ultrasunetelor Procesarea cu ultrasunete se aplica in general acelor materiale care au fragilitate, duritate mare, sin u sufera deformatii plastice inainte de rupere. Aceste materiale (ceramica, sticla) sunt fragile si se preteaza f mult la prelucrari cu ultrasunete. Carburi metalice (fol la SDV-uri cutite de strung , aliaje de titan)sunt folosite in prelucr cu ultrasunete. Mater ca Al, Cu, oteluri moi nu se preteaza la prel cu ultrasunete deoarece part abrasive se infig in mater de prel fara a produce dizlocatii. Aplicatiile ultrasunetelor se impart dupa en acustica utilizata,in aplic active si pasive. In cadrul aplic active, en ultrasunetului este sufficient de mare pt a produce modif structurale ale mediului in care se propaga. Principalele aplic tehnol ale prel cu ultrasunte le gasim in ind constructoare de mas elec, ind elth, electronica. Domeniile prioritare ale prel cu ultrasun sunt prel pieselor din sticla, cuart, ceramica, preluc filierelor de trefialre armate cu carburi metalice sau diamante. Prelucr pieselor confectionate din carburi metalice, finissarea sculelor aschietoare, executarea unor op de gravare, lipirea mater plastice, degresarea si spalarea pieselor (microelectroica), sunt aplicatii ale prelucrarii cu ultrasunete care util instalatii ultrasonice specializate. AVANTAJE absenta unor tens interne nu apare o incalzire locala excesiva precizie dimensioanla ridicata obtinerea unor suprafete cu prop fizico-mecanice superioare. APLICATII in orologie, aparate de masura (microlagare) unde se fol rubine, safire gravarea mater dure

APLICATII de tip pasiv In cadrul acestor aplic, ultrasunetele au o intensitate relative scazuta sin u pot produce modificari structurale, indeplinind doar rolul de culegere a unor informatiiprivind calitatile ob examinat. Cele mai importante aplic passive sunt: defectoscopia ultrasonica depistarea defect in piese turnate, in suduri, in piese extrudate. Det unor marimi fizice (modul de elasticitate, densitate, vascozitate) Det unor marimi geometrice (grosimi, distante, nivele) 31. Avantajele proceselor tehnologice de stantare si matritare: simplitatea in procesul de lucru durata redusa de prelucrare precizie mare a dimensiunilor calitate superioara a suprafetelor prelucrate, productivitate mare productivitate mare pierderi de material prin deseuri mici, minime piesele obtinute sunt interschimbabile sculele au o durata mare de functionare procesele de productie pot fi mecanizate , automatizate , robotizate 32.. Prelucrari tehnologice prin forfecare: Forfecarea este operatia de taiere prin care suprafata de rupere se realizeaza cu ajutorul a 2 taisuri ascutite. Utilajul tehnoligic este foarfecele cu lamele paralele sau foarfecele cu discuri.

33. Prelucrari tehnologice prin stantare: Este operatia de prelucrare mecanica prin care semifabricatul este taiat in 2 sau in mai multe parti distincte cu ajutorul unei scule numita stanta. Stanta este alcatuita din mai multe parti principale a) placa taietoare b) poansonul Placa taietoare este fixata pe batiul masinii, iar poansonul este fixat in berbecul presei sau culisorul. In elth sunt cateva operatii de stantare: retezarea, decuparea, perforarea, crestarea, tunderea, slituirea.

34. Tipuri de stante: in functie de operatiile pe care le executa stantele pot fi: stante cu actiune simpla: decupeaza printr-o singura lovitura o figura, un contur inchis, de exemplu alezajul de ax de la tola rotor. In timpul lucrului unei stante simple de decupat, tola este strapunsa de poanson, iar elementul decupat cade liber prin alezajul din placa de taiere. In timpul cursei de intoarcere, tola este scoasa de pe poanson de catre un dispozitiv special numit aruncator astfel incat la sfarsitul cursei stanta este pregatita pentru o noua actionare; cu actiune succesiva: pot executa mai multe operatii de stantare prin deplasarea succesiva a semifabricatului de la o operatie la alta in sensul avansului;

cu actiune combinata: pot efectua in timpul unei curse a presei mai multe operatii: decupare, indoire, ambutisare; 35. Factori de influenta in procesul de stantare: procesul de stantare este influentat de anumiti factori tehnologici, si anume: duritatea materialului, jocul dintre poanson si placa taietoare, calitatea muchiilor taietoare ale poansonului si ale placii de taiere, forma sectiunii transversale a alezajului din placa de taiere, starea suprafetei semifabricatului. Daca jocul dintre poanson si placa de taiere este prea mic pot aparea fisuri in semifabricat, suprafata de taiere nu rezulta neteda, iar impingerea materialului necesita forte foarte mari. Un joc prea mare duce la deformarea presei si obtinerea de bavuri exagerate. Acest joc trebuie sa fie intre 4% si 18% din grosimea materialului, iar la tole de 6-8%. 36. . Ecruisarea: prelucrarea prin deformare plastica este insotita de o serie de fenomene care afecteaza materialul supus prelucrarii, modificandu-i in mod substantial comportarea in timpul solicitarilor sau prelucrarii. In timpul prelucrarilor, prin deformare plastica la rece se constata o modificare a proprietatilor mecanice ale materialului in sensul cresterii rezistentei la rupere (cresterea duritatii) si scaderea proprietatii ce oglindesc plasticitatea. Apar modoficari in structura (grauntii cristalini se alungesc), modificari ale proprietatilor fizice (de exemplu conductibilitatea electrica). Ansamblul acestor modificari ce afecteaza materialul deformat s.n. ecruisare. O importanta deosebita o are influenta ecruisarii asupra plasticitatii materialului prin faptul ca la un anumit grad de deformare, plasticitatea scade in asemenea masura incat prelucrarea in continuare prin deformare plastica nu este posibila din cauza rezistentei crescande opuse de material si pericolului aparitiei fisurilor.