Sinestezia este o form specific de interaciune i const n faptul c stimularea unui analizator produce efecte senzoriale caracteristice unui

alt analizator, dei acesta nu a fost stimulat. De exemplu, sunete nalte produc senzaia c sunt ascuite sau reci, culorile pot produce senzaia c sunt catifelate sau dulci etc. Legile perceptiei Senzaiile proprioceprive furnizeaz informaii despre poziia membrelor, a trunchiului i a capului, precum i despre direcia, durata i intensitatea micrilor i ofer informaii despre: poziia membrelor (somatoestezia) poziia capului i a corpului (senzaii statice sau de echilibru) micarea membrelor (kinestezice) Teoria imaginii/semnului Helmholtz examineaza modul in care in care oamneii percep vizual aspectele 3d ale lumii in conditiile in care imaginea pe retina este bidimensionala. El mai considera ca fara experienta anterioara, invatare si memorie, nimic nu are sens. distingerea unei forme din fundal necesit experien. De asemenea, fiecare imagine care ajunge la retin trebuie, prin experien, s fie un semn care s se potriveasc cu informaia pe care o are observatorul. 1. Teoria perceptiei directe Gibson argumenteaz c oamenii sunt predeterminai genetic i biologic de la natere s dea sens percepiilor. Mai sustine ideea unei perceptii directe realizate prin mecanisme inascute. - invariantele observabile - intervin n percepia vizual i care pot genera informaii despre distana, micarea sau forma obiectelor. - invariant este gradul de detaliu, adic diferenele de detaliu. Suntem capabili s vedem mai multe detalii ale obiectelor care ne sunt apropiate i mai puine pentru obiectele care sunt la distan. Gibson consider c mecanismele senzitive nnscute ale gradului de detaliere sunt folosite ca invariant pentru estimarea mrimii unui nou obiect, fr a fi necesar experiena anterioar. I.2.9. RECUNOATEREA OBIECTELOR Recunoaterea obiectelor din mediu se realizeaz att de repede i folosind att de puin efort, nct la prima vedere ar prea c avem de-a face cu un mecanism extrem de simplu i nu cu unul foarte complicat, aa cum de altfel este n realitate. Exist mai multe procese care sunt implicate n recunoaterea obiectelor. Mai nti, oamenii trebuie s discrimineze ntre multitudinea de obiecte din mediul nconjurtor, n special pentru c cele mai multe obiecte din cmpul perceptiv se suprapun unele peste altele. Deci, o serie de procese implicate n recunoatere vor avea drept scop tocmai discriminarea obiectelor, adic stabilirea granielor dintre ele, indiferent dac ele se suprapun. Clasificare semantica implica actionarea din memorie a informatiilor primite in functie de obiectul perceput. Clasificarea perceptuala implica compararea si potrivirea informatiilor vizulae obisnuite cu informatiile stocate anterior in memorie privind structura obiectului (NU VA LUATI DE MINE PTR CE SCRIE DA SA MOARA FRANTA DACA TIPU ASTA NU O SCRIS CU CURU ). Afazie optica - dificultati de denumire a obiectelor cand acestea erau prezentate singure in campul vizual, chiar daca erau atinse; si dificultatea de utilizare a obiectelor, fara a putea descrie functiile la care puteau servi. Modelul lui Biederman - extragerea contururilor - segmentarea obiectelor in sectoare cu concavitati

detectarea componentelor(a geonilor); detectarea proprietatilor non accidentale(permite identificarea obiectului atunci cand este privit din pozitii diferite, conditii de vizibilitate redusa)

Teoria atributelor - cu cat o trasatura are mai multe atribute cu atat este mai greu de recunoscut . C. Keisser 1964 Recunoasterea fetei umane/modelul informatiilor configurale Experiment: au prezentat subiectilor fete umane compuse din 2 jumatati provenite de la fetele unor personalitati. Partea superioara provenea de la o celebritate, partea inferioara de la alta celebritate iar sarcina subiectilor era sa recunoasca persoana de la care provenea partea superioara. Rezultate: cand cele 2 jumatati se potriveau :cand trasaturile unei fete erau asezate in continuarea celelilalte , subiectii aveau dificultati in a recunoaste partea superioara faza de cazul in care trasatura nu se potrivea. Explicatie: informatia care vine de la P1 si P2 informatie configurata si dispunerea lor spatiala. Modelul lui Bruce si Young uniti de recunoatere a elementelor faciale: sunt activate de prezentarea feei i conin informaii privind att elementele feei, ct i informaii configurale despre feele familiare. noduri de identitate personal: conin informaii autobiografice i semantice legate de persoanele familiare i contextul n care au fost ele ntlnite. uniti cu informaii semantice: conin numele persoanei i alte informaii semantice despre persoane (ex. ocupaia, pasiunile etc.), informaii care nu au legtur cu informaiile autobiografice (amintirile despre ntmplri petrecute cu persoana respectiv). Conform modelului lor, Bruce i Young au precizat c recunoaterea final a feei se produce la nivelul componentei nodului de identitate personal, ntruct aceast component este conectat cu celelalte, n timp ce acestea nu sunt conectate ntre ele. modelul explic de ce deseori putem recunoate cu uurin faa unei persoane, dar nu i numele acesteia, mai ales la puin timp de la cunoaterea acelei persoane. Explicatie numele este relativ slab integrat in cadrul celorcalalte informatii semantice. Generarea si evaluarea solutiilor alternative strategii de imbunatatire a capacitatilor de rezolvare: -identificarea problemei inceperea unei strategii -generarea tuturor optiunilor posibile -eliminarea variantei evident inconsiderabile -examinarea optiunilor ramase -generarea tuturor posibilitatilor de implementare a optiunii -implementarea unei strategii ptr rezolvarea problemei Teoria dublei codari aceasta teorie sustine faptul ca memoria declarativa contine atat informatii senzoriale cat si verbale Interferenta retroactiva este o cauza a uitarii . Etapele insusirii limbajului tot din cartea lu Havarneanu

Limbajul lui piajet Limbajul este o forma de gandire, copii isi dezvolta limbajul doar pentru ca este un intrument util gandirii ; la inceput vorbirea copilului este egocentrica Reprezentarea lingvistica este formata din simboluri distincte iar cea pictoriala nu contine astfel de simboluri. Perceptia formei la gestaltisti Figura-fond cand percepem un stimul vizual o parte din ceea ce vedem este in centrul atentiei , obiectul (figura) este vazut iar restul formeaza fondul perceptiei in detaliu- , structura soliditate Proximitatea obiectele care sunt apropiate sunt percepute impreuna Continuitatea liniile/punctele care formeaza o linie dreapta/o curba vor fi vazute impreuna iar liniile vor parea ca urmeaza o cale Similaritate obiectele asemanatoare sunt percepute impreuna Inductoare (m-am chinuit cam 20 d min sa deslusesc cuvantu deci nu cred ca e bun da nah) obiectele imcomplete tind sa fie percepute ca fiind complete, vor fi completate de informatiile senzoria care lipsesc pt a crea o o perceptie completa si intreaga (ce-i mai place sa se repete /: ) ) TEORIILE COMPORTAMENTULUI- TOT TEORIILE INVATARII SOCIALE- TOT