Sunteți pe pagina 1din 19
Prelucrarea prin injectie C1 Curs PAM 1
Prelucrarea prin
injectie
C1
Curs PAM
1
1. Principiul inject ă rii Prelucrarea prin injec ţ ie este cel mai larg procedeu

1. Principiul injectării

Prelucrarea prin injecţie este cel mai larg procedeu industrial de obţinere a articolelor din materiale plastice. Aplicaţii: produsele variază de la piese mari, cum sunt cele folosite în industria automobilelor (spoilere, borduri de interior), la obiecte mult mai mici, ca de exemplu componente electromecanice (comutatoare electrice sau întrerupătoare). Avantaje:

Capacitatea de a obţine forme complexe cu o productivitate ridicată. Pret de cost scazut

Definitie: Prelucrarea prin injecţie reprezintă procesul tehnologic prin care materialul plastic, adus în stare de curgere prin acţiunea căldurii, este introdus, sub presiune, în cavitatea unei matriţe (cuib) unde are loc răcirea şi solidificarea lui. Odată cu încetarea forţei de presare, materialul răcit păstrează forma cavităţii interioare a matriţei în care a fost injectat şi din care, după un anumit timp poate fi îndepărtat.

Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinde urm ă toarele etape: alimentarea
Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinde urm ă toarele etape: alimentarea

Procesul de injectare este un fenomen ciclic, fiecare ciclu cuprinde următoarele etape:

alimentarea cu material (dozarea); încălzirea şi topirea materialului în cilindrul maşinii; închiderea matriţei; introducerea materialului topit sub presiune în matriţă; solidificarea şi răcirea materialului din matriţă; deschiderea matriţei; eliminarea piesei injectate din matriţă.

Principalii parametrii tehnologici care influenţează calitatea unui produs finit obţinut prin injecţie sunt:

-presiunea pistonului în cilindru; -temperatura materialului injectat, temperatura matriţei; -durata unui ciclu de injecţie.

1 -platoul mobil; 2-matriţă; 3-platou fix; 4-duza; 5-cilindru; 6-corp de încălzire; 7-melc; 8-pâlnie de
1 -platoul mobil;
2-matriţă;
3-platou fix;
4-duza;
5-cilindru;
6-corp de încălzire;
7-melc;
8-pâlnie de alimentare;
9-sistem de antrenare în
mişcarae de rotaţie;
10-sistem de acţionare în
mişcarea de translaţie;
C1
Curs PAM
A-piesa injectată
a- injectarea materialului în
matriţă;
b- răcirea şi solidificarea
topiturii;
c- deschiderea matriţei şi
aruncarea reperului din
matriţă
4
Presiunea Pe parcursul procesului procesului se dezvolt ă o serie de for ţ e care

Presiunea

Pe parcursul procesului procesului se dezvoltă o serie de forţe care exercită presiuni importante asupra materialului termoplastic. pi- presiune interioară; pe- presiune exterioară; ph- presiune hidraulică.

; pe- presiune exterioară ; ph- presiune hidraulic ă . 1-matri ţă ;2-cilindru;3-melc;4-cilindru hidraulic; C1

1-matriţă;2-cilindru;3-melc;4-cilindru hidraulic;

-presiunea exterioar ă pe reprezintă presiunea exercitată de piston asupra cilindrului ma ş inii de

-presiunea exterioară pe reprezintă presiunea exercitată de piston asupra cilindrului maşinii de injectat. Prin intermediul materialului presiunea exterioară se transmite în interiorul matriţei. -presiunea interioară pi reprezintă presiunea din interiorul matriţei. Presiunea interioră este mai mică decât presiunea exterioră datorită faptului că o parte se pierde la trecerea materialului prin duza maşinii, duza matriţei, canalele de alimentare. -presiunea ulterioră pu, sau presiunea de compactizare, reprezintă presiunea exercitată de melc asupra materialului din cavitatea matriţei, după umplerea matriţei cu material. Această presiune compensează contracţia rezultată în urma răcirii materialului topit. -presiunea în punctul de sigilare ps este corespunzătoare momentului solidificării materialului în digul de la intrarea în cuibul matriţei, sigilându-se astfel materialul în matriţă; -presiunea interioară remanentă pr, reprezintă presiunea din piesa injectată, în momentul deschiderii matriţei.

-umplerea matri ţ ei , în momentul umplerii, cre ş te la valorea pi; (por

-umplerea matriţei, în momentul umplerii, creşte la valorea pi; (porţiunea de curbă 1-2); -compactizarea -se aplică o presiune ulterioară, (porţiunea de curbă 2-3), după care presiunea va scădea până la valorea presiunii de sigilare ps (porţiunea de curbă 3-4); -răcirea şi evacuarea obiectului din matriţă scădere mai lentă a presiunii (porţiunea de curbă 4-5);

obiectului din matri ţă sc ă dere mai lent ă a presiunii (por ţ iunea de
Plastifierea C1 Curs PAM 8

Plastifierea

Plastifierea C1 Curs PAM 8
Umplerea matritei C1 Curs PAM 9

Umplerea matritei

C1 Curs PAM 9
C1
Curs PAM
9
Compactizarea
Compactizarea
Racirea si demularea C1 Curs PAM 11

Racirea si demularea

Racirea si demularea C1 Curs PAM 11
t0-temperatura polimerului la intrarea în cilindru; t1- temperatura de topire a polimerului; t2-temperatura de injec
t0-temperatura polimerului la intrarea în cilindru; t1- temperatura de topire a polimerului; t2-temperatura de injec
t0-temperatura polimerului la intrarea în cilindru; t1- temperatura de topire a polimerului; t2-temperatura de injec
t0-temperatura polimerului la intrarea în cilindru; t1- temperatura de topire a polimerului; t2-temperatura de injec

t0-temperatura polimerului la intrarea în cilindru; t1- temperatura de topire a polimerului; t2-temperatura de injecţie; t3- temperatura în matriţă; l1-l5- coordonate pe lungimea maşinii

Curs PAM

12

Temperatura

Topirea materialului termoplastic se face prin transmiterea căldurii de la peretele cilindrului la material sau prin transformarea energiei mecanice în energie termică prin fricţiune. Temperatura matriţei este hotărîtoare pentru calitatea produselor injectate. Dinamica temperaturii materialului termoplastic de-a lungul cilindrului şi a matriţei, este reprezentată grafic în figura În interiorul cilindrului, la timpul t1 are loc încălzirea la temperatura Tc şi plastifierea. Topitura curge în cilindrul şi duza maşinii şi se încălzeşte pînă la temperatura Ts. După umplerea matriţei, temperatura materialului din matriţă scade mult datorită transferului termic prin pereţi.

C1

Clasificarea ma ş inilor de injectat a)Dup ă sistemul de ac ţ ionare , ma

Clasificarea maşinilor de injectat

a)După sistemul de acţionare , maşinile se pot clasifica în:

-manuale, acestea pot produce obiecte cu o greutate de 5-15 g;

-maşini orizontale, la care axa agregatului şi direcţia închiderii matriţei sunt

-pneumatice, care de obicei au partea de închidere a matriţei acţionată

manual, iar pistonul de injecţie e acţionat pneumatic; -electromecanice, care pot produce piese în greutate de 2000g;

-electrohidraulice, care în prezent sunt cele mai răspîndite şi pot produce

obiecte cu greutatea între 20 g şi 20 kg; -mecanohigraulice, care folosesc acţionarea mecanică pentru închiderea

matriţei şi acţionarea hidraulică pentru injectarea materialului plastic. b)După direcţia de lucru, maşinile pot fi:

orizontale (fig. a); -maşini verticale, la care închiderea matriţei şi injectarea materialului se face

vertical; prezintă avantajul că ocupă o suprafaţă utilă mai mică (fig.b); -maşini cu unitatea de închidere orizontală şi unitatea de injectare verticală

(fig.c); -maşini cu unitatea de închidere verticală şi unitatea de injectare orizontală

(fig.d); -maşini cu unitatea de închidere orizontală şi unitatea de injectare orizontală

(fig.e).

C1

Curs PAM

13

a-ma ş ini orizontale, b-ma ş ini verticale, c-ma ş ini cu unitatea de închidere
a-ma ş ini orizontale, b-ma ş ini verticale, c-ma ş ini cu unitatea de închidere

a-maşini orizontale, b-maşini verticale, c-maşini cu unitatea de închidere orizontală şi unitatea de injectare verticală; d-maşini cu unitatea de închidere verticală şi unitatea de injectare orizontală; e- maşini cu unitatea de închidere orizontală şi unitatea de injectare orizontală

c)Dup ă tipul agregatului de topire ş i de injectare , ma ş inile pot

c)După tipul agregatului de topire şi de injectare, maşinile pot fi:

-maşini cu piston şi cu cilindru de încălzire, cu sau fără torpilă (a); -maşini cu piston-melc, având unul sau doi melci (b); -maşini cu piston şi dispozitiv auxiliar de preplastifiere (c). 1-duza maşinii; 2-cilindru; 3-piston; 4-melc; 5-supapă; 6-melc extruder; 7-cilindru extruder.

1-duza ma ş inii; 2-cilindru; 3-piston; 4-melc; 5-supap ă ; 6-melc extruder; 7-cilindru extruder. C1 Curs
Matri ţ e de injectat Clasificare Dup ă num ă rul de cuiburi: - matri

Matriţe de injectat Clasificare

După numărul de cuiburi:

- matriţe cu un singur cuib; - matriţe cu două cuiburi; - matriţe cu mai multe cuiburi.

După sistemul de injectare:

- cu injectare directă prin culee; - cu injectare punctiformă; - cu injectare cu canale de distribuţie; - cu injectare peliculară sau film; - cu injectare tip umbrelă; - cu injectare inelară; - cu injectare cu canal tunel; - cu injectare cu canale izolate; - cu injectare cu canale încălzite.

Dup ă modalitatea de ac ţ ionare a sistemului de aruncare: - cu aruncare mecanică

După modalitatea de acţionare a sistemului de aruncare:

- cu aruncare mecanică; - cu aruncare pneumatică; - cu aruncare hidraulică.

După numărul planelor de separaţie:

- cu un singur plan de separaţie; - cu două plane de separaţie; - cu mai multe plane de separaţie.

După modalitatea constructivă de realizare a matriţei în funcţie de forma piesei:

- simple; - cu bacuri; - cu deşurubare; - cu mai multe planuri de separaţie.

C1 Curs PAM 18
Matri ţă de injectat cu dou ă cuiburi 1-tija de aruncare; 2-buc ş a de

Matriţă de injectat cu două cuiburi 1-tija de aruncare; 2-bucşa de conducere; 3-şurub; 4- placă de prindere; 5-placă aruncătoare; 6-placă postaruncătoare; 7-şurub; 8-placă distanţier; 9- placă suport; 10,11-placă de formare; 12-bucşă de ghidare; 13-placă de prindere; 14-coloană de ghidare; 15-,16-pastilă; 17-poanson; 18-duza de injectare; 19-inel de centrare; 20-bucşă centrală; 21-ştift; 22-ştift tampon ;23-şurub; 24-ştift readucător; 25-aruncător central; 26-aruncător; 27-şurub; 28-inel de centrare.