POLITICI FISCALE SI BUGETARE

STUDIU DE CAZ:

CIPRU

Date generale:
Suprafata: 9.251 km2 Populatia: 793.100 locuitori Capitala: Nicosia Limbi nationale: greaca si turca Moneda: lira cipriota Presedintele statului: Tassos Papadopoulos ( mandat 2003 2008) Presedintele guvernului: Tassos Papadopoulos

Constitutia republicii Cipru a fost adoptata in 1960. Presedintele Republicii este ales prin vot universal si, in timpul mandatului sau de 5 ani, isi exercita prerogativele executive prin intermediul unui Consiliu de Ministri numit si condus de catre presedinte insusi. Sistemul politic cipriot este unicameral: Camera legislativa este alcatuita din 80 de membri (56 ciprioti de origine greaca si 24 de origine turca), alesi pe o perioada de 5 ani. Puterea judecatoreasca este exercitata de catre Curtea Suprema si de catre tribunalele teritoariale. Republica Cipru este membra a Natiunilor Unite, a Consiliului Europei si a Commonwealthului. Cipru este divizat in 6 districte (Nicosia, Keryneia, Ammochostos, Larnaka, Lemesos si Pafos). In total, exista 33 de municipalitati, dintre care 9 se afla in partea turca a tarii. In plus, exista 577 de comunitati, dintre care 200 in zona turca. Fiecare comunitate sau municipalitate apartine unuia din cele 6 districte. Fiecare comunitate are propriul sau Consiliu Local, care este controlat de unul superior, cel de la nivelul districtului. De asemenea, fiecare municipalitate are propriul sau Consiliu Municipal, care are puteri administrative si financiare mai mari decat cele ale Consiliului de la nivelul comunitatii.

Economia Ciprului este dominata de diviziunea tarii intre cele doua dominatii, tuca si greaca. Partea greaca a tarii are o economie prospera, dar sensibila la socurile externe. Politicile economice din sudul tarii (partea greceasca) au in vedere criteriile de aderare si integrare in Uniunea Europeana, in timp ce in partea turca a tarii, problema principala consta in rezervele scazute de apa. Economia de aici se bazeaza in mare masura pe agricultura si administratie publica, domenii in care sunt angajate aproximativ jumatate din persoanele apte de munca din aceasta zona. Pentru a compensa carentele economice din zona cipriota pe care o domina, Turcia sprijina direct si indirect turismul, educatia, industria etc de aici.
Relatiile

comerciale oficiale dintre cele doua regiuni ale Ciprului (cea turca si cea

greaca) au fost reluate, in aceasta saptamana, dupa o perioada de 30 de ani, o data cu intrarea in vigoare a unor noi legi europene, informeaza EUobserver. Normele, care au fost adoptate de Comisia Europeana in iulie, au fost publicate, la 20 august, in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Astfel, bunurile care provin din partea turca a insulei avand ca destinatie piata din regiunea greaca vor trebui sa respecte standardele europene de siguranta alimentara. Mai mult, va trebuia sa se faca dovada ca bunurile provin, intradevar din regiunea turca a Ciprului si nu din Turcia aceasta fiind sarcina Camerei de Comert Turcesti din Cipru. Cetatenii din Uniunea Europeana, inclusiv cipriotii, au acces liber la trecerea din partea de nord catre cea de sud a Ciprului. Masura comerciala reprezinta primul pas dintr-o abordare in trei trepte a Uniunii Europene, menite sa puna capat izolarii economice a partii de nord a Ciprului si sa aduca cetatenii turci din Cipru mai aproape de Uniune. Aceasta in conditiile in care turcii din Cipru au votat in favoarea reunirii celor doua regiuni ale insulei, in cadrul unui referendum organizat in aprilie. Cetatenii greci au refuzat, insa, unificarea, astfel ca, de la 1 mai, o data cu extinderea UE, normele comunitare se aplica numai in cazul partii de sud a insulei. Urmatorul pas ar fi stabilirea unor relatii comerciale directe intre Uniunea Europeana si regiunea turceasca a Ciprului plus acordarea unui pachet de asistenta financiara in valoare de 259 de milioane de euro pentru perioada 2004-2006. Reluarea comertului direct dintre partea de nord a Ciprului si tarile din UE a fost propusa de Bruxelles si a intampinat

opozitia ferma a grecilor din Cipru care se tem de o recunoastere de facto a regiunii de nord a insulei.1 Cipru are o economie bazata pe o piata libera deschisa, axata pe servicii. Cipriotii sunt printre cele mai prospere populatii din zona Mediterana. Pe plan international, Cipru isi promoveaza pozitionarea geografica ca pe un pod inte Est si Vest, precum si faptul ca populatia este larg vorbitoare de limba engleza, faptul ca preturile sunt relativ scazute fata de cele ale celorlalte tari turistice si bunele sale legaturi aeriene cu restul lumii. In schimb, in Cipru nu exista nici macar un metru de cale ferata... Dupa obtinerea independentei nationale, Cipru a avut o economie infloritoare, care s-a reflectat intr-o crestere rapida a ocuparii fortei de munca si stabilitate pe piata interna, dar si pe cea externa. Astazi, Cipru e considerata a fi una din tarile cu cel mai mare venit pe cap de locuitor: 9.477 cipriote in 2004, ocupand astfel locul 16 in lume. Rata cresterii medii anuale in ultimii 5 ani a fost in jur de 3,8%, in timp ce inflatia a ramas la 2,9% iar somajul la 3,4% in aceeasi perioada. Succesul economic al Ciprului se datoreaza unui sistem economic orientat spre piata, adoptarea de catre guvern a unor politici macroeconomice, precum si unei forte de munca foarte educate. Mai mult decat atat, economia a beneficiat de relatiile stranse dintre sectorul public si partenerii sociali. In ultimii 20 de ani, economia si-a schimbat centrul de greutate de la agricultura la servicii. Sectorul serviciilor, inclusiv cel al turismului, constituie 70% din PIB si antreneaza 62% din forta de munca nationala, in timp ce domeniul industriei si comertului reprezinta 24% din PIB si antreneaza 25% din forta de munca. Domeniul manufacturier reprezinta aproximativ 69% din exporturile nationale, iar agricultura reprezinta 6% din PIB si 12% din forta de munca nationala. Cartofii si lamaile sunt principalele legume, respectiv fructe, exportate. In 1992, PIBul a crescut cu 9,7%, cu 1,7% in 1993, cu 6% in 1994 si in 1995, cu 1,9% in 1996 si cu 2,3% in 1997 2. Aceasta traiectorie arata vulnerabilitatea economiei nationale in functie de fluctuatiile din domeniul turismului.

1 2

informatie preluata din ziarul Curierul National din 25 august 2004. Cifre preluate de pe site-ul oficial al Ministerului de Externe, Cipru

Supraevaluarea lirei cipriote a mentinut inflatia scazuta (3,5% in 1997) si se preconizeaza ca situatia nu se va modifica foarte mult in viitor. Comertul este foarte important pentru insula cipriota, aceasta neavand resurse naturale suficiente. Exporturile au crescut cu 1,3 in 1997, in timp ce importurile au crescut cu 2,2 %, rezultand un comert deficitar cu 2,1 miliarde $3. Cipru este nevoit sa importe combustibil, materie prima si echipamente de transport. Peste 50% din comertul national se realizeaza cu Uniunea Europeana (mai ales cu Marea Britanie), iar cu Orientul Mijlociu, 20%. In 1972, Cipru a semnat un Acord de Asociere cu Uniunea Europeana, prin care stabileau o Uniune Vamala intre cele doua parti. Uniunea Vamala va deveni efectiva in 2002. Cipru a depus cererea de aderare la Uniunea Europeana in 1990, negocierile de aderare incepand la 31 martie 1998. In 1991, Cipru a introdus taxa pe valoare adaugata (TVA) de 15% pentru a se alinia cu nivelul minim al celei din Uniunea Europeana. La 1 mai 2004, Cipru a devenit membru cu drepturi depline al Uniunii Europene. Beneficiile economice ale acestui eveniment sunt destul de substantiale: bunurile si serviciile sale vor avea acces la o unica mare piata, cea eurpeana. Incepand din 2000, Cipru beneficiaza de un buget de 95 milioane euro pentru perioada 2000-2004, folosit pentru procesul de armonizare in domeniile prioritare fixate prin parteneriatul pentru aderare. In perioada 2000-2004, economia cipriota a inregistrat o reala creste a PIB-ului de 3,4%, comparandu-se astfel cu media din UE. Acest lucru a fost atins in conditii de ocupare aproape integrala a fortei de munca, inflatie scazuta si o moneda nationala puternica si stabila. In 2004, PIBul pe cap de locuitor in Cipru a ajuns la aproximativ 81% din media celorlalte 25 de state membre UE. Mai mult decat atat, se desfasoara importante reforme structurale in contextul Strategiei de la Lisabona, cu scopul de a liberaliza si moderniza in continuare economia nationala axata pe piata, cu scopul de a-si spori competitivitatea la nivel european. Toate aceste reforme vizeaza mai ales participarea la moneda euro pana in anul 20084.

3 4

cifre preluate de pe site-ul oficial al Ministerului de Externe cipriot site-ul oficial al Bancii Nationale a Ciprului

MONEDA NATIONALA
Moneda nationala din aceasta tara este lira cipriota. Aceasta este divizata, conform Consiliului de Ministri, inca din 1983, in 100 de centi. Lira a fost introdusa ca moneda oficiala in Cipru in anul 1879. Banca Nationala a Ciprului are dreptul exclusiv de a emite bancnote si monede in Cipru. Tot aceasta este cea care stabileste forma, marimea si celelalte caracteristici ale bancnotelor si monedelor, sub controlul Consiliului de Ministri. Tot Banca Nationala a Ciprului este cea care stabileste ratele de schimb valutar, un euro valorand, la data de 12 mai 2006 aproximativ 0,58 CYP. Obiectivul principal al Bancii Nationale este acela de a mentine stabilitatea preturilor si de a sustine politica economica generala a guvernului. Pentru a atinge aceste obiective, BN utilizeaza o serie de instrumente ale politicii monetare.

SISTEMUL FISCAL
In Cipru, anul fiscal coincide cu anul calendaristic. 1. Companiile Companiile care sunt infiintate in Cipru, sunt supuse regimului de impozit pe intregul lor venit. Cele care nu sunt infiintate in Cipru, platesc impozit doar pe pe veniturile realizate pe teritoriul cipriot, cu exceptia situatiei cand managementul companiei se afla pe teritoriul Ciprului, caz in care se vor plati impozite pe veniturile globale. Cota de impozitare este de 20% pentru venituri de pana la 40.000 lire cipriote si de 25% pentru veniturile ce depasesc aceasta suma. Impozitele pe venit in cazul companiilor se platesc pe data de 1 august a fiecarui an. In cazul neplatirii la timp a acestor datorii, se impun penalitati de 5%, respectiv 9%, in fuctie de depasirea datei de 1 august cu mai putin sau mai mult de 6 luni. Alocatii de la stat pentru deprecieri si amortizari Statul ofera cmpaniilor care achizitioneaza utilaje 10% in (fiecare an) din valoarea de achizitie a acestora. In cazul companiilor care achizitioneaza utilaje pentru

agricultura, minerit si industria manufacturiera, le sunt acordate de stat reduceri de 20% pe an din valoarea acestor utilaje. Impozite Asigurari sociale: 6,3% -- impozit impus fiecarui salariu brut, fiind platit atat de salariat, cat si de angajator Fond de aparare: 2% -- platibil ata de salariat, cat si de angajator Impozit pentru instruire industriala si fondul de redundanta: 1,7%, platit numai de angajator Impozitul pe concediu: 6% -- impus pe salariile brute de pana la 1.433 CYP/luna, platit de angajator, in locul platii concediului (angajatorul poate obtine scutire de la plata acestui impozit) Contributie speciala pentru aparare: 3% -- impusa pe dividende, profit si chirii.

2. Persoane fizice Veniturile obtinute in urma ocuparii unui loc de munca: orice persoana care dobandeste castiguri sau profit in urma ocuparii unui loc de munca in Cipru este obligata sa contribuie la bugetul statului cu un procent din veniturile sale, sub forma de impozit pe venit. Categoriile de venituri care nu sunt supuse acestui tip de impozit sunt foarte putine: donatiile facute in scopuri caritabile, inscrierea in organisme de comert sau profesionale, etc. Prin urmare, sunt supuse impozitului pe venit urmatoarele venituri: Castiguri din activitati de comert, afaceri, profesii; Dividende, profituri, reduceri; Chirii, drepturi de autor, premii si alte venituri realizate in urma detinerii unei proprietati; Venituri obtinute din munca in ferme si agricultura; Alte profituri anuale care nu cad sub incidenta anterioarelor categorii de activitati.

Procentele impozitului pe venit: VENITUL REALIZAT Pana in 5000 lire PROCENTUL 0%

Intre 5001-8000 lire Intre 8001-11.000 lire Peste 11.000 lire

20% 30% 40%

Metoda de retinere a impozitului pe venit este sistemul de stopaj la sursa, asemenea celui din Romania, retinut de angajator in fiecare luna. Impozitul pe alte tipuri de venituri pe anul in curs trebuie platite incepand cu 1 august, anul urmator. Impozitele de securitate sociala Persoanele angajate pe piata muncii trebuie sa contribuie lunar la sistemul de securitate sociala cu 11,6% din salariul lor. In cazul persoanelor straine, dar care muncesc in Cipru, au garantate urmatoarele stimulente si scutiri: Veniturile realizate din investitii straine de pana la 2000 CYP nu sunt supuse impozitarii. Veniturile ce depasesc aceasta suma sunt impozitate cu 5%. Aceasta prevedere se refera la strainii care desfasoara activitati in Cipru, altele decat de comert sau afaceri, si sunt calculate si platite separat de celelalte impozite. Profiturile obtinute in urma depozitelor de valuta in orice banca in Drepturile de autor, premiile, despagubirile obtinute in Cipru de Strainii care locuiesc in Cipru pentru o perioada de mai putin de 6 Cipru nu sunt supuse impozitarii. catre non-rezidenti sunt inpozitate cu 10% din valoarea lor. luni in timpul anului fiscal si realizeaza venituri (altele decat salariul), sunt impozitati cu 15% din veniturile brute. Taxa pe valoarea adaugata (TVA) Taxa pe valoare adaugata se aplica tuturor bunurilor si serviciilor fabricate, respectiv realizate in Cipru, precum si bunurilor importate in aceasta tara. In Cipru, exista doua niveluri de TVA: 0% pentru mancare, apa, medicamente, carti, haine de copii, transportul in strainatate pe apa sau pe mare si exporturile de bunuri. 8

Serviciile scutite de TVA sunt urmatoarele: vanzarea si inchirierea de terenuri si cladiri, serviciile financiare si de asigurari, serviciile postale, loteria, educatia si sanatatea. Cel de-al doilea nivel este cel de 8% are in vedere toate celelalte bunuri si servicii.

PIB-ul
Produsul intern brut al unei tari reprezinta unul din instrumentele de masurare a nivelului economiei acelei tari. PIBul este definit ca reprezentand valoarea pe piata a tuturor bunurilor si serviciilor produse in respectiva tara intr-o perioada de timp data. Cresterea PIB-ului in zona greaca a Ciprului Anu % cresterea PIB l in miliarde de USD PIB 2002 2003 2004 2005 2006 14.397 14.953 15.764 16.745 17.772 2.1 1.9 3.7 3.8 4.0

In zona turca, cresterea PIBului era de 5,3% in 1998. Compunerea PIB-ului pe sectoare: In zona greaca: agricultura 6,3%, industria 22,4%, serviciile 71,3%. In zona turca: agricultura 11,8%, industria, 20, 5%, serviciile 67,7%. 5 Bugetul national: Venituri: zona greaca: 2,9 miliarde $ (1998); zona turca: 171 milioane $ (in 1997) Cheltuieli: zona greaca: 3,4 miliarde $ (1998); zona turca: 306 milioane (1997)

Bibliografie:
5

Cifrele sunt preluate de pe site-ul wikipedia.org.

Site-urile oficiale ale institutiilor cipriote: Banca Nationala, Ministerul de Finante, Ministerul de Externe. www.wikipedia.org ziarul Curierul National din 25 august 2004.

10