Sunteți pe pagina 1din 11

In componenta instalatiilor de ridicat si transportat intra o serie de organe de masini specifice, cum sunt : organe flexibile, organe de actionare

si de ghidare, organe pentru deplasare, organe de prindere a sarcinilor .

Organele flexibile servesc la transmiterea fortelor in mecanismele de ridicat si la legarea si suspendarea sarcinilor. Principalele organe flexibile folosite in acest scop sunt : franghiile, cablurile si lanturile .

1. Franghii
Franghiile sunt utilizate la mecanismele de ridicat cu actionare manuala si pentru legarea si suspendarea sarcinilor mici. Utilizarea lor la mecanismele de ridicat este interzisa . Franghiile sunt confectionate din materiale textile naturale (canepa) sau artificiale (fibre sintetice). Ele se compun din 3 4 toroane rasucite .Toronul este un ansamblu de mai multe fire rasucite intr-un anumit sens (dreapta sau stanga). Franghiile si chingile din poliester au urmatoarele caracteristici: nu afecteaza suprafete cu care vin in contact, usurinta in manevrare, greutate proprie redusa, elimina riscul de accidente prin taiere sau intepare, se pot utilize in medii acide sau bazice, bratele dispozitivelor realizate din acestea se pot inlocui separate, nu se corodeaza,
1

nu necesita verificari periodice sub sarcina.

2. Cabluri
La masinile de ridicat organul cel mai raspandit este cablul din otel multifilar. In raport cu celelalte organe flexibile are urmatoarele avantaje: - flexibilitate egala in orice directie; - nu se rupe brusc, cedeaza cate un fir. Cablurile prezinta insa si o serie de dezavantaje: - au o flexibilitate mai mica decat celelalte organe flexibile, deci diametrul organului pe care se infasoara trebuie sa fie mai mare; - la aceeasi rezistenta au diametre si greutate mai mica decat lanturile. Cablurile sunt organe flexibile alcatuite din mai multe fire sau mai multe manunchiuri de fire numite toroane, infasurate elicoidal in jurul unui element central numit inima cablului, respectiv, a toronului. In general, cablurile sunt utilizate la masinile de ridicat si

transportat, la palane pentru ridicarea sarcinilor,la scripeti, macarale, trolii, excavatoare, teleferice, ca ancoraje pentru brate, ca ancoraje pentru sustinerea unor macarale. In cadrul unei instalatii de ridicat, cablurile sunt organele cu cea mai mica durabilitate, de aceea, pe de o parte constructorii au conceput si dezvoltat o serie de tipuri constructive de cabluri, iar pe de alta parte, proiectantul masinii de ridicat trebuie sa analizeze conditiile de exploatare si sa aleaga tipul cel mai adecvat de cablu. Cablurile din otel se clasifica dupa mai multe criterii : 1.Dupa forma sectiunii cablului se clasifica in: o rotunda;
Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic 2

o ovala; o plata. 2. Dupa forma sectiunii toroanelor : o rotunde; o ovale; o triunghiulare.

3. Materialul sarmelor
Sarmele sunt confectionate din otel carbon de calitate cu un continut mediu de carbon de 0,5 % si cu rezistenta la rupere de circa 600 N/mm2. In procesul de trefilare apare fenomenul de ecruisare. Pentru a preveni si pentru a obtine proprietati bune de plasticitate si tenacitate, sarmele sunt supuse unui tratament termic de revenire, Cu cat sarmele au o rezistenta la rupere mai mare cu atat creste durabilitatea cablului (1770 N/mm2). Pe de alta parte, avand in vedere ca , cablurile sunt solicitate variabil, aleator, lucreaza la oboseala, rezulta ca rezistenta la oboseala este determinata nu atat de rezistenta materialului cat de nivelul de solicitare din exploatare. Este recomandabil deci sa se utilizeze cabluri cu rezistenta de 1570 N/mm2 si eventual 1770 N/mm2 la utilizari intensive.

4. Modul de protejare al sarmelor


Exista doua moduri de protejare al sarmelor din cabluri : a) cabluri mate cand suprafata sarmelor nu este protejata, ea rezulta conform procesului de executie al cablului; b) cabluri galvanizate (cu strat gros sau cu strat subtire), utilizate pentru medii agresive sau in aer liber acolo unde este necesar, deoarece s-a constatat ca prin galvanizare scade durabilitatea.

5. Materialul inimii
In functie de materialul inimii, cablurile pot fi :
Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic 3

a) Cu inima vegetala alcatuite din fibre moi (bumbac pescaresc, canepa, iuta) sau din fibre naturale dure; b) Cu inima sintetica alcatuite din fibre sintetice (nylon, capion) sau din textile sintetice (poliamidice); c) Cu inima minerala alcatuite din funie de azbest; se utilizeaza cand cablul lucreaza la temperaturi ridicate si cand este necesar sa aiba o flexibilitate ridicata; d) Cu inima metalica care poate fi normala (cand inima cablului este alcatuita sub forma unui toron identic cu celelalte toroane ale cablului) sau independenta cand are o alta constructie si se realizeza din sarme subtiri care sa asigure o flexibilitate mai mare.

Alcatuirea cablului

Inima vegetala sau sintetica prezinta urmatoarele avantaje : - se impregneaza intr-un lubrifiant asigurand astfel in timpul lucrului ungerea in interiorul cablului; - asigura o flexibilitate mai mare a cablului; - asigura un suport moale, plastic al sarmelor de cablu, atunci cand este incovoiat peste rolele de cablu sau peste tambur de cablu.

6. Dupa sensul de infasurare al cablului respectiv al toroanelor Dupa acest criteriu cablurile se clasifica in : o Cu infasurare pe dreapta (Z);
Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic 4

o Cu infasurare pe stanga (S);

Infasurarea sarmelor in toroane


a dreapta ; b stanga

7. Dupa sensul reciproc de infasurare al toroanelor respectiv a cablului


In functie de acest criteriu, cablurile si toroanele pot fi : o Cu infasurare in cruce (Z/S) sau (S/Z), unde primul simbol

reprezinta sensul de infasurare al sarmei in toron, iar al doilea simbol sensul de infasurare al toronului in cablu; o o Cu infasurare paralela (Z/Z) sau (S/S); Cu infasurare mixta (ZS/Z) sau (ZS/S), toroanele au sarme

infasurate alternative. Cablurile cu infasurare paralela sunt mai flexibile decat celelalte tipuri, dar manifesta o tendinta mai mare de desfasurare cand este intins. Nu se recomanda in cazul suspendarii sarcinilor pe un fir sau chiar pe doua daca inaltimea de ridicare este mare. Cablurile in cruce si mixte evita aceasta tendinta, dar sunt in schimb mai rigide. Caracteristicile constructive de baza ala cablurilor sunt : A) Cablurile simple sunt alcatuite dintr-un singur toron si se numesc asa deoarece firele urmaresc o elice cilindrica simpla, deci au o curbura simpla. Cablurile simple dupa tipul constructiv se clasifica astfel: a)

cabluri deschise care sunt alcatuite numai din sarme


5

rotunde si se utilizeaza fie ca tiranti fie drept cabluri de antrenare;


Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

b) sarme profilate; c)

cabluri semiinchise, sunt cablurile care pe ultimul strat au cabluri inchise prezinta avantajul ca au suprafata exterioara

mai neteda astfel incat contactul cu rolele de cablu se realizeaza pe o suprafata mai mare (tensiuni de contact mai mici), asigura o etansare in interior si sunt cele mai rigide cabluri, se utilizeaza pentru funiculare, teleferice. B) Cablurile duble sunt alcatuite din 6 sau 8 toroane infasurate in jurul inimii cablului si se numesc duble deoarece curbura unei sarme este dubla. Cablurile duble dupa tipul constructiv se clasifica astfel: a) cabluri duble normale- sunt alcatuite din sarme cu acelasi diametru; unghiul pe care il fac sarmele situate pe diferite straturi ale toroanelor este acelasi, rezulta fire de aceeasi lungime si o repartizare ceva mai uniforma a efortului total intre firele diverselor straturi; Contactul intre sarmele situate pe straturi diferite este punctiform astfel incat solicitarea de contact in interiorul cablului este mai mare, iar cablul are o durabilitate mai mica. b) cabluri duble in constructie combinata- sunt alcatuite din sarme de diametre diferite, existand trei tipuri de astfel de cabluri: -

de tip SEALE- pe straturile interioare se folosesc sarmele cu

diametru mai mic iar pe straturile exterioare sarmele cu diametrul mai mare; prezinta avantajul flexibilitatii conferite de sarmele cu diametru mai mic si rezistenta superioara la contact -

de tip WARRINGTON pe stratul exterior intre sarmele de

diametru mai mare sunt plasate sarme de diametru mai mic, rezultand o umplere mai buna a cablului; -

de tip FILLER sarmele cu diametru mai mic sunt


6

intercalate intre sarmele cu diametru mai mare in interior.


Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

C) Cablurile duble de constructie concentrica sunt alcatuite din mai multe toroane infasurate pe doua sau mai multe straturi, straturile successive ale toroanelor sunt infasurate in sensuri diferite. Toroanele vecine pe acelasi strat sunt astfel realizate incat sarmele de pe ultimul strat sa aiba sensuri de infasurare diferite, rezultand un cablu fara tendinta de dezrasucire, numit cablu antigiratoriu. Exemplu de codificare al unui cablu : CABLUL DUBLU NORMAL 26-H-6X7-1370/B-g-S/Z Unde simbolurile reprezinta : - 26 - diametrul nominal al cablului; - H inima vegetala; - 6 numarul de toroane; - 7 numarul de fire in toron; - 1370 rezistenta la rupere a sarmei in toron; - B clasa de calitate (transportoare de uz general); - g - galvanizat in strat subtire; - S sensul sarmelor la stanga; - Z sensul toroanelor la dreapta. Imbinarea cablurilor este necesara pentru a obtine lungimi mari. Fixarea capetelor de cablu se face pentru a putea fi incarcat la unul din capete si legat solidar cu toba de infasurare la celalalt capat.

Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

Fixarea capetelor de cablu

Bucla de capat

a cablului este necesara prinderii la carligul de

ridicare. Pentru fixare si legare se aplica metode speciale, specifice acestui element.

Legarea capetelor de cablu

Domeniul de utilizare al cablurilor este foarte larg. Ele se folosesc in special la masinile de ridicat si de transportat, la scripeti, la macarale, trolii, excavatoare, teleferice s.a.

Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

INSTALATII DE RIDICAT SI TRANSPORTAT


Definire Rol Clasificare

Mainile i utilajele de transportat servesc pentru deplasarea pieselor, a materialelor, a ansamblurilor, a mainilor i a utilajelor, denumite, pe scurt, sarcini, n interiorul ntreprinderilor, a antierelor, al depozitelor etc. Alegerea mainilor i a dispozitivelor de ridicat i transportat depinde de felul i dimensiunile produselor asamblate, de caracterul produciei i de gradul de mecanizare a procesului de asamblare

Instalaii de ridicat Deplaseaz sarcini ntre dou puncte n spaiu, pe vertical sau combinat pe orizontal i pe vertical, cu ajutorul unei instalaii prevzut cu un mecanism special de ridicare. Funcionarea instalaiei are caracter intermitent Sarcinile deplasate sunt : maini, utilaje, subansambluri, piese componente, colete cu aparatur etc. Principala caracteristic a instalaiei o constituie capacitatea de ridicare

Instalaii de transportat Deplaseaz sarcina pe orizontal, pe vertical sau combinat cu ajutorul unei instalaii ce nu a fost prevzut cu un mecanism special de ridicare. Funcionarea instalaiei are caracter continuu Sarcinile deplasate sunt : nisip, amestec de formare, crbune, zgur, materiale de construcii. Principala caracteristic a instalaiei o constituie productivitatea (T/h, obiecte/h)

Instalaiile de ridicat i transportat pot fi : instalaii staionare instalaii deplasabile Principalele tipuri de maini de ridicat se clasific n funcie de caracteristicile constructive i dup modul de funcionare. Principalele tipuri de maini de transportat se clasific n funcie de natura operaiilor executate i de forma constructiv a transportului

Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

Cu acionare manual Mecanisme de ridicat Trolii manuale Cu acionare mecanizat Staionare Macarale Deplasabile Poduri rulante De perete Derrik Rotitoare Rulante Transportoare cu band Transportoare cu plci Cu organ flexibil de traciune Fr organ flexibil de traciune Transportoare cu lan Transportoare cu raclete Transportoare elicoidale Transportoare gravitaionale Transportoare pneumatice Transportoare cu raclete Transportoare oscilante Crucioare, Electrocare, Motoare,Camioane, Tractoare Pentru transport n tranee Electropalane Trolii mecanice Cu coloan

Vinciuri/cricuri Scripei Palane

Instalaii de ridicat

Instalaii de ridicat i de transportat Ascensoare

Pentru transport continuu

Instalaii de transportat

10

ORGANE I DISPOZITIVE PENTRU SUSPENDAREA I PRINDEREA SARCINILOR


Aceste organe i dispozitive se mpart n dou categorii : - simple - duble

- crlige

1. pentru sarcini individuale :

- organe -lanuri flexibile - frnghii - benzi de fibre poliester - traverse - dispozitive - cleti de prindere - electromagnei

- bene 2. pentru sarcini vrsate - graifre

Dispozitivele de prindere se folosesc n cazul manipulrii aceluiai tip de sarcin. Traversele sunt grinzi metalice atrnate direct sau prin intermediul unui organ de prindere la crligul unui organism de ridicat. Acestea sunt folosite la ridicarea sarcinilor voluminoase i n special a celor cu lungime mare (camioane, tractoare, motoare, legturi de evi, bare etc. ). Cletii prezint avantajul c timpul necesar prinderii i desprinderii sarcinii este redus la minimum. Electromagneii prin simpla nchidere sau deschidere a circuitului electric se realizeaz prinderea, respectiv desprinderea sarcinii

Domeniul : Mecanic Calificarea : Lctu construcii metalice i utilaj tehnologic

11