ARTE, DESIGN SI UTOPII (1917 1944) ARTE, DESIGN SI UTOPII (1917 1944) - SCOLI DE DESIGN SCOLI DE DESIGN

Mirela Duculescu/UAUIM/Arhitectur de Interior Istoria Designului / sem. II 2009/2010

 Alegand masina si forma simpla, geometrica, arhitecti, designeri si chiar artisti vor imbratisa pana la sfarsitul anilor 1920 o expresie comuna denumita functionalism si rejectarea ornamentului, adica Stilul International. Ideologia reformei sociale, a proiectarii de locuinte si obiecte pentru nevoile clasei muncitoare care avea dreptul sa traiasca o viata moderna au fost echivalate in practica cu progresul, productia mecanica si standardizarea colectiva (blocuri, obiecte de serie).

 Aceasta perioada a fost denumita de Rayner Banham, elevul lui Nikolaus Pevsner, drept the first machine age. Dupa Primul Razboi Mondial, increderea in industrializare, care ar fi ajutat la reconstructie si progres, a determinat inlocuirea artistuluimestesugar cu conceptul artistului-inginer, care experimenta cu noile materiale si tehnologii.

BAUHAUS (1919-1933)
Este cea mai influenta scoala germana de design din secolul XX, denumita initial das Stattliche Bauhaus (Scoala de Stat Bauhaus) si apoi Bauhaus - die Hochschle fr Gestaltung (Academia de Design Bauhaus). A jucat un rol esential in cultura si civilizatia moderna, reprezentand mai multe idei si teorii noi: o idee (unitatea vietii cu artele - arhitectura, pictura, tipografie, dans, fotografie) exprimata printr-o noua pedagogie experimentala unitatea vietii cu artele (noua pedagogie experimentala) reforma nvmntul artelor aplicate si statutul mestesugului aplicand noi principii de organizare si invatare dimensiune sociala: o sensibilitate pentru obiecte utile, durabile si de calitate, precum si forme noi, accesibile oricui arhitectura ca opera totala de arta n slujba noii realiti europene pe baza principiului standardizarii un stil modern, Stilul International (desi exista critici care sustin contrariul)

 A functionat succesiv in trei orase germane si a beneficiat de trei directori (Walter Gropius, Hannes Meyer si Mies van der Rohe), personalitati in design si arhitectura care si-au pus amprenta asupra modului de locuire si perceptie a obiectelor de uz zilnic :
Bauhaus la Weimar, 1919-1925 (scoala este fondata la 1 aprilie 1919) Bauhaus la Dessau, 1925-1932 Bauhaus la Berlin, 1932-1933, cand este inchisa de Partidul Nazi ca urmare a acuzatiei de bolsevism cultural

 Paradoxul aparent al micrii timpurii Bauhaus a fost contradicia dintre manifestul su artistic, care proclama ca el ultim al ntregii activiti artistice i creatoare cldirea, ca un ansamblu finit, i lipsa oferirii de cursuri de arhitectur pn n 1927. n acelai timp, munca studenilor de a termina proiecte nefinisate sau de a produce alte proiecte bazate pe cldiri niciodat construite, precum i realizarea de piese ambientale, aa cum au fost diverse piese de mobilier/ceramic, a constituit parte din pregtirea lor pentru viitoare cursuri specializate.

Influente determinante:
Fenomenul Bauhaus se afl ntr-o linie de dezvoltare declanat la mijlocul secolului al XIX-lea de William Morris; revitalizarea tehnicilor meteugreti prin care se produceau obiecte de mare calitate ca esturi, covoare, vitralii, mobilier, vesel i alte obiecte domestice utilitare. rolul lui Hermann Muthesius (presedinte al DWB, fondata in 1907), trimis s cerceteze sistemul educaional din Anglia, cu scopul ca dup modelul englez de succes s fie reformate i colile germane de arte frumoase i meserii. Un rol special l-a avut belgianul Henry van de Velde, rezident n Germania din 1897, care a fondat n 1907 Marea coal Ducal de Arte i Meserii (Kunstgewerbeschule) la Weimar. coala lui van de Velde din Weimar a fost precursorul direct al colii Bauhaus chiar i fizic, cci s-a Bauhaus deschis n acelai local (parial proiectat de van de Velde). Activitatea lui Walter Gropius ntre 1910-1914, membru DWB, angajat in biroul lui Peter Behrens, autor de arh. arhitectura industrial (good form).

Walter Gropius i Adolf Meyer Uzinele Fagus (Fagus-Werk), 1911 faada integrala din materiale noi, oel i sticl un motiv care avea s devin icon-ul arhitecturii industriale, dupa modelul Fabricii de Turbine AEG de Peter Behrens (acesta este forma buna, norma in arhitectura)/Gropius voia sa obtina un nou limbaj arhitectural, cu o noua expresie.

BAUHAUS LA WEIMAR (1919-1925)

Henry van de Velde, care era director la Marea coal Ducal de Arte i Meserii din Weimar, a fost obligat s demisioneze n 1915, din cauza naionalitii lui belgiene. El a fost cel care l-a propus pe Gropius n locul lui. (Se cunoteau din Werkbund.) Aceast academie a fost continuat sau mai bine zis renfiinat sub numele de Bauhaus, n 1919, de ctre Gropius, care a implementat aici o reform a nvmntului de art. S-au purtat diverse discuii cu privire la strategia de nvmnt; Fritz Mackensen susinea forma de nvmnt de tipul Academiei de Arte Frumoase... (AST)

BAUHAUS LA WEIMAR (1919-1925)

Gropius susinea o form nou de nvmnt, pe baz de ateliere de proiectare i de parial execuie, tip coal de arte i meserii, dar ridicat la nivel de nvmnt superior. Rezultatul a fost nfiinarea unei instituii compozit, adic o combinaie din ambele tipuri de coli, sub directoratul lui Walter Gropius. Numele Bauhaus vine de la termenul Dombauhtte (barcile de antier ale meteugarilor medievali; Dom = catedral, bauen = a construi, htte = colib, barac, Bau = construcie). Dombauhtte a fost redus la Bauhtte, la care apoi s-a nlocuit Htte cu Haus (colib a fost nlocuit cu cas). Era de fapt sugerat munca n colectiv, aa cum n evul mediu breslele lucrau la o catedral, sub ochii, cu acordul i chiar asistai de ntreaga comunitate. (AST)

Manifest Bauhaus 1919, semnat de Gropius / Lyonel Feiniger, coperta program Bauhaus 1919

Sensul nou va fi de cas pentru mase, economic, funcional, dar respectabil din punct de vedere estetic. Celebrul manifest Bauhaus redactat de Gropius era nsoit de gravura in lemn de pe copert (mestesug medieval), aparinnd lui Lyonel Feininger i nfind catedrala (in sens democratic).

In manifestul lansat in 1919 de Gropius se punea accentul pe: 1 ideea unitatii artistice 2 Invatamantul era bazat pe cursuri teoretice si cursuri practice (ateliere de proiectare), nu existau notiunile de profesori, student si examene, ci cele de meteri, calfe, ucenici si probe de trecere

Seara in atelier, Dessau, 1928

 3 Programul de invatamant se baza pe o conceptie revolutionara: discipline generale pregatitoare (un fel de basic design), care erau predate in premiera de artisti (pictori) si artizani deoarece erau o disciplina noua si complexa, si existenta unui laborator (idee antiacademista). Printre cursurile pregatitoare (Vorlehre) existau trei cursuri fundamentale: - curs legat de materiale, Stofflehre - curs legat de tehnici, Werklehre - curs dedicat studiului formei, Formlehre

Seminar Oskar Schlemmer

Ora de evaluare la cursul preliminat condus de Josef Albers, 1928, foto Otto Umbehr

 coala i profesorii ei chemati din toata Europa, inclusive Rusia (pentru cursurile pregatitoare si atelier): Walter Gropius, Lyonel Feininger, Johannes Itten, Paul Klee, Josef Albers, Ani Albers, Georg Muche, Oskar Schlemmer, Herbert Bayer, Lszl Moholy-Nagy, Lucia MoholyNagy, Otto Bartning, Wassily Kandinsky, Guntha Stlzl, Marcel Breuer (student i apoi profesor la Bauhaus), Marianne Brandt (la fel) .a. Colaboratori: Adolf Meyer, Ernst Neufert (student la Bauhaus), Theo van Doesburg, El Lissitzky.

Oskar Schlemmer, Bauhausemblem, 1922 / ceramica pictata cu emblema Bauhaus, Bogler &Marcks, 1922

Se punea accentul pe colaborarea cu industria si normarea elementelor formale, dupa cum explica Walter Gropius in BAUHAUS. IDEE I CONSTITUIRE, 1923

Astray by Marianne Brandt, 1924

Astray by Marianne Brandt, 1924

Teainfuser by Marianne Brandt, 1924

www.artstor.org

Teapot by Marianne Brandt, 1924

www.artstor.org

Steel tea pot by Naum Slutzky, 1925

www.artstor.org

Hot water jug by Marianne Brandt, 1924

www.artstor.org

Primii trei ani (1919-1922) au fost dominai de Johannes Itten (1888-1967), un elveian charismatic, care avea propria lui coal la Viena. Era pictor expresionist, designer, scriitor, teoretician, cercettor n ale psihanalizei i pedagogiei, profesor.

 A cercetat culorile n relaie cu La Viena implementase o tipuri de personalitate i sezon form de nvmnt conform cercetri care sunt i astzi utilizate creia se strduia s le n industria cosmetic. Personalitate dezvolte studenilor original, el practica o religie creativitatea pe linia propriilor proprie de origine indian (Mazda). Practica o meditaie care l ajuta talente i abiliti. Nu-i corecta pretinea el la inspiraie i intuiie niciodat individual, ca s nu-i n creaie inhibe, ci observaiile le fcea Acest drum individualist l-a situat cu caracter general. La n conflict ideologic cu orientarea Bauhaus inea prelegeri practic-realist a colii i mai ales a lui Walter Gropius, astfel c a extrem de inovative despre demisionat. n locul lui a aprut calitile materialelor, prompt, n 1924, Lszl Moholycompoziie i culoare, n cadrul Nagy. Wassily Kandinsky (1866anului pregtitor. El a fost cel i1944), pictor rus abstracionist, a a adus la Bauhaus pe Georg predat pictur la Bauhaus din 1922 pn la nchiderea colii, n 1933. Muche i Paul Klee.

schita si set de vase din portelan, Kandinsky

Lszl Moholy-Nagy, angajat in locul lui Itten, a preluat atelierul de metaloplastie. S-a ocupat de instalaii, fotografie i tipografie serigrafiat. A avut legturi cu avangardismul sovietic, cu van Doesburg i cu de Stijl.

Lszl Moholy-Nagy, Jealousy, 1929

n 1922 au aprut la Weimar Theo van Doesburg i Wassily Kandinsky primul raionalist i antiindividualist, cellalt privind arta ntr-o manier emotiv i mistic / exercitii de culoare la seminarul lui Kandinsky, legate de linie si punct

fotoliu rosu/albastru de Gerrit Rietveld, 1918

Miscarea olandeza De Stijl (Stilul), reprezentata in principal de artistul designer Theo van Doesburg si pictorul Piet Mondrian, a publicat un jurnal si manifest in care sustinea un echilibru intre universal si individual si reconcilierea intre unitate si varietate intr-o compozitie geometrica, reconcilierea intre plin si gol. Mondrian (abstractionism geometric, utilizarea unghiului drept, linii orizontale/verticale combinate cu culori primare si non-culori) promoveaza un limbaj utopic in care armonia si echilibrul ar putea fi atinse prin eliminarea reprezentarii figurative.

Tot n 1922, sub presiunea situaiei socio-economice, Gropius a virat politica meteugreasc din atelierele de la Bauhaus ctre una mai adaptat proceselor industriale. El inea ca studenii s cunoasc toate etapele tehnologice prin care trece produsul spre deosebire de muncitorii care nu cunosc dect faza n care sunt ei specializai.
Sommerfeldhaus, Berlin-Dahlem maniera traditionalista, Gropius

Casa lui Muche i Adolf Meyer, numit Haus am Horn, la Weimar este un fel de main de locuit. Aici apar radiatoarele, tmplria metalic, neoanele tubulare fr abajur, buctria standard integrat de tip modern i mobilierul de baie standard. Se pare c buctria standard a fost totui invenia Mariannei Brandt.

interior Haus am Horn, scaune tip de Stijl de Marcel Breuer

buctria standard n Haus am Horn, Georg Muche i Adolf Meyer

CARACTERISTICI ALE CONCEPTULUI DE DESIGN LA BAUHAUS Walter Gropius, in Principiile productiei de la Bauhaus, 1926, explica care sunt: 1 crearea de tipuri standard pentru toate obiectele practice, folosite zi de zi, ca necesitate sociala si crearea de prototipuri standard potrivite cererilor economice; deviza era s rspund necesarului pentru popor i nu cererii de unicate de lux 2 utilizarea de forme simple, primare, in relatie cu masina, si de culori simple accesibile tuturor ; astfel, relatia dintre forma si functie este eficientizata industrial; materiale de baz nu mai erau lemnul, argintul sau lutul, ci evile din metal, lemnul stratificat i sticla produs industrial.

3 simplitate in multiplicitate si economie de materiale, timp, spatiu si bani

4 standardizarea si productie de masa de calitate care genereaza obiecte mai ieftine si mai bune (sic !) decat cele lucrate manual 5 potrivit lui Gropius, standardizarea nu va forta utilizatorul sa aleaga doar un anume tip de obiect, deoarece gama larga de tipuri de design ii va oferi consumatorului posibilitatea de a alege intre mai multe modele de design Deviza era s rspund necesarului pentru popor i nu cererii de unicate de lux (Volksbedarf statt Luxusbedarf).

Marcel Breuer, scaunul Wassily, 1925

Totui, ca materialitate i ca expresie, produsele Bauhaus ineau s corespund condiiilor necesare pentru a fi fabricate industrial, ca producie de mas. De exemplu, materiale de baz nu mai erau lemnul, argintul sau lutul, ci evile din metal, lemnul stratificat i sticla produs industrial. Formele erau simple, primare, ca si culorile.

1924

Scopul declarat era producia de obiecte cu o calitate estetic controlat, de serie mare, accesibile claselor sociale modeste. Dou exemple definitorii pentru Bauhaus sunt: 1) buctria integrat

Buctria standard, Margarete Schuette-Lihotzky, bucataria de la Frankfurt, 1927

The Kitchen of Erwin Piscators apartment, Berlin, 1927

Courtesy of Vitra Design Museum

2) Si, al doilea exemplu, aa numita Systemmbel (n general mobilier pentru birouri, uor, din elemente structurale metalice, din aceeai gam care poate fi de serie)
Acest tip de mobilier este cel mai bine este descris, mpreun cu inteniile lui, de ctre Hans Luckhard: "Mobilele din oel, cu silueta lor clar i frumuseea materialelor, sunt o expresie vie a aspiraiei noastre ctre ritm, utilitate practic, igien, luminozitate, simplitate a formei. Oelul este un material tare, rezistent, durabil, dar suficient de flexibil, asculttor atunci cnd este prelucrat. O mobil din metal, bine fcut, are o valoare estetic proprie, autonom, valabil numai n cazul ei specific." (AST, Hans Luckhard, Moderne
Stahlmbel, Innendekoration (January 1931), quoted in Brder Luckhardt und Alfons Anker , vol. 21 of the Schriftenreihe der Akademie der Knste , Berlin, 1990, p. 306.)

int. casa lui Feininger de la Dessau, Gropius, 1924

BAUHAUS LA DESSAU / NOUA OBIECTIVITATE (NEW OBJECTIVTY, NEUE SACHLICHKEIT) = Politica Bauhaus era acum una clar n sensul derivrii formei din
posibilitile tehnologiei, din calittatea materialelor i din necesitile funcionale. Nici o intene de expresivitate emoional/ Noua Obiectivitate.

O nou reorientare a programului colii a avut loc odat cu mutarea la Dessau, n 1925. S-au mutat n celebra cladire proiectata de Gropius, 1925-1926.

Atelierele lui Marcel Breuer i Marianne Brandt au avut roluri mari. Au obinut licen pentru o serie mare de produse industriale din metal. De fapt, cinci erau departamentele de baz, care produceau obiecte de faim: - la Marcel Breuer se producea mobilier tubular
- la Marianne Brandt, fittinguri i obiecte casnice din metal - la Gntha Stadler-Stlzl, esturi - la Feininger n tipografie se fcea o grafic nou - departamentul de arhitectur era condus de Hannes Meyer. Marile realizri ale perioadei au fost casele maetrilor (Meisterhuser) ansamblul Trten Dessau textil parietal, Anni Albers, bumbac

atelier metal Dessau si balet triadic

catalog mobila Breuer produsa de Standard Mbel / scaun Barcelona, Mies van der Rohe, 1929

Black table lamp by Karl Trabert, 1930

(Rowland 25)

Table lamp by Marianne Brandt, 1928

(Rowland 35)

Touch lamp by Marianne Brandt, 1928

www.artstor.org

Adjustable ceiling light by Marianne Brandt si Hans Przyrembel, 1926 (Rowland 39)

Table lamp by Hendrik Berlage, 1916

Photo Credit : Erich Lessing / Art Resource, NY

Table lamp by Wilhelm Wagenfeld si J.Jucker, 1924; www.artstor.org

 n 1928, Gropius i-a dat demisia. Cu el au plecat i Moholy Nagy i Marcel Breuer i Bayer, alungai de spiritul obiectivist dus la limit, lipsit de orice urm de emoie artistic. Gropius l-a numit n locul su pe Hannes Meyer, un obiectivist excesiv. Hannes Meyer a condus coala pe o direcie ultra practic. S-a produs mult, demontabil, pliant, practic, economic, ergonomic, dar inexpresiv. Cercetarea tiinific a sporit enorm, s-au fcut cunoscutele studii pentru normative n proiectare, de acustic, de nsorire, de termodinamic, de organizare industrial dar i de psihologie! Hannes Meyer considera ca Bauhaus trebuie sa produca modele de design potrivite pentru nevoile oamenilor, adica ale proletariatului, pentru el designul avand un rol social care punea necesitatile maselor inaintea bunurilor de lux elitiste. Ca urmare, produsele standard erau cele mai potrivite pentru a indeplini principiile utilitatii, economiei si accesibilitatii maselor. Meyer a fost acuzat de comunism de ctre autoriti i a demisionat forat n 1930. coala a mai rezistat doi ani sub directoratul lui Ludwig Mies van der Rohe, la Berlin (1932-1933). Echipa e emigrat aproape in totalitate n America via Londra, unde infiinteaza the New Bauhaus School la Chicago.

CONCLUZIE DESPRE BAUHAUS, 1919 1933

Scopuri principale ale nvmntului de design: - producia de obiecte de mas dup un prototip, produse n serie, accesibile -prototipul creat de un designer, conform principiilor: calitate estetic, utilitate practic, funcionalitate, caliti ergonomice, adecvare la condiii de producie industriale Scopul integrrii artelor plastice n arhitectur i design Scopuri principale ale nvmntului de arhitectur: -Realizarea unitii dintre art i meteug, dintre teorie i practic, n cadrul operei de art total, avnd la baz unitatea construit elementar (Bauhtte) -Transferul virtuilor artei meteugreti la condiiile erei industriale -Adecvarea materialelor la funciuni, funcionalitatea produselor -Arta utilizat n industrie

VKHUTEMAS (ATELIERELE SUPERIOARE TEHNICO-ARTISTICE, 1920-1930)

Au fost fondate in 1920 la Moscova, dupa Marea Revolutie Socialista din Octombrie (1917). Atelierele de lucru au fost stabilite printr-un decret de Vladimir Ilici Lenin "pentru a pregti artitimaestri de cea mai nalt calificare pentru industrie, constructori i manageri pentru nvmntul profesional-tehnic. Practic, scopul era de a aduce impreuna arta, arhitectura si educatia in design. Institutul continea ateliere de lucru, faculti de arhitectura, design, ceramica, grafica, prelucrarea lemnului i prelucrarea metalelor.

Reorganizata in 1926 prin separarea facultatilor in institute, VKHUTEMAS a fost dizolvata n 1930, ca urmare a presiunilor politice interne.

A fost un centru pentru trei importante micri de avangard n arta si arhitectura: constructivism, raionalism i suprematism. Constructivismul, miscare tipica pentru the first machine age cauta sa gaseasca o relatie pozitiva intre arta si industrie ca mijloc de a unifica schimbarile sociale si culturale, ceea ce a determinat aparitia unei noi categorii de artisti-productivisti. Pentru constructivisti importante sunt structurile, relatia echilibrata dintre functie si forma, relatia dintre spatiu si t mp, volume deschise si transparente. Un curs introductiv de baz a fost o parte important a noii metode de predare si era obligatoriu pentru toi studenii, indiferent de specializarea lor viitoare. Acest lucru a fost bazat pe o combinaie de discipline tiinifice i artistice. n timpul cursului de baz, elevii au trebuit s nvee studiul formei si cromatica. Produsele concepute la Vkhutemas erau o punte peste prpastia dintre atelierele de lucru i producia din fabrica.

 Desenul a fost considerat fundamental i studenii investigau relaiile dintre culoare i form, precum i principii de compoziie spaiala. La nceputul anilor 1920 acest curs de baz a constat n urmtoarele, printre altele: studiul culorii (cu Lyubov Popova), al spatiului si al construciei (cu Alexandru Rodchenko) etc. Departamentul industrial s-a strduit pentru a crea produse viabile n economie i funcionale, utile societatii, precum i proiectarea de gospodrii sau a bunurilor industriale. Aceast mpingere pentru economia de proiectare a dus la o tendin de lucru, desene i modele funcionale, in care luxul era redus la minimum. Piese de mobilier construite la Vkhutemas au explorat posibilitile oferite de noi materiale industriale, cum ar fi placajul i oelul tubular. A deschis drumuri noi in scenografie.

Afis 1927

atelierul de lemn

Alexander Rodchenko, Soviet Workers Club, expus la Expo de la Paris, 1925 cu mobilier anonim tip, fara decoratie, din placaj si metal, produs in serie, cu scaune cu spatar rotunjit compus din opt elemente standardizate si interschimbabile. Blat rabatabil pentru lectura, fotolii cu blaturi adaugate cand erau asezate fata in fata, astfel incat sa formeze o masa de sah.

Vladimir Tatlin (1885 1953)

Director al facultatilor de metal si lemn, partizan al ideii de artist-inginer si reprezentant al constructivismului practic sau productivismului. A incercat sa reconcilieze arta cu industria. A creat o soba care sa dea maxim de randament cu minim de combustibil, echipamente muncitoresti care sa ofere maxim de caldura cu minim de material, s-a implicat in design de planoare, a creat constructii suspendate

constructii spatiale Tatlin, 1915; false masini suspendate cu fire metalice, compozitii aeriene, usoare, asezate la colturi, sursa pentru structuri spatile sau design industrial contemporan

Tatlin, Monumentul Internaionalei a III-a, 1919-1920, este o piesa metalica ascensionala (fier, sticla, otel), un prototip niciodata realizat destinat propagandei bolsevice (stg)

scaun tubular, Tatlin, 1927, din teava metalica, care rivalizeaza cu scaunul din tubulatura metalica al lui Marcel Breuer (dreapta)

Comparaie Bauhaus-Vkhutemas
Vkhutemas a fost o aproape o paralel a Bauhaus-ului german n intenia sa, organizarea i domeniul de aplicare. Ca si Bauhaus, Vkhutemas a fost formata prin fuziunea a dou coli anterioare: Scoala de Pictur, Sculptur i Arhitectur de la Moscova si i coala de Art Aplicat Stroganov.

Cele dou coli au fost primele care au educat si format artisti-designeri ntr-o manier modern. Ambele coli au fost iniiative sponsorizate de stat care au cautat s fuzioneze traditia cu o tehnologie moderna, cu un curs de baz n principii estetice, cursuri de teoria culorii, design industrial i arhitectur. Ca si in cazul Bauhaus, arta de avangarda a fost decisiva pentru limbajul formal rus. Pe fondul internaionalismului in arhitectura moderna si design, au existat mai multe schimburi ntre Vkhutemas i Bauhaus. Accent pe standardizare si colaborarea cu industria; productie de masa si dimensiunea democratica dpdv al accesibilitatii maselor. Ambele scoli au nflorit ntr-o perioad relativ liberal i au fost nchise de regimuri totalitare.