1.

Sistemul bancar in RM Banca este institutia care se ocupa de:concentrarea mijloacelor banesti si demunerea lor la dispozitia statului intreprinderii si populatiei. Tipuri de Banci: Functiile BNM: 1.Stabileste rata rezervelor obligatorii 2.Acordarea creditelor p/t banca-activ Depozit-pasiv 3.Transferuri banesti 4.Hirtii de valoare emise 5.Operatiuni cu cardurile 6.Vinzarea/Cumparare de valuta Bancile comerciale (-acordarea creditelor pesoanelor fizice si juridice -,pastrarea depozitelor populatiei -,gestionarea transferurilor populatiei -,vinzarea hirtiilor de valoare, -scimb valutar..) Tipuri de banci comericale: 1-Investitional(vinzarea si cumpararea hirtiilor de valoare) 2-Inevationale(creditarea institutiilor stiintifice) 3-Ipotecare(se ocupa cu creditarea spatiilor locative)

6.

7.

2.

3.

4.

5.

Obiectul de studio al activitatii bancare Obiectul contabilitatii a fost determinat pe masura dezvoltarii stiintei despre contabilitatea in ansamblu.Drept obiect al CB servesc:activele, obligatiunile, capital si reserve, vniturile si cheltuielile.Activul prin elementele sale component formeaza baza materiala iar pasivul caracterizeaza in expresia valorica felul relatiilor economice privind gestiunea bazei material. Obligatiunile bancii include:Contul Loro, imprumuturi primate, titluri de valoare emise, conturi curente ale clientilorLa capital si reserve se refera:cap. Social, surplus de cap. , cap. de reserve, profitul netVeniturile bancare cuprind:v. aferente si nea ferente dobinzii.Cheltuielile include:ch. Aferente si neaferente dobinzii. Planul de conturi a evidentei contabile in banci PC are scopul de a organiza tinerea evidentei contabile , asigurarea utilizatorilor cu informatii ec.-administrative precum si intocmirea darilor de seama si a altor rapoarte.PC este elaborate in baza standardelor international, regulamentelorAcesta are 7 clase.Conturile claselor de A si Ch. Sunt active, conturile claselor Ob., capital actionar , V. sunt passive.P/u notarea conturilor se folosesc nr. Din 4 cifre.1 cifra arata clasa contului , 2-3 grupa contului iar 4 obiectul concret al evidentei.soldul conturilor claselor A , Obl. Si cap. actionar se folosesc la intocmirea darii de seama privind starea financiara iar soldul conturilor clasei V si Ch. Se folosesc p/u intocmirea darii de seama cu privire la V si Ch. Bilantul bancar, tipurile, structura, functiile. Bil. Bancar reprezinta o extresie esentiala a activitatii societatii bancare, punind in lumina resursele utilizate, plasamentele angajate si rezultatele activitatii in domeniul bancar.Functiile bil. contabil:de generalizaresistematizeaza si generalizeaza informatiile contabile dupa o structura bine determinate care este unica si oblibatorie pentru toate unitatile;de analiza-o continuare si o desfasurare a functiei de informare.Bil. bancar are o forma vertical si consta din 3 parti:A, Obl, Cap. si Rezerve.A sunt grupate in bilant de la cele mai lichide la cele mai putin lichide iar P in sensul descrsterii exigibilitatii obligatiunilor. Notiunea. Continutul si clasificarea documentelor. Documentatia reprezinta actul scris in care se reflectra executarea operatiunilor econimice sau modul in care va fi reflectate acestea.Clasificarea documentelor: Dupa natura operatiunilor la care se refera doc.:doc. Privind activitatea financiar-contabila si doc. Privind alte activitati. Dupa caracterul si functia pe care o indeplineste:de dispozitie, justificative si mixte. Dupa locul intreprinderii si circulatiei:interne si extern.

8.

9.

10.

In raportu cu modul de intocmire, continut si rolul lor in cadrul procesului informational-ec.:primare si centralizate. Dupa forma de prezentare:tipizate si netipizate. Dupa regimul de tiparire si utilizarea formulelor folosite a intocmirea doc.:intocmite pe formulare cu regim special si fara regim special. Dupa suportul care depoziteaza informatia:pe support de hirtie si pe suporturi magnetice. Dupa nr. Oper. Ec. Pe care le cuprinde:singular si cu multiple operatiuni. Dupa tehnica intocmirii:manual si intocmite cu mijloace tehnice. Continutul doc. Se caracterizeaza in anumite elemente obligaorii.Caracterul op. bancare si diferenta lor de alte operatii effectuate in ramurile ec. Nationale si certificate de BNM si este obligatore p/u toate unitatile. Circuitul doc.graficul lui.circuitul documentar-reprezinta miscarea succesiva a documentelor bancare de la momentul intocmirii lor pina la momentul transmiterii lor in arhiva.De circuitul documentar depinde refectarea la timp a operatiunilor bancare in bilantul bancii p/u asta este intocmit graficul circuitului documentelor.In acest acest graphic se prevede miscarea doc . de la o diviziune la alta.Acesta este aprobat de conducatorul bancii.La efectuarea operatiunilor de casa cu numerarul sunt reflectate niste conditii :La incasarea numerarului operatia efectuata se reflecta in evidenta contabila numai dupa ce numerarul este incasat in caserie.Laq eliberarea numerarului op. se efectueaza numai dupa ce a fost reflectata in doc. Evidentei contabile Contul bancar intern Totalitatea metodelor utilizate de apratul operativ si de evidenta p/u verificarea op. bancare se numeste control bancar.Controlul bancar intern se imparte in:preventive, current si ulterior.Cotrolu preventive este efectuat cu scopul prevenirii efectuarii unor op. bancare In care se incalca legislatia:plati fata de furnizori, plata drepturilor salarialeControlul curent este efectuat in procesul circuitul documentelor si se ocupa cu verificarea perfectarii documentelor .La controlul curent se refera si verificarea registrelor de evidenta sintetica si analitica la incheierea zilei de lucru.Controlul curent este efectuat de contabil , sef de sectie.Controlul ulterior este efectuat periodic, lunar sau trimestrial. Controlul ulterior se divizeaza in:control thematic, complex si total.Scopul controlului thematic consta in stabilirea starii de activitate p/u indicator concret pe intreaga institutie bancara.Cpntrolul complex consta in controlul activitatii unui lucrator concret.Controlul total consta in verificarea intregii activitati a bancii. Tipuri si particularitati ale conturilor bancare. Contul bancr este un cont analitic deschis de banc pe numele titularului de cont, prin care se efectueaza operatiuni de incasari.Contul curent bancar este un cont deschis de banca p/u titularul de cont, care serveste la inregistrarea operatiunilor in numerar sau fara nu numerar effectuate in acest cont conform legislatiei in vigoare.Contul de depozit este un cont deschis de banca p/u titularul de cont, destinat evidentei operatiunilor de depunere si plasare a Mb temporar libere la termen sau la vedere conform legislatiei in vigoare.Contul de credit este contul bacar deschis p/u inregistrarea creditelor acordate persoanelor fizice sau juridice.Contul loro este contul bancar deschis de catre o alta banca la banca data.Numarul de cont este construit pe 2 nivele:sintetic si analitic.N. sintetic este format din 4 caractere si reprezinta clasa, grupa, subgrupa si tipul contului.N.analitic include un nr. De caractere ce poate fi de la citeva caractere la 12. Operatiuni de depozit. Ponderea cea mai mare o constituie mijloacele accumulate la conturile de depozit.Clasificarea:1)in functie de modul de retragere si scopul plasarii mijloacelor depozitate2)in functie de categoria de depunatori3)in functie de modul de calcul si de achitare a dobinzii.Conform modului de retragere si scopului plasarii mijloacelor depozitate deosebim:Depozite la vedere-mijloacle depuse in contul de depozit de catre persoanele fizice sau juridice fara a specifica termenul de retragere a acestora.Depozite la termen-mijoacele depuse de catre persoanele fizice sau juridice pe o perioada fixa in scopul economisirii.Acestea se clasifica in:depozite pe t/s, t/l si pe termen mediu.In functie de categoria de depunatori:1)Depozitele pers. fizice care se mai numesc depozite personale.2)Depozitele pers. juridice adica ale agentilor economici si a organiozatiilor de stat. 3)Depozite ale bancilor si ale altor institutii financiare sunt resurse pe termen scurt care variaza, de regula intr-o zi sau un an.In functie de unitatea monetara in care se depune depozitul:dep. In moneda nationala si dep. In caluta. Conform modului de calcul si achitare a dobinzii : depozite la vedere si conturi curente fara dobinzi si depozite cu dobinzi. Contabilitatea operatiunilor de depozit. Deschiderea conturilor curente fara dobinzi al persoanelor fizice: a)in numerar 1001/2225 b)prin transfer la alta banca 1031/2225 c)prin inchiderea unui depozit de economii 2311/2225 d)prin inchiderea depozitului la termen scurt primit de la client 2374/2225 e)prin inchiderea depozitului la termen mediu2375/2225 f)prin inchiderea depozitului la termen lung 2376/2225 g)inchiderea unui depozit privind cadrul de debit 2259/2225.

11.

12.

13.

14.

15.

Inchiderea unui cont curent fara dobinda a persoalelor fizice:a)in numerar2225/1001 b)prin transfer la alta banca 2225/1031 c)prin inchiderea unui depozit de economii 2225/2311 d)prin deschiderea depozitului la t/s primit de la client 2225/2374 e)prin deschiderea depozitului la termen mediu 2225/2374 f)prin deschiderea depozitului la termen lung 2225/2374 g)prin deschiderea unui card de debit 2225/2259 Deschiderea contului curent fara bobinda a persoanelor juridice: a)in numerar 1001/2225 b)prin transfer la alta banca 1031/2224 c)prin inchidera unui depozit de economii 2312/2224 d)prin inchiderea depozitului la termen scurt de la client 2371/2224 e)prin inchiderea depozitului la termen mediu 2372/2224 f)prin inchidere depozitului la termen lung 2373/2224 g)inchiderea unui depozit privind cardul de debit 2258/2224 Inchiderea unui cont curent fara dobinda a persoanelor juridice:a) in numerar 2224/1001 b)prin transfer de la alta banca 2224/1031 c)prin inchiderea unui depozit de economii 2224/2312 d)prin deschiderea depozitului de economii pe termen scurt 2224/2371 e)prin deschiderea depozitului la termen mediu 2224/2372 f)prin deschiderea depozitului la termen lung 2224/2373 g)prin deschiderea unui card de debit 2224/2258 Creditele interbancare Reprezinta o sursa importanta utilizata de banca comerciala p/u mentinerea lichidarii si completarii resurselor financiare necesare .Acestea sunt centralizate atunci cint BNM acorda credite bancilor comerciale.Tipurile de credite interbancare-direct, overnight, de lombatd, facilitate sub forma acordarilor REPO.Creditele directe sunt acordate de BNM bancilor comerciale p/u ca acestea ulterior sa le acorde cooperativelor de constructie locuintelor p/u complexul agro-industrial .Creditele overnight se acorda de BNM peste noapte bancilor comerciale in scopul efectuarii platilor acestora, precum si in scopul mentinerii rezervelor obligatorii.Calculul dobinzii: D=S*Rd*N/100*365. Caracteristica departamentului caserie si tipurile de case. Numerarul reprezinta exresia materiala a banilor fiind cunoscute ca banknote sau monede metalice.Bancnotele sunt titluri de credit emise de bancile comerciale.Monedele metalice sunt piese de metal sub forma circular ce se utilizeaza din ce in ce mai vechi timpuri ca echivlent al valorii.Caseria bancara are urmatoarele functii:primirea, verificarea, pastrarea si eliberarea numerarului.Ca personal in caseriile bancare pot fi angajati controlori-operatori si casiei.Persoanele casieriei cu finctie de gestionar incheie contracte privind raspunderea materiala si contracte privind raspunderea in legatura cu gestiunea bunurilor material.Numerarul aflat in banca se pastreaza in mod obligatoriu in tezaur, iar in lipsa acestuia sunt seifuri de fier cu el putin 2 chei.Tipurile de case:case operative de incasari, operative de plati, pentru primirea diverselor valori depuse spre pastrarea de deponnti, cu program prelungit, de incasari serale, de verificare a numerarului, de incasari in lei, p/u operatiuni valutare, de schimb. Perfectarea documentar i contabilitatea operaiilor de ncasare a numerarului. Casele de incasari ale bancilor primesc depunerile de numerar de la clientii lor p/u diverse operatiuni in timpul programului de ghiseu.Operatiunile de primire a numerarului prin casele de incasari se efectueaza in baza urmatoarelor documentede casa:ordin de incasare, borderou insotitor.Ordinul de incasare se intocmeste p/u depunerile de numerar in operatiile interne ale bancii, cum ar fi restituiri de avans spre decontare neutilizate, salariile neplatite, etc.Ordinul de incasare se intocmeste in 3 exemplare din care 1 p/u contabilitate, pentru caserie si pentru client.Bancile pot organiza depunerea numerarului prin genti sigilate de catre clienti cu un volum mare de incasari.Programu de depunere a gentilor sigilate se stabileste da banca de comun acord cu clientii. Perfectarea documentara si contabilitatea de plata a numerarului. Perin casele de plati se efectueaza plati in numerar in timpul programului de lucru.Sumele platite trebuie inregistrate in evidentele cseriei si ale contabilitatii.Operatiunile de eliberare a numerarului prin casele de plati se efectueaza in baza urmatoarelor documente:cecul de numerara si ordin de eliberare a numerarului.Cecul din carnetul de cecuri din numerar este un instrument de plata care emitentul de cec da ordin bancii de ai elibera la prezentare o anumita suma in numerar mandaorului indicat in cec.Cecul de numerar este utilizat in retragerile de numerar din conturile curente de catre agentii econimici.Termenul de valabilitate p/u a fi prezentat la banca este de 10 zile lucrate.Ordinul de eliberare a numerarului la eliberarea din contul curent in valuta a echivalentului in numerar in lei moldovenesti la curs de schimb stabilit de banca.Ordinul de eliberare a numerarului se perfecteaza in 3 exemplare la calculator de catre executorul contabil care verifica corectitudinea completarii formularului.Detinatorii de carduri bancare au posibilitatea de a-si transforma banii de cont in numerar prin intermediul bancomatului.Bancomatul este un dispozitiv el-mg ce permite utilizatoului sa retraga numerar sub forma de bancnote si monede metalice. Evaluarea activelor materiale ale bancii. Activele materiale pe t/l reprezinta activele care imbraca o forma fizica naturala cu durata de functionare utila >1an care poate fi utilizata in activitatea bancii p/u a obtine un avantaj ec. Dupa componenta AMt/l se divizeaza in:active materiale in curs de executie, terenuri, MF.Activele material ein curs de executie sunt ch. Privind achizitionarea si crearea activelor la beneficiarul constructiei in decursul unei perioade indelungate.Terenurile-un gen special de imobil, ce are o durata de utilizare nelimitata in desfasurarea activitatii bancii.MF active materiale al caror pret unitar depaseste plafonul stabilita de legislatie planificarea p/u utilizarea in activitatea bancii mai mult de 1 an sunt destinate inchiierii sau in scopuri administrative.Amt/l neuzurabile sunt activele care au o durata de utilizare nelimitata sau se afla in proces de creare acestea cuprind terenurile si activele materiale in curd de executie.In functie de apartenenta avem AM t/l proprii si inchiriate.Documentele de baza a punerii in functiune a obiectului este procesul verbal de primire-predare a MF.P/u evidenta MF la banca este destinat grupul de contul 1600.

16.

Contabilitatea intrarii MF. Mijloacele fixe procurate de la alte persoane fizice i juridice sunt reflectate n contabilitate n modul urmtor: Dac mijloacele fixe nu necesit montaj i data punerii n funciune coincide cu momentul procurrii, valoarea decumprare, precum i cheltuielile de procurare i aprovizionare , sunt incluse nemijlocit n debitul conturilor 1600 Active materiale pe termen lung. Atunci cnd mijloacele fixe nu necesit montaj, iar data procurrii acestora nu coincide cu momentul punerii n funciune( de exemplu, conform condiiilor tehnice de exploatare, a mijloacelor de transport auto noi, le pot fi incluse n componena mijloacelor fixe numai dup rodaj. Sau alt exemplu, banca a procurat n ianuarie anul curent, un set de mobil i l-a instalat, n luna februarie, atunci cheltuielile acumulate la achiziionare sunt iniial c olectate n contul 1602 Active materiale n curs de execuie. La procurarea mijloacelor fixe ce necesit o perioad ndelungat pn la punerea n funciune (construcia cldirilor, altor obiecte),cheltuielile acumulate iniial sunt colectate la contul sintetic 1602 Active materiale n curs de execuie n contrapartid cu conturile grupei 1600 Active materiale pe termen lung.

17.

18.

Contabilitatea iesirii MF din patrimonul bancii. In procesul desfasurarii activitatii bancii MF pot fi scose din functiu din cauza uzurii complete, comercializarii, trabsfruri cu titlu gratuit, schimbului, lichidarii.La casarea MF dincauza uzurii itegre si a calamitatilor naturale se intocmeste un procesc verb de lichidare, in cazul transmiterii cu titlu gratuit, schimbului, comercializarii, se intocmeste un proces verbal de primire-predare a MF.P/u activitatea economica si administrativa a bancii se folosesc diferite mijloace, care prin specifiul utilitatii nu intrunesc cele 2 conditii ce caracterizeaza MF, find mijloce cu o valoare sub limita p/u MF .P/u realizarea contabilitatii OMVSD s folosesc conturile.:1661 si 1692. Contabilitatea stocurilor de materiale a bancii. Stocurile de Materiale sunt active destinate consumului in procesul activitatii bancii,ele includ: -materiale destinate utilizarii in procesul de activitate al bancii -OMVSD Stocuri de materiale se reflecta in bilantul contabil dupa valoarea de achizitie. Evidenta SM se tine in expresia cantitativa si valorica si de catre persoanele cu raspundere materiale. Evaluarea curenta a SM si trecerea lor la ch se efectuiaza prin metoda costului mediu ponderat. OMVSD se reflecta in bilantul contabil in grupa 1660. Metodele de calcul a uzurii MF si OMVSD. In conformitate cu SNC16 contabilitatea AM t/l banca utilizeaza urmatoarele metode de calcul:liniara, in raport cu volumul de servicii prestate, soldului degresiv.Ultima metoda face parte din metodele accelerate.In baza calcularii uzurii MF dupa primele 2 metode sta valoarea uzurabila iar dupa a 3 valoarea de bilant a obiectului respectiv.La calculul uzurii MF:5680/1680 Trecerea la scaderi a uzurii acumulate:1680/1600. Caracteristica, clasificarea si contabilizarea veniturilor bancare. Veniturile bancare reprezinta valorile care urmeaza a fi incasate din dobinzile aferente creditelor acordate si a altor investitii, livrari de bunuri, executarile de cucrari, prestrarile de servicii si de avantajele pe care banca a consimtit sa le primeasca.Veniturile se clasifica in:venituri din dobinzi-v. Aferente dobinzii de la creditele acordate bancilor persoanelor fizice sau juridice;v. Aferente dobinzilor de la contul NOSTRO in BNM;v. De la plasarile la termen in alte banci;v. De la plasarile overnight..etc.Venituri neaferente dobinzii-operatiunile de creditare;investitiile in valori mobiliare;operatiuni cu valute straine.Venituri extraordinare. La calculul dobinzii:Calculul dobinzii la contul NOSTRO 1701/4031 venituri de la plasari in banci 1707/4090 dobinzile de la creditele acordate agriculturii 1716/4230 La incasare:incasarea in numerara a comisionului p/u tinerea contului 1001/4677 trecerea la scaderi de la contul curent al clientului a unei amenzi achitate bancii 2224/4951 surplus de MF la inventariere 1600/4941. Caracteristica, clasificarea si contabilizarea ch. Bancare. Ch. Bancare sunt sumele platite p/u resursele imprumutate sau atrase, servicii primite si lucrari prestate de terti de care beneficiaza banca, materialele consumate, remunerarea salariatilor, executarea unor obligatiuni legate sau contractuale, ch. Exceptionale.Ch. se clasifica:ch. Aferente dobinzii si neaferente dobinzii.Ch. aferente dobinzii se refera:sume de bani platite clientilor sub forma de dobinzi fixate;plasamente bancare;dobinzi achitate la certificatele de depozit.La ch. Neaferente dobinzii se refera:ch. Privind remunerarea muncii;legate de prime;legate de activitatea impozitelor si taxelor;privind plata serviciilor de consulting si auditing.Alte cheltuieli:amenzi, penalitati;ch.extraordinare; plata impozitelor si taxelor; pierderi din vinzarea valorilor mobiliare.La calculul dobinzii:a)calculul dobinzii la conturile curente 5250.2719 b)calculul dobinzii la contul loro 5030/2701 c)calculul dobinzii la certificatele de depozit 5130/2713 d)dobinda la depozitele la termen 5370/2728 e)achitarea de la contul nostro a unei amenzi 5950/1031 f)sau consumat materiale pentri ch. De reclama 5908/1663 g)sau calculat salariul persoanelor bancii 5711/2804 Modul de constituire,calcularea i contabilizarea rezultatelor financiare la banci. Periodic, lunar, trimestrial sau annual se determina rezultatele financiare bancare.Rezultatul financiar la fel ca si veniturile, ch.,sunt divizate conform unor criteria si sunt supuse unei clasificari.Ch. respective veniturile se inched provizoriu prin rezultatul exercitiului.Acesta reprezinta profitul sau pierderea ce se determina ca diferenta intre

19.

20.

21.

22.

23.

veniturile sic h. exercitiului indifferent de data incasarii sau platii lor.Acesta cuprinde:rezultatul curent; rezultatul exceptional; impozitul pe profit; profitul net. Rezultatul curent-diferenta dintre veniturile din operatiunea curenta pe de o parte, veniturile din expoatare si veniturile din provizioane si recuperari de creante amortizate sic ch. Curente. Rc=Vc-Cc=(Ve+Vprc)-(Ce+Cppc).Rezultatul exceptional-diferenta dintre veniturile sic h. exceptionale.Rexc=VexcCexc.Impozitul pe profit-suma pe care banca o datoreaza statului si care se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare, stabilite prin actele normative privind profitul brut, determinat conform reglementarilor in domeniu. Profitul net se formeaza dupa achitarea imp. Si a altor plati obligatorii sir amine la dispozitia bancii.Profitul net poate fi utilizat p/u:Plata dobinzii aferente obligatiunilor;acoperirea pierderilor din anii precedent;plata recompenselor catre membrii consiliilor societatii;plata dividendelor. Caracteristica i contabilitatea transferurilor de credit prin ordin de plat. Decontarea fara numerar reprezinta orice plata efectuata prin interemediul doc. de decontare .Raportul juridic de decontare constituie relatia in care o persoana fizica sau juridical numita platitor plateste doc. de decontare din contul propriu.Transferul de credit reprezinta o serie de operatiuni care incepe prin emiterea de catre emitent a ordinului de plata si executarea de catre banca platitoare a acestuia in scopul punerii la dispozitia beneficiarului a unei sume de Mb si se finalizeaza prin inregistrarea de catre banca beneficiara a sumei respective in contul beneficiarului.Transferul de credit poate fi efectuat atit in lei cit si in valuta straina.L aefectuarea transferului in lei emitentul ordinului de plata utilizeaza formularul ordinului de plata.La efectuarea transferului de credit in valuta straina emitentul ordinului de plata utilizeaza formularul stability de sine statator de catre banca platitoare.Ordinul de plata se emite:intr-un singur exemplar in cazul emiterii de catre banca platitoare la efectuarea transferului de credit in nume sip e cont propriu;in 2 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont bancar precum de banca platitoare la efectuarea transferului in numele titularului de cont bancar;In 3 exemplare in cazul emiterii de catre titularul de cont bancar la efectuarea transferului de credit in adresa intreprinderii de stat Posta Moldovei la care se anexeaza la necessitate si 3 exemplare ale listei destinatarilor Mb.

Utilizarea creditului conform destinaiei - creditul e necesar s fie utilizat strict dup destinaie, n corespundere cu contractul de credit i actele prezentate de mprumuttor ce in de msurile de creditare.

Asigurarea creditului creditul va fi asigurat prin formele de asigurare corespunztoare, prevzute n legislaia RM, Caracterul pltibil al creditului n corespundere cu destinaia creditului, asigurarea, termenul de utilizare, gradul, de risc, costul resurselor antrenate i ali factori, va fi determinat preul creditului rata dobnzii, care s asigure acoperirea cheltuielilor bncii aferente creditrii i obinerea unui profit optimal. Solvabilitatea mprumuttorului - creditele se elibereaz de regul, numai mprumuttorilor cu indici de solvabilitate n limita stabilit de politica normelor n vigoare, care s asigure rambursarea la termen a creditelor i dobnzilor aferente; Termenul creditrii creditele se acord n termeni prevzui n contractul de credit.

Clientul care se adreseaz la banc pentru primirea creditului este obligat s prezinte cererea de acordare a unui credit, care va conine informaia iniial privind mprumutul solicitat: scopul, mrimea creditului, tipul i termenul mprumutului, asigurarea probabil. Solicitrile noilor clieni a bncii este tratat diferit. Trebuie s se obin informaiile financiare relevante, de care are nevoie banca, deci s estimeze solvabilitatea mprumuttorului.Solvabilitatea este capacitatea agentului economic de a rambursa creditul i dobnda aferent n termen i volum deplin. Sursele principale de rambursare a mprumutului snt: Venituri din realizarea msurii creditate; Venituri din alt activitate; Alte surse (realizarea proprietii).

24.

25.

Modalitatea de organizare i contabilitatea decontrilor prin cerere de plat. Debitarea directa este o modalitate de plata care consta in debitarea de catre banca platitoare contului bancar al platitorului cu suma platii indirecte in cererea de plata emisa de beneficiar si creditarea corespunzatoare de catre banca beneficiara a contului bancar.Debitarea contului bancar al platitorului de catre banca platitoare se efectueaza in conformitare cu mandatul de debitare directa, iar creditarea corespunzatoare de catre banca beneficiara a contului bancar al beneficiarului in conformitate cu angajamentul privind debitarea directa.Mandatul de debitare directa este un act juridic rin care platitorul acorda o imputernicire unui anumit beneficiar p/u a emite cereri de plata.Mandatul de debitare directa se intocmeste in 3 exemplare.La Banca de economii debitarea directa se efectueaza in baza cererii de plata emise de catre beneficiar.Cererea de plata sa intocmeste in limba de stat si se prezinta de catre beneficiar la banca beneficiara in 2 exemplare. Si trebuie sa fie prezentata la banca beneficiara cu 3 zile lucratoare inainte de data finalizarii platii.Banca beneficiara primeste spre executare cererea de plata, daca sint respectate urmatoarele conditii:beneficiarul are deschis cont bancar in conformitate cu prevederile actelor normative in vigoare; cererea de plata este intocmita in conformitate; banca dispune de angajamente privind debitarea directa al beneficiarului. Caracteristica i contabilitatea decontrilor prin acreditiv. Acreditivul-angajamentul unei banci de a plati o suma determinate beneficiarului p/u marfa livrata sau serviciile prestate contra remiterii intr-un termen fixat, la prezentarea documentelor ce dovedesc ca marfa a fost expediata sau serviciile prestate.Pe teritoriu RM se aplica numai acreditivul acoperit si irevocabil.Acreditivul acoperit se numeste acreditivul la deschiderea careia Banca platitoare transfera Bancii beneficiare Mb in contul de bilant separate .Acreditivul irevocabil nu poate fi modificat sau anulat fara consimtamintul ambelor parti contractante.Deschiderea acreditivului se realizeaza din contul mijloacelor personale ale platitorului sau din contul creditului bancii.Acesta este destinat p/u decontari cu un singur beneficiar si poate fi transferat numai daca este destinat de catre banca emitenta ca fiind transferabula si se achita prin virament integral sau partial.Termenul de valabilitate al acreditivului se stabileste pina la 25 zile.Termenul inchiderii acreditivului nu poate depasi limita anului bugetar adica 31 decembrie.P/u a deschide un acreditiv clientul platitor prezinta Bancii de Economii cererea de acreditiv in 4 exemplare.Primul serveste ca baza de trecere la scaderi a mijloacelor din contul platitorului si se coase in mapa Bancii platitoare cu documentele zilei.Al 2 si 3 se transmit prin intermediul bancii nationale bancii beneficiare .Al 4 marcat cu stampila bancii platitoare si cu extrasul din cont anexat se remite clientului platitor drept confirmare a operatiunii executate.

Analiza financiar a strii mprumuttorului ncepe cu estimarea i analiza coeficienilor financiari. Coeficienii financiari reprezint coraportul dintre diferite conturi de bilan, rapoarte cu privire la venituri i micarea mijloacelor bneti

Coeficienii financiari se divizeaz n 4 categorii principale: 1. Lichiditatea- capacitatea de a transforma rapid activele n bani fr pierderea postului lor de via.

Coeficientul lichiditii pe termen preconizeaz ca pentru rambursarea mprumutului pe termen scurt este posibil s fie lichidate uor doar unele active curente.

Coeficientul Lichiditii pe termen

Mijloace bneti + Investiii pe termen scurt + Datoria debitoare Obligaiuni pe termen scurt

Valoarea admisibil a acestui coeficient este de la 0,5 pn la 2. Coeficientul lichiditii curente indic n care msur prevederile creditelor pe termen pot fi satisfcute prin activele lichide. Coeficientul Active curente Obligaiuni curente Valoarea optimal: mai mare de 1.

26.

Caracteristica operaiunilor de creditare. 1. 26. Caracteristica operaiunilor de creditare.

Activitatea de creditare a banca are la baz urmtoarele principii: Minimizarea riscului de nerambursare a creditului ntregul sistem de administrare a creditelor, inclusiv etapa de examinare a cererilor credit .

Lichiditii curente

2.

Solvabilitatea Capital Propriu

Debit conturile Conturile curente ale agenilor economici, respectiv grupele 2220- 2250 Credit conturile Credite la termen acordate clienilor , respectiv grupele 1230 -1490

Solvabilitatea = Pasiv Total Pasivul include: obligaiuni, capital, datorii pe termen scurt i datorii pe termen l ung. Solvabilitatea este indicatorul ce se apreciaz pozitiv dac valoarea lui este cuprins ntre 0,3 i 0,5. 3. 4. Leverage Profitabilitatea 28. Caracteristica dobnzii i reflectarea ei n evidena contabil

Sub aspect comercial dobnda reprezint preul capitalului cedat temporar cu obligaia de rambursare, un pre special pentru piaa capitalului. n scopul obinerii rezultatelor preconizate, n cadrul bancii, la determinarea plii pentru credit se iau n considerare urmtorii factori: a) b) Cheltuieli de facto la mobilizarea mijloacelor; Gradul de risc aferent acordrii creditului i riscul aferent dobnzii;

n dependen de caracterul msurii pentru care se solicit creditul concomitent cu cererea , n banc se prezint i urmtoarele documente: Bilanul ntreprinderii

c) Cheltuieli ce in de perfectarea creditului i controlului asupra rambursrii lui (analiza solvabilitii mprumutatorului, cheltuieli ce in de controlul utilizrii creditului, etc .); d) e) f) g) Cotele de refinanare ale BNM i cotele propuse pentru aceste scopuri altor bnci din RM; Termenul de utilizare a creditului; Caracterul relaiilor dintre banc i debitor; Normativul de profit, care poate fi obinut n caz de investire a mijloacelor n alte active.

Argumentarea tehnico-economic privind eficiena msurii creditate cu calculele necesare ce in de cheltuielile prognozate i veniturile de la realizare Contractele cu privire la procurarea mrfurilor, materiei prime, utilajului, etc., precum i contractul privind realizarea produselor, mrfurilor i serviciilor; Documentele, care s confirme garantarea obligaiunilor n una sau cteve forme ce in de rambursarea creditelor; Persoanele fizice vor prezenta buletinul de identitate i certificatul ce confirm fluxul veniturilor. Contabilitatea acordrii i rambursrii creditelor bancare.

Ratele dobnzii aferente creditelor sunt examinate de ctre Comitetul pentru Credite n fiecare caz aparte i pot fi reduse sau majorate n dependen de particularitile individuale ale debitorului. Diapazonul ratei dobnzii aferenta creditului se determin de banc, n dependen de risc. Spre exemplu:

27.

Creditele acordate agenilor economici i persoanelor fizice se nregistreaz n conturile bilaniere din grupele 1230 1490- Credite acordate clienilor . Aceste conturi fac parte din clasa I Active . n Debitul lor se reflect sumele creditelor eliberate, iar creditul acestor conturi reflect sumele creditelor rambursate sau transferul sumelor creditelor cu termen expirat, dintr-un cont n altul, n conformitate cu ordinea privind creditele expirate i creditele fr dobnd. La eliberarea creditelor se emit ordinele privind deschiderea conturilor de mprumut ale beneficiarilor cu sumele creditelor eliberate conform termenului creditelor acordate i tipuri de valut. Dup ntocmirea contractului de credit i de gaj bncile trec la acordarea propriu -zis a creditului. Dac contractul de credit prevede acoperirea creditului peste o perioad de timp sau pe pri (n trane), obligaiunea bncii de a elibera creditul n viitor se reflect la creditul contului condiional Ct 6601 Obligaiunile de acorda re a creditelor n viitor Dup examinarea i acceptarea de ctre banc a documentelor prezentate pentru eliberarea creditului, se efectueaz urmtoarele nregistrri contabile: Debitult conturilor Credite la termen acordate clienilor , respectiv gru pele 1230-1490. Creditul conturilor Conturi curente ale clienilor , respectiv grupele 2220 -2250. Conturile curente ale clienilor sunt conturile clasei a II - a Obligaiuni : n debit- se nregistreaz transferurile de pe cont, n credit intrrile n cont. Soldul este creditor. La eliberarea creditului de ctre banc societii, aceasta reine comision n sum de 2% de la valoarea creditului oferit. Creditele pot fi rambursate de ctre agenii economici n urmtorul mod: prin pli pariale prevzute n contractul de credit sau prin pli preventive pn la rambursarea total a creditului; n sum complet, conform termenului rambursrii, prevzut n contractul de credit sau nainte de termen. 29.

Pentru persoane fizice i juridice de la valoarea coeficientului rentabilitii nule(CRN)(care spre exemplu n anul 2005 = 14,5 % anual)+ 3 puncte] pn la 25% anual; Pentru angajaii bncii conform ratei calculate n dependen de CRN, n diapazonul de la CRN pn la [CRN+3puncte].Calcularea dobnzii se efectueaz prin urmtoarea formul: dul datoriei la data calculrii * dobnda confrom contractului * numrul (lunar, trimestrial, anual) de zile

360 zile * 100% De exemplu la calculul lunar al dobnzii se folosete simbolul 1. DtGrupa conturilor 1700 (1716 -1743) La creditul conturilor acestea se nregistreaz sumele achitate de clieni. Evidena sintetic a veniturilor la dobnzii se gestioneaz n clasa IV - Venituri, n dependen de ramura la care se refer unitatea economic ce beneficiaz de credit.

Evidena creditelor fr dobnd Creditele fr dobnd reprezint creditele la care a fost ncetat sporirea lunar a dobnzilor, n urma neachitrii de ctre debitor n termen mai mare de 60 zile a oricrei pli prevzute de contractul de credit. ncetarea sporirii dobnzilor are loc n baza dispoziiei la adresa contabilitii, emise de secia credite i semnate de persoanele responsabile din banc. ncetarea calculrii dobnzilor aferente poate avea loc numai n baza deciziei Comitetului de Credite al Bncii notificat prin proces verbal. Aceast procedur se efectueaz n scopul reflectrii corecte n bilanul bncii a veniturilor care vor fi obinute n viitor. n cazul n care Banca trece creditul n categoria creditelor fr dobnd, se efectueaz urmtoarea nregistrare contabil: Debit contul 1445 Credite fr dobnd acordate pentru procurarea imobilului

Rambursarea creditului se efectueaz n baza ordinului de plati a notei de contabilitate ntocmit dup urmtoarea schem: Rambursarea creditului prin casarea mijloacelor de la contul clientului

Credit contul 1441 Credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului n cazul recuperrii complete sau pariale a creditului trecut anterior la scderi, se nregistreaz urmtoarea nregistrare contabil: Debit contul 2224 Conturi curente ale persoanelor juridice Credit contul 1501 contra-cont Reduceri pentru pierderi la credite sau Debit contul 1001 Numerar n casierie Credit contul 1501 contra-cont Reduceri pentru pierderi la credite sau Debit contul 1031 Contul Nostro la BNM Credit contul 1501 Reduceri pentru pierderi la credit n cazul cnd are loc achitarea plilor aferente creditelor trecute la scder i din contul reducerilor pentru pierderi la credite, se efectueaz urmtoarea nregistrare contabil: Debit contul 1737 Dobnda sporit la credite acordate pentru procurarea imobilului Credit contul 4441 Venituri aferente dobnzilor la credite pe termen scurt acordate pentru procurarea imobilului i Debit contul 2224 Conturi curente ale persoanelor juridice Credit contul 1737 Dobnda sporit la credite acordate pentru procurarea imobilului n cazul achitrii de ctre debitor a sumelor datorate bncii, are loc nregistrarea ieirilor din urmtoarele conturi Memorandum: Ieire: contul 7201 Credite achitate din contul reducerilor pentru pierderi la credite Ieire: contul 7202 Dobnda sporit la credite neachitate ale mprumutailor 6300 lei. n cazul achitrii complete de ctre debitor a sumelor datorate bncii se efectueaz urmtoarea nregistrare contabil:Ieire: contul 7101 Obligaiuni sub form de acorduri la credite Ieire: contul 7102 Obligaiuni sub form de acorduri de gaj la credite acordate

n Credit-este reflectat rscumprarea titlurilor de valoare investiionale. Titlurile de valoare investiionale snt procurate la valoare de pia, care poate s difere de cea nominal. Diferena dintre valoarea nominal i valoarea de pia, n cazul cnd ultima este mai mare poart denimirea de PRIM. Primele la valorile mobiliare investiionale snt gestioneaz la contul 1191 "Prime la hrtii de valoare investiionale". Sconturile la valorile mobiliare investiionale sunt gestionate la contul 1192"Sconturi la hrtii de valoare investiionale". Titlurile de investiie sunt titluri cu venit fix, care au fost achiziionate cu intenia de a fi deinute o perioad lung de timp, n principiu pn la scaden. Deosebim: investiii curente, pot fi uor realizate i destinate pentru deinere nu mai mult de un an i investiii pe termen lung ce nu pot fi realizate liber i destinate pentru o perioad mai mare de un an. Titlurile de valoare investiionale sunt titlurile ce sunt inute n portofoliul bncii pn la scaden: hrtiile de valoare de stat, certificate de depozit i de economii, trate, alte titluri de valoare. Reflectarea n eviden a titlurilor de valoare investiionale cu scont. Sconturile la titlurile de valoare investiionale sunt gestionate la contul de Activ 1192"Sconturi la hrtii de valoare investiionale". n Debit are loc creterea sau mrirea dobnzii pentru hrtiile de valoare investiionale care trebuie primit. n Credit are loc micorarea sau transferarea dobnzii la hrtiile de valoare investiionale.

30.

Contabilitatea titlurilor de valoare investiionale.

31.

Contabilitatea titlurilor de valoare plasate.

Procesul investiional este un aspect vital al activitii bancare i, totodat, o component esenial n activitatea bncilor. n acelai timp el constituie intermediarul financiar n cadrul unei economii ce se ntemeiaz i activeaz pe principii sntoase. Respectarea legalitii, sigurana investiiilor, asigurarea lichiditilor i profitabilitatea sunt principii fundamentale care stau la baza deciziilor bncii privind investiiile oferite n scopul realizrii obiectivului fundamental. n perioadele de instabilitate economic, cnd cererea de credite este sczut, bncile pot dispune de fonduri pe care le plaseaz n titluri financiare. Ele joac un rol deosebit n cadrul activului bancii, deoarece: Permit s utilizeze toate fondurile de care dispune la momentul dat; Pot ajuta banca cu resurse lichide, prin achiziionare de titluri financiare care se potrivesc nevoilor de lichiditate ale bncii; Contribuie la diversificarea portofoliului de active; Protejeaz mpotriva riscurilor financiare. Operaiile de investiie sunt operaii active ale bncii i se gestioneaz n clasa I Active " la grupul de conturi 1180 "Hrtii de valoare investiionale". n Debit - se reflect valoarea nominal a investiiilor procurate.

Bancile comerciale, ca form organizatorico-juridic, este societate pe aciuni i este cunoscut faptul c societile pe aciuni i constituie capitalul prin emisiunea valorilor mobiliare Operaiile de emitere a titlurilor de valoare sunt operaii pasive ale bncii i sunt gestionate n clasa II "Obligaiuni la grupul de conturi 2180 "Hrtii de valoare emise".Grupa este destinat pentru evidena tuturor titlurilor de valoare emise de banc. n Credit - se reflect valoarea nominal a titlurilor de valoare emise, plasate. n Debit - este reflectat rscumprarea titlurilor de valoare emise. Titlurile de valoare emise ca i cele investiionale pot fi vndute la valoare de pia,care poate s difere de cea nominal. Dac se vnd la valoarea de pia mai mare ca valoarea nominal, atunci n acest caz ele se vnd cu prim,i se gestioneaz la contul 2185Prima la hrtii de valoare emise. Grupa este destinat pentru evidena sconturilor la hrtiile de valoare cumprate i primelor la hrtiile de valoare emise. Dac titlurile de valoare emise sunt vndute la valoarea nominal mai mare ca valoarea de pia nseamn c ele se vnd cu scont, care se gestioneaz la grupul de conturi 2186 "Sconturi i prime la hrtiile de valoare" cont de pasiv. Regimul juridic al emiterii titlurilor de valoare de ctre bncile comerciale, este diferit n funcie de tipul titlurilor emise.

Titlurile corporative (aciunile) sunt emise n conformitate cu principiile stabilite n legea privind societile pe aciuni i legea cu privire la instituiile finanicare. Totodat, particularitile emiterii de ctre bncile comerciale a titlurilor de valoare, sunt stabilite i de actele normative ale Bncii Naionale, principiul dintre care este Instruciunea privind particularitile emisiunilor de aciuni ale bncilor i modul de autorizare a lor de ctre B.N.M. Plasarea titlurilor de valoare are loc prin intermediul licitaiilor desfurate de B.N.M conform dispoziiilor Ministerului de Finane al Republicii Moldova. Plasarea titlurilor de valoare emise cu prim Primele sunt gestionate la contul 2185 "Primele la hrtii de valoare emise" Grupa este destinat pentru evidena primelor la hrtiile de valoare emise.Cont de pasiv. n credit - se reflect prime la hrtii de valoare emise, n debit - suma amortizrii lunare.

2.cumprtorul; 3.factorul sau banca. n practica bancar se deosebesc operaiuni de factoring de tip deschis, cnd debitorul es teadus la cunotin c n afacere s-a implicat un nou participant, factorul i factoring de tip nchis, cnd debitorul nu se aduce la cunotin despre existena factorului.Banca ca regul, achit cererea de plat a furnizorului n mrime de 80% -90%, profitul constituindu-se din exemplu: 100% (a sumei)-90% (din sum) = 10%(profit bancar). Dup modalitatea de efectuare a plii creanelor de ctre factor, exist dou tipuri principale de factoring: Factoringul la scanden, n cazul n care factorul cumpr toi clienii nencasai(creane) i face plata aderentului o dat pe lun constnd din valoarea creanelor ncasaten cursul lunii. Factoringul n avans, n cazul n care factorul achit aderentului contravaloarea facturilor prezentate i acceptate de factor (acord un credit).Numai factoringul n avans reprezint propriu -zis un credit de factoring, deoarece n cazul factoringului la scaden aderentul primete doar valoarea ncasat n cursul lunii din facturile cedate acestuia i pltete un comision factorului pentru efortul depus pentru evidena i ncasarea creantelor respective.n cazul factoringului n avans factorul pltete la prezentarea facturilor, de obicei, numai o parte din contravaloarea acestora ub form de avans, reprezentnd cel mult 80% din valoarea creanelor acceptate, iar diferena se se constituie n garanie reinut de factor pentru limitarea riscului de ncasare, din cauze ce in de nerespectarea de ctr adherent a clauzelor din contractele comerciale..n cadrul contractului de factoring, banca n calitate de factor, asigur realizarea sarcinilor ce decurg din contract, asumndu-i urmtoarele obligaii : Preluarea selectiv a facturilor pe baza documentelor justificative: contracte de livrare, documente ce atest expedierea mrfurilor sau prestarea serviciilor, confirmarea aderentului c facturile n cauz nu se afl n litigiu cu debitorii etc.; Plata facturilor acceptate; Gestionarea creanelor acceptate; Asigurarea ncasrii acestor creane. Ca urmare, finanarea prin factoring constituie pentru firme o finaare de ultim instan, cnd firma a epuizat posibilitile apelrii la creditul bancar i nici nu poate s -i creasc propriul capital. Evidena operaiunilor de factoring se ine la banc la contul de activ 1494 Factoring .n cadrul evidenei analitice se deschid conturi personale pe fiecare furnizor n parte. Documentele de plat cumprate de la furnizor se i -au la eviden la contul de memorandum 7303 Documentede decontare la operaiuni de factoring.pentru creditul factoring banca formeaz un fond de risc,asemeni creditelor de alt tip,ncaseaz dobnda pentru creditul acordat i un comision. Evidena acordrii creditului de factoring se face prin nregistrarea contabil: Dt. 1491/ Ct .2224 (1031pentru o alt B.C.) ; 7303 intrare.Dobnda calculat pentru acesta se face prin nregistrarea: Dt. 1743/ Ct. 4494.Achitarea datoriei de ctre furnizor n baza ordinului de plat se ntocmete nregistrarea: Dt.2224 (1031 n alt B.C.)/ Ct 1494; 7303 ieire.

32.

Caracteristica i contabilitatea operaiilor de factoring

33. LEASING

Caracteristica i contabilitatea operaiilor de leasing.

Factoring este operaiunea prin care clientul denumit aderent transfer proprietatea creanelor sale provenite din facturile sale comerciale ctre un creditor (banc sau alt firm angajat n operaiuni de factoring ), denumit factor, aceasta avnd obligaia, conform contractului ncheiat, de a ncasa creanele aderentului. Pentru aceast operaiune aderentul pltete factorului un comision sau o dobnd, dup caz. Factoringul este o metod nou deacordare a creditului, esena acestuia const n transferarea de ctre aderent, a creanelor sale sau a unei pri din acestea factorului, care se oblig s ncaseze i s suporte riscul insolvabilitii debitorului.Pentru a obine un contract de tip factoring clientul prezint la banc o cerere unde indic suma factorilor i scopul acestora, anexnd un set de documente cerute de ctre banc, cel mai important fiind ns raportul financiar anual. Dup prezentarea pachetului de documente banca analizeaz situaia economico -financiar a clientului, dup care i expune decizia privitor la creditul de factoring. Este de menionat faptul c banca nu iniiaz un credit de factoring pentru persoanele fizice ce au datorii pe termen lung; pentru documentele de plat prezentate de la instituiile bugetare; pentru documentele de plat a agenilor economici anunai ca insolvabili.Participanii la operaiunea de factoring: 1.furnizorul sau aderentul;

Creditele pentru susinerea activitii de leasing se acord societilor i instituiilor financiare specializate n desfurarea activitii de leasing pentru achiziionarea activelor ce fac obiec tul contractelor de leasing ncheiate cu furnizorii. n situaia n care societatea specializat n activitate de leasing nu are suficiente fonduri pentru finanarea acestei activiti, ele pot fi mprumutate de la banc. Acest tip de leasing se numete le asing prghie, deoarece utilizeaz prghia financiar (mprumutul).n operaiunile de leasing se includ 3 participeni: 1. Locatorul persoana care procur cu titlu de proprietate mijloace fixe de la vnztor pentru a le transmite n arend B.C i companiilor de leasing. 2. Vnztorul persoana care vinde mijloacele fixe. 3. Locatarul

 persoana care primete n posesie i folosin temporar mijloace fixe n baz de contract.Leasingul poate fi intern i internaional atunci cnd mcar un participant la operaiunea deleasig este nerezident.Operaiunile de leasing la banc decurge n 3 etape: I. studierea condiiilor presupune ntocmirea cererii i acontractului de credit ntre locator i banc. II. ntocmirea contractului de vntare-cumprare a mijloacelor fixe presupune perfectarea actului de primire i dare nexploatare a mijloacelor fixe i a contractului de leasing. III. Perioada de exploatare a mijloacelor fixe Presupune efectuarea plii de ctre locator n baza contractului de leasing. Deosebim :Leasing financiar , presupune ndeplinirea a cel puin unuia din criteriile: 1. riscurile i beneficiile aferente dreptului de proprietate trec asupra utilizatorului din momentul ncheierii contractului de leasing; 2. prile au prevzut expres c la expirarea contractului de leasing se transfer utilizatorului dreptul de proprietate asupra bunului; 3. utilizatorul poate opta pentru cumprarea bunului, iar preul de cumprare va reprezenta cel mult 50% din valoare de intrare pe care acesta o are la data la care opiunea poate fi exprimat; 4. perioada de folosire a bunului n sistemul de leasing a coper cel puin 75% din duratanormat de utilizare a bunului, chiar dac, n final dreptul de proprietate nu este transferat.Bncile utilizeaz numai operaiunile de leasing financiar. Leasing operaional presupune o nchiriere pe o perioad mai scurt, iar lasfritul contractului prile pot opta pentru :1. Prelungirea duratei de nchiriere, prin incheierea unui nou contract de leasing 2. ncetarea contractului i returnarea bunului societii de leasing.n cazul acestui tip de leasing, nu exist o relaie direct ntre preul la care a fost achiziionat bunul de ctre societatea de leasing i mrimea chiriei percepute. Leasingul prezint dou avantaje economice pentru utilizatori deoarece: 1) bunurile mobile care sunt importate n scopul utilizrii n sistem de leasing se ncadreaz n regimul bunurilor admise temporar la import, fr plata taxelor vamale, deci cu un impact pozitiv asupra trezoreriei acestora, datorit faptului c taxele vamale se vor plti, la intrarea n proprietatea utilizatorului,asupra valorii riziduale a bunului; 2) faciliteaz introducerea tehnicii noi n procesul de producie al utilizatorului.n vederea acordrii creditelor pentru activitatea de leasing, banca urmrete: s fie inclus n obiectul de activitate a solicitantului de credit activitatea de leasing; existena contractelor de leasing ncheiate cu utilizatorii din care s rezulte natura bunurilor, valoarea de achiziie aacestora, cota lunar de amortizare, perioada pentru care bunul va fi nchiriat etc. Operaiunile de leasing ca orice alte operaiuni n cadrul bncii se supun unor nregistrri contabile, astfel acesta se ine la grupa de conturi 1530 Leasingul financiar:Dt. 1530/ 1531/ 1532;Ct. 1607.Calcu larea dobnzii pentru leasingul financiar se reflect la conturile: Dt. 1746Ct 4531/ 4532.Leasingul financiar la banc fiind ca o operaiune de credit aete clasificat ca un credit de tipstandard cu formarea respectiv a fondului de risc n mrime de 2%.