CREATIVITATEA 1. Conceptul de creativitate Noutatea poate fi evaluata gradual, dupa cota de originalitate.

Cota de originalitate corespunde distantei dintre produsul nou si ceea ce prezinta c a fapt cunoscut si uzual in domeniul respectiv. Astfel, M. Eminescu este mult ma i original decat St. O. Iosif care a fost influentat de el. Cand spunem despre o persoana sau o activitate ca este creativa ne referim la faptul ca poate "produ ce" rezultate ce incorporeaza anumite note de originalitate. Termenul de creativitate, termen foarte general, a fost introdus in psihologia americana pentru a-l inlocui pe cel mai restrictiv, de talent. Si cre ativitatea, si talentul au ca nota comuna originalitatea, dar talentul corespund e numai creativitatii de nivel superior, pe cand termenul de creativitate includ e si creativitatea de nivel mediu si chiar inferior. Fara a nega eficienta talen tului, marele avantaj pe care-l prezinta termenul de creativitate este c a recun oaste existenta in fiecare om a unui grad de creativitate ce poate fi dezvoltat si valorificat. Talentul a fost definit mai degraba ca o imbinare a aptitudinilor ge nerale cu cele speciale, in timp ce creativitatea este un produs al intregului s istem de personalitate, nu numai al nivelului aptitudinal. In psihologie, conceptul de creativitate este utilizat pentru a desemna: a) comportamentul si activitatea psihica creativa b) structura personalitatii sau stilul creativ c) creativitatea de grup 2. Activitatea creativa Orice subiect dispune de un potential creativ si fiecare dintre stru cturile psihice poate pune in evidenta unul sau mai multe aspecte ale acestui po tential (creativ). Chiar si la nivelul inferior al comportamentului, comportamen tul senzorio-motor, constatam aspecte creative. A percepe inseamna a explora sel ectiv obiectul perceput, implica o cunoastere preferentiala a unor insusiri rele vante si semnificative ale lumii concrete. Orice proces de cunoastere implica un proces de adaptare a structurilor noastre cognitive la caracteristicile realita tii explorate. Complexitatea obiectului ne obliga sa restructuram felul de a per cepe si sa ne imbogatim bagajul de reprezentari. Auzul se rafineaza numai ascult and muzica, vazul este "educat" de pictura (M. Ralea). Activarea si valorificarea superioara a potentialului creativ are lo c indeosebi la nivelul gandirii. La om, procesul generarii de noi cunostinte si utilizare a experientei in situatii noi este in buna masura un proces de regandi re. Se ajunge la noi idei sau proiecte prin transformari si recombinari ale date lor cognitive de care subiectul dispune, prin implicarea schemelor operationale ale gandirii. Domeniul in care gandirea este capabila de maxima performanta este r ezolvarea de probleme. Pentru procesul creativ, mai importanta decat rezolvarea

de probleme este punerea de noi probleme. Aceasta cerinta impune gandirii utiliz area in principal a strategiilor euristice, mult mai adecvate decat cele algorit mice in cautarea noului. J.P. Guilford a pledat pentru importanta gandirii divergente (cu mai multe solutii) in procesul de creatie, in timp ce altii (precum Einstein) au co nsiderat ca nu gandire ajoaca rolul principal in creatie, ci imaginatia, care pr in capacitatea ei de a combina reprezentarile si de a valorifica asociatiile car e apar in zona subconstientului si inconstientului amplifica potentialul creativ al personalitatii mai mult decat o poate face gandirea. Astazi, creativitatea i ntr-un domeniu al stiintei implica si apelul la resursele altor discipline conex e. Nu in ultimul rand, un rol important in procesul creativ il au afect ivitatea, motivatia si atentia. Aceste procese psihice ofera sustinerea energeti ca, fiind factorii activatori ai creativitatii.

3. Structura creativitatii Daca toate procesele psihice contribuie la creatie, rezulta ca ea es te o proprietate a intregului sistem psihic uman (S.P.U.). In psihologia romanea sca, influenta S.P.U. asupra creativitatii este explicata prin implicarea a doua categorii de factori: a) vectorii, in randul carora se inscriu toate procesele psihice reglatorii resp onsabile cu sustinerea energetica si incitarea la actiune b)operatiile si sistemele operationale de orice fel Nu toti vectorii sunt in aceeasi masura creativi. Printre cei favora bili creativitatii putem enumera: trebuintele de perfectionare, motivatia intrin seca, aspiratiile superioare, iar la nivelul personalitatii atitudinile nonconfo rmiste. In raport cu influenta lor asupra creativitatii, operatiile pot fi s i ele clasificate in operatii automatizate ce intra in componenta programelor al goritmice, putin creative, si sistemele operatorii deschise de tip euristic, dir ect orientate spre descoperire si interventie. Vectorii sunt cei care declanseaza selectiv ciclurile operatorii si le piloteaza intr-un anumit sens. O compunere scrisa de un elev talentat, dar in graba, doar pentru a nu merge la scoala cu tema nefacuta (motivatie exrinseca) se va deosebi radical de o alta scrisa de un elev care in afara unor aptitudini pentru literatura considera ca a scrie compuneri este una dintre cele mai placut e sarcini (motivatie intrinseca). Creativitatea nu este altceva decat interactiunea optima intre vecto rii creativi si operatiile generative. Din aceasta interactiune dintre vectori s i operatii rezulta la nivelul personalitatii structuri (blocuri) ce permit contu rarea unui stil de actiune, cunoastere si realizare a subiectului. Ca structura de personalitate, creativitatea este, in esenta, interactiunea optima dintre ati

tudinile predominant creative si aptitudinile generale si speciale de nivel supr amediu si superior. Aptitudinile nu se realizeaza de la sine, automat, asa incat simpla prezenta a aptitudinii nu este suficienta. Pot sa am aptitudini pentru c reatia artistica (pictura, literatura, muzica etc) si datorita lipsei unor atitu dini corespunzatoare, ce joaca rol de vectori creativi, aptitudinile sa nu se tr ansforme in capacitati. Th. Edison aforma ca geniul este 1% inspiratie si 99% tr anspiratie, subliniind rolul efortului, al muncii. Printre cele mai importante atitudini (vectori) care sustin procesul creativ si fara de care aptitudinile noastre creative pot stagna putem numi: a) incredere in fortele proprii b) interesele cognitive si devotamentul fata de profesiunea aleasa c) atitudinea antirutiniera d) cutezanta in abordarea noului e) perseverenta in cautarea solutiilor f) simtul valorii si atitudinea valorizatoare g) un grup de atitudini direct creative intre care receptivitatea fata de nou si cultivarea originalitatii

4. Niveluri si stadii ale creativitatii Proprietate general-umana, creativitatea se prezinta in diverse form e si se situeaza la diverse niveluri ierarhice. O prima distinctie poate fi facuta intre creativitatea generala si m odalitatile specifice de creativitate: tehnica, stiintifica, muzicala etc. Dupa savantul C.W. Taylor avem mai multe niveluri ale creativitatii: a) creativitatea de expresie (necesara actorilor si oratorilor) b) creativitatea procesuala care se refera la dezvoltarea unica a proceselor psi hice in cadrul fiecarei personalitati, influentand specificul procesului creator

c) creativitatea de produs care se refera direct la originalitatea produselor ac tivitatii noastre care ne depasesc existenta d) creativitatea inovativa - ce consta in capacitatea de a recombina ingenios el emente cunoscute e) creativitatea inventiva - producand forme, relatiuni, functii cu adevarat noi in raport cu tehnica existenta f) creativitatea emergenta - care se refera la cazul cu totul exceptional, cand este gasit si pus in functiune un principiu care va revolutiona complet un domen iu al cunoasterii (selectia naturala - Darwin; principiul relativitatii - Einste in) Capacitatea de a crea nu este numai un dar pe care natura l-a facut personalitatii, ci la ea se ajunge si in urma unor eforturi deosebite. Procesul creativ ar avea, conform psihologului englez G. Wallas, pat ru stadii: a) stadiul pregatitor - cand apare doar intentia, se realizeaza o mobilizare con stienta, se aduna informatii si se schiteaza primele planuri b) stadiul incubatiei, cand procesul se desfasoara mai mult la nivel inconstient c) stadiul "iluminarii", cand apare "ideea fericita" d) stadiul valorificarii si elaborarii finale Primul stadiu implica motivatie puternica si orientare consecventa s pre scop, mobilizarea constienta iradiind apoi, in stadiul al doilea, la nivelul structurilor inconstiente. Observam ca este nevoie de timp pentru incubatie si ca, fara eforturi sustinute, actul creatiei nu se concretizeaza.