P5 Cerinte Tema Intre Intalnirea 1 Si 2

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE
Fondul Social European 2007-2013
OIPOSDRU
BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA
Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional Titlul proiectului Perfecionarea cadrelor didactice, din nvmntul liceal, care predau discipline economice Contract POSDRU/87/1.3/S/63908 Tema I: PROCESUL DE MANAGEMENT Tema 1.1 Definirea procesului managerial n ntreprinderi: componente, caracteristici Activitatea 1: Cutai n literatura de specialitate i prezentai 10 definiii ale managementului pentru fiecare din cele dou perspective de definire. Analizai-le comparativ i propunei o definiie personal. Argumentai-v opinia. Definiia 1. Frederick W. Taylor definea managementul , n cartea sa Shop Management, publicata n 1903, astfel: "a sti exact ce doresc sa faca oamenii si a-i supraveghea ca ei sa realizeze aceasta pe calea cea mai buna si mai ieftina" Definiia 2. Potrivit opiniei lui A.Mackensie, exprimata n noiembrie 1969 n Harward Business Review, managementul este "procesul n care managerul opereza cu trei elemente fundamantale - idei, lucruri si oameni - realiznd prin altii obiectivele propuse"; Definiia 3. Peter Drucker consider c managementul este echivalent cu "persoanele de conducere", termenul de "management" fiind doar un eufemism pentru "ef" . "Principala i poate singura sarcin a managementului este de a mobiliza energiile unitaii economice pentru ndeplinirea sarcinilor cunoscute i definite", iar testul reuitei, sustine Drucker, const n "obinerea unei eficiene ridicate i adaptarea la modificrile din exterior". Definiia 4. Managementul nseamn, n ultim analiz, nlocuirea muchilor i a forei cu puterea gndului, a
FONDUL SOCIAL EUROPEAN
ROMNIA UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE TIIN E ECONOMICE I GESTIUNEA AFACERILOR Str. Mihail Koglniceanu, nr. 1, 400084 Cluj-Napoca Tel.: (00) 40 - 740 - 077521 Fax: (00) 40 - 364 - 815679 E-mail: contact@educatieeconomica.ro Web: www.educatieeconomica.ro
Investete
Pag. 1/2
OIPOSDRU
obiceiurilor i superstiiilor cu cunotinele i a agresivitii cu cooperarea. nseamn c rspunderea nlocuiete obediena fa de ranguri i c autoritatea performanei ia locul autoritii funciei. definiie de Peter Drucker Definiia 5. Managementul, ntr-o accepiune larga, macrosocial, se prezint ca un proces complex n care omul , n poziia de manager instituional, tinde s dea directive, ordine i s controleze diferitele instituii guvernamentale i nonguvernamentale n vederea realizrii anumitor scopuri i obiective, ndeplinirea crora vizeaza binele societaii n ansamblu. Definiia 6. Avnd n vedere caracterul complex al managementului, au aparut numeroase i variate definiii care ncearc s le dezvolte pe cele clasice. n literatura de specialitate dominante sunt definiiile americane. Spiritul pragmatic al modelului de management american s-a impus, fiind creata o filosofie manageriala, o stare de spirit, o modalitate dinamica i creativa de a privi i rezolva problemele, o viziune strategica cu scopuri (obiective) riguros definite, viznd preponderent amplificarea capacitatii concurentiale i maximizarea profitului. Definiia 7. J. L. Masse n Mthodes actuelles de direction des entreprises definete managementul ca fiind "procesul prin care un grup cooperativ orienteaz activitile ctre scopuri comune", respectiv "arta conductorilor de a realiza unele lucruri folosind eforturile altor oameni". Definiia 8. Octave Gelinier n Fonctions et taches de direction gnrale consider c "managementul desemneaz, deopotriv, conducerea i organizarea i presupune un efort constient, metodic i tiinific, pentru a studia i realiza condiiile de funcionare". Definiia 9. O definiie simpl i intuitiv a managementului este a ti exact ce vrei s faci cu oameni apoi s vezi au facut, acest ceva urmand a fi cel mai bine i cat mai ieftin facut. Definiia 10.
Investete
Pag. 2/2
OIPOSDRU
Robert Kreitner definiia managementului ca acel proces prin care se acioneaz impreun cu i prin alii pentru a realiza obiectivele organizaiei, intr-un mediu ce continu schimbare, punctul vital al acestui proces il constituie eficiena cu care sunt utilizate resursele limitate. Definiia 11. Totui o definiie care s cuprind adevarata natur a complexitii managementului, este poate, cel mai corect redat din perspectiva Teoriei Sistemelor, abordate conform careia, organizaiile utilizeaz patru tipuri de intrari, deci de resurse ( resurse umane incluzand talentul, resursele financiare incluzand capitalul financiar, resursele materiale incluzand echipamentele tehnice, resursele informaionale incluzand ansamblul datelor). Definiia 12. Potrivit lui Jack Duncan privit ca domeniu de studiu, managementul include analiza mediului social i cultural, pentru a asigura concordana dintre metodele utilizate in atingerea obiectivelor organizaiei i valorile societii respective. Definiia 13. Ca funcie managementul definete acel grup de persoane care are raspunderea conducerii, direcionarii, orientrii mersului unei organizaii. Definiia 14. Ca profesie managementul definete un anumit tip de ocupae cu un grad inalt de activitate non- manuala i cu un statut recunoscut, deopotriva subiectiv i obiectiv, cu un domeniu de activitate dine definit, cu sarcini in planificarea, organizarea, comanda, coordonarea i controlul la diferite niveluri de conducere a activitii unei organizaii, necesitnd atat cunotinte teoretice cat i practice. Definiia 15. Revenind la abordarea consacrat a managementului ca proces, esena sa, posibilitatea desfaurarii sale, este data de exercitarea unor atribute. Identificate i analizate pentru prima oara de Henry Fayol funciile fundamentale ale managementului sunt planificarea, organizarea, comanda, coordonarea i controlul. Definiia 16. Managerul este specialist in domeniul managementului, conducator de intreprindere, persoana care
Investete
Pag. 3/2
OIPOSDRU
aplic principiile i tehnicile managementului, adic este implicat in administrarea unei organizaii cu autoritate in folosirea, combinarea i coordonarea resursei lor umane, financiare, materiale i informaionale cu scopul obtinerii rezultatelor dorite (urmarite). Definiia 17. Managerul este persoana care conduce o antrepriz, care genereaz interesele unui sportiv sau ale unei echipe, care se ocup organizarea i partea financiar ale competiiilor. Definiia 18. Managementul reprezinta procesul de obtinere i combinare a resurselor materiale, umane, financiare i informationale in vederea scopului rezultatului primar al al organizaiei respective, in condiii de eficacitate i eficien. Managementul dirijeaz sistemul organizaional in contextul unui mediu dinamic, urmarind o funcionare eficient i eficace. Definitia 19. Managerul este o persoan dintr-o organizaie care este raspunztoare pentru performanele in munc a uneia sau mai multor persoane angajate ale organizaiei respective. Definitia 20. J. Koller definete managementul calitatii totale ca pe o modalitate sistematic de conducere a unei organizaii. Organizaiile trebuie s-i elaboreze strategii corespunztoare, s realizeze, prin metode specifice, o schimare in cultur i introducerea de tehnicii prin care s motiveze toi salariaii pentru realizarea politicii i obiectivelor calitii in organizaii. Definiie proprie a managerului i a managementului Managementul indiferent daca il privim din perspectiva obiectului de studiu, sau al colii (curentului) managementul se poate definii ca un proces prin care se acioneaz impreun cu alte personae pentru a realiza obiectivele unei intreprinderii, organizaii. Managerul este persoana care are cunostinele i talentul necesar pentru a valorifica profitabil resursele umane, financiare i materiale ale unei societi comerciale. Activitatea 2: Identificai cele trei elemente ale formulei succesului managerial la o personalitate din lumea businessului de la nivel naional sau internaional. Susinei-v
Investete
Pag. 4/2
OIPOSDRU
argumentele cu exemple concrete. Formula succesului conform lui Steve Jobs Steve Jobs a fost cel mai de succes manager al ultimilor 20 de ani. A reusit sa transforme Apple dintr-o companie obscura intr-un lider de piata. Ba mai mult, dupa ce a fost concediat a fost rugat sa vina din nou la conducerea unei companii aflate in pragul falimentului. Si de aceasta data a reusit nu doar s-o resusciteze, ba chiar s-o transforme intr-un gigant. Un geniu al managementului, o persoana de la care trebuie sa aflam formula succesului. Iata 5 lectii, adunate de catre forbes.com, pentru o viata plina de reusite. 1. Inovatiile de durata combina arta cu stiinta Jobs a subliniat mereu ca diferenta cea mai mare dintre Apple si celelalte companii din domeniul PCului este ca Apple a incercat inototdeauna sa combine arta si stiinta. El a dezvaluit ca membrii echipei implicate in realizarea Mac-ului aveau experienta in antropologie, arta, istorie si poezie. Iar asta este motivul pentru care produsele de la Apple au fost deosebite. Este diferenta dintre iPad si toate celelalte tablete care sunt acum pe piata. 2. Pentru a crea viitorul nu te focusa pe grupuri Scolile de management sustin ca nu poti avea succes daca nu-ti asculti clientul, indiferent de produsele sau serviciile pe care le oferi. Steve Jobs a fost unul dintre primii oameni de afaceri care nu doar ca n-a tinut cont de aceasta teorie, ba chiar a spus ca este o pierdere de vreme. Clientii de astazi nu stiu mereu ce vor, in special daca este vorba despre un produs pe care nu l-au vazut sau atins vreodata. Spre exemplu, cand se stia clar ca Apple va scoate pe piata primele tablete, multi priveau cu scepticism aceasta miscare. Cand s-a auzit prima oara de iPad s-au facut glume pe seama numelui. Insa din momentul in care oamenii au atins prima tableta si au folosit-o a devenit peste noapte un must have. Dintr-o data nu-si puteau inchipui cum au putut sa traiasca fara acest device. A devenit unul dintre produsele cu cea mai rapida crestere din istoria companiei. Jobs si echipa sa au avut mai multa incredere in ei decat in alte persoane. Picasso si alti artisti au fost primii care au facut asta. Jobs a fost primul care a actionat astfel in afaceri. 3. Nu-ti fie teama de esecuri Jobs a fost concediat chiar de catre succesorul sau pe care tot el il alesese. A fost una dintre cele mai mari rusini ai ultimilor 30 de ani de business. S-a ridicat de la pamant si a inceput sa munceasca din nou cu pasiune. 4. Nu poti conecta puncte de referinta din viata ta cu viitorul, ci cu trecutul O alta nestemata din discursul lui Jobs de la Stanford. Ideea din spatele conceptului este urmatoarea: indiferent de cat de mult ne planificam viata in avans, va exista mereu un element imprevizibil. Ceea ce pe moment ar putea fi o infrangere: faptul ca ai fost concediat sau ca ai ratat la mustata jobul la compania X, ar putea ca in viitor sa fie de fapt elementul care va transforma viata ta intr-un succes inimaginabil. Nu trebuie sa fii atasat din cale afara de modul in care iti gandesti viata si ca toate etapele pe care le gandesti vor fi conectate intre ele. Toate acestea sunt parti ale planului tau de viata. Aceste etape pot avea relevanta doar daca privesti inapoi, nu cand ai privirea atintita in viitor. Trebuie sa ai incredere ca toate aceste puncte se vor conecta cumva in viitor. Trebuie sa ai incredere in destin, in viata, in karma etc. 5. Cere foarte mult atat de la tine, cat si de la ceilalti Circula destule povesti despre crizele de furie ale lui Jobs sau cum dadea de pamant cu toti cei care nu se ridicau la nivelul asteptarilor sale. Insa toate aceste izbucniri erau datorate faptului ca el este un perfectionist. Lucrurile trebuiau sa mearga exact asa cum le vedea el. Nu se menaja nici pe sine. Voia ca
Investete
Pag. 5/2
OIPOSDRU
toti cei care lucrau cu el sa dea tot ce aveau mai bun. Daca nu faceau asta nu-i voia alaturi. Si chiar atragea cei mai talentati oameni. De ce? Pentru ca astfel de oameni nu se formalizau. Se spune, si pe buna dreptate, ca un jucator de categoria B va angaja un C, pentru ca nu vrea in jurul sau oameni mai inteligenti decat el. Daca in schimb esti un manager de tip A, vei angaja un A+ pentru ca doresti sa obtii cele mai bune rezultate. Tema 1.2 Funciile managementului: planificare, organizare, decizie, antrenaremotivare, control Activitatea 4: ncercai s punei funciile manageriale ntr-o ordine ierarhic conform criteriului importanei lor pentru procesul de management. Argumentai i exemplificai ierarhia elaborat. Credei c aceast ierarhie poate fi diferit n funcie de tipul de organizaie? Sunt patru funcii manageriale i anume: 1. planificarea (planning), 2. organizarea (organizing), 3. conducerea (leading) 4. controlul (controlling). n procesul managerial intr-o organizaie este necesar n primul rnd planificarea care consta n: formularea misiunii, apoi stabilirea obiectivelor, evaluarea alternativelor, necesarul de resurse, stabilirea strategiilor, programarea sarcinilor; apoi organizarea care presupune spicificarea sarcinilor i proiectarea posturilor, crearea structurii si ocuparea posturilor, coordonarea activitailor de munc, alocarea resurselor; apoi coordonarea activitailor, motivaiea adecvata , finalizat cu controlul ce constan:msurarea performantei, imbunatairea performanei. Indiferent de tipul organizatiei ierarhizarea funciilor manageriale dupa parea mea ramn aceleasi.
Investete
Pag. 6/2
OIPOSDRU
Tema 1.3 Funciile managementului: planificare, organizare, decizie, antrenaremotivare, control Din activitile de mai jos, selectai i rezolvai la alegere minimum o activitate: Activitatea 7: Elaborai un proiect de lecie complet, pentru 50 min., pe tema Funciile manageriale utiliznd metode de predare activ-participative. Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional Titlul proiectului Perfecionarea cadrelor didactice, din nvmntul liceal, care predau discipline economice Contract POSDRU/87/1.3/S/63908 Denumirea programului Didactica unor noiuni din management Modulul 1 Procesul de management FIA DE LUCRU NR. 9 PROIECT DE LECIE Unitatea de nvmnt: Colegiul Tehnic Transilvania Braov Propuntor: Ciurte Carmen Profesor tutore: Data:15.05.2013. Clasa: a XI a E Aria curricular: Tehnologii Obiectul: Planificare operationala Subiectul/Tema: Funciile manageriale Tipul de lecie:mixta Competene specifice: 2.1. aplicarea elementelor specifice conceptuale i metodologice speccifice conceptului de management. 2.2.explicarea functiilor manageriale. 2.3.utilizarea adecvata a conceptelor specifice procesului de management Obiective operaionale: La sfritul leciei elevii vor fi capabili: O1. S defineasc funcia managerial ca i concept O2. S enumere functiile manageriale O3. S caracterizeze functiile manageriale O4. S descrie caracteristici ale functiilor manageriale. Strategia didactic: Metode i procedee didactice: expunerea, explicaia, conversaia, tehnica stiu/vreau sa stiu/ am invatat. Mijloace i materiale didactice: Fise de lucru, colii A4, markere, banda adeviza, tabla Forme de organizare: frontal individual, pe grupe. Tipuri de nvare: Vizual, Obiect, Practic. Evaluare: contiuna i finala.
Investete
Pag. 7/2
OIPOSDRU
Bibliografie:Nicolescu O., Management i marketing Editura Economica, Bucuresti, 1992, Ghermeier B., Introducere in teoria cercetarii operationale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973
Investete
Pag. 8/2
Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional Titlul proiectului Perfecionarea cadrelor didactice, din nvmntul liceal, care predau discipline economice Contract POSDRU/87/1.3/S/63908 Denumirea programului Didactica unor noiuni din management Modulul 1 Procesul de management FIA DE LUCRU NR. 9 PROIECT DE LECIE Unitatea de nvmnt: Colegiul Naional Economic Andrei Brseanu Braov Propuntor:Diaconu George-Sebastian Profesor tutore: Data:15.06.2012. Clasa: a XI a E Aria curricular: Tehnologii Obiectul:Planificare operationala Subiectul/Tema: Funciile manageriale Tipul de lecie:mixta Competene specifice: 2.1. aplicarea elementelor specifice conceptuale i metodologice speccifice conceptului de management. 2.2.explicarea functiilor manageriale. 2.3.utilizarea adecvata a conceptelor specifice procesului de management Obiective operaionale: La sfritul leciei elevii vor fi capabili: O1. S defineasc funcia managerial ca i concept O2. S enumere functiile manageriale O3. S caracterizeze functiile manageriale O4. S descrie caracteristici ale functiilor manageriale. Strategia didactic: Metode i procedee didactice: expunerea, explicaia, conversaia, tehnica stiu/vreau sa stiu/ am invatat. Mijloace i materiale didactice: Fise de lucru, colii A4, markere, banda adeviza, tabla Forme de organizare: frontal individual, pe grupe. Tipuri de nvare: Vizual, Obiect, Practic. Evaluare: contiuna i finala. Bibliografie:Nicolescu O., Management i marketing Editura Economica, Bucuresti, 1992, Ghermeier B., Introducere in teoria cercetarii operationale, Editura Tehnica, Bucuresti, 1973
OIPOSDRU
OIPOSDRU
SCENARIUL DIDACTIC Secvena leciei Timp Ob. Op. Coninutul nvrii Metode STRATEGIA DIDACTIC Mijloace Tipul de nvare Forme de organizare
1.Moment organizatoric. 2. Verificarea cunostintelor din lectia anterioara. Procesul de management. 3. Captarea ateniei pentru a trece la tema uramtoare. 4.Anunarea lectiei noi. 5. Dirijarea invatarii si dobandirea de noi cunostinte
3 min 5 min Profesorul pune cateva intrebari referitoare la conceptul de management si manager,cere elevilor sa prezinte formula succesului. Elevii definesc cele doua concepte si scriu formula succesului. Cine credei ca a realizat formula succesului. Elevii raspund la aceasta intrebare. 2 min 30 min Frontal individual. Tabla Caiete conversaia euristic problematizare a -tehnica tiu /vreau s tiu /am nvat Soarele caractiristicilor Tabla Caiete Vizual/auditiv Conversaia euristica Explicatia Tabla Caiete. Auditiv Frontal individual
2 min
Conversaia
Tabla.
Auditiv
Fuctiile manageriale . elevii noteaza in caiete titlul lectiei. Op.1 Op.2 Definiia conceptului de funcie managerial Elevii noteaza definitia conceptului. Funciile manageriale -planificare -organizare -antrenare -decizie -control Caracteristicile funciilor -specifice numai managerilor exercitate n toate organizaiilor. Elevii noteaza caracteristicile
Frontal pe grupe
Op3.
Fisa de lucru
functiilor manageriale.
4 min
Op4.
OIPOSDRU
-pot fi abordate independent ct i interdependent. 6. Fixarea cunostinelor 2 Min -definii n cuvintele voastre funcia de management -caracterizai funcia de organizare -enumeraifunciile manageriale Elevii rezolva sarcina primita cu ajutorul manualului si al caietului. S-a facut pe parcursul lectiei, antrenand majoritatea elevilor.Elevii sunt atenti. 8. Tema Argumentai pro sau contra includerea funciei de decizie ntre funciile manageriale. Conversatie euristica Caiete Fisa de lucru Coli A4
Vizual/ auditiv
Frontal individual
7. Evaluarea cunostintelor
2 min
Caiete.
OIPOSDRU
Tema II: PLANIFICAREA MANAGERIAL Tema II.1 Planificarea: definire, componente, necesitate, tipologie Din activitile de mai jos, selectai i rezolvai la alegere minimum o activitate: Activitatea 1: Cutai pe Internet i gsii exemple de planificare operativ n organizaiile din nvmnt Activitatea 2: Formulai obiective operaionale i sarcini didactice pentru o lecie cu tema: Planificarea: definire, componente, necesitate, tipologie. Activitatea 3: Detaliai indicatorii didactici pentru dou din sarcinile didactice elaborate mai sus utiliznd Fia de lucru nr. 14. Tema II.2 Procesul de planificare Din activitile de mai jos, selectai i rezolvai la alegere minimum o activitate: Activitatea 4: Prezentai i argumentai-v opinia privind interdependena celor 5 etape ale procesului de planificare. Activitatea 5: Realizai analiza SWOT a unei organizaii, la alegere. Identificai alternative de aciune posibile. Prezentai argumente pentru susinerea punctului de vedere. Tema II.3 Tipuri de planuri Activitatea 9: Identificai 10 metode de predare activ-participative ce ar putea fi utilizate n cadrul unei lecii cu tema: Tipuri de planuri. Descriei modalitile de aplicare ale metodelor.
Investete n oameni! Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritar 1 Educaia i formarea profesional n sprijinul creterii economice i dezvoltrii societii bazate pe cunoatere Domeniul major de intervenie 1.3 Dezvoltarea resurselor umane din educaie i formare profesional Titlul proiectului Perfecionarea cadrelor didactice, din nvmntul liceal, care predau discipline economice Contract POSDRU/87/1.3/S/63908
Tema II.3 Tipuri de planuri Activitatea 9: Identificai 10 metode de predare activ-participative ce ar putea fi utilizate n cadrul unei lecii cu tema: Tipuri de planuri. Descriei modalitile de aplicare ale metodelor.
Investete
Pag. 12/2
OIPOSDRU
1.Motoda tiu-Vreau s tiu- am invat. Comunicarea sarcinii de lucru: scriei timp de un minut o list cu ideile pe care le avei despre Tipurile de planuri. Activitate pe perechi Activitate frontal pentru completarea rubricii tiu.
Elaboreaz tabelul pe tabl, se imparte fila goal a caietului in 3 coloane conform modelului. Se va lua de la fiecare o idee dintre cele scrise in caiete, ca raspuns la intrebarea .Ce stii despre tipurile de planuri? i o voi scrie in rubrica tiu. A doua etapa, centrata pe intrebarea ce vreau sa tiu? Activitatea in perechi- fiecare pereche va scrie timp de 1 minut ce anume dorete s stie despre tipurile de planuri. Voi lua de la fiecare pereche cte o intrebare despre tipurile de planuri i o voi scrie pe tabl. A treia etap inceputul invrii- cuprinde confruntarea elevilor cu noile cunotinte in diferite forme ( text, materiale grafice, fotografie etc), cautarea rspunsurilor la intrebrile listate, inelegerea noilor informaii prin prisma cunotintelor anterioare i construirea unor surse noi. Activitatea in perechi elevii citesc din manual, caut raspunsuri la intrebrile din rubrica vreau sa tiu i le consemneaz in rubrica am invat, au la dispoziie 10 minute. Activitatea frontal- vom citii pe rnd intrebrile scrise in rubrica vreau sa tiu i voi raspunde la ele. Etapa a patra se structureaz in jurul intrebrilor: -care sunt cunostinele noi dobandite? -cum rspund acestea intrebarilor noastre iniiale? -exist intrebai far raspuns? -cum am putea gsi rspunsurile? Activitatea frontal- voi scrie rspunsurile la intrbri la rubrica am invaat. Completarea rubricii este cea mai dificil deoarece textele nu conin rspunsurile la intrebrile frontale. Valoarea metodei- cunotintele noi sunt corelate cu cunotintele anterioare i au expectantele elevilor exprimate prin intrebari. Faciliteaz formarea unor sisteme de cunotinte integrate logicsi sistematic. 2. Metoda Gandii lucrai in perechi- lucrai in patru. Comunicarea sarcinii de lucru- timp de 1 minut rspundei fiecare in scris la intrebrile: -Criteriile dup care se pot clasifica planurile -care sunt planurile de unic folosiin Timp de lucru pentru activitatea individual.
Investete
Pag. 13/2
OIPOSDRU
Activitatea in perechi timp de 2 minute se citete partenerului ce am scris, comparm rspunsurile i formulam un rspuns comun cu care suntem de accord. Activitatea in grupuri- formai grupuri de cate 4 persoane, timp de lucru 2 minute, fiecare pereche va citii ideile scrise, apoi formulai un rspuns al grupului. Activitatea poate fi continuat prin preluarea ideilor i scrierea lor pe talb. 3.Metoda cercul Poate fi utilizat in orice etap din procesul de invare, inclusiv in evaluare, este varianta oral a mesei rotunde. Comunicarea sarcinilor de lucru:Numarai pan la trei, formai grupuri de cte trei, fiecare grup se va aseza la o masa, fiecare membru al grupului va spune cate o idee pe care o are despre: -criteriile de clasificare a planurilor. Se incepe de la dreapta spre stanga, niciunul nu comenteaz dup rostirea ideii de catre colegul lor.Unul dintre colegi noteaz ideile grupului. Activitatea in grupuri, exista 4 criterii de clasificare, dup sfera de cuprindere sunt tipuri de planuri strategice i operaionale: in funcie de termen sunt pe termen f lung, lung, mediu i scurt:planurile tactice pot fi clasificate dup criteriul nivelului ierarhic: dup sfera de cuprindere exista planuri strategice i operaionale: planurile stabile sunt cele care sunt folosite far modificri de mai multe ori. 4. Metoda comerul cu probleme. Are drept scop dezvoltatea capacitii elevilor de a formula intrebri i probleme despre un anumit subiect. Activitatea frontal- elevii fac primul contact cu coninutul care va fi invaat prin citirea unui text, ascultarea profesorului sau vizionarea unui film. Activitatea in perechi- timp de trei minute fiecare pereche scrie 4-5 idei din lectie. Activitatea intre perechi timp de trei minute discutai cu perechea vecin ideile principale i clarificai aspecte mai dificile pe care le-ai descoperit in text. Activitatea in perechi- timp de trei minute fiecare pereche va formula 5 intrebari la care raspunde cealalta pereche. Activitate intre perechi- fiecare pereche se adreseaz celeilalte perechi, iar aceasta va raspunde. Daca o pereche nu raspunde la o intrebare, cei care au formulat intrebarea vor raspunde la ea. 5. Metoda copacul ideilor. Este un organizator grafic in care cuvantul cheie este inscris intr-un dreptunghi situat la baza foii. De la acest dreptunghi se ramific spre partea superioar, asemenea crengilor unui copac, toate cunotintele evocate. Copacul ideilor poate fi completat individual, in perechi in grupe sau frontal. Daca este
Investete
Pag. 14/2
OIPOSDRU
completat de ctre membrii unui grup, foaia pe care este desenat copacul trece de la un membru la altul i fiecare elev are posibilitatea s citeasc ce au scris colegii lui. Criterii de clasificare a planurilor: a)dup sfera de cuprindere b)in funcie de termen c)dup nivelul ierarhic la care se stabilesc i gradul de important a indicatorilor stabiliti. d)dup frecvena folosirii lor tehnica este avantajoas deoarece propune elevilor o noua form de organizare a cunostintelor evocate sau a informaiilor noi. 6.Metoda interogarea reciproc. Interogarea reciproca sau in perchi este o tehnica utilizata pentru intelegerea unui text prin intermediul intrebrilor.scopul intrebrilor este ca elevul care intreaba s-si clarifice anumite aspecte, dar i de evaluare a inelegerii textului de ctre colegul sau. Etapele metodei:Planurile strategice. Se comunic sarcina de lucru citii cu atenie textul din manual i scriei in caiet cat mai multe intrebri, avei la dispoziie 5 minute. Activitatea individual elevii citesc textul i formuleaz intrebri in scris. Schimbarea caietelor- schimbai caietele cu colegul de banca i rspundei in scris la intrebrile formulate de el. Evluand competna elevilor de a formula intrebri, am constatat ca ei nu sunt capabili s le formuleze daca nu au ineles textul sau formuleaz doar intrebri punctuale. Interogarea recproc poate fi folosit in realizarea sensului unui text, in recapitularea cunostinelor ori in evaluarea acestora. 7. Amestecai-v- ingheai-formai perechi. Tehnica amestecai-v- ingheai- formai perechi are ca scop invarea prin cooperare cu parteneri diferii in toate etapele cadrului de invaare. Tehnica are mai multe etape: Comunicarea sarcinilor de lucru- ridicai-v din banci i mergei prin clasa. V vei oprii la comanda ingheai!, apoi ve-i forma pereche cu colegul cel mai apropiat in acest moment. Ocupai aleatoriu locurile libere din banci. Activitatea frontal:Fiecare pereche va raspunde cu ajutorul manualului la intrebarea: -care sunt caracteristicile planului pe termen foarte lung? Termen 5 minute. Activitate in perechi fiecare pereche formuleaz un raspuns la intrebarea auzit. Fiecare pas al acestei tehnici se repet de mai multe ori in ordinea specificat anterior.Pentru a fi mai interesant, cer elevilor sa formuleze 2 cercuri concentrice, cu un numar egal de persoane.Cercurile se
Investete
Pag. 15/2
OIPOSDRU
rotesc in sensuri opuse pana cineva spune comanda inghetati! Elevii care se afla fa in fa in acel moment formeaz perechi.
8. Tehnica de un minut Tehnica de un minut determin elevii s-i concentreze atenia pentru a rspunde la o ntrebare sau pentru a evoca anumite cunotine nvate anterior. Cadrul didactic prezint sarcina de lucru. Timp de un minut fiecare elev va scrie pe o hrtie un rspuns la ntrebarea: Care sunt tipurile de planuri dup frecvena sau repetitivitatea folosirii lor? Aceast tehnic de brainstorming oblig elevii s caute rapid un rspuns scurt la o ntrebare i s-l scrie ntro frm concis. Utilizarea hrtiei de un minut n etapa de evocare este important deoarece confrunt elevii cu problema care va fi abordat ulterior, l incit pentru formularea unor opinii personale care vor fi comparate cu ale celorlali i i motiveaz pentru nvare.
9.Brainstorming (furtun de idei) Metoda a fost conceput de A.F. Osborn n 1938 i prezint numeroase asemnri cu o veche metod indian numit Prai Barshana, ceea ce n traducere etimologic nseamn strategie ce nu admite niciun fel de critic. Braistorming-ul se bazeaz pe dou principii: - amnarea judecii; - cantitatea crete calitatea. din aceste principii derivnd patru reguli: - manifestarea ct mai liber a imaginaiei; - suspendarea oricrui gen de criticism; - stimularea unei cantiti ct mai mari de idei; - preluarea ideilor emise de alii i prelucrarea lor ca ntr-o reacie n lan. Structura grupului brainstorm: un numr par de membri (ntre 2-12), fiecare grup i va alege un conductor i un secretar. Etapa produciei de idei dureaz ntre 15-45 minute (optim 30 min.) Metoda brainstorming cuprinde dou etape majore: - etapa luminii verzi n care se emit ideile (secretarul consemneaz cu maxim exact itate toate ideile emise de participani); - etapa luminii roii care const n evaluarea critic (conductorul verific lista ideilor colectate).
Investete
Pag. 16/2
OIPOSDRU
Se d sarcina de lucru: Scriei toate tipurile de planuri.Profesorul scrie tema pe tabl. Dup 15 min. un reprezentant al fiecrui grup trece pe tabl toate ideile referitoare la sarcina de lucru.Dup epuizarea tuturor ideilor se cere elevilor s reflecteze asupra ideilor i s decid asupra celor mai importante. Dup emisia de idei fiecare are dreptul i obligaia s comenteze.Ideile emise pot fi ordonate dup mai multe criterii.Fiecare opteaz pentru o idee sau mai multe, pentru o soluie sau mai multe n funcie de solicitare.Se poate vota: Cine a optat pentru prima idee, soluie? etc. Se numr voturile pentru fiecare idee, soluie.Este aleas idee, soluia care primete cele mai multe numere de voturi. A ceast evaluare nu este obligatorie ci pot fi acceptate toate ideile i n momentele celelalte ale activitii, ele pot fi infirmate sau confirmate.Prin aceast tehnic elevii nva diferite comportamente: ascultarea atent i cu respect a ideilor celorlai: comunicarea calm i fr team a ideilor proprii.Fiind determinai s se implice activ, ei devin mai curajoi, au mai mult ncredere n sine, nva s colaboreze.La nivel cognitiv elevii nva s emit idei pe baza cunotinelor anterioare, s compare informaiile, s argumenteze i s contraargumenteze, s fac judeci de valoare asupra informaiilor, s decid.Brainstormingul are anumite limite , tehnica reprezint doar o etap a procesului de rezolvare creativ, a unei probleme i nu nlocuiete cercetarea clasic.
10.Lanul ideilor Lanul ideilor este o tehnic oral- frontal. La solicitarea profesorului, fiecare elev n ordinea locurilor n clas, enun pe rnd cte o idee despre subiectul propus. Dupa evaluarea ideilor acestea sunt scrise pe tabl i n caiete. comunicarea sarcinii de lucru: fiecare dintre voi va spune pe rnd, o idee despre planul operaional. Aceasta tehnic prezint avantajul c i oblig pe toi elevii din grup s spun cte o idee despre planul operaional dar fr s repete ideile spuse anterior. n practic exist situaii n care elevii nu mai au nicio idee nou, dar atunci elevii au dreptul s nu spun nimic.
Investete
Pag. 17/2

P5 Cerinte Tema Intre Intalnirea 1 Si 2

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

P5 Cerinte Tema Intre Intalnirea 1 Si 2

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

EUROPE AN M UNCII, PROTEC IEI SOCIALE

Fondul Social European 2007-2013

BABE -BOLYAI CLUJ-NAPOCA

FONDUL SOCIAL EUROPEAN

S-ar putea să vă placă și