Sunteți pe pagina 1din 23

Cuprins: 1. Introducere. 2. Caracteristica general a ntreprinderii. 2.1. Locul amplasri, istoria dezvoltrii. 2.2.

Structura ntreprinderii, regimul de lucru, statele de personal. 2.3. Capacitatea ntreprinderii, volumul produciei. 2.4. Indicatorii tehnico-econimoci principali. 2.5. Descrierea schemei fluxului tehnologic. 2.6. Descrierea secilor de aprovizionare i auxiliare. 2.7. Atelierul mecanic. Graficul de reparaie preventiv. 3. ndeplinirea sarcinilor de produceri la locul de munc. 3.1. Caracteristica general a seciei. 3.2. Organizarea locului de munc. 3.3. Descrierea sarcinilor de munc. 3.4. Descrierea utilajului tehnologic. 3.5. Proteciea muncii la locul de munc.

2.1. Istoria dezvoltarii


Una dintre actualele fabrici Pan Group, salasluieste acolo unde binecunoscuta Moara a lui Barbu Druga isi bucura numerosii musterii care apreciau calitatea si mestesugul cu care se lucra in acele vremuri; toate acestea se intamplau in anul 1924 De-a lungul timpului, musteriii au devenit consumatori, mestesugul s-a transformat in profesionalism, iar Pan Group a dezvoltat un portofoliu de brand uri recunoscute atat la nivel national, cat si international.Inca de la infiintare, in anul 1924, Pan Group s-a adaptat si s-a pozitionat drept un exemplu de seriozitate in randul celorlalte companii de profil, reusind sa-si cladeasc o pozitie stabila, avand un important cuvant de spus pe piata romaneasca.Odata cu definirea privatizarii prin metoda MEBO in anul 1993 (management employee buy out), intregul sistem managerial a fost redefinit prin crearea unor strategii si programe comerciale complexe care s-au adaptat perfect noilor trend-uri ale pietei de morarit si panificatie intr-un mediu extrem de dinamic si puternic concurential.Dobandind in timp o vasta experienta si un sim al profesionalismului, Pan Group a desfasurat numeroase programe de investitii ce au urmarit indeaproape modernizarea si retehnologizarea tuturor sectiilor de productie intr-un scop precis: adaptarea ofertei companiei la cererea existent pe piata si totodata crearea de noi piete prin care a reusit sa se impuna ca leader incontestabil in decursul timpului. Intreaga activitate desfasurat este recunoscuta si atestat la nivel european prin obtinerea acreditarii ISO 22000 si a certificatului de calitate Larex.

1. Introducere
Planificarea const n elaborarea unui sistem de msuri, succesivitatea i termenii de ndeplinire, contient schiate de oameni pentru atingerea obiectivelor propuse. Planificarea presupune luarea cunotinei cu tipurile de planuri, metode de planificare, msuri de atingere a planurilor. Dimensiunea planificrii, coninutul acesteia i nivelul probabilitii atingeriiobiectivelor prevzute n plan vor fi diverse n dependen de caracterul obiectivelor,condiiile social-economice ale vieii, nivelul de ncadrare a colectivelor de munc,implicai n ndeplinirea planului elaborat, termenii, pentru care se alctuiete planul.Societatea i pune diverse scopuri, printre care important este ct mai deplin satisfacerea a necesitilor lor materiale i spirituale aflate n continu cretere. Spreatingerea acestui scop este orientat activitatea colectivelor de munc, acestui scop i snt supuse planificarea ramural i teritorial, planificarea activitii unitilor intreprindelor productoare.n acest context planificarea la ntreprindere joac un rol subordonat, sarcina ei const n ai aduce aportul atingerea scopurilor. Pe lng acestea n planurile ntreprinderilor se fixeaz i sarcini independente, carereies din necesiti i snt condiionate numai de posibilitile colectivului dat. Influena decisiv asupra caracterului planificrii o au condiiile social-economice imai nti de toate formele proprietii asupra mijloacelor de producie. De calitatea planificrii depinde n mare parte activitatea reuit a organelor gospodreti n atingerea obiectivelor prevzute i a sarcinilor propuse, utilizarearaional a resurselor, ritmurile dezvoltrii economice i sociale a statului. De asemenea eficiena administrrii n orice form a sa i la orice nivel estedeterminat de aceea ntruct contribuie la ndeplinirea sarcinilor, prevzute n plan. n prezent atenie deosebit se atrage prii tiinifice a planurilor. Planurile curente i cele de perspectiva unitilor de produciee necesar de a elabora n baza calculelor

economice i inginereti, nepermind stabilirea sarcinilor de plan numai diinamicacreat a indicatorilor respectivi. Partea tiinific a planificrii presupune luarea n consideraie a particularitilor ramurale i a posibilitilor reale a ntreprinderii i utilizarea la maxim a rezervelor interne pentru atingerea obiectivului indicat n plan, implimentarea n calculele de plan a sistemului de norme i normative progresive, avnd suport tiinific, luarea deciziilor optime n baza analizei multilaterale a activitii productiv -gospodreti i a prognozelor tiinifice. Argumentarea tiinific a planificrii reprezint legtura reciproc dintre indicatoriidiferitor compartimente ale planului, legtura strns a planului unitii productoare iunitile lui de producie, a ntreprinderii cu seciile, subdiviziunile. Nivelul nalt al argumentrii tiinifice planurile l vor atinge n acel caz, dac laelaborarea compartimentelor acestuia i a indicatorilor vor fi utilizate diverse metodemoderne cum snt cea a balanelor, normativ, economico-matematic, factorial, etc. n sistemul de msuri, menite s asigure sporirea eficienei produciei publice, un rol de vaz aparine perfecionrii planificrii att la nivel naional i ramural, ct i lanivelul unitii de producie i a ntreprinderii. Etapa modern a dezvoltrii economiei statului se caracterizeaz prin dimensiunea sporit a produciei, relaii economice internaionale dintre state, utilizarea pe larg n producie a performanelor din domeniul tehnic i tiinific. n aceste condiii sporeterolul planificrii pe durat medie ca important instrument de realizare a politiciieconomice, cresc cerinele fa de calitatea elaborrii planurilor de perspectiv i a celor curente: asigurarea echilibrrii lor, o mai mare orientare spre rezolvarea sarcinilor deordin social, mbuntirea sistemului indicatorilor planificai prin aceea ca s fieintegral cointeresate colectivele de munc n procesul de sporire a productivitii muncii,utilizarea deplin a resurselor materiale.

2.2 Structura ntreprinderii, regimul de lucru.

Eficienta serviciilor si productiei din cadrul unei organizatii este determinata si de calitatea personalului. Aceasta calitate a personalului este data de nivelul de calificare a acestuia. Ridicarea nivelului pregatirii profesionale, are ca scop principal realizarea unor rezultate mai bune de catre personalul intreprinderii.

Metode de pregatire profesioanala sunt numeroase. Alegerea acestora se face in functie de mai multe criterii:proportiile colectivului care trebuie instruit,experienta colectivului,aptitudinile personalului,cheltuielile pe care le implica metodele de instruire in comparatie cu rezultatele scontate.

In mod deosebit alegerea metodei este determinata de scopu urmarit, care poate fi:imbogatirea cunostintelor teoretice,imbogatirea aptitudinilor,influentarea atitudinilor sau schimbarea comportamentului.Descrierea principalelor forme de calificare folosite frecvent in practica sunt urmatoare:

Structura organizatoric a unei ntreprinderi prezint trei caracteristici principale: Specializarea indic gradul de divizare i omogenitate a muncii n compartimenetele firmei. Aceasta pune problema gsirii modului de definire a activitii din cadrul unei ntreprinderi. Cele mai dese cazuri sunt cele la care structura trebuie s conin cont simultan de mai multe ci de specializare.

Coordonarea se refer la modul de asigurare a cooperrii ntre compartimente i indivizi . Relaiile verticale superior-subordonat sunt completate cu mecanisme ce favorizeaz relaiile orizontale: comisii, formaii de munc. Coordonarea se bazeaz pe mecanisme de circulaie a informaiei, care contribuie la eficacitatea supleei legturilor ierarhice i orizontale. Formalizarea marcheaz gradul de precizie n definirea funciilor i legturilor. Aceasta reprezint un instrument, d cadrul de funcionare a organizaiei i stabilete legturile cu exteriorul ( ROF).

2.3.Capacitatea ntreprinderii, volumul i sortimentul produciei.


Pngroup este o intreprindere cu experiena de peste 50 de ani ... Capacitatea de producere a fabricii de pine este de 18 tone in 24 de ore O buna tradiie la SA "Pangroup" a devenit petrecerea degustrilor si conferinelor cu reprezentanii organizaiilor de comer. Vizitnd magazinele noastre de firm a va veti putea convinge de diversitatea sortimentelor de produse de panificaie, cofetrie si paste finoase, precum si sa apreciai calitile lor gustative. Suntem bucuroi sa colaboram cu perteneri noi pe baza contractelor reciproc profitabile. Pentru aceasta avem o baza buna de producere si experiena considerabila. Acordam o mare atenie conlucrrii cu clientela si suntem gata pentru colaborare in viitor, cit cu cumprtori en gros, atat si cu mica ridicata. Furnizarea regulata a produselor, respectarea stricta a obligaiunilor contractuale si graficelor de livrare, lucrul individual cu clientela - sunt factorii, care vor face colaborarea noastr plcuta si reciproc profitabila. Deci, am vrea sa ne intilnim si mai des, cu prilejul oricrei solemniti a familiei D-voastra si in zile cotidiane! Ce virsta n-ati avea, ce n-ar dori sufletul D-voastra - SA "Pangroup" cu bucurie Va propune un sortiment vast de produse: Diferite sortimente de pine (de grau, de secara, cu adaosuri folositoare) Produse de franzelarie si patiserie (checuri, rulade, chifle si franzelute, pesmeti) Un sortiment bogat de paste finoase (spaghete, cornisoare, fidea, taitei, figurine) O gama larga de produse de cofetrie: torturi, prjituri, rulade, inclusiv produse din vafe Bomboane si figurine din ciocolata Produse de covrigarie

Turte dulci, biscuii, checuri, urechiuse Produse de preparare rapida (aluat rapid congelat, muesli, semifabricat pentru blinii si blinele, cvas uscat de pine) Produse de srbtori (cadouri de pati, de crciun, de anul nou) Bioxid de carbon alimentar in stare gazoasa si solida

2.4. Indicatorii tehnico-economici principali.


Scopul elaborrii proiectului planului anual al seciei de baz a SA Fabrica de pine din Drochia este ntocmirea planului activitii acestei secii pentru perioada de plan. Acest plan ajut la planificarea exact pe etape a activitii seciei, lundu -se n consideraiecircumstanele de pe pia, modificarea preurilor de achiziie a materiilor prime,materialelor, .a.Este bine cunoscut faptul c obiectivul de baz al oricrei uniti economice esteobinerea profitului, deoarece profitul este motivaia material care impulsioneaz ageniieconomici s fie cointeresai n continuitatea activitii lor de producere, dar odat cuobinerea profitului, agentul economic va cuta s gseasc calea optim spremaximizarea acestuia. n ajutor, evident c vine activitatea de planificare. Nu ntmpltor funcia de planificare a managementului dup gradul su de importan ocup locul prioritar n comparaie cu restul funciilor.Etapa iniial n elaborarea planului (de orice tip) se reduce la stabilirea elului ceurmeaz a fi atins pe parcurs, i, la finele perioadei pentru care se ntocmete planul. i,desigur, acest scop este obinerea profitului, ns, pentru a fi obinut, acesta din urmtrebuie planificat. Planificarea profitului presupune n primul rnd planificareacomponentelor sale de baz, i anume a veniturilor i cheltuielilor ce urmeaz a fisuportate n peroada planificat de ctre ntreprindere.Planificnd activitatea de baz a ntreprinderii, am parcurs etapele crora trebuie deatribuit atenie special i care n ansamblu vizeaz toate laturile activitii economice aseciei de baz.

2.5. Descrierea schemei fluxului tehnologic.


La majoritatea produselor de panificaie se folosete sarea fin i extrafin. nainte de folosire se cerne, pentru eliminarea corpurilor strine. La produsele a cror reet prevede apa, sarea se dizolv n prealabil. Soluia de sare se folosete cu concentraia de 20-30%. Funcie de puritate, respectiv coninutul de NaCl, sarea se prezint sub urmtoarele sortimente: extra, calitate superioar, calitatea I, calitatea II: sare extra are un coninut de NaCl de 99,2% i umiditatea de 0,5%. sarea de calitate superioar are 98% NaCl i umiditatea 0,8%. sarea de calitatea I are 97,5% NaCl. sarea de calitatea II are 96,5% NaCl. Prepararea drojdiilor lichide Pentru prepararea drojdiilor lichide se utilizeaz fina, zahrul i chiar alcoolul. Procesul tehnologic de preparare a drojdiilor lichide se mparte n doucicluri: ciclul de cultivare ; ciclul de producere. Ciclul de cultivare prezint stadiul iniial al procesului de preparare a drojdiilor lichide, adic pregtirea mediului nutritiv. Ciclul de cultivare se efectueaz n laboratorul central al S.A.Franzelua de ctre personalul de laborator, specialitii microbiologi i are ca scop de a acumula n cantiti necesare, culturi pure de bacterii acido-lactice termofile i drojdii de panificaie. n calitate de bacterii acido-lactice termofile se folosesc bacterii Delbrick ce activeaz la temperature 48-50 grade. Ciclul de producere const n mulirea consecvent a bacteriilor pure obinute n laborator pe mediu nutritiv format din fin i ap (opreal). Acest ciclu se efectueaz n secia special a fabricii i include: 1. Pregtirea opreleiui cu scopul de cleisterizare a amidonului care subaciunea enzimelor uor se descompune pn la dextrine cu care sehrnete celula de drojdii. 2. Zaharificarea oprelei cu scopul de a acumula zahr pentrudimensiunea drojdiilor. 3. Macerarea n timpul creia se acumuleaz acid lactic ce stimuleaz creterea celulelor de drojdie. Cu ajutorul dozatorului AB-200 este dozat apa. Cu ajutorul dozatorului MD-100 are loc cntrirea cantitii necesare de fin. Fina i apa fierbinte n proporie de 1:4 se ntroduc n maina de frmntat -500 unde are loc pregtirea oprelei. Dup aceasta are loc zaharificarea oprelei. Temperatura de zaharificare iniial este de 65-67 grade.

2.6. Descrierea seciilor de aprovizionare i auxiliare


Pregtirea finii cuprinde urmtoarele operaii: Cernerea; Amestecarea; nclzirea.

Cernerea se face cu scopul de a ndeprta mpuritile din pine, precum i pentru afnarea finei, operaie deosibit de important i necesar n procesul de fermentare a semifabricatului, de impulsionare a drojdiilor. Cernerea de control care se realizeaz n unitile de panificaie se asigur prin cernerea finii prin site metalice de control nr. 18-20 prin care fina trece ca cernut, iar impuritile rmn pe sit. Fina de gru i de secar se cerne prin sita nr.16, iar fina integral de gru i de secar prin sita nr.18. Pentru ndeprtarea eventualelor corpuri metalice care nu au fost reinute la cernerea de control, fina este trecut peste magnei sau electromagnet. Magneii permaneni i electromagneii se cur de mpuriti metalice cel puin odat n 8 ore, avnd grija ca la ndeprterea corpurilor metalice, acestea s nu ajung n fin. Amestecarea- finii se face folosind mai multe sorturi de fin, pentru a se obine o fin corespunztoare.

nclzirea- finii se face numai dac fina n-a fost depozitat la cald, n acest caz se nclzete la temperatura de 20C. Este cunoscut faptul c temperatura apei folosite la prepararea semifabricatelor depinde n principal de temperatura acestora i temperatura finii. ntruct temperatura semifabricatelor depinde de faza de fabricaie i sortiment i variaz limitat n jurul cifrei de 30C, pentru ca apa tehnologic s nu aib o temperatur care s depeasc o limit maxim impus de necesitatea desfurrii unei activiti normale a drojdiilor, este necesar ca fina s aib o temperature corespunztoare. Din acest motiv, nainte de a fi introdus n fabricaie, fina se nclzete. nclzirea finii necesar pentru dou sau trei schimburi de producie se poate realiza prin depozitarea sacilor.

Tabelul 2. Caracteristicile organoleptice a finurilor

Caracteristici

Limite admisibile pentru finuri

Gust

Caracteristic finurilor, fr gust strin, amar sau acru. Pentru fina de ovz se admite un gust specific slab amar Caracteristic finurilor, fr miros strin, de mucegai sau de ncins Fr scrnet la masticaie

Miros

Impuriti minerale

Fin de gru Pinea din fin de gru este produs n strict conformitate cu GOST R 26574-85 cu reglementrile tehnice, aprobate n modul prescris.

100 g de produs uscat conine: Protein - 10,3 g. Grsime - 1,1 g. Carbohidrai - 70 g. Valoarea caloric - 334 kcal. Tabelul 3. Caracteristicile fizico-chimice ale finii de gru i de secar pentru panificaie Fin Denumirea indicilor de calitate de gru pentru panificaie de calitatea griat superioar Umiditatea, %, max Coninutul de cenu raportat la s.u., %, max Fineea la mcinare: - rest pe sit 15,0 15,0 I II de secar

integral alb semialb integral 15,0 15,0 15,0 15,0

15,0 15,0

0,60

0,55

0,75 1,25

2,0

0,75

1,45

2,0

23

43

35

27

67

27

45

67

dimensiunile orificiilor - %, max - trecere prin sit dimensiunile orificiilor - %, max Coninutul de gluten umed: - cantitatea, %, min - calitatea la aparatul IDK Gradul de alb, uniti covenionale Aciditate, grad, max Indicile de cdere, s, min Coninutul de substane proteice raportat la s.u., %, min Coninutul de grsimi brute raportat la s.u., %, max (continuarea tabelului 3) 2 5 2 2 2 2 2 2

35

43

38

38

38

38

38

max 10

min min 80 65

min 35

min 90

min 60

min 30

26,0

23,0

23,0 20,0

15,0

minimum de grupa a doua 36,0 12,0 53,0 35,0 3,5 4,5

min 54,0

50

3,5 250

3,0 220

5,0 200

160

150

105

220 200

7,0

7,0

7,0

7,0

7,0

Infestarea cu duntori ai rezervelor cerealiere Impurificarea cu duntori ai cerealelor Impuriti metalomagnetice, mg/1 kg fin: - cu dimensiunea particulelor izolate n msur liniar maximal de max. 0,3 mm i sau masa de max. 0,4 mg, max - cu mrimea i masa fragmentelor peste valorile stabilite mai sus NOTE:

nu se admite

nu se admite

3,0

3,0

3,0 3,0

3,0

3,0

3,0

3,0

nu se admite

- umiditatea finei de gru, destinate pentru depozitarea ndelungat, nu trebuie s depeasc 14,5%; - coninutul de cenu n fina de gru dietetic variaz ntre 1,41% i 2,2%; - pentru fina de gru (Nx5,7), pentru fina de porumb (Nx6,25); - se admite determinarea caracteristicii gradul de alb al finii de gru n locul caracteristicii cenu n dependen de dotarea cu aparataj de laborator a ntreprinderii. n caz de divergen ntre furnizor i consumator, metoda de determinare a calitii finii prin determinarea cenuii este metod de arbitraj;

2.7.Atelierul mecanic.
Atelierele experimentale mecanice acorda intreprinderilor de panificaie, cofetrie si paste finoase urmatorele servicii: reutilarea seciilor de producere, revizii tehnice si reparaii capitale a utilajului, ajutor tehnic, lucrri de montare si asamblare. La fel, aici se fabrica utilaj nestandardizat, grtare, mangaluri, usi si gratii din metal, piese de schimb pentru repararea utilajului. Distribuitorii si partenerii in Republica Moldova SA "Pangrup" colaboreaz cu peste 2000 clieni din Chiinu si Republica. Analiza efectuata demonstreaz, ca 80% din producie se comercializeaz in Chiinu si 20 % in republica. Au fost intemeiate in 1977. Atelierele experimentale mecanice presteaz urmtoarele servicii: echipeaz seciile, desfoar controale tehnice, reparaii capitale a utilajului, acorda ajutor tehnic, efectueaz lucrri de montaj. In plus, atelierele produc utilaj nestandard. Deseori, in baza comenzilor, fabrica o gama larga de agregate si echipament pentru diverse intreprinderi de profil.

3 ndeplinirea sarcinilor de producere la locul de munc. 3.1. Caracteristica general a seciei.


A trecut peste o jumatate de veac de cnd industria mecanizat de panificaie din ara noastr a facut primii pai. Reconstruirea unei vechi brutrii din Chiinu i montarea primelor linii de producie in flux au marcat, n 1947, nceputul. Oamenii au prins a nva s mpleteasc n mod armonios experiena i tradiiile neamului cu tainele noilor tehnologii, pentru ca pinea cea de toate zilele s apar pe masa fiecruia dintre noi ca un produs de calitate, cu gust i aspect plcut. ncetul cu ncetul , numrul ntreprinderilor de profil a crescut, i prin asocierea lor a fost fondat n 1960 Combinatul de Panificaie. Astzi, aceast structur complex, devenit societate pe aciuni, dispune de personal calificat, are n componena sa cinci fabrici cu linii automatizate, ateliere mecanice experimentale, un centru de calcul i o reea de magazine ramificat n toate zonele capitalei. La pradusele de panificaie se mai adug pastele finoase i specialitile de patiserie cofetrie. Anul 1947 marcheaz nceputul campaniei de construcie a unor noi nterprinderi i de modernizare a celor existente. Astfel, n acest an, este dat n exploatare la Chiinu prima fabric de pine, n baza unei brutrii particulare renovate. Din 1959, odat cu intrarea n funciune a unor noi linii mecanizate, se declaneaz o alt campanie de reconstrucie i reutilare tehnic, la fabrica de pine nr. 1, capacitatea de producie atingnd cota de 50 de tone n 24 de ore. La 24 februarie 1960, prin asocierea instituiilor de profil din capital, a fost creat Combinatul de Panificaie. Fondarea acestuia a dat posibilitatea centralizrii serviciilor, organizrii unui birou de comand ce determin cantitatea i tipul produselor pentru fiecare subunitate n parte, pe baza solicitrilor din reeaua comercial. Regimul de autofinanare impus a contribuit la mrirea volumului de producie i la mbogirea gamei sortimentale.

Automatizarea intensiv, n anii 1970 , a proceselor de producie a devenit direcia prioritar, avnd drept efect mbuntirea condiiilor de munc i ridicarea eficacitii de producie. Astfel, n baza introducerii tehnologiilor progresiste, au fost mecanizate procesele de depozitare, transportare i dozare a materiei prime, modul de preparare i dospire a aluatului, coacerea pinii. n urma nlocuirii vechilor cuptoare cu altele noi de tip tunel, cu nclzire electric, a devenit posibil i crearea n toate ntreprinderile aunui mediu de munc adecvat din punct de vedere ecologic.

3.2. Organizarea locului de munc.


Ergonomia locului de munc are, n principal, rolul de a armoniza ntr-un tot unitar elementele locului de munc (mijloacele de munc, obiectele muncii i fora de munc) n vederea asigurrii condiiilor, care s permit executantului desfurarea unei activiti bune cu consum minim de energie i cu senzaia de bun stare fiziologic. Organizarea locului de munc st la baza organizrii atelierelor, seciilor i ntreprinderii, ntruct de aceasta depinde n cea mai mare msur consumul de timp de munc pe fiecare operaie sau produs, mrimea acestuia avnd un rol determinant asupra elementelor necesare organizrii n timp i spaiu a proceselor de producie. Prin loc de munc se nelege suprafaa sau spaiul n care muncitorul sau o echip de muncitori acioneaz cu ajutorul uneltelor de munc asupra obiectelor muncii n vederea extragerii sau transformrii lor potrivit scopului urmrit. Dup tipul de organizare a produciei, locurile de munc se clasific n: Locuri de munc pentru producia de unicate i de serie mic Locuri de munc pentru producia de serie mijlocie Locuri de munc pentru producia de serie mare i de mas Dup gradul de mecanizare i de automatizare a produciei, ele sunt: Locuri de munc cu procese manuale Locuri de munc cu procese manual-mecanizate Locuri de munc cu procese automate Dup numrul muncitorilor ele sunt: locuri de munc individuale i colective. Dup natura activitii locurile de munc se pot clasifica n: locuri de munc unde se desfoar activiti de baz i locuri de munc din activitatea de servire. Dup poziia lor n spaiu locurile de munc pot fi fixe i mobile.

3.3. Descrierea sarcinilor de munc.


Conducatorul locului de munca raspunde de respectarea si aplicarea legislatiei si a normelor de securitate a muncii avnd urmatoarele sarcini si obligatii: - n toate locurile de munca sa afiseze, n dreptul fiecarei echipament de munca, instructiuni de folosire a acestuia si de securitate a muncii; - sa ntocmeasca instructiuni proprii de securitate a muncii specifice locurilor de munca, n functie de caracteristicile echipamentelor existente, precum si de conditiile concrete n care se desfasoara activitatea respectiva; pentru echipamentele de munca noi, se vor elabora instructiuni proprii, iar la locurile de munca se vor afisa tablite avertizoare si afise sugestive; - sa efectueze instruirea la locul de munca si pe cea periodica potrivit normelor si masurilor de protectie specifice locurilor de munca respective; - sa asigure nsusirea de catre angajati a cunostintelor si formarea deprinderilor practice profesionale, sa nu admita la lucru nici o persoana care nu a fost instruita sau care nu si-a nsusit cunostintele necesare de securitate a muncii; - sa asigure o buna functionare a dispozitivelor de protectie, a echipamentului individual de protectie, raspunznd de aplicarea tuturor masurilor de protectie individuala la locurile de munca; - sa interzica angajatilor parasirea sau schimbarea locului de munca fara aprobarea sa; n timpul pauzelor regulamentare se vor respecta prevederile regulamentului de ordine interioara, privitor la circulatia si stationarea persoanelor n cadrul unitatii; - sa anunte conducerea unitatii n legatura cu orice accident de munca.

3.4. Descrierea utilajului tehnologic


Maina de divizat cu compresorul cu palete funcioneaz dup un principiu de volum egal. Pentru a obine buci cu masa egal, aluatul din celulele msurtoare trebuie s posede o densitate constant. ntruct aceast condiie n practic aproape e imposibil de asigurat, atunci mainile de divizat aluat sunt adoptate pentru lucrul normal la oscilaia densitii aluatului n anumite limite. Pentru a micora influena oscilaiilor densitilor aluatului de la recepie la precizia de divizare a lui, volumul camerei de lucru trebuie sa fie de cteva ori mai mare dect volumul celulelor msurtoare a capului divizor. n acest caz, n el rmne o cantitate mare de aluat n prealabil presat. Poria nou de aluat recepionat constituie o parte nensemnat a volumului camerei de lucru i de aceea nu poate influena variaia densitii aluatului, ndeosebi funcionarea continue a mainii. La obinerea unei mase uniforme a aluatului, contribuie i vehicularea aluatului n direcie opus, din camera de lucru n plnia de recepie. Aceast vehiculare n direcie opus este asigurat de clapeta care se deschide la depirea valorii presiunii admisibile din camera de lucru. Principalele utilaje de producere utilizate la S.A Pngrup.

Divizor de aluat manual Rotunjitor de aluat pompe dozatoare Prese manuale Cuptor H-25 Transportator Ventilator -4-75-4 Cuve de fermentare

Main de btut electrice MB-10 Malaxor A2XT26 Staii de dozare Main divizor

SA "Pangrup" fabrica pine si produse de franzelarie conform diferitor tehnologii de preparare a aluatului, alese in dependenta de tipul si de reeta produsului finit. La intreprindere se practica tehnologia clasica de preparare a aluatului, cu fermentarea deplina a plmdelii si a aluatului, care contribuie la ameliorarea calitii structurale a glutenului din aluat si condiioneaz obinerea pinii cu o porozitate mai dezvoltata, cu un coninut mai bogat de substane, de care depind aroma si gustul produs elor. Sortimentele din faina de secara si amestec secara-grau se fabrica conform tehnologiei clasice, prin metoda "cu opareala", care reda pinii un miros caracteristic si contribuie la pstrarea prospeimii sale un timp mai indelungat. Tinand cont de faptul, ca mediul naturii Republicii Moldova se caracterizeaz printr-un coninut sczut de iod in produsele de origine vegetala si ca problema profilaxiei bolilor cauzate de lipsa iodului este foarte acuta, la intreprinderile SA "Pangrup" toate produsele de panificaie sunt imboqatite cu iod. La SA "Pangrup" este implementat sistemului de management al calitii ISO 9001:2000 si sistemul de evaluare a riscurilor prin puncte HACCP. Toata producia este certificata in sistemul national de certificare si dispune de certificate igienice. Este dotata cu laboratoare moderne care permanent verifica calitatea si inofensivitatea produselor fabricate. Materia prima se achiziioneaz numai de la furnizorii verificai, insotita de certificate igienice si de conformitate.

3.5. Protecia muncii la locul de munc


La lucrul sint admise persoanele care au trecut instructajul cu tehnica securitatii sint cunoscuti cu constructia si regulele de exploatare a masinii. Locul de munca trebuie sa fie iluminat in corespundere cu cerinte tehnica securitatii a sanitariei de producer. Masina trebuie sa aiba legatura cu pamintul. Inainte de inceperea lucrului trebuie de efectuat controlul exterior al masini. De turnat ulei in motor redactor. Trebuede cuprins in lipsa obectelor straine in apropierea partilor mascatoare. Trebue sa ne convingem daca toate ingradituri sint in regula. Conectam masina. In timpul lucrului, locul de munca trebuie mentinut in curatenie si oridine . Nu trebuie de lasat fara supraveghere compresorul . Deconectam compresorul la oprirea temporeaza a lucrului, cind se aud zgomote si vibratii. Dupe terminarea lucrului deconectam masina de la panoul de comanda. - Activitatea pentru producerea conservelor de legume si fructe se va face in spatii si incaperi destinate special in acest scop, dotate cu utilaje, instalatii, dispozitive adecvate si in buna stare de functionare. - Caile de acces dintre sectii, hale si platforme tehnologice vor fi intretinute in stare buna si vor fi prevazute cu podete, balustrade, marcaje si indicatoare de circulatie standardizate . - Este interzisa orice modificare a procesului tehnologic, a instructiunilor proprii de lucru si protectie a muncii fara aprobarea conducerii unitatii. - Inainte de inceperea lucrului, conducatorul locului de munca va verifica daca au fost luate toate masurile de securitate necesare pentru prevenirea accidentelor si imbolnavirilor. - Agentul economic este obligat, in cazul tuturor activitatilor la care exista un risc pentru sanatatea si securitatea salariatilor, sa-i informeze asupra pericolelor si sa ia masurile corespunzatoare. - La locurile de munca se vor respecta in mod riguros instructiunile proprii de protectie a muncii. - Este interzisa parasirea locului de munca fara aprobarea conducatorului locului de munca.

- Echipamentele tehnice, (masini, utilaje, instalatii, aparatura, dispozitive, unelte sau alte mijloace asemanatoare folosite de salariati in procesul muncii), produse in tara sau importate, pot fi cumparate si folosite numai daca sunt conforme cu Normele metodologice referitoarte la certificarea calitatii din punctul de vedere al securitatii muncii echipamentelor tehnice si au in mod distinct marcajul de securitate (CS'97, CS'98 s.a.m.d. aplicat de fabricantul autorizat (fig. 3). - Centralele termice pentru incalzirea apei, exploatarea recipientilor, revizia curenta si conservarea recipientilor, a boilerelor si aparatelor de contracurent, instalarea si punerea in functiune a cazanelor, armatura cazanelor, exploatarea cazanelor, revizuirea, curatirea si conservarea cazanelor se va face conform Normelor specifice de protectie a muncii pentru productia energiei termice - ANEXA 1, si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR. - La instalatiile cu gaze lichefiate si a buteliilor cu gaze lichefiate se vor respecta intocmai prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru distributia si utilizarea gazelor naturale (ANEXA 1) si prevederile prescriptiilor tehnice ISCIR. - Deservirea si exploatarea instalatiilor de ridicat si a autostivuitoarelor, IFRON, ascensoare etc. se face in conformitate cu prevederile Normelor specifice de securitate a muncii pentru transportul intern (ANEXA 1) si a prescriptiilor tehnice ISCIR. - Exploatarea parcului auto propriu se face in conformitate cu Normele specifice de securitate a muncii pentru transporturi rutiere. - Transportoarele fixe si transportoarele mobile cu banda din cauciuc, cu banda din material plastic sau cu o banda din material textil vor fi montate, exploatate, intretinute si reparate conform prevederilor din Normele specifice de securitate a muncii pentru activitatile de exploatare si intretinere a transportoarelor cu banda. - Echipamentele electrice utilizate vor avea gradul de protectie I.P.