Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Memoriu - Planul Director de Sistematizare Al Municipiului Bucuresti 1935

    Încărcat de

    Elena Rucsandra Maior
    2K vizualizări167 pagini

    Titlu original

    memoriu - planul director de sistematizare al municipiului bucuresti 1935

    Drepturi de autor

    © Attribution Non-Commercial (BY-NC)

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    2K vizualizări167 pagini

    Memoriu - Planul Director de Sistematizare Al Municipiului Bucuresti 1935

    Încărcat de

    Elena Rucsandra Maior

    Drepturi de autor:

    Attribution Non-Commercial (BY-NC)
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 167
    PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI 1 ANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE Al MUNICIPIULUI BUCURESTI MEMORIU JUSTIFICATIV EDITURA INSTITUTULUI URBANISTIC AL ROMANIEL BUCURESTI 1. STRADA N. FILIPESCU 23. TELEFON 241-10, INTERIOR 33, | BIBLIOTECA Problema sistematizarii Bucurestilor nu s'a pus “acum pentru intaia oara. Chiar in timpul Regu- Jamentului Organic s‘au facut unele inceputuri "printre care mentionam fixarea limitelor oragului ‘cu interdictia de a se construi afara din oras, Precum si unele dispozitiuni privitoare la infru- miusefarea orasului. Astfel se prevedea infiinta- Tea a «trei piete obstesti pentru primblarea publi- culuis, din care una la capul podului Mogosoaei, treia in jurul Mitropoliei, in livedea lui Filaret. In privinta alinierilor strazilor, s'a hotarit a- -tunci latgirea tuturor la 6 stanjeni prin retrageri succesive a caselor ce se vor construi, si cedarea gratuita a cinci palme, ceea ce se aplica $i astzi sub vechea denumire de clegiuita retrageres. Mai tarziu s'au intocmit planuri de alinieri pentru fiecare strada separat, metoda care s'a a- plicat multa vreme si care avea defectul ca’ nu ‘permitea o cercetare de ansamblu a problemelor ce se puneau. In anul 1906 a avut loc un concurs Pentru planul de sistematizare dar proectele pre- entate nu au fost pe deplin multumitoare, de a- ‘ceia premiul I si Il-lea nu s‘au acordat, ci numai ‘premiul al IlI-lea i cateva mentiuni Dela 1914 pana la izbucnirea rasboiu!ui s'a in- tocmit de Serviciul Tehnic al comunei, primul plan de ansamblu, cu alinierea tuturor strazilor, lan care s’a continuat apoi si term’nat dupa raz- ‘boi. Consiliul Tehnic Superior in sedinta dela 7 “Noembrie 1919 a cerut o serie de complectari si “modificari, in special pentru a se face fafa nevoi- irculatiei, ins planul a fost sanctionat si de- tat in anul 192! si pus in aplicare aga cum a intocmit, fiind in vigoare si astazi. _ Desi planul acesta, fiind un plan unitar si cu- And ansamblul tuturor strazilor, reprezint& pas inainte pe calea orqanizArii desvoltarii o- fata de starea haotica dinaintea lui, cand ile aveau cite doua si trei alinieri in acelas © alta in alt punct al podului Mogosoaei, si o a. Unkinee Arhitectilor @iw RELR. Nw: ST _ IN LOC DE PREFATA timp, s'a vazut totusi numai de cAt cA nu cores- punde nevoilor Bucurestilor de dupa razboi si ca era un cadru prea stramt pentru avantul luat de Capitala. Prea mica diferentiere intre larg'mile strazilox de locuit si a arterelor de circulatie, lipsa de mari bulevarde largi, i nenorocitul principiu mostenit din trecut de a cauta si rectifice i si indrepte toate strazile existente, astfel c& aproape la fie- care cerere de autorizatie de constructie este ne- voe de expropiere sau de cedare de teren — fapt ce nu se mai intalneste in nici un oras din strai- nitate — sunt defectele care s’au simtit mai intai la acest plan de alinieri, caruia fi lipsesc multe alte elemente pentru a fi un plan de sistemati- zare. De aceia administratiile comunale trecute aut cutat s ia masuri pentru intocmirea planului de amenajarea Capitalei. Astfel sub primariatul d-lui Dr. I. Costinesew s'a facut in anul 1927 planul fotografic al intre- gei regiuni bucurestene pana la linia forturilor, fara de care un studiu nu ar fi fost posibil Tot atunci s'a facut si ridicarea planului tutu- ror lacurilor din nordul orasului i a raului Colen- tina pand la Dobra, pe raul Ialcmita, pentru a se da putinfa de a face asanarea lacurilor cu adu- cerea apei din raul lalomifa, s'a intocmit primul proect de centura de plantatie si s'a luat una din cele mai bune si mai importante m&suri in ches- inea de sistematizare, dela rzboi incoace: s’au fixat servituti de retragere si largiri la arterele de penetratie. ‘Tot atunci s'a numit o comisie de sistematizare si s'a hotarat infiinfarea unui serviciu special pentru intocmirea planului, serviciu care ins n'a mai luat nastere, din cauza schimbirei intre timp a administratiei comunale. Sub primariatul D-lui Dem. Dobrescu s'a ve- luat problema, s'a marit comisiunea de sistema- tizare care Functioneaza si ast&zi in aceiasi for- PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI matiune cu deosebire numai cd persoanele prima- rilor sunt altele si s'au desbatut indelung in s8- nul acestei comisiuni toate marile capitole ale problemei sistematizarii in general, cat si o buna parte din chestiunile mai concrete ca amenajarile cAtorva piete principale, parcurilor, dealului Pa- triathiei, goselei de pe creasta dealurilor, etc. S’a dat o foarte mare importan{A documentarii sis’a adunat o mare parte din datele existente a- supra conditiilor fizice (relieful solului, consti- tufia subsolului, hidrografie, clima si meteorolo- gia, vegetatia. etc.) si condifiilor economice (re- partitia actual a populatici, repartitia cladirilor, puncte si cauze de atract'e de circulatie, reparti- fia comertului si industriei, veniturile si sursele de venituri ale populatiei, etc.) S'au mai adunat date si citasiuni din literatura urbanisticd cu aplicatiuni la situagia de la noi, a- supra delimitarii, zonificdr'i, circulatiei, esteticei, toate aceste studii fiind publicate in revista «Ur- banismul» editat de Uniunea Oreselor din Ro- mania si extrase in volum separat. S'a pasit in acelas timp si la intocmirea de proecte ca proectul «centurei de plantatie> intle- gatura cu refeaua de parcuri si spafii libere nece- sare aglomeratiunei. votat si pus in aplicare dupa un regim special, delimitarea din nou a vetrelor de sat, proecte de sistematizare a catorva comune suburbane dintre care al comunei Baneasa ter- minat si apoi chiar un plan cu artere de circu'a~ tie cu mai multe variante din care una a fost su- pusa consiliului general al Municipiului, In acelas timp s'a intocmit de Uzinele Comu- nale Bucuresti si pus in aplicare, planul de asa- nare a lacurilor din nordul orasului, plan ale ca- rui baze fuseser stabilite mai inainte la Directia Cadastrului si Sistematizarei. Dupa venirea d-lui Em. Dan in fruntea admi- nistrafiei comunale, d-sa recunoscdnd importan- fa planului de sistematizare si necesitatea de a se intocmi urgent si in bune conditiuni, a dispus ca din sanul comisiei de sistematizare care e com- pusa dintr'un mare numar de membri (28), s& se formeze un comitet restrans denumit Comitet de 1 Neembrie 1934. lucru al Planului de Sistematizare, care s8 intoc- measca intr'un termen dat, Planul director de Sistematizare. Acest comitet compus din 5 persoane a ince- put lucrul efectiv la 21 Februarie 1934. Tot atunci s'a pus la dispozitia comitetului de lucru un biurou special compus din functionari detasati dela Directia Cadastrului si Sistemati- zArii, la care sau mai addogat cu timpul cateva persoane din afara. Proectul a fost terminat la 1 Noembrie 1934. D-l Primar general Al. Donescu, la venirea in fruntea administratiei comunale, a mentinut in totul dispozitiile luate de predecesorul d-sale sia luat parte activa la discutiunile din sanul.comite- tului, dand sugestii, indrumari si urmacind. mer- sul lucrailor. Nu este numai.o placut& datorie dar e si o sa tisfactie pentru noi, de a putea aduce aici multu- mirile noastre d-lui Primar Donescu, care ne-a sorijinit si incurajat in tot timpul si ne-a pus in ituatia de a lucra intr’o atmosfera de incredere reciproc’. Mai aducem multumirile noastre tuturor ace- lora care ne-au dat posibilitatea de a intocmi a- cest proect. In primul rand mulfumim d-lui Em. Dan care a fost initiatorul «Comitetului de Lu- cru si care a inlaturat dificultajile din primul ‘moment inerente oricdrui inceput. Domnilor Primari de Sectoare care au binevoit s& urmareascé mersul lucrarilor noastre si care ne-au dat sugestii pretioase la amenajarea coa- stelor dealurilor, la alegerea loculsi viitoarelor primarii gi centre civice de sector, la stabilirea ar- terelor de circulatie, etc. aducem de asemenea multumisile noastre. Mai aducem mulfumiri intregului personal al biroului Comitetului, care ne-a secondat cu ravna si cu pricepere in lucrarile noastre si in special d lor arhitect Traian Popescu si ing. Gh. Virtosu care nu au fost numai executanti, ci adevarafi co- laboratori. Arhiteet DUILIU MARCU » GM. CANTACUZINO +R. BOLOMEY » ION AL. DAVIDESCU Inginer TEODOR RADULESCU INTRODUCERE Organizarea unui oras este un ac: de autori- tate. Intr'o atare incercare toata Iumea nu poate fi multumita si relativ putini sunt cei ce pot ma- sura insemnatatea unui astfel de plan. Lozinca: cum a fost, poate sa mai fie» e adoptata de multi fiindca imperfectiunile oragului Bucuresti, — care in prezent nu are niciuna din calitatile cerute u- nei capitale — nu supara obiceiuri'e majoritatii concetatenilor nostri. Sa analizdm situatia actuala a Bucurestiului tun oras care a crescut si s'a intins in voia soartei fruct rascopt al indolentei noastre, acoperd 0 su- prafati anormal de mare si se pierde intr’o ma- hala insalubra care la randul ei se sfarseste in fmprejurimi care n‘au parte de nici o civilizatie, de nici 0 gospodarie si agraveaza inerenta insa~ lubritate a Bucurestiulu:. Acest ovas e in continu& crestere intinzandu-se cao pata de ulei si marind mereu numarul gos- podariilor mizeriei care sunt o povara pentru Mu- nicipiu. ~~ Bucurestiul in marea lui majoritate este com- pus dintr’o populatie saraca si raspand’ta pe un teritoriu prea mare. Deci: mijloace putine si nevoi edilitare nenu- marate. Or, executarea unui plan director, care s& pre~ mearga lucrarile definitive ale unui plan de sis- tematizare, cu putere de lege, a fost amanat de ani de zile. Astazi am ajuns la scadenta; sau Bu- curestiul va deveni o capitala in care se vor afir- ‘ma premizele autoritatii si vointei de organizare. sau vor deveni o ag'omeratie urbana, in care mu!- timea locuintelor in comun, vile'e si palatele institutiunilor, se vor succeda intr’o monstruoasa dezordine. (© cap'tala mai are o alté menire: aceea de a trezi acel simt de solidaritate care se chiama pa- triotism, de a-l opune sentimentului mai redus al regionalismului, intr'un cuvant de a scoate pa- “triotismul din abstract, de a da acestui cuvant deplina valoare sentimentala. ‘Dar in acest caz precis, ce inscamna vointa de organizare> si «premise de autoritaten? Ace- ste tendinje creatoare ale uaei infayisari noi a o- ragului se chiamd: urbanism. Arhitectura de an- samblu care are ca scop ultim organizarea vietii sociale, nu este noua. Astizi ‘nea, se vad in de- sertul Siriei bulevardele strajuite de colonadele oraselor romane. Si case si palate au ars, au fost sfaramate de cutremure sau de raztoaie. Dar strazile, treptele, raspantiile si pieyele solidarizate intr’o rejea geometric, maxturisesc cat de putin era lasat hazardului in conceptia anticd a orase- lor. Oricat de departe am incerca sa privim, ve- dem peste tot orasu! solidar cu autoritatea Astazi, complexitatea vietii sociale si mai ales progresele tehnice agraveazé problemele urba- nistice, Niciodat& orasele n’au fost mai populate, niciodata cerintele populatiei nau fost mai mari in ceea ce priveste confortul si higiena. Nu e vorba deci, cum au crezut-o multi, de a face numai alinieri. Problema se pune in toata complexitatea ei sociala si practicd. Estetica nu va fi dezat rezultatul acestei organizari. Caci in urbanism mai mult decat oriunde, se adevereste principiul: a organiza inseamna a armoniza Sub ochii nostri vechiul si nedeterminatul o- rag de alta data dispare. Constructile care se fac sunt Ja 0 alt& sear, imaginea solida a unei alte vieti sia altor conceptii. Dar pentru moment ele cresc tot in indeterminati, pe traseul difuz si con- tradictoria a unor retele de strazi a unui orag 0- riental unde se vede pe ici pe colo incercarea, mai niciodata realizat& pana la urma, a unui bu- levard. Orasui este deci intr’o mare si rapid trans- formare. Aceasté transformare trebue condusi. Planul directo! care se prezinta este o osatura care ar da orasului posibilitati atat de desvoltare, cat si de organizare si de monumentalizare. Planul nu trebue conceput pentru o stare fi nala a oragului (care nu poate fi prevazuta nici in timp nici in spatiu) ci pentru conducerea evo- lutief lui pe o perioada scurta de 30—40 ani ce- eace ar corespunde — facind comparatia intre 2 | 8 PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI durata unui orag i a unui om, — la proectul ne- cesar unei gospodarii pentru anul viitor). Totusi unele prevederi, ca arterele de circulatie de ex. imprima orasului unele caracteristice defimtive. Romania mare igi face capitala. Acea capitala trebue sa fie la scata statului pe care o reprezint’, caci capitala este obrazul f3rii, Orasul trebue deci inzestrat cu ce ii trebue pentru a fi intr'adevar o capitalé a unei tari de 18 milioane. Acest orag trebue lucrat la o alta scar decat cel dinainte de razboi. Planul director care este prezentat aci are ca clemente esentiale, ale conceptiei circulatia $i zonificarea. Schema de circulatic a planulti di- rector a finut seama de pufinul care este deja rea- lizat, de piedicile de realizare in vittor si de po- sibilitatile cat mai apropiate de reclizare, Com- plectand crucea marilor artere Nord-Sud si Est- Vest prin trei sisteme concentrice de circulatie. dintre care primul sistem de bulevarde de centura hotarniceste centrul propriu zis al orasului, al treilea partea densa a orasului, si al patrulea in- susi aglomeratia intreag’, complectand aceste «ringuri» cu artere radiale, s’a ajuns la un sistem circulator rational, care deserveste abundent cen- trul, legandu-l cat mai direct cu diferitele gari si intrati in oras. Aceasta schema a arterelor de circulatie a cau- tat in primul rand sa intrebuinteze cat mai mult ceea ce este si, contrar vechiului plan intocmit de Cadastru si astazi in vigoare, el nu se mai ocupa de sutele de strazi mici si secundare, concentrand tot efortul financiar al Municipiului in-vederea in- faptuirii sau indreptarii marilor arteré esentiale, care vor da orasului un sistem de bulevarde, pie. te, squaruri si strazi largi, rational injghebate si corespunzand cu viata economica a Capitalei. A- ceasta schema va da orasului o infaitisare organi- zat, fiind un pretext pentru monumentalitate i efectele plastice atat de cdutate de arhitectur’. In sfarsit, estetica strazii va lua fiint& si la noi. In orasul de astazi, strada, prin raportul largimii ei fata de inalfimea cladirilor, prin plantatiile ei, — partere de verdeata ori de flori — prin felul cum circulatia este diferentiat, cum este lumina- 18, pavata si ingrijité, devine un soiu de monu- ment colectiv care contribue foarte mu't la atmos- fera de civilizatie a unui oras. La Bucuresti, piata a fost considerata pana a- cum cao raspantie, macar a vanturilor dacd nu a circulatiei, si nicidecum ca un moment de repaus dealungul unui bulevard, ca o descongestionare a circulatiei, ca un fond de perspectiva, ca un pri- lej dat arhitecturii de a se pune in valoare. Sche- ma de circulatie prevede » serie de pieti de di- mensiuni diverse, avand grije, atunci cind se Poate, ca perspectivele marilor bulevarde si nu Se termine in neant, ci tocmai intr'una din aceste piefe, care hotdrnicind privirea printe’un monu- ment, conduce pe vizitatorul orasului de la un punct interesant la altul, schimbandw-i si inoin- du-i privelistele. ~ Nimic nu este mai trist decat abuzul perspectivelor drepte. Daca schema arterelor de circulatie interesea- 24 in modul cel ma‘ direct arhitectura, pregatind positilitati unui monumental si falnic decor, pro- blema zonificarii, care se suprapune acestei sche- me, este cel putin tot atat de insemnata, repre- zentand chiar miezul problemei urbanistice, céci atinge, toate adancimile chestiunilor sociale. Doi mari vrasmasi ameninfa Bucurestiul: specula si demagogia. Problema zonificarii incearcd s& za- darniceasca $i una gi alta. In numele dreptului de proprietate s’a atins foarte des interesul comun al unui oras. Bucurestiul, unde aproape fiecare pro- prietar sau institufie si-a facut de cap, prezint& 0 colectie de exemple in care spiritul edilitar e re- dus la nimic. Zonificarea va prezenta deci leqea propriu zisi a Municipiului, aceea care va obliga pe cetdfeanul Bucurestiului sa se solidarizeze cu interesul comun, reducand in cadrul regulemen- telor dorinfa lui de a valorifica o proprietate. Zonificarea va incepe in primul rand sa opreascé periculoasa latire a Bucurestiului, obligand pe proprietarii comunelor suburbane s& nu mai cla- deasca in afara de vatra satului, sau daca totust sunt nevoifi si-si facd 0 casi in camp, acest lu- cru s& fie posibil numai daca au un anumit nu- mar de hectare si numai pentru trebuintele lor, excluzand astfel parcelarile mizeriei Aceast& zon’ aproape cu desivarsire rurala este urmata de o serie de zone, in care suprafata construita este limitata fata de suprafata totala a proprietatii in mod progresiv, procentul cel mai mare de suprafata construita fiind in centrul co- mercial al orasului si mergand in descrestere spre periferie, Astdzi, cu regulamentele in vigoare, un cartier de vile nu corespunde cu denumirea lui, c&ci din cauza parcelarilor prea speculative, nu s'a lsat destul aer intre case si mai nici un spatiu pentru plantatii. Pe o mare intindere a mahalalelor. construit in mod clandestin, din cauza lipsei de autorita‘e sau din motive de politica locala. Po- pulatia yardneasca. venita spre oras dupa razboi, a incercat s-si refacd locuintele dupa obiceiurile care fac o astfel de arhitectura posibila. Un cere de mizerie a imprejmuit astfel Bucu- restiul, lucru care este de temut si pentru higiena oragului si din punct de vedere social. Trebue si evitam cu orice pret ca Bucurestiul s& devie o in- PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURES ‘I 9 suld de lux, de bogaitie si de confort in mijlocul unei zone de saricie. Principiul urbanistic care organizeaza un oras din afard induntru, dela pe- riferie spre centru, nu este lipsit de sens si izvo- reste dintr’o foarte autenticd preocupare demo- cratic’. ; Acest principiu este tocmai Ja baza zonificarit proectului planului director. Pentru a complecta sia face aceasta zonificare si mai eficace, noi re- comandam o lege de comassare a proprietitilor, care ar ingadui riscumpararea de ciitre stat, co- muna ori societati particulare a unor regiuni de mizerie, care nu sunt decat incalciri de strazi si un haos de mici proprietati informe, in care pa- varea luminarea si canalizarea in bune conditiuni sunt absolut imposibile. S'ar uprima astfel 0 multime de strizi inutile si s'ar proceda la o noua metodica si -rationali reparcelare, pe care s'ar construi locuinte bine studiate, in care populatia sdraca ar avea prilejul sa duca o viata higienics si decenta. Zonificarea a studiat si inliturarea sau inde- partarea constructiilor insalubre din cartierele In, cuite sia diferentiat cartierele dupa tipuri de lo- cuinte si riu dupa categorii sociale. S'ar ajunge astfel la o intrebuintare mai rational a terenntni si orasul ar inceta in mod automatic s& se intin- a. Totul este ca spiritul de specula dintr’o parte s nu zAdarniceasca acest proect, parcelandu-se la disperare atat periferia cat si terenurile din centru, sau si se utilizeze pand la asfixie proprie- tatile si pe de alta parte ca actul continu de an- foritate care este orqanizarea unui oras si fie destul de hotarat si de convingator, pentru a nu lasa exceptiilor prea multe posibilitati Spre a se complecta acest proect de zonificare, s‘au studiat in am&nunt si regiunile periferice ce trebuesc plantate, Aerul unui oras trebue ozonificat si numai vaste plantatii de copaci pot duce la acest rezul- tat. Plantafiile de copaci asaneaza regiuni in- tregi, creaza locuri de odihna si de plimbare pen- tru populatie, fac o rea'a bariera impotriva intin- derii regiunilor construite si pregatesc terenul vi- itoarelor parcuri. Acest stud'u al zonei plantate, care trebuesc sa incercuiiasca aproape intreg Mu- nicipiul, intrand din cand in cand pana chiar in oras, a fost facuta in stransa legatura cu proectul de asanare a lacurilor Colentinei, a carui execusie a si inceput. Tn acest sistem al planului director si al studii- lor sale complimentare, se deschide posibilitatea monumentalitajii necesare- pentru un oras, care are menirea si coordoneze diferitele tendinte ale unui neam gi care este in acelas timp o resedinta regala. Dar preocuparea de seama a urbanistilor, este, inainte de toate, de a organiza viaja oragu- lui, de a face posibild acea armonizare intre ad« ministratii, autoritafi si cetateni. Estetica se deduce singura din aceasta organi- zare gi se transforma dealungul timpurilor inre- gistrand si dand forma conceptiilor generatiilor succesive. Acest mare studiu nu este decat un program. Cum sa se realizeze? La aceasta prima intrebare si adaugam ime- diat inca una: Romania poate si-si edifice o capitala ori nu? Bucurestiul se va organiza daca se va organiza si fara, oglinda fidela a statului pe care-I repre- zinta. Ar fi totusi bine ca Bucurestiul si dea exem- plul cu ajutorul (&rii intregi La problema Bucurestiului si la rezolvarea in cat mai bune conditiuni a acestei probleme trebue sa fie partas& toata tara, Bucurestiul constitue 0 problema nafionaldla care din punct de vedere financiar trebue s& conlucreze toata fara. Stim-c& pentru a nu face un lucru, Romanii au nenumarate argumente. In fata greutatii si intin- derii problemei multi vor gasi planul grandiloc- vent ori irealizabil, Planul prezentat este absolut iealizabil fara eforturi mari si sacrificii si mal mari. Dar pentru o capitala a unui stat de insemata- tea Romaniei, nu se poate vedea meschin, nu se poate lisa desvoltarea orasului in seama hazar- dului, Cand Romania era mult mai saraca, a stiut s& realizeze lucruri mari, Cu tenacitate si metoda in intrebuintarea putinilor bani pe care ii avem, vom putea ajunge la acelag rezultat, cu condifia ca autoritatea, sa fie real spre a combate mere specula si demagogia Acest plan, ca orice Iucru omenesc nu este lip sit de imperfectiuni, ins «Le mieux est Vennemi du bien», zice proverbul francez. Multe din imperfecfiuni provin din faptul, c& intarziindu-se intocmirea lui, trasarea schemei de circulafie a devenit din cauza constructiilor mari din ulimit ani, foarte anevoioasa Cu siguranta ca acest plan director poate fi inbunatatit prin propuneri concrete, si clar for- mulate, nu ins& prin discutii care ar aduce aminte cu «certurile teologice din Bizant». De aceea cerem incredere. Sa ne fie ingaduit a termina aceasta introdu- cere cu aceasta constatare si tot odat cu 0 pre- : : 10 PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI vestire a cunoscutului urbanist american Geo B. ‘«. PROGRAMUL SI CONSIDERATIUNI GENERALE Un program pentru intocmirea unui plan di- rector de sistematizare nu poate avea de cat ca- racterul general al tuturor programelor de acest gen: a se gasi solutii la problemele ce se pun pentru utilizarea terenului, delimitarea spatiilor construtie, zonificare, circulatie, fru- musetare, etc. Este inutil de a intocmi un program special si amanuntit pentru astfel de planuri directoare de- oarece chiar planul director, in care figureazd numai chestiunile generale si solutiile ce trebuesc adoptate principial, este el insusi mai mult un program de cat un plan. eg Proectul ce am intocmit este el insusi progra- mul pentru intocmirea planurilor de detaliu si de aplicare, planuri ce urmeaza a se desena la scara mare, si pentru intocmirea textelor de regula- mente $i de legi pe baza cdrora s& se facd ap! carea. Ca principii generale, am cdutat in primul rand ca solutiile ce propunem sa fie in adevar practice si aplicabile. De aceia nu am adoptat principiile de avant garda ale arhitectului le Corbusier, de a transforma centrul orasului in constructii de sgatie-nori, asezate in parcuti, pentruca acestea implica sau existenta a mari capitaluri, sau expro- prierea total a bunurilor urbane si apoi, pentrucé astfel de asezri, daca pot fi in spiritul populatiei ce va trai peste 50 de ani, nu sunt in spiritul ge- neratiilor actuale si imediat urmatoare, Deasemenea nu propunem transformari radi- cale in orasul existent c&ci nu exist posibilitatea. ci cutim numai s4-] adaptim la nevoile actuale si la acelea pe care le intrevedem iminente iar sfortarea principal trebue si o facem la intoc- mirea pirtilor noi din aglomeratie, acelea care iau fiint& sub ochii nostri, si la amenajarea veci- natitilor. (O personalitate foarte sus pus din tara noas- tr a accentuat cA in partile centrale ale orasului nui vom putea face mari transformari, ci trebue s& dam atentie partilor nedesvoltate inca, c&ci a- colo avem posibilititi mai mari. Urbanistul Werner Hegemann, cu ocazia vizi- tei facute in Buenos-Aires in 1932 a spus ci foa:- te putini din cetafenii si conducatorii orasului isi dau seama de importanta pe care o are regiunea inconjuratoare pentru locuinfe sanatoase si par- curi intinse, unde acum se distrug padurile si se inchid posibilititi existente de artere de circu- latie; cei mai multi sunt fascinati de dificultatite relativ mai reduse din interioru! oraguti Marcel Poéte in Introduction 4 [ Urbanisme, spune: «...’effort du fechnicien urbaniste porte trop souvent sur des quartiers somptueux alors qu'il devrait étre dirigé vers des localisations po- pulaires oii, selon les lecons que nous tirerons de étude du passé, est Cavenir de la cité» In Anglia legiuirile actuale nici nu permit sa se faci planuri de sistematizare pentru orasul e- xistent ci numai pentru extensiuni si asez4ri noi. De aici, insd, nu rezulté c& trebue sa dam mai mare intindere orasului. Din contra, constatand ci s'a intins prea mult fata de posibilitajile de zestrare, este absolut necesar si se gaseasc mij- loace pentru stavilirea intinderii lui. Insa aceste mijloace sa fie in adevar eficace si aplicabile. De sigur c& la noi oragul existent are nevoe de adap- tare la viata urbana moderna, si trebue s& preve- dem unele transformari, dar cu masura. Printre cele mai urgente, este infiintarea unui sistem de artere de circulatie. Problema traficu- lui este poate cea mai importanta, de ace‘a trebue s& amenajém orasul astfel ca 1) s& se impiedice traficul inutil 2) s& obfinem cele mai bune artere pentru traficul indispensabil national, regional si local Revolutionarea metodelor de transport prin noile inventii au produs congestia de circulatie. pentru c& orasul a luat fiint& inainte de a se cu- noaste inventiile moderne. El trebue adaptat, f&: 18 ari se distruge caracterul original. Extensiunea orasului trebue amenajatd con- form noilor conditii ale vietii urbane In privinta tipului de orag ce vom avea in viitor, trebue sa tinem seam ca un orag exist& si traeste in mediul in care se gaseste. Bucurestiul este o oaz& intr'un mediu rural si PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUI BUCURESTI va rimane mult vreme in mediul rural. De aici rezulta c& populatia va fi inc& in mare parte cu mentalitate semirurala, c&ci cresterea populatici «nu se face atat prin plusul de nasteri din oras ci prin imigratiuni din toate colfurile ¢arei, care este in marea majoritate rural. In Bucuresti vor circula fortalmente foarte multa vreme vehicule dela fara; sa mentinem $i sa desvoltém anumite parti pentru accesul popula- tiei dela tara pentru a evita c&rutele cu boi si cai in partile centra'e, Numai interdictia circulatiei acestor vechicule, fara a le indica si amenaja lo- curi speciale, este inoperant si pagubitoare pen- tru economia generala. Ih privinta higienii si asupra necesitatii vitale pentru oras dea se infiinta cat mai multe parcuri, ‘mentionm numai faptul c4 orasul prin sine insusi este un mediu nehigienic, cci din statisticele de- mografice rezulta c& ordseanul dupa trei, patru generafii nu mai are descendenti. Ne trebue un oras sanatos. Orasul mai trebue sa fie bogat; trebue si dam posibilitati de munca populatiei Un orag de functionari si de rentieri e un oras mort, Industria si comerful sunt parghiile dé des- voltare a orasului modern. De aceia va trebui si facem toate usurarile si amenajarile ca s& atragem asezarile de industrii si de intreprinderi comerciale la Bucuresti. Zoni- ficarea trebue astfel facuta in cat s4 nu constitue © sican’ pentru industrie si comert ci o incura- jare. Oragul mai trebue si fie frumos, Este un lucru esential, Dar frumusefea aceasta nut se obtine prin podoabe si ornamente care sa iba numai ro- lul de infrumusetare, ci prin amenajarea judi- cioasa, rational, utilitara a tuturor elementelor care formeaz’ orasul. Nu trebuesc deschise bulevarde pentru scopuri de infrumusetare, daca in acelas timp nu folosesc circulatiei, cAci nu vor avea viata si deci vor fi lipsite de primul element care le poate constitui frumusetea. Dar tot ce facem in oras din motive utilitare gi tot ce existd in oras care poate fi pus in evi- denta, s fie facut astfel in cat si fie si frumos. In plus, 88 se aiba in vedere cA Bucurestii tre- bue s& devind o capitala in adevaratul sens al cu- vantului. ‘Dupa razboiul mondial, Bucuresti au devenit capitala unei tari de 18 milioane locuitori, $i cu nesfargite posibi de desvoltare. Soarta Bucurestiului a fost totdeauna in func- tie de soarta tri: s'a desvoltat si a progresat pa- ralel cu fara. Evenimentele mari din istoria tarii au avut re~ percusiuni covarsitoare asupra transforméarilor pe care le-a suferit oragul; unirea Principatelor si a~ legerea Bucurestiului de capitala, dinastia straina, cazboiul independenfei, desvoltarea economic’ a intregii tari, starea de relativa prosperitate dinainte de raztoiul mondial, toate acestea au in- fluenfat transformarile din structura oras@fui. Este fatal deci, ca ultimul mare si decisiv mo- ment din istoria farii, formarea Romaniei Mati, care din capitala unei (Ari de 8 milioane, face din Bucuresti capitala unui stat de 18 milioane de lo- cuitori, $4 aiba o influent covarsitoare Dela rasoi pana azi orasul si-a dublat popu- lafia, in numai 15 an‘; dela 1895 pana azi si-a du- blat suprafata. Este evident ci orasul, care a avut in trecutul lui gi epoci de stagnare si de desvoltare mai in- ceat, se afl acum intro perioada ascendenta extrem de rapida. De altfel, acesta nu este un caz izolat, c&ci traim epoca de urbanizare a lumei si de desvoltare a oraselor mari, ceeace e un fenomen mondial da- torit progreselor technice fara exemplu in istoria omenirei si altor. imprejurari de natura foarte complexa gi care nu intereseaza in studiul de fata. ‘Nu putem prevedea cat timp va dura perioada aceasta de rapida ascensiune a orasului, dar con- statam c&, chiar irf starea de crizi economica in care ne gasim de cativa ani, activitatea de cons- tructii in Bucuresti a fost si este foarte mare, Starea de depresiune economic este trecdtoa- re si chiar daca s'ar termina cu o perioad& mai lunga de sdracie generala, tot se va ajunge la un echilibru intre venit@rile comunei si valoarea bu- nurilor. Oricare va fi rezultatul final al crizei, dacd vom intra intro epoci de prosperitate sau de sracie, raportul intre veniturile comunei si cos- tul lucrarilor edilitare sau al exproprierilor, se va apropia de normal. Chiar. prin faptul c& ne ocupam de planul de sistematizarea capitalei, ne punem in ipoteza c& oragul se va desvolta mai departe si c& vom pu- tea sa-i ghidam desvoltarea dupa anumite norme, caci, dacd ne gandim ca nu vom avea miiloace gi nu vom putea infaptui nimic, atunci nu mai e ne- voe de nici un plan. ‘Cu toate crizele prin care a trecut fara si orasul in ultimii 70—80 ani, cu toata starea de relativa shracie din trecut, s'au putut face totusi lucrari e- norme de transformare in acest rastimp, lucrati care daca ar fi figurat la unirea Principatelor, pe un plan de sistematizare, ar fi fost considerate drept pur& nebunie. Din aceste considerente rezulta cd Ja intocmi- rea planului ca $i, in general, la orice infaptuiri : | PRIMARIA MUNICIPIULUL BUCURESTI 2 fn Capitala, trebue sa privim totul sub alta pris- ma de cat dinainte de razboi; astazi trebue si ve- dem in mare si departe. Totul se va face in alte proportii de cat inainte de razboi. ‘Mai rezulta ca nu numai oragul trebue s& faci toate Sfortarile pentru a-si da inzestrarea de care are nevoe ca si devina o capital moderna, ci sta- tul insugi trebue sa contribue la intocmirea Capi- talei sale. Capitala indeplineste in stat 0 functiune de cea mai mare importanta. In afara de faptul cai este resedinfa Capului statului, a guvernului, a tutu- ror autoritatilor centrale de stat, c& este centrul vietei sociale, politice, culturale, artistice, econo- mice, etc., al intregei (ari, capitala mai este si Partea cea mai reprezentativa a tarii fata de strai- natate. In capitala stau toti diplomatii straini, in capi tal& au loc vizitele sefilor de state sau personali- tatilor marcante, aici vin toti vizitatorii strdini in frecere pentru afaceri sau plimbare. Prin urmare opinia strainilor, a marei masse a strainilor des- pre fara noastra, se face dup’ impresia pe care i-o las capitala. it Si nu numai a strdinilor dar si a cetatenilor din provinciile noi; in aceasta privinta este de interes national si avem o capital impunatoare. Capitala da tonul jn toata tara, si realizarile ‘ria Capitalei exist documentarea £4 cuta in anii precedenti de Directia Cadastrului si Sistematizarii Municipiw'ui si publicat3 in revista . Prin ur- mare trebue sa tinem saama de faptul ca regulat PLANUL DIRECTOR DE SISTEMATIZARE AL MUNICIPIULUL 45. BUCURESTI in fiecare an, se ageaz in Bucuresti o numeroasa populatie noua, venitd din toate unghiurile tari Rasboiul a accentuat fenomenul si i-a dat propor~ {ii mai mari, dar nu Ia provocat. Migratiunea spre Bucuresti ¢ continua. Plusul acesta de po- pulatie; de provenienta eterogend, dar in cea mai mare parte rural, nu-poate gsi, sau construi, Jocuin{a in cartierele existente ale oragului, pen- trucd nu posed mijloace materiale necesare. Te- renul scump si condifiile relativ grele, ce se impun pentru constructie, silesc populatia saraca sé-gi caute, sau si-si facd, locuinti la marginea ora~ sului, in camp, unde terenul e eftin (40—50— 100 lei pe m. p.) si platib:l in rate si unde casa se face cu cheltueli mai mici. O casa cu camera si sala din paiantd, costa circa 20.000 lei, la care, adaogind costul de 5.000 lei pentru 100 m. p. teren a 50 lei, obtinem suma de 25.000 lei, cu care orice cetajean poate deveni proprietar in camp la Bucuresti: Populatia cu mijloace reduse, ca lucriitorii, mi cii meseriasi, micii functionari publici sau particu- lari, si care formeaza un procent foarte important din populatia orasului, nu are posibilitatea de a locui in oras. eteihidian niece iinnca ta a oe Ce masuri s’au luat in trecut pentru a opri intinderea. Intinderea prea mare a orasuilui, si starea rea © locuintelor dela marginea orasului nu este problema noua. Vom aminti pe scurt ce a fost in trecut. In anul 1798, Voda Hangerliu a dat pitac autoritatilor s& intocmeascd gardurile din jurul Bucurestilor, s8 opreasca zidirea de case peste hotarul orasului. La 12 Mai 1798, Marele Vornic al Obstiilor capita autorizatia domneasc Vizuiasca hotarele Bucurestilor, ca si nu se mai poate intinde orasul. Regulamentul Organic in capitolul pentru «sta rea snatatii, infrumusetarea si paza bunei ordn- dueli in politia Bucurestilor» prevede la art. 1 ‘lntinderea oragului Bucurestilor fiind mult «mai mare de cat numarul populatiei, de acum «inainte va fi poprit fiecare de a face orice zidire “sau clidire afara din cuprinsul cel de acum al xorasului, ale cdrui semne sunt cele urmatoare... Se araté apoi care sunt acele limite, cu distante precise indicate in stanjini La art. 2 prevede: «La fiecare din semnele a- «r&tate in articolul de mai sus sa se pue cate 0 «piatra drept hotar. si fiecare piatra de opt palme ‘edomnesti lungime si latul o palma in toate par- ¢tile, care s& fie batute in pamant de patru pal- «me. Tn timpul primariatului lui Ion Campineanu, s'a PRIMARIA MUNICIPIULUI BUCURESTI incheiat o conventie cu Ministerul de Razboi, prin care acest Minister se obliga sa sape un sant in jurul orasului, dincolo de care si nut se mai poata cladi, stabilind o servitute militara de non aedi ficandi. Schimbandu-se guvernul, nu s‘a mai fa- cut nimic. La 14 Mai 1895 s'a promulgat legea pentru mmarginirea Bucurestilor, care avea de scop de a termina odat cu cresterea nelimitata a orasul si de a impiedica sau de a ingreuia parcelarile in zona periferica, denumita ocolul 4. Astfel la art. 6 se prevede: é «Nici 0 deschidere de strada in ocolul IV nu «se poate face decat in conditiile urmatoare:

    S-ar putea să vă placă și