NTEMEIEREA ROMNETI

STATELOR

MEDIEVALE

Premisele formrii statelor romneti

- procesul formrii statelor medievale romnesti (Valahia, Moldova si Dobrogea) a avut loc ntr-un context extern favorabil: criza regatului maghiar, decderea puterii ttarilor; -context intern : la constituirea Trii Romnesti si a Moldovei au contribuit si romnii din Transilvania (traditia istorica a desclecatului); - formaiunile politice prestatale au putut evolua spre structuri statale si datorit unui nivel nalt de civilizaie atins in ntreg spatiul romnesc.

ntemeierea (Valahia)

statului

medieval

ara

Romneasc

- ntemeierea Trii Romnesti s-a realizat prin unificarea formatiunilor politice mentionate in Diploma Cavalerilor Ioanii (1247); -exista trei incercari de intemeiere: 1.voievodul Litovoi incercase, fara succes, in anii 1277-1279 sa obtina independenta fata de Ungaria; 2. traditia descalecatului lui Negru Voda din Fagaras, in anul 1291(sec XIII);suprimarea autonomiei Tarii Fagaraului de catre maghiari a determinat o parte a populatiei de aici sa treaca muntii, in frunte cu Negru Voda, si sa intemeieze un stat in zona Cmpulungului (potrivit traditiei, prima capitala a Trii Romnesti); 3. desvarirea unificrii teritoriului de la sud de Carpati a fost fcut de ctre Basarab I ntemeietorul (1310?-1352); - acesta a pus bazele unui stat mentionat la inceputul secolului al XIV-lea cu numele de Valahia nord-dunarean, conductorul sau fiind numit mare voievod si domn; - nlaturarea suzeranitaii maghiare si cucerirea independentei Trii Romnesti se realizeaza odata cu victoria lui Basarab I la Posada (9-12 noiembrie 1330) impotriva regelui maghiar Carol Robert de Anjou; - batalia este redata in Cronica pictata de la Viena;

- consolidarea statului ara Romneasc s-a realizat sub urmasii lui Basarab I: * fiul lui Basarab I, Nicolae Alexandru (1352-1364) a restabilit legaturile cu Ungaria si a infiintat in 1359 prima Mitropolie Ortodoxa a Tarii Romanesti, mitropolie ce depindea de Constantinopol; * Vladislav-Vlaicu (1364-1377) a respins incercarile maghiarilor de a cucerii ara Romneasc, a incurajat, economia, a btut moneda proprie, a acordat un privilegiu comercial negustorilor brasoveni; - in plan religios, Vladislav-Vlaicu a intemeiat cea de-a doua Mitropolie Ortodoxa a Tarii Romanesti (1370).

Intemeierea statului medieval Moldova

Context : - inca de la sfarsitul secolului al XIII-lea, in Moldova de Nord exista o Tara a Romnilor (Wlachenland) mentionata de izvoare germane si poloneze; - pe teritoriul viitorului stat moldovean treceau drumuri comerciale de la Marea Baltic la gurile Dunarii si Marea Neagr, fapt ce a influentat prosperitatea unor orase precum Baia (cetatea Moldovei); -exista doua etape de intemeiere a Moldovei: 1. prima etapa a intemeierii Moldovei este legata de organizarea unei mrci de aprare impotriva ttarilor, in anii 1352-1353; - Marca Moldovei era un teritoriu de granit, cu rol de aparare impotriva tatarilor, avea capitala la Baia si se afla sub suzeranitatea regelui Ungariei Ludovic de Anjou; - in fruntea Marcii Moldovei (Moldova Mica) era voievodul Dragos din Maramures, considerat de traditie drept primul desclecator al Moldovei; 2. cea de-a doua etapa a intemeierii Moldovei este legata de revolta declansata de localnici impotriva dominatiei maghiare (1363-1364), urmasii lui Dragos fiind alungati din Moldova; - la rascoala particip si voievodul Bogdan din Maramures, considerat cel de-al doilea desclector al Moldovei (cel de-al doilea descalecata avut loc probabil, in anul 1359) - Bogdan I respinge ncercarile maghiare de a restaura dominatia de la rasarit de Carpati si organizeaza Moldova intr-un stat, deplin intr-o domnie;

- consolidarea Moldovei va avea loc sub urmasii lui Bogdan I: Lacu, Petru Muat si Roman I; - in timpul lui Petru Muat (1375-1391) se bat primele monede si ia fiinta Mitropolia Ortodoxa (1386/1387); - Roman I realizeaza unificarea teritoriala a statului, extinzandu-si stapanirea de la munti pana la rmul mrii.

Intemeierea statului medieval Dobrogea

- premisele ntemeierii Dobrogei au constat in slabirea puterii Imperiului Bizantin si a aratului bulgar; - in anul 1346 este atestat un conducator local numit Balica, in asanumita Tara Cavarnei aflata pe rmul Marii Negre; - Balica s-a amestecat in razboiul civil din Bizant, pierzandu-si viata; - succesorul sau Dobroti sau Dobrotici, a primit din partea imparatului bizantin titlul de despot si si-a extins stapanirea asupra intregului teritoriu dintre Dunare si Mare (Dobrogea, de la Dobrotici); - fiul lui Dobrotici, Ivanco (Ivancu) se confrunt cu pericolul otoman pierzandu-si viata in lupta; - domnitorul Tarii Romanesti, Mircea cel Batran, ia sub autoritatea sa Dobrogea, in anii 1388-1389, pe care o uneste cu ara Romneasc; - la inceputul secolului al XV-lea, Dobrogea a fost cucerita de turci, devenind paalc.

Instituiile statelor romnesti medievale

- principala institutie politica in ara Romneasca si Moldova era Domnia; - domnitorul facea parte din dinastia Basarabilor in Tara Romaneasca si din dinastia Muatinilor in Moldova, avea urmatoarele atributii: era seful statului, conducatorul suprem al armatei (voievod), judecatorul suprem, stabilea legile si batea moneda; - in exercitarea atributiilor sale era ajutat de Sfatul Domnesc, format din dregtori si clerul inalt (mitropolitul si episcopii); - dintre dregtori se remarcau vornicul (seful Curii domneti), logoftul (seful Cancelariei domnesti), vistiernicul (trezorierul), sptarul (purttorul

spadei domnesti), banul Olteniei (al doilea in funcie dupa domn in ara Romnesc), portarul Sucevei (al doilea dupa domn in Moldova); - Adunarea trii, alcatuita din reprezentantii starilor privilegiate, se intrunea numai in situatii exceptionale (de exemplu alegerea unui nou domnitor); - incepand cu secolele XIV-XV a fost convocata periodic; - Biserica a constituit principalul sprijin al domniei; - din punct de vedere religios, romnii au ramas legati de Bizan, de ortodoxie, opunand rezistenta ofensivei catolice; - intemeierea mitropoliilor din ara Romneasca si din Moldova a consolidat ortodoxia si a legitimat statele romnesti din punct de vedere religios; - Armata: baza fortei sale in ambele tari a constituit-o Oastea ce mare, careia i se adauga Oastea ce mica, formata din curteni, garda domnului si cetele militare ale boierilor; - exista un sistem de cetati de aparare atat in interiorul statelor, cat mai ales la hotare; - Administratia: ara Romneasc era mprit in judee, iar Moldova era mpartita in inuturi.

Studiu de caz: Diploma Cavalerilor Ioanii

- a fost emis la 2 iunie 1247 de catre regele Ungariei Bela al IV-lea in beneficiul Cavalerilor Ioanii chemati sa protejeze regatul de nvlirile ttarilor; - in Diploma sunt consemnate beneficiile de care Ioanitii urmau sa se bucure dupa asezarea lor in Banatul de Severin; - marea nsemnatate a Diplomei consta in prezentarea principatelor formatiuni politice romneti existente la acea data pe teritoriul dintre Carpati si Dunare:-ara Severinului, -voievodatele lui Litovoi si Seneslau,- cnezatele lui Ioan si Farca ; - Diploma pomeneste de o intensa activitate economica la sud de Carpati, de mori, fnee, puni, de pescuitul de la Dunare, iar conducatorii locali sunt numiti mai marii pmntului; - formatiunile prestatale mentionate in Diploma Cavalerilor Ioaniti vor constitui nucleul din care va lua nastere statul medival ara Romneasc.