Cuprinsul proiectului de Instala Cuprinsul proiectului de Instala ii de ii de nc nc lziri lziri

Foaia de capat..................................................................................................................1
Cuprins.............................................................................................................................2
Tema Proiectului de Instalaii de nclzire ..................................................................3
Msuri privind izolarea termic a construciilor.........................................................5
Verificarea coeficientului global de izolare termica a cladirii (G)..............................8
Calculul necesarului de cldur ..................................................................................10
Proiectarea instalaiilor de nclzire interioare..........................................................13
Dimensionare corpuri de nclzire...............................................................................14
Dimensionarea coloanelor............................................................................................18
Dimensionarea reelelor de distribuie din apartamente...............................................19
Tema Proiectului de Instalaii de nclzire
Proiectarea unei instalatii de incalzire interioara pentru un imobil dat prin
tema de proiectare.
Date de proiectare:
A1. Amplasamentul cladiri:
Localitatea: DEVA (zona climatica 2; zona eoliana 4, altitudinea terenului 230 m)
A2.
Caracteristici geometrice ale cldirii - conform planurilor de arhitectur
acoperis: tip terasa, cf tab 1
perete exterior: cj tab 2
tamplarie exterioara: tamplarie dubla din lemn RTE = 0.42 ] / [
2
W K m
plansee: cf tab 4 si 5
perete interior: cf tab 3.
A3. Parametri de calcul
Parametri aerului exterior
-Temperatura convenional exterioar de calcul
15 =
e
t
C
-Umiditatea relativ
=
e
80%
Parametri aerului interior
-Temperatura interioar : STAS 1907/92 20 C
-Umiditatea relativ = + = 20 / 55 . 0 z
i
0.65
A4. Sistemul de incalzire:
- sistem de distributie agent termic de incalzire colectiv individual
- ap cald din reeaua exterioar - Agentul termic utilizat
70 / 90 / =
r t
t t
C
Tabel 1 compozitie terasa
Material
R D
(cm) - -
1 1.5 0.7 0.021 8.24 0.177 0.177
2 12 1.62 0.074 15.36 1.138 1.314
3 6 0.46 0.130 5.79 0.755 2.070
4 0.8 0.17 0.047 3.28 0.154 2.224
5 20 0.04 4.545 0.21 0.955 3.178
6 3 0.93 0.032 10.08 0.325 3.504
7 1.5 0.17 0.088 3.28 0.289 3.793
8 3 0.26 0.115 3.77 0.435 4.228
5.05
Nr.
strat

S
24
D
(W/m) (m
2
K/W) (W/m
2
)
Tencuiala din mortar de var
Placa de beton armat
Sapa de egalizare
Bariera contra vaporilor
Izolatie termica
sapa din mortar de ciment
Hidroizolatie
Pietris
R
0
F
=
Tabel 2 Compozitie perete exterior
Tabel 3 compozitie perete interior
Tabel 4 compozitie planseu cu pardoseala calda
Tabel 5 compozitie planseu cu pardoseala rece
Material
R D
(cm) - -
1 Tencuiala din mortar de var 1.5 0.7 0.021 8.24 0.177 0.177
2 Zidarie caramida goluri verticale 37.5 0.55 0.682 6.21 4.234 4.411
3 Izolatie termica 8 0.04 1.818 0.21 0.382 4.792
4 Tencuiala din mortar de var-ciment 3 0.93 0.032 10.08 0.325 5.118
2.31
Nr.
strat
S
24 D
(W/m) (m
2
K/W) (W/m
2
)
R
0
F
=
Material
R D
(cm) - -
1 Tencuiala din mortar de var 1.5 0.7 0.021 8.24 0.177 0.177
2 Zidarie caramida goluri verticale 25 0.75 0.333 8.99 2.997 3.173
3 Tencuiala din mortar de var 1.5 0.7 0.021 8.24 0.177 3.350
0.63
Nr.
strat
S
24 D
(W/m) (m
2
K/W) (W/m
2
)
R
0
F
=
Material
R D
(cm) - -
1 2 0.14 0.143 3.56 0.509 0.509
2 Dale prefabricate 1.5 1.39 0.011 13.62 0.147 0.656
3 12 1.62 0.074 15.36 1.138 1.793
4 12 0.04 2.727 0.21 0.573 2.366
5 3 0.93 0.032 10.08 0.325 2.691
3.06
Nr.
strat

S
24 D
(W/m) (m
2
K/W) (W/m
2
)
Parchet din lemn
Placa de beton armat
Izolatie termica
Tencuiala din mortar de var-ciment
R
0
F
=
Material
R D
(cm) - -
1 0.8 2.03 0.004 17.99 0.071 0.071
2 2.7 0.46 0.059 5.79 0.340 0.411
3 12 1.62 0.074 15.36 1.138 1.549
4 12 0.04 2.727 0.21 0.573 2.121
5 3 0.93 0.032 10.08 0.325 2.446
3
Nr.
strat

S
24 D
(W/m) (m
2
K/W) (W/m
2
)
Placi de gresie
Sapa suport
Placa de beton armat
Izolatie termica
Tencuiala din mortar de var-ciment
R
0
F
=
Msuri privind izolarea termic a construciilor
Rezistena minim necesar a elementelor de construcii
Rezistena termic a elementelor de construcii neomogene se calculeaz cu
formula:
e
k
k i
R R R R + + =
0
] / [
2
W K m
unde :
i
i
R

=
1
rezistena la transfer termic superficial la nivelul suprafeei
interioare ;
k k
k
k
b
R

=
rezistena la permeabilitate termic a stratului omogen de
grosime i conductivitate , b fiind un coeficient de calitate ce ine
cont de tehnologia de fabricaie a elementelor de construcie.
e
e
R

=
1
rezistena la transfer termic superficial la nivelul suprafeei
exterioare ;
Rezistena minim necesar rezult n mod efectiv Aceast rezisten
trebuie s fie cel puin egal cu rezistena maxim rezultat din condiia urmtoare
:
( ); ; ; max
0 0 0
EC CF CD nec
o
R R R R =
n care :

CD
R
0
rezistena minim din condiia de condensare ;

CF
R
0
rezistena minim de asigurare a confortului (la radiaie rece) ;

EC
R
0
condiia economic (costuri minime de investiie) ;
Condi ia de evitare a condens rii
;
) 5 . 1 1 (
, pozitie
Ri i
e i
i cd o
n
C t
t t
R R
+

=
n care termenii implicai reprezint :

cd o
R
,
rezistena minim din condiia de condensare;

i
R rezistena la transfer termic superficial la nivelul suprafeei interioare;

i
t temperatura interioar n ncperea cea mai cald;

e
t
temperatura exterioar convenional de calcul;

Ri
temperatura punctului de rou determinat n funcie de temperatura
i umiditatea relativ a aerului interior;

pozitie
n
coeficient de poziie :
-la elementele exterioare
1 =
pozitie
n
;
-la elementele interioare
6 . 0 4 . 0 =
pozitie
n
;
Condi ia de confort
;
) (
max
,
i i
e i
i cf o
t
t t
R R

=
unde :

cf o
R
,
rezistena termic necesar din condiia de confort;

max
) (
i i
t
diferena maxim de temperatur pentru evitarea fenomenului
de radiaie rece ;
Condi ia economic
Din considerente de optimizarea costurilor economice rezistena
ec o
R
,
se
situeaz n punctul de minim al ecuaiei

;
0
, 0
dR
dC
R
ec
=
;
3 2 1
nC C C C + + =
Conform normativelor in vigoare valorile normate ale rezistentelor minime
sunt urmatoarele:
pentru plansee peste ultimul nivel
ec o
R
,
= 5 ] / [
2
W K m
pentru pereti exteriori
ec o
R
,
= 1.8 ] / [
2
W K m
pentru plansee peste subsoluri neincalzite si pivnite:
ec o
R
,
= 2.9 ] / [
2
W K m
Determinarea grosimii stratului de izolaie termic
n cazul n care pentru un element de nchidere dat nu se respect relaia de
verificare , se impun msuri privind mrirea rezistenei termice a elementului, fie
prin mrirea grosimii unuia dintre straturile componente fie prin adugarea uni alt
strat de izolaie termic.
Pentru un strat de termoizolaie a crui grosime este necunoscut, aceasta
se poate determina cu formula :
;
,
'
0 nec o
i i
R
b
R

+
astfel :
i i nec i
b R R ) (
'
0 0
;
unde grosimea stratului de izolaie se moduleaz la un numr ntreg de
grosimi STAS.
In urma calculelor au rezultat:
pentru terasa: R0
'
= 0.51
] / [
2
W K m

CD
R
0
0.91 ] / [
2
W K m

CF
R
0
2.19 ] / [
2
W K m

EC
R
0
5 ] / [
2
W K m
Riz = R0
nec
- R0
'
= 4.49
] / [
2
W K m
alegem ca material izolator polistirenul
extrudat iz = 0.198 [m] cf stas iz = 0.2 [m]
Recalculam Riz
F
= iz /(iz*biz) = 4.545 ] / [
2
W K m
R0
F
= R0
'
+Riz
F
= 5.05
] / [
2
W K m
pentru perete exterior R0
'
= 0.5
] / [
2
W K m

CD
R
0
0.91 ] / [
2
W K m

CF
R
0
1.09 ] / [
2
W K m

EC
R
0
1.8 ] / [
2
W K m
Riz = R0
nec
- R0
'
= 1.3
] / [
2
W K m
alegem ca material izolator polistirenul
expandat iz = 0.057 [m] cf stas iz = 0.08 [m]
Recalculam Riz
F
= iz /(iz*biz) = 1.818 ] / [
2
W K m
R0
F
= R0
'
+Riz
F
= 2.31
] / [
2
W K m
= pentru planseu cu pardoseala calda R0
'
= 0.33
] / [
2
W K m

CD
R
0
0.91 ] / [
2
W K m

CF
R
0
1.46 ] / [
2
W K m

EC
R
0
2.9 ] / [
2
W K m
Riz = R0
nec
- R0
'
= 2.569
] / [
2
W K m
alegem ca material izolator polistirenul
extrudat iz = 0.112 [m] cf stas iz = 0.12 [m]
Recalculam Riz
F
= iz /(iz*biz) = 2.727 ] / [
2
W K m
R0
F
= R0
'
+Riz
F
= 3.06
] / [
2
W K m

= pentru planseu cu pardoseala rece R0

'
= 0.27
] / [
2
W K m

CD
R
0
0.91 ] / [
2
W K m

CF
R
0
1.46 ] / [
2
W K m

EC
R
0
2.9 ] / [
2
W K m
Riz = R0
nec
- R0
'
= 2.628
] / [
2
W K m
alegem ca material izolator polistirenul
expandat iz = 0.116 [m] cf stas iz = 0.12 [m]
Recalculam Riz
F
= iz /(iz*biz) = 2.727 ] / [
2
W K m
R0
F
= R0
'
+Riz
F
= 3
] / [
2
W K m
Verificarea coeficientului global de izolare termica a
cladirii (G)
Reducerea consumurilor de energie pentru incalzirea cladirilor de locuit
presupune limitarea pierderilor de caldura, actionandu-se inca din faza de
proiectare asupra:
conceptiei cladiri (configuratia cladiri, procentul de vitrare etc.)
structurii elementelor de constructie perimetrale si a detaliilor (caracteristicile
termotehnice ale materialelor utilizate, tipul tamplariei exterioare etc.)
Metoda de calcul a coeficientului global de izolare termica pentru cladirile de
locuit este stabilita prin normativul C107/1-1997. Reglementarile tehnice
prezentate in acest normativ au caracter obligatoriu in faza de proiectare si de
verificare a cladirilor noi conditionand obtinerea autorizatiei de constructie.
Conformarea cladirii din punct de vedere al nivelului de izolare termica
globala pentru o cladire de locuit presupune indeplinirea conditiei:
GGN [W/m
3
K]
in care: G coeficientul global de izolare termica al unei cladiri [W/m
3
K]
GN - coeficientul global normat de izolare termica al unei cladiri [W/m
3
K]
Coeficientul global de izolare termica (G) reprezinta suma pierderilor de
caldura realizate prin transmisie directa prin aria anvelopei cladirii, calculata pentru
o diferenta de temperatura intre interior si exterior de 1K, raportata la volumul
cladirii, la care se adauga pierderile de caldura aferente reimprospatarii aerului
interior, precum si cele datorate infiltratiilor suplimentare de aer rece.
Coeficientul global de izolare termica (G) se calculeaz cu relatia:
G=

Ljj
V
0.34n
[W/m
3
K]
in care: Lj coeficient de cuplaj termic Lj = Aj/R0
F
j [W/K]
j factor de corectie al temperaturilor exterioare
V volumul incalzit al cladirii [m
3
]
A aria anvelopei cladirii [m
2
]
j indicele elementului de construcie
R0
F
rezistenta specifica corectata medie, pe ansamblul cladirii, a unui
element de construcie ] / [
2
W K m
factorul de corectie al temperaturilor exterioare se calculeaz cu relatia:
t = (t
i
- t
j
)/(t
i
- t
e
)
in care:
ti temperatura interioara medie convenional de calcul pe timpul iernii,
care la cladirile de locuit se considera temperatura predominanta a incaperilor: ti =
20 [C]
te temperatura exterioara convenional de calcul pe timpul iernii pentru
localitatea din tema te = -15 [C]
tj temperatura mediului exterior anvelopei;
n viteza de ventilare naturala a cladirii, respectiv numarul de schimburi de
aer pe ora [h
-1
]
In urma calculelor au rezultat urmatoarele valori sistematizate in tabelul 6:
Tabel 6
Se calculeaza V = Sterasa*hnivel*nrnivele = 381.9*2.7*6 = 6186.78 [m
3
]
Din anexa 6 pentru imobilul din tema de proiectare (clasa de permeabilitate
ridicata si clasa de adapostire adapostite) se gaseste n = 0.6
Se calculeaz G cu formula
G=

Ljj
V
0.34n
[W/m
3
K]
G = 1397.04/6186.78+0.34*0.6 = 0.43 [W/m
3
K]
Se calculeaza raportul A/V = 0.346 [m
2
/m
3]
Din anexa 2 se extrage GN(6; 0.346) = 0.4 [W/m
3
K]
Se verifica relatia
GGN adica 0.43 0.4 relatia nu se verifica cladirea necesita masuri
de izolare suplimentare pentru reducerea coeficientului global de izolare termica.
Schimbam tipul de tamplarie exterioara alegem tamplarie termoizolanta cu
R = 0.55 ] / [
2
W K m .
Refacem calculele si le sistematizam in urmatorul tabel:
Tabel 7
Nr. crt A
1 Elem ctr - w/k
2 Pardoseala rece 134.9 3 0.23 10.28
3 Pardoseala calda 247 3.06 0.23 18.46
4 Terasa 381.9 5.05 1 75.59
5 Tamplarie exterioara 358.74 0.42 1 854.14
6 Pereti exteriori 1015.02 2.31 1 438.57
Total 2137.56 - - 1397.04
R
0
F
A/R
0
F
m
2
(m
2
K/W)
Nr. crt A
1 Elem ctr - w/k
2 Pardoseala rece 134.9 3 0.23 10.28
3 Pardoseala calda 247 3.06 0.23 18.46
4 Terasa 381.9 5.05 1 75.59
5 Tamplarie exterioara 358.74 0.55 1 652.25
6 Pereti exteriori 1015.02 2.31 1 438.57
Total 2137.56 - - 1195.16
R
0
F
A/R
0
F
m
2
(m
2
K/W)
Se recalculeaz G = 1195.16/6186.78+0.34*0.6 = 0.397 [W/m
3
K]
Verificam daca GGN adica 0.397 0.4 relatia se verifica cladirea este
conforma din punct de vedere al coeficientului global de izolare termica.
Calculul necesarului de cldur
Instalaiile din cldiri trebuie s asigure n perioada rece a anului necesarul
de cldur pentru nclzire, ventilare i preparat ap cald de consum.
Necesarul de cldur pentru nclzire
Metoda de calcul este reglementat prin STAS 1907/1-80 potrivit creia
necesarul de cldur pentru nclzire
h
Q se determin cu relaia:
;
100
1
i t h
Q
A
Q Q +
|
|

\
|
+ =


unde termenii implicai sunt :

T
Q pierderile de cldur prin transmisie prin elementele de construcie ;

i
Q necesarul de cldur pentru nclzirea aerului rece infiltrat din exterior

A
suma adaosurilor pentru compensarea efectului suprafeelor reci i
pentru orientare;
Pierderile de cldur prin transmisie
Aceste pierderi au loc att prin elementele de construcie n contact cu aerul
pe ambele fee
e
Q
ct i prin elementele de construcie n contact cu pmntul
p
Q
.
p e T
Q Q Q + =
;
Pierderile de cldur prin elementele de cldur n contact cu aerul pe
ambele fee
;
0
R
t mS
Q
e

=

n care :
m coeficient de masivitate termic ;
S suprafaa elementului de construcie ;
=
e i
t t t
diferena ntre temperatura aerului interior
i
t i a aerului din
camerele nvecinate sau a aerului exterior
e
t

0
R
rezistena termic total la transferul de cldur a elementului de
construcie
Coeficientul de masivitate m este dependent de indicele de inerie termic
D al elementului de construcie, putndu-se calcula cu relaia :
D m 05 . 0 225 . 1 = ;
Pentru elementele de construcie fr inerie termic 1 D (ui, ferestre),
coeficientul de masivitate are valoarea cea mai mare 2 . 1 m iar pentru elemente
de construcie interioare (planee, perei interiori), acesta capt valoarea 1 = m .
n ceea ce privete valoarea efectiv a coeficientului D aceasta se poate calcula
cu relaia :
;
24
S R D =
unde:
R rezistena termic a elementului de construcie;

24
S coeficient de asimilare termic;
Temperatura aerului interior este stabilit n STAS pentru ncperile mai des
ntlnite.
Temperatura aerului exterior convenional de calcul pentru principalele
localiti este dat n funcie de zona climatic pentru fiecare localitate.
Adaosurile la pierderile de c ldur
La pierderile de cldur prin transmisie, calculate pentru fiecare ncpere n
parte , se adaug adaosuri procentuale pentru orientare A i compensarea
efectului suprafeelor reci
c
A
.
Adaosul pentru orientare
Acest adaos se aplic n scopul diferenierii pierderilor de cldur ale
ncperilor diferit expuse radiaiei solare, o singur dat pentru peretele cu
orientarea cea mai defavorabil.
Orientarea N NE E SE S SV V NV
A [%] +5 +5 0 -5 -5 -5 0 +5
Adaosul pentru compensarea efectelor suprafe elor reci
Acest adaos se aplic pentru mbuntirea confortului termic n ncperile
construciilor civile. Valorile acestui adaos se aleg din nomogram n funcie de
rezistena total medie a ncperii.
;
) (
T
e i T
m
Q
t t S
R

=
unde :

T
S suprafaa total a ncperii (perei interiori, exteriori, planeu,
pardoseal)

e
t
temperatura exterioar convenional de calcul;

T
Q pierderile de cldur prin transmisie ale ncperii;
Excepii:
Adaosul de compensare nu se acord urmtoarelor ncperi :
-n care oamenii poart mbrcminte de strad;
-ncperilor nclzite prin radiaie;
-ncperilor n care oamenii desfoar o munc medie sau grea;
Adaosul de compensare se poate calcula cu relaia:
-1,146
m
R * 6,711 4,32 + =
C
A
Necesarul de cldur pentru nclzirea aerului rece ptruns n ncpere
Debitul de cldur
i
Q necesar pentru nclzirea aerului exterior ptruns n
ncpere se determina ca valoare maxima intre saricnile termice Qi1 si Qi2 in care:
Qi1 este sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetaneitile
ferestrelor i uilor determinate in functie de numarul de schimburi orare de
aer necesar in incapere din conditia de confort fiziologic
Qi2 este sarcina termica pentru incalzirea aerului infiltrat prin neetaneitile
ferestrelor i uilor dependenta de viteza de calcul a vantului.
Qi1 = [na0*CM*V**cp(ti te) + Qu](1+Ac/100) [W]
Qi2 = [E*L*i*v
4/3
(ti te) + Qu](1+Ac/100) [W]
n care:
na0 - numarul de schimburi orare de aer necesar in incapere din conditia de
confort fiziologic astfel,
pentru camere de locuit na0 = 0.792 [m
3
h
-1
/ m
3
]
pentru bucatarii na0 = 1.19 [m
3
h
-1
/ m
3
]
pentru bai na0 = 1 [m
3
h
-1
/ m
3
]
E factor de corecie depinde de numrul de nivele ale cldirii, tipul
cldirii; pentru cldiri civile cu mai puin de 12 nivele 1 = E

L
lungimea rosturilor elementelor deschizibile exterioare.
Cazuri:
n cazul n care elementele deschizibile se afl pe acelai perete lungimea
este egal cu suma lungimilor rosturilor de pe acelai perete.
Dac acestea se afl pe doi perei alturai atunci lungimea este egal cu
suma lungimilor rosturilor.
Dac se afl pe trei perei exteriori atunci se ia n calcul maximul dintre suma
lungimilor a dou rosturi aflate pe perei alturai.
Altfel dac se afl pe doi perei opui lungimea este egal cu maximul dintre
suma lungimilor rosturilor de pe un perete.
i coeficient de infiltraie depinznd de tipul cldirii precum i de materialul
din care sunt confecionate uile
Pentru cladirea din tema de proiectare i = 0.0833 in cazul in care Ae/Ai < 3 si
i = 0.0648 in caz contrar.
Ae reprezinta aria totala a elementelor mobile ale usilor si ferestrelor
exterioare
Ai - reprezinta aria usilor si ferestrelor interioare
v viteza vntului de calcul se alege n funcie de zona eolian
Pentru cladirea din tema de proiectare (zona eoliana IV, cladire in interiorul
localitatii): v = 4 [m/s] v
4/3
= 6.35 [m/s]
4/3
Metoda de calcul:
se calculeaza sarcina termica de iarna pentru incaperile cele mai
dezavantajate pentru parter, nivelul curent si ultimul nevel si anume:
- incapere de locuit cu doi pereti exteriori
- incapere de locuiit cu un singur perete exterior
- baie
- bucatarie
- casa scarii (luata ca o singura incapere)
pentru restul incaperiolor calculul se va face cu metoda indicilor astfel:
- de la fiecare incapere calculata cu metoda exacta se stabileste un indice de
referinta qR = Q/V [W/m
3
]
- se aplica acest indice incaperilor asemanatoare adica incaperi de la acelasi
nivel, cu aceeasi destinatie si acelasi numar de pereti exteriori.
In urma efectuarii calculelor datele au fost sistematizate in tabelul 7.
Proiectarea instalaiilor de nclzire interioare
Instalaiile de nclzire central sunt obligatorii att la cldirile civile ct i la
cele industriale cu respectarea urmtoarelor prevederi:
- la cldirile civile i publice cu mai mult de 4 nivele
- la cree i grdinie de copii, spitale, dispecerate cu mai mult de 50
locuri i mai mult de 2 nivele
- la slile de spectacol cu o capacitate mai mare de 400 de locuri
Corpuri de nclzire
Amplasarea corpurilor de nc lzire
La amplasarea corpurilor de nclzire se va urmri ca:
- funcionarea lor cu eficien maxim
- corelarea lor cu elementele de construcie
- montarea la parapetul ferestrelor paralel cu pereii finisai
- ca la casa scrii montarea elemenilor s se fac la parter
- evitarea montrii elemenilor n nie din perei exteriori
- mascarea corpurilor de nclzire n cazul folosirii agenilor termici cu
parametri ridicai
- evitarea montrii elemenilor de nclzire sub distanele minime
Racordarea corpurilor de nc lzire
La racordarea corpurilor de nclzire la coloane i la racordarea
consumatorilor la coloane se va urmri ca:
- circulaia agentului termic primar s se realizeze de sus n jos
- legturile corpului de nclzire la coloan s se fac de aceeai parte a
radiatorului dar numai n cazul n care nu este necesar legarea pe pri
opuse
- lungimea legturilor curbate s fie astfel aleas nct s se respecte
distantele minime pn la coloan
Calculul de dimensionare al corpurilor de nclzire
Mrimea i numrul corpurilor de nclzire montate ntr-o ncpere se
determin prin calcul astfel nct cedarea de cldur a acestora s egaleze
pierderile de cldur
h Q
calculate n condiii normale.
Suprafaa de nclzire
S
ce trebuie amplasat ntr-o ncpere se obine din
relaia de transfer termic n regim staionar astfel:
;
m
h
t k
Q
S

=
Diferena medie de temperatur
m
t reprezint diferenele ntre temperaturile
agentului termic, ca agent primar i temperatura aerului din ncpere considerat
constant :
;
ln
2
1
2 1
t
t
t t
t
m

=

;
;
2
1
i r
i d
t t t
t t t
=
=
n cazul n care agentul primar are sub 115C diferenele de temperatur
devin:
;
2
r d
m
t t
t
+
=
Coeficientul global de transfer termic k este o mrime specific, pentru
fiecare corp de nclzire n parte determinndu-se experimental.
Dimensionarea radiatoarelor din elementi
Numrul de elemente n se determin cu relaia:
;

=
k
k n
c a q
Q
n
n care :

n
q puterea termic unitar a unui element de radiator determinat n
condiii standard:
-agent termic primar ap cald
70 / 90 / =
r t
t t
C
-agent termic primar abur
100 =
a
t
C
-temperatura interioar
20 =
a
t
C
-presiunea atmosferic
013 . 1
0
= p
bar
-tipul de racordare
-tipul vopselei

k
c coeficieni ce in cont de urmtoarele aspecte

=
m
m
t
t
t
c
'
coeficient de corecie a diferenei medii de temperatur

c
c
coeficient ce ine cont de cderea de temperatur a apei din radiator
diferit de cea nominal

r
c coeficient ce ine cont de tipul racordrii la coloane

h
c coeficient ce ine cont de altitudine

m
c coeficient ce ine cont de montajul radiatorului

v
c coeficient ce depinde de natura i culoarea vopselei
a
coeficient ce ine cont de numrul de elemente ale corpului de
nclzire

+ =
=
n a n
a n
6 . 0 94 . 0 : 10
1 : 10

Fluxul de cldur instalat se determin cu relaia :

;
3
3 EC
nec
EC
EC
EC
i
Q
n
n
Q =
n care :

EC
i
Q fluxul de cldur instalat

EC
n
3
numrul de elemeni de nclzire rezultai din calcul

EC
n
3
numrul de elemeni de nclzire rezultai din calcul rotunjit n plus
Alegem pentru imobilul din tema de proiectare urmatoarele radiatoare:
- pentru incaperile de locuit, bucatarii si casa scarii - radiatoare din aluminu cu
sectiune tip fagure model SEVEN (vezi anexa) cu inaltimea intre racorduri de 600
mm.
- pentru bai radiatoare din otel model SanRemo (vezi anexa) cu
dimensiunile: 690/450 [mm], 1110/450 [mm] si 1430/450 [mm].
In urma alegerii vom avea:
ct = 1.045 pentru bucatarii
ct = 0.956 pentru bai
cm = 0.91 pentru bai, camerele de zi si casa scarii.
Toate calculele au fost sistematizate in tabelul 8.
Calculul hidraulic al conductelor
Generaliti
Calculul hidraulic al reelelor instalaiilor de nclzire are scopul de a stabili
diametrele conductelor de alimentare cu cldur ale corpurilor de nclzire.
Pierderile de sarcin n conducte se compun din pierderi de sarcin liniare
d
p
, distribuite n lungul traseului i pierderi de sarcin locale
l
p , produse n
zonele cu neuniformitate.
Pierderile de sarcin :
;
2
;
2 2
;
2
2 2
|

\
|
+

=
+

= + =
+ =

d
l v
p
v v
d
l
Z Rl p
p p p
l d
Pierderea de sarcin total n cazul unei reele format din mai multe
tronsoane este:
( );
1

+ =
n
T
Z Rl p
Relaia de determinare a diametrului unui tronson de conduct este de
forma:
; 10 25 . 6
4
2
4
|

\
|
+

=

d
l
d
G
p
n calculele practice pot interveni dou cazuri :
1. Cunoscut fiind reeaua de conducte a instalaiei cu caracteristicile
fiecrui tronson (lungime l , diametru d i debit G ) i traseul cu
rezistenele locale se poate determina pierderea de sarcin
p
.
2. Cunoscut fiind traseul reelei de conducte i caracteristicile fiecrui
tronson (lungime l i debit G ) i n unele cazuri presiunea disponibil H
se cere determinarea diametrelor conductelor ce alctuiesc tronsoanele,
o problem mai dificil deoarece coeficientul lui Darcy depinde att de
diametru ct i de viteza fluidului.
Calculul efectiv
Se realizeaz n dou etape :
a) Calculul preliminar n care se stabilesc diametrele preliminare ale
conductelor presupunnd cunoscute fie presiunea disponibil H fie
viteza v a fluidului
b) Calculul de verificare n care se verific pentru diametrele alese dac
pierderile de sarcin la debitele nominale sunt sub presiunea
disponibil n nodul de verificare
Astfel n calculul preliminar pot exista dou cazuri:
n cazul cunoaterii presiunii disponibile H diametrele preliminare se
stabilesc n funcie de debitele de fluid G i de pierderea de sarcin unitar
m
R .
Pierderea de sarcin unitar
m
R se determin din relaia care exprim legtura
ntre pierderile de sarcin totale
( )

+ z Rl
ale circuitului considerat i presiunea
disponibil H cunoscut a aceluiai circuit :
( )

+ z Rl H
unde se aproximeaz c pierderile de sarcin n rezistenele locale se
consum
aH Z =

, rezultnd pentru nvingerea rezistenelor locale

( ) ( )H a Rl =

1
de unde se obine:
( )
;
1

=
l
H a
R
m
i n care valorile coeficientului
a
s-au stabilit pe baze statistice pentru
instalaiile de nclzire interioare 33 . 0 = a
pierderea de sarcin local;
;
2
2

=
v
Z
n cazul necunoaterii presiunii disponibile H diametrele preliminare ale
conductelor se stabilesc n funcie de debitele de fluid G i de vitezele v ale
fluidului n tronsoanele de conducte unde vitezele v se consider n general
cresctoare de la consumatori spre surs.
n ceea ce privete calculul de verificare se urmrete ca :
; ) (
d
H Z Rl +

Dimensionarea retelei de alimentare cu agent termic

Se realizeaza separat pe verticala si orizontala deoarece pe verticala
intervin presiunea gravitationala si cea termica. Calculul se va face separat pentru
reteaua de apartament (pentru apartamentul de la ultimul nivel de pe coloana cea
mai dezavantajata) si pentru reteaua din subsol. Se vor dimensiona de asemenea
racordurile de la etajul curent (la alegere) si de la parter; daca coloana este dubla
se va dimensiona si racordul de la ultimul nivel al celui de-al doilea apartament.
Pentru reteaua de apartament se va alege soultia unei retele arborescente,
aparente sau de tip radial cu conductele ingropate in sapa, izolate si montate intr-
un tub de protectie.
Conductele utilizate in reteaua de apartament pot fi din cupru sau materiale
termoplastice (in cazul retelei radiale) sau din cupru, materiale termoplastice sau
otel (in cazul retelei aparente)
In cazul retelei radiale nu se vor face imbinari in sapa. Conductele din
reteaua verticala si cea orizontala din subsol vor fi din otel.
Racordul dintre coloana si reteaua de apartament se va realiza prin
intermediul unui modul termohidraulic. Modulul termohidraulic se va amplasa pe
casa scarii la o inaltime de 1.2-1.5 m si la o distanta de minim 0.5 m de coloana
(pentru a exista un spatiu de dilatare pentru racord).
Dimensionarea retelei verticale (coloanelor)
Se stabileste coloana cea mai incarcata din punct de vedere termic.
Conform plansei F3 din partea desenata coloana dubla cu MTH4 si MTH5
este cea mai incarcata.
Se numeroteaza tronsoanele care alcatuiesc traseul consumatorului cel mai
dezavantajat. In cazul de fata se utilizeaza un MTH cu butelie de egalizare a
presiunii astfel ca primul tronson va incepe la MTH.
Conductele ce alimenteaz radiatoarele de pe casa scarii sunt din otel.
Pierderea de presiune in contoarele de energie termica se considera de 200 [Pa].
Calculele sunt sistematizate in tabelul 9:
Verificare: Hd
min
(R*l+Z) Hd
max
[Pa]
Se observa ca Hd
min
(R*l+Z) Hd
max
[Pa].
Se trece la dimensionarea celorlalte coloane si a racordurilor la apartamente
cunoscandu-se presiunea disponibila in punctul de racord si se verifica conditia de
echilibru hidraulic in nodurile de racord: (R*l+Z) Hdisp

[Pa]. In cazul unor
diferente mari se introduce o rezistenta suplimentara ZRR prin reglarea fixa a
robinetului de reglaj din interiorul MTH-ului sau din capatul coloanelor.
2079.62 [Pa]
3119.43 [Pa]
4159.24 [Pa]
28.24 [Pa/m]
37.66 [Pa/m]
H
d
=
H
d
min
=
H
d
max
=
R
d
min
=
R
d
max
=
Dimensionarea retelei orizontale (apartament)
Pentru reteaua de apartament se alege solutia unei retele de tip radial cu
conductele ingropate in sapa, izolate si montate intr-un tub de protectie.
Conductele utilizate in reteaua de apartament vor fi din cupru. Nu se vor face
imbinari in sapa.
Racordul dintre coloana si reteaua de apartament si coloana se va realiza
prin intermediul unui modul termohidraulic (MTH) echipat ca in figura. Modulul
termohidraulic se va plasa pe casa scarii la o inaltime h = 1.2-1.5 [m] si la o
distanta de minim 0.5 m de coloana (pentru a exista un spatiu de dilatare pentru
racord).
Unde: Ri robinet inchidere;
Rr robinet reglaj;
Ci contor incalzire;
Pc pompa circulatie circuit secundar;
D/C distribuitor/colector;
BEP butelie de egalizare a presiunilor prevazut cu dispozitiv automat
de aerisire si robinet de golire.

Corpurile de incalzire sunt racordate la distribuitor / colector prin intermediul
unor organe de reglare cu rolul de disipare a presiunii disponibile neconsumate de
catre robinetul cu dubla reglare atasat corpului de incalzire. Pierderile de sarcina
in reteaua radiala, precum si pierderile locale de sarcina Z
RR
in organele de
reglare sunt sistematizate in tabelul 10.
Caracteristicile hidraulice ale pompei de circulatie de pe circuitul secundar,
respectiv inaltimea de pompare HPC si debitul pompei VPC sunt calculate in acelasi
tabel 10.