De la Matrix la Avatar

de Florin Munteanu ( publicat in 2 mai 2010 in www.acum.tv)

Asistam la un proces de constientizare in plan pragmatic a cuplajului Geofizic-EconomicSocial (Modelul GAIA planeta vie) , pus in discutie atat de coerent in cartea Economie si Entropie de catre Nicolas Georgescu Roegen, parintele bioeconomiei. Eruptia extrem de locala a unui vulcan are la nivel global un cost de aproximativ 250 milioane de dolari pe zi doar in industria de transport aerian 1. Numarul de evenimente seismice cu impact asupra infrastructurii a crescut, la fel ca si pagubele produse de furtuni violente, uragane etc. toate avand o influenta negativa puternica in intreaga structura bancara legata de asigurari si reasigurari si de aici, in intreaga viata economica reala, globala. Instabilitatile politice, pe langa cele datorate unor intamplari nefericite precum cele traite de Polonia2 sunt si consecinta tensiunilor sociale datorate eterogenitatii crescade a nivelului de trai, resimtite la scara globala si alimentate constant, atat obiectiv (evenimente catastrofice, competitii neloaiale, activitati de monopol, speculatii bursiere) cat si subiectiv (manipulare media). In acest context turbulent capacitatea de previziune, proiectare si planificare dar si abilitatea de interventie operativa scade semnificativ, intarind ceea ce se numeste acum CRIZA. Spuneam in alte articole ca aceasta criza nu este una economica ci una mult mai profunda, ce se manifesta la nivelul intregii planete, vazuta ca si un organism viusi nu doar ca si o colectie de sisteme in interactiune (viziune mecanicista, limitata). Mai spuneam ca dezvoltarea stiintei si tehnologiei in cadrul unor retele de excelenta, cu puncte de lucru delocalizate, asigura o crestere exponentaiala a cantitatii de cunoastere dar nu asigura in aceeasi masura si difuzia in social a acesteia, respectiv accesul la roadele noutatii. Se genereaza astfel o fragmentare continua a societatii intre zone moderne si zone arhaice, ce pot sau nu sa faca fata fluctuatiilor extrem de dure ale mediului geofizic si economic.

27 aprilie 2010; Pierderi de 1,5 2,5 miliarde euro provocate de norul de cenu vulcanic Vicepreedintele Comisiei Europene Siim Kallas, responsabil pentru transporturi, a anunat mari (27 aprilie 2010) c primele estimri ale perturbrii traficului aerian european din cauza norului de cenu vulcanic n perioada 15 20 aprilie indic pierderi de 1,5 2,5 miliarde de euro.
1

La 10 aprilie 2010, o aeronav de tip Tupolev Tu-154 din cadrul Regimentului 36 al Aviaiei Speciale poloneze s-a

prbuit n apropierea aeroportului de la Smolensk, Regiunea Smolensk, Rusia, n accident decednd toi cei 88 de pasageri i cei 8 membri ai echipajului.n aeronav se aflau preedintele Poloniei Lech Kaczyski, membri ai Guvernului i ai ramurii legislative, comandani ai Forelor Armate, precum i ali demnitari polonezi

Schimbarea dramatica a conditiilor de mediu impune o noua strategie de abordare, iar aceasta necesita abilitati speciale de analiza, extragere de informatii utile in timp scurt, reglementari adecvate si comunicare operativa, etc. Toate acestea presupun o schimbare de mentalitate si in final o restructurare socio-economica profunda.

Singura dificultate este acceptarea de catre cei ce conduc ca fiind adevarate si operationale evenimentele descrise de mai sus, ca ceea ce era ieri valoare azi mai poate fi sau nu, ca o solutie ce functiona ireprosabil ieri azi poate sa nu mai aiba nici o valoare, ba din contra, sa fie contraproductiva sau chiar toxica.

Suntem intre doua lumi, una care moare si una care, desi nascuta, nu ofera inca sustenabilitate economica Filmul Avatar a surprins acest aspect: confruntarea intre doua abordari, intre impunerea prin plan si proceduri a vointei noastre asupra Realitatii, respectiv adaptarea continua a nevoilor si aspiratiilor noastre la capacitatea de sustenabilitate a organismului GAIA (co-evolutie).

Un alt film de exceptie ce a sugerat cat de grea este desprinderea din aceasta obisnuinta colectiva ce dicteaza comportamentul si normalitatea actuala este MATRIX. Ambele sugereaza lupta de schimbare a Viziunii pe care o avem fata de valoare, viata, semeni

Orice fenomen evolueaza conform unuia si aceluiasi pattern: se naste, se dezvolta, se maturizeaza, se fructifica si apoi moare Intre nastere si moarte sunt in general doua etape: de dezvoltare si avant urmate, dincolo de un punct de inflexiune, de o diminuare si stagnare In perioada din jurul punctului de inflexiune, fenomenul evolueaza in general liniar fapt ce induce sentimentul ca nimic nu se poate schimba este bine maine va fi si mai bine, asa cum a fost in fond azi fata de ieri Din punctul de inflexiune incepem sa ne pacalim Mintea sugereaza (extrapoleaza) ceva, in timp ce realitatea este din ce in ce mai altfel si alta Este la fel cu modul in care ne vedem in minte dupa 40 de ani desi, oglinda ar spune din ce in ce mai altceva. Intre realitate si parere se instaleaza o prapastie din ce in ce mai mare, ce determina neadecvarea solutiilor la realitate, consum de energie pentru a machia ceva ce nu mai poate fi machiat din principiu

Acelasi lucru se intampla si in orice business sau, la scara intregii omeniri, ce are si ea, in evolutie, ca si orice alt produs al Naturii o primavara, vara, toamna si o iarna proprie
restructurare

implementare descoperire

Imaginea ilustreaza acest fapt, in domeniul tehnologic. Productivitatea sau profitul pe unitatea de produs (P/p) creste in timp, pe masura ce se dezvolta stiinta si tehnologia O

tehnologie omologata in punctul 1 se dezvolta si produce efecte dupa curba 1-2-4. Pe portiunea 1-2 totul curge, entuziasmul compenseaza stangaciile de inceput, managementul este usor caci nu managerul este maestru ci natura il favorizeaza pe manager 3

Incepand insa cu punctul 2 se instaleaza o situatie ce devine din ce in ce mai dramatica, caci managerul isi planifica produsul si profitul in corespondenta cu istoria anterioara, dupa curba 23 si constata ca realitatea este treptat alta. Cei ce ii aplaudau rezultatele ieri, azi incep sa il acuze, sa il preseze Efortul sau creste continuu pentru a asigura cresterea in continuare a unui mecanism-produs care insa se epuizeaza incet, incet. Si, in ciuda efortului oricarui manager adus sa rezolve criza, productivitatea, profitul scade. Cand efortul devine peste cel suportabil, ca prin minune se descopera o noua tehnologie ce se afla in pionierat (punctele 5-6), avand o performatia mai scazuta pe moment dar cu deschidere catre viitor. Urmeaza un moment important punctul 6 cand societatea omologheaza noua paradigma (implementare), si, printr-o criza (oportunitate/risc) totul se muta pe o alta curba aflata acum la inceput de viata Talentul si intuitia + cunoasterea adevarata face ca un BUN manager sa simta cand resursa este epuizata si sa sara pe o noua traiectorie, pe un nou val ( decizia de restructurare) Din acest motiv putem spune ca un managementul este atat stiinta cat si arta. Acelasi fenomen se intampla si in plan social si in plan economic Tranzitia de la societatea agrara la cea industriala, apoi la cea informationala pentru a face apoi loc la cea a Cunoasterii si cea a Constiintei atingand in final Singularitatea urmeaza acelasi drum, marcat de cresteri, accelerari intrerupte de salturi de la o paradigma la alta (revolutia industriala, informationala etc.). Intelepciunea unui conducator este de a sti in ce faza de evolutie se afla organizatia sa si sa pregateasca saltul de o asemenea maniera incat sa minimizeze pierderile ce apar inerent la tranzitia de la un sistem la altul, de la o resursa la alta In acest context, incapatanarea cu care incercam sa construim si noi acum, la spartul targului o societate industriala bazata pe competitie si consum, este o dovada a lipsei de intelepciune a conducatorilor, lipsa unei viziuni asupra evolutiei lumii, a cunostiintelor de fizica si biologie de nivel inalt, a celor legate de dezvoltare spirituala etc.

O abordare inteleapta la nivelul politicii economice a Romaniei ar fi sa sprijine strapungerea catre societatea Cunoasterii, sa usureze formarea valorilor in aceasta noua piata Iluzia puterii economice bazate pe modelul Hambarul plin dublata de managementul dupa modelul ceasului elvetian si al procedurilor standard (intr-un context ce devine pe zi ce trece din ce in ce mainon-standard) nu face decat sa adanceasca criza.

In concluzie, poate nu ar strica sa meditam la cele de mai sus si sa incercam sa materializam saltul catre Societarea Cunoasterii, in baza unui ideal ce pare utopic pentru unii care inca spera ca realitatea sa merga pe curba 2-3.