Lucrare Stagiu Dec 2010

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil CONTABILITATE
1. S.C. ALFA S.A. realizeaza cu forte proprii un procedeu tehnologic de prelucrare a lemnului, care se breveteaza, costul lui fiind de 2000 lei, amortizabil in 4 ani. Dupa un an se vinde la S.C. BETA S.A. procedeul tehnologic la o valoare de 1800 lei. Raspuns: Realizarea cu forte proprii a procedeului tehnologic: 233 Imobilizari necorporale in curs de executie Brevetarea procedeului tehnologic: 205 Concesiuni,brevete,licente Inregistrarea amortizarii aferente: 6811 Ch. de exploatare privind amortizarea imobilizarilor =2805 Amortizarea concesiunilor, brevetelor,licentelor 500 lei = 233 Imobilizari necorporale 2000 lei in curs de executie = 721 Venituri din prodt. 2000 lei de imobilizari necorporale
Vanzarea la S.C.BETA S.A. a brevetului la valoarea de 1800 lei 461 Debitori diversi = % 4427 TVA colectata 2232 lei 432 lei 7583 Venituri din vanzarea activelor 1800 lei
Descarcarea gestiunii cu procedeul tehnologic vandut: % 2805 = brevetelor,licentelor 6583 Cheltuieli privind activele cedate 1500 lei 205 Concesiuni,brevete 2000 lei 500 lei
Amortizarea concesiunilor
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil
2. La S.C. OLIMP S.A. se trec de la imobilizari necorporale de natura cheltuielilor de cercetare dezvoltare, la categoria brevetelor si licentelor, valori in suma de 3000 lei. Raspuns: 205 Concesiuni,brevete,licente = 203 Cheltuieli de dezvoltare 3000 lei
3. Un asociat aduce ca aport la capitalul social un teren in valoare de 6000 lei. Raspuns: Subscrierea aportului: 456 Decontari cu asociatii privind capitalul Aducerea terenului ca aport la capitalul social: 2111 Terenuri = 456 Decontari cu asociatii privind capitalul Trecerea terenului de la capital subscris nevarsat la capital subscris varsat: 1011 Capital subscris nevarsat = 1012 Capital subscris varsat 6000 lei 6000 lei = 1011 Capital subscris nevarsat 6000 lei
4. Se primeste cu titlu gratiut un teren in valoare de 5000 lei. Raspuns: 2111 Terenuri = 7582 Venituri din donatii primite 5000 lei
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 5. Pentru modernizarea unor instalatii de lucru SC MECORD SA foloseste atelierul mecanic propriu, care efectueaza urmatoarele cheltuieli: - 800 lei material consumabile; - 400 lei salariile muncitorilor; - CAS 19,75%, CFS 2,5%, CASS 7% Se receptioneaza si se inregistreaza in contabilitate modernizarea efectuata de societate. Raspuns: Inregistrarea cheltuielilor cu materialele consumabile: 602 Cheltuieli cu materialele consumabile Inregistrarea cheltuielilor cu salariile muncitorilor: 641 Cheltuieli cu salariile personalului 6451 Contributia unitatii la asigurari sociale 6452 Contributia unitatii pt. = ajutorul de somaj 6453 Contributia unitatii pt Inregistrarea modernizarii : 231 Imobilizari corporale in curs de executie Receptia modernizarii: 2131 Echipamente tehnologice = 231 Imobilizari corporale in curs 1317 lei de executie = 722 Venituri din productia de imob. corporale 1317 lei = asig. Sociale de sanatate = 4311 Contributia unitatii la 4371 Contributia unitatii la 4313 Contributia unitatii pt asig. Sociale de sanatate 79 lei 10 lei 28 lei asigurari sociale(400*19.75%) fondul de somaj(400*2.5%) = 421 Personal-salarii datorate 400 lei = 302 Materiale consumabile 800 lei
6. S.C. PRINT TRADE hotaraste modernizarea unei masini pentru fabricarea hartiei care are valoarea contabila de 12000 lei. Durata normala de utilizare a masinii este de 10 ani, iar durata ramasa, de 4 ani. Lucrarile de modernizare se realizeaza de un tert, care factureaza aceste lucrari la valoarea de 3000 lei, TVA 19%, achitarea facandu-se cu ordin de plata. Sa se inregistreze in contabilitate aceste operatii, inclusiv amortizarea lunara a masinii modernizate pe durata ramasa, stiind ca metoda de amortizare utilizata este cea liniara. Raspuns: Amortizare anuala = 12.000 / 10 ani = 1.200 lei / an Valoare neta contabila la data modernizarii =12.000 6 x1.200 =12.0007.200 =4.800 lei -lucrarile de modernizare efectuate de tert: % 213 4426 -plata lucrarilor: 404 6811 = = 5121 2813 3.570 lei 162.5 lei -amortizarea lunara =VNC+modernizare =4.800+3.000=7.800lei/an x 1/4 x 1/12=162.5 lei/luna = 404 3.570 lei 3.000 lei 570 lei
7. SC CALIPSO SA vinde un spatiu comercial cu 10000 lei, TVA 19%, care a avut destinatia de bar de zi, fiind inregistrat in contabilitate la o valoare de 3000 lei , complet amortizat. Raspuns: -vanzare spatiu comercial: 461 = % 7583 4427 2812 = 212 11.900 lei 10.000 lei 1.900 lei 3.000 lei
-scoaterea din evidenta a spatiului comercial complet amortizat:
8. La SC STIMIN SA se scoate din folosinta o cladire in valoare de 14000 lei, amortizata in valoare de 3500 lei, care a fost distrusa de un cutremur. Raspuns: Scoaterea din folosinta a cladirii: % 2812 671 Inregistrarea TVA-ului aferent : 635 = 4427 2.520 lei (10.500* 24%) = 212 14.000 lei 3.500 lei 10.500 lei
9. Situatia in conturi la societatea comerciala cu ridicata CORDA SA la inceputul lunii mai este : 371 Sd 1.000 lei, 378 Sc 200 lei Conform facturii nr.1200 se primesc marfuri, astfel: - pretul producatorului 4.000 lei - TVA 19% 760 lei - Total de plata 4.760 lei - Adaos comercial 30% 1.200 lei - Pretul comerciantului 5.960 lei Se vand marfuri in valoare de 5.000 lei, TVA 19% . Se incaseaza pretul de vanzare si se descarca gestiunea pentru marfurile vandute. Raspuns: Din enuntul problemei rezulta ca evidenta marfurilor este tinuta la pretul de vanzare. Primirea marfurilor: % 371 4426 371 = 378 = 401 4.760 lei 4.000 lei 760 lei 1.200 lei
Inregistrarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate:
Vanzare marfuri in valoare de 5.000 lei: 4111 = % 707 4427 Descarcarea gestiunii cu marfurile vandute: -se calculeaza coeficientul K de repartizare a adaosului comercial aferent marfurilor vandute: K=Si378 + Rc378 / Si371 + Rd371=(200+1.200)/ (1.000+4.000+1.200)=0.2258 adaosul comercial aferent marfurilor iesite=Rc 707 x K=5.000 x 0.2258=1129 lei % 607 378 = 371 5.000 lei 3.871 lei 1.129 lei 5.950 lei 5.000 lei 950 lei
10. Cu factura nr.1400 se cumpara marfuri in valoare de 1.000 lei, TVA 19%, care sunt refuzate la plata avand defecte de calitate si vicii ascunse, considerandu-se urmatoarele cazuri: - A refuzul s-a efectuat inaintea achitarii facturii la furnizor; - B se achita factura la furnizor si se refuza integral. Sa se efectueze inregistrarile necesare la furnizor si la cumparator. Raspuns: 1) La cumparator: Cumpararea marfurilor: % 371 4426 401 = % 371 4426 = 401 1.190 lei 1.000 lei 190 lei 1.190 lei 1.000 lei 190 lei
A) Refuzul facturii inainte de achitarea acesteia la furnizor:
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil B) Se achita factura la furnizor si se refuza integral: -cumpararea marfurilor: % 371 4426 -achitarea facturii: 401 -refuzul facturii: 401 = % 371 4426 5121 2) La vanzator: Vanzarea marfurilor: 4111 = % 707 4427 A) Inregistrarea refuzului din partea cumparatorului: % 707 4427 = 4111 1.190 lei 1.000 lei 190 lei 1.190 lei 1.000 lei 190 lei = 401 1.190 lei 1.000 lei 190 lei 1.190 lei = 5121 1.190 lei = 401 1.190 lei 1.000 lei 190 lei
B) Se incaseaza factura la furnizor si se refuza integral: -vanzarea marfurilor: 4111 = % 707 4427 - incasarea facturii: 5121 = 4111 1.190 lei 1.190 lei 1.000 lei 190 lei
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil - refuzul platii facturii de catre client: % 707 4427 4111 = 5121 = 4111 1.190 lei 1.000 lei 190 lei 1.190 lei
11. SC VULTURUL NEGRU SA se aprovizioneaza pe baza facturii nr.35596 cu confectii femei, de la SC MONDIALA Satu Mare. Marfa sosita prin CFR este in valoare de 2.200 lei, TVA 19%, cheltuieli cuvenite CFR-ului 100 lei, TVA 19%. La receptie se constata ca un lot de bluze femei au vicii ascunse, valoarea acestui lot fiind de 550 lei. Se formeaza o comisie de receptie, care anunta furnizorul, iar lotul respectiv se receptioneaza si ramane in custodie. Raspuns: Aprovizionarea cu confectii: % 371 4426 Cheltuielile de transport cuvenite CFR-ului: % 371.01 4426 -extracontabil se inregistreaza: D 8033 Valori materiale primite in pastrare sau custodie 550 lei = 401 119 lei 100 lei 19 lei = 401 2.618 lei 2.200 lei 418 lei
Pastrarea in custodie a unui lot de bluze in valoare de 550 lei:
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 12. O societate de leasing (locator) incheie cu un utilizator (locatar) un contract de leasing operational pentru o masina de alezat achizitioneaza cu pretul de 14.400 lei, TVA 19%, care are durata normata de functionare 12 ani. Durata contractului este de 3 ani, iar rata lunara de leasing este de 244 lei. Decontarile se efectueaza prin banca. La expirarea contractului se convine vanzarea catre locatar a masinii la valoarea reziduala. Sa se efectueze inregistrarile contabile la locatar. Raspuns: In cazul leasingului operational locatarul recunoaste bunul primit drept cheltuieli,linear pe durata contractului de leasing. -lunar,pe durata celor 3 ani locatarul va inregistra: % 612 4426 -plata ratei lunare prin banca: 401 = 5121 290.36 lei -dupa 3 ani,cumpararea de catre locatar a masinii la valoarea reziduala : -calculul valorii reziduale:amortizare=14.400 / 12ani =1.200/an x 3 ani =3.600 lei -valoarea reziduala=14.400- 3.600=10.800 lei % 213 4426 -inregistrarea platii: 404 = 5121 12.852 lei = 404 12.852 lei 10.800 lei 2.052 lei = 401 290.36 lei 244 lei 46.36 lei
13. Se realizeaz un mprumut obligatar referitor la care se nregistreaz urmtoarele operaii: a) subscrierea de ctre teri a 2.000 de obligaiuni cu valoarea de vnzare de 4,7 lei/obligaiune, valoarea nominal de 5 lei/obligaiune i valoarea de rambursare de 5,2 lei/obligaiune; b) ncasarea integral a sumelor de la obligatari, cu decontare prin virament;
c) dobnda datorat obligatarilor pentru primul an, cunoscnd c emisiunea s-a realizat cu o dobnd anual de 15%; d) amortizarea primelor de rambursare aferent ntregii perioade de derulare a mprumutului;
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil e) rscumprarea la finele primului an a 200 de obligaiuni, cu decontare n numerar, precum i anularea acestora. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Rezolvare: a) Emiterea obligatiunilor: % 461 169 b) Incasarea sumelor: 5121 666 6868 505 161 = = = = = 461 1681 169 5121 505 9400 lei 1500 lei 1000 lei 1040 lei 1040 lei c) Dobanda datorata pentru primul an: 2000 obligatiuni x 5 lei x 15% = 1500 lei d) Amortizarea primelor pentru toata perioada: e) Rascumpararea a 200 obligatiuni x 5.2 lei = 1040 lei si anularea obligatiunilor: 14. n vederea achiziionrii unor elemente de mobilier sunt efectuate mai multe operaii i nregistrri contabile, dup cum urmeaz: a) acordarea unui avans de 10% n numerar pe baza antecalculaiei efectuate de furnizor de 20.000 lei; b) recepionarea bunurilor facturate de ter, n care este consemnat preul de vnzare de 21.000 lei, TVA 19%; c) diminuarea obligaiei fa de furnizor cu avansul acordat anterior i subscrierea unui bilet la ordin pentru diferena rmas; d) decontarea la scaden a biletului la ordin subscris. Cum se nregistreaz n contabilitate aceste operaii? Rezolvare: a) Acordarea avansului pentru achizitia mobilierului: % 232 4426 = 5311 2380 lei 2000 lei 380 lei = 161 10400 lei 9400 lei 1000 lei
10
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil b) Receptia mobilierului: % 214 4426 c) Diminuarea obligatiei si subscrierea biletului la ordin: 404 = % 232 4426 405 d) Decontarea biletului la ordin: 405 = 5121 22610 lei 24990 lei 2000 lei 380 lei 22610 lei = 404 24990 lei 21000 lei 3990 lei
15. Dispunei de urmtoarele date: vnzri de mrfuri 8.000 u.m., costul mrfurilor vndute 6.000 lei; vnzri de produse finite 10.000 lei; venituri din redevene, locaii de gestiune i chirii 4.000 lei; subvenii de exploatare aferente materiilor prime 800 lei; producie imobilizat 20.000 lei; producie obinut la cost de producie 40.000 lei; stoc iniial de produse finite 1.000 lei; stoc final de produse finite 32.000 lei; alte venituri din exploatare 10.000 lei; venituri din provizioane privind deprecierea creanelor clieni 3.000 lei. Conform OMFP nr. 1.752/2005, care este mrimea cifrei de afaceri i a veniturilor din exploatare? Rezolvare: Cifra de afaceri = vanzari de marfuri + vanzari de produse finite + venituri din chirii Cifra de afaceri = 8000 + 10000 + 4000 = 22000 lei Venituri din exploatare = Cifra de afaceri + Venituri din productia imobilizata + Variatia stocurilor de produse finite(Sf-Si) + Alte venituri din exploatare Venituri din exploatare = 22000+ 20000 + 31000 + 10000 = 83000 lei 16. n urma a dou reevaluri succesive ale unei imobilizri corporale s-au obinut urmtoarele date: n exerciiul N o cretere de valoare de 100 lei, iar n exerciiul N+1 o reducere de valoare de 120 lei. Ce determin reducerea de valoare de 120 lei conform IAS 16 Imobilizri corporale? Rezolvare: Reevaluarea din exercitiul N determina o crestere a rezervei din reeevaluare cu 100 lei,iar reevaluarea din exercitiul N+1 determina diminuarea rezervei din reevaluare cu 100 lei si inregistrarea unei cheltuieli cu deprecierea pentru 20 lei.
11
FISCALITATE
1. Care sunt condiiile ce trebuie ndeplinite de un mijloc fix pentru a fi deductibil amortizarea fiscal. Raspuns: Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii: a) este detinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat tertilor sau n scopuri administrative; b) are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilita prin hotarre a Guvernului(1800 lei); c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an. Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set, la determinarea amortizarii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care intra n structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat, amortizarea se determina pentru fiecare componenta n parte. 2. Un pltitor de impozit pe profit i TVA nregistreaz n trimestrul I cheltuieli cu protocolul n sum de 10.000 lei. Cheltuielile totale efectuate sunt de 130.000 lei, iar veniturile realizate n sum de 300.000 lei. S se determine impozitul pe profit de plat. Raspuns: Profit contabil = (300.000 130.000) = 170.000 lei Baza de calcul a limitei cheltuielilor de protocol deductibile= =300.000 - 130.000 + 10.000 = 180.000 lei Protocol deductibil = 2% x 180.000=3.600 lei Protocol nedeductibil = 10.000 3.600 = 6.400 lei TVA aferent protocolui nedeductibil = 24%*6.400 = 1.536 lei Total cheltuieli nedeductibile = 6.400+1.536 = 7.936 lei Venit impozabil = 300.000-130.000+7.936 = 177.936 lei Impozit pe profit de plata = 16%*177.936 = 28.470 lei 3. Un agent economic prezint n anul 2009, conform datelor din bilan, urmtoarea situaie: 1 2 capitaluri proprii la nceputul anului 20.000 lei; capitaluri proprii la sfritul trimestrului I 21.000 lei; 12
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 3 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la nceputul anului 50.000 lei. 4 capital mprumutat cu scadena mai mare de 1 an la sfritul primului trimestru 100.000 lei. Pe 1 februarie a contractat un mprumut de la o banc n valoare de 20.000 lei pe 2 ani, cu o rat anual a dobnzii de 25% (dobnda fiind pltibil lunar, iar mprumutul rambursabil la scaden). Tot pe 1 februarie a contract un mprumut de la un acionar n sum de 30.000 lei, pe 3 ani, rata anual a dobnzii fiind de 20% (mprumutul se restituie integral la scaden, iar dobnda se pltete lunar). Rata de referin a BNR pentru luna martie este de 10%. S se analizeze deductibilitatea cheltuielilor cu dobnzile. Raspuns: Cum ratele anuale la care s-au contractat ambele imprumuturi sunt peste rata de referinta a BNR pentru luna martie se va proceda la calculul gradului de indatorare a capitalului pentru determinarea cheltuielilor cu dobanzile deductibile in trim I: Gritrim1=Capital imprumutat inceputul perioadei+Capital inprumutat sfarsitul perioadei / Capital propriu inceputul perioadei+Capital propriu sfarsitul perioadei Gritrim1=(50.000+100.000)/(20.000+21.000)=150.000/41.000=3.658 Gritrim1=3.658 >3,cheltuielile cu dobanzile posibil de dedus vor fi integral nedeductibile in trimestrul 1 si se vor reporta pana cand gradul de indatorare va fi mai mic decat 3.
13
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

1. S se calculeze i s se interpreteze soldurile intermediare de gestiune pentru ntreprinderea ale crei informaii financiare sunt prezentate mai jos: Indicator u.m. Venituri din vnzarea mrfurilor 4000 Producia vndut 24000 Producia stocat 500 Subvenii de exploatare 2300 Cheltuieli cu materii prime 10000 Costul mrfurilor vndute 4200 Cheltuieli salariale 5000 Cheltuieli cu amortizarea 1000 Cheltuieli cu chirii 200 Impozite i taxe 300 Venituri din dobnzi 100 Cheltuieli cu dobnzi 500 Impozit pe profit 1400
Raspuns: Soldurile intermediare de gestiune caracterizeaza performanta financiara a intreprinderii prin intermediul fluxului de rezultate inregistrate in cursul exercitiului financiar,si anume: 1)Excedentul brut(insuficienta) de exploatare(EBE) este rezultatul realizat din activitatea curenta a intreprinderii si se calculeaza cu ajutorul relatiei: EBE=Valoarea adaugata(VA) + Subventii de exploatare(Sbv) Alte impozite,taxe,varsaminte asimilate(I+Tx) Cheltuieli cu personalul(Chp) VA=Marja comerciala(Mc) + Productia exercitiului(Pex) Consumuri intermediare(Ci) MC=Vanzari de marfuri-Costul marfurilor=4000-4200= -200 lei Pex = Productia vanduta+Productia stocata+Productia imobilizata Pex=24000+500=24500 lei Ci=cheltuieli cu materii prime+cheltuieli cu chirii=10000+200=10200 lei VA= -200+24500-10200=24500-10400=14100 lei EBE=14100+2300-300-5000=11100 lei Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea de autofinantare destinata pe de-o parte mentinerii si dezvoltarii potentialului productiv ,si pe de alta parte, remunerarii investitiilor(capitalurile proprii si imprumutate).
14
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 2)Rezultatul din exploatare(REXP) se determina cu relatia:
masoara
performanta
industriala
si
comerciala
intreprinderii,este independent de politica financiara si fiscala,tine cont de provizioane si amortizare,si REXP= Excedentul brut de exploatare(EBE) + Alte venituri din exploatare(Ave) Amortizari si provizioane Alte cheltuieli de exploatare REXP=11100 1000(cheltuieli cu amortizarea)=10100 lei Rezultatul din exploatare exprima surplusul de venituri din exploatarea curenta fata de cheltuielile de exploatare. 3)Rezultatul financiar(RFIN)provine din activitatea financiara,cuprinde elemente de fluxuri financiare si elemente care corespund riscurilor atasate si se calculeaza prin diferenta: RFIN = Veniturile financiare Cheltuieli financiare RFIN = 100-500= -400 lei
Lipsa veniturilor financiare in conditiile existentei cheltuielilor financiare legate de plata dobanzilor la imprumuturi conduce la un rezultat financiar negativ(pierdere). 4)Rezultatul curent(RCRT) tine cont de politica de finantare a intreprinderii si un este influentat de elemente extraordinare sau fiscale pure si cumuleaza rezultatul din exploatare cu rezultatul financiar: RCRT = REXP + RFIN=10100-400 =9700 lei Pierdera financiara este compensata de un profit obtinut in activitatea de exploatare. 5)Rezultatul extraordinar(REXTR) provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii,nefiind legat de activitatea curenta si se determina ca diferenta: REXTR = Veniturile extraordinare Cheltuielile extraordinare REXTR = 0 leio Rezultatul extraordinar reflecta incidenta evenimentelor neprevazute neobisnuite in activitatea curenta(calamitati). 6)Rezultatul brut al exercitiului(Rbr) se obtine prin insumarea rezultatului curent cu rezultatul extraordinar: Rbr = RCRT + REXTR =Venituri totale Cheltuieli totale =REXP+RFIN+REXTR Rbr =9700+0=9700 lei=RCRT 7)Rezultatul net al exercitiului(Rnet) constituie soldul final dupa aplicarea cotei procentuale de impozit(i) asupra rezultatului brut(impozabil) al perioadei curente,fiind calculat ca diferenta: Rnet = Rbr Impozitul pe profit=9700-1400=8300 lei Acest profit caracterizeaza performanta generala a activitatii si reflecta cresterea acumularilor intreprinderii in cursul exercitiului.
15

2. O ntreprindere produce anual un numr de 100000 de produse la un pre unitar de 5 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 200000 u.m., cheltuieli de personal de 100000 u.m. din care 85% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit i i chirii n cuantum de 20000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 50000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 40000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i opera ional exprimat n uniti fizice i valorice. Rezolvare: Determinarea pragului de rentabilitate operational
Pragul de rentabilitate operational este punctul in care cifra de afaceri acopera cheltuielile de exploatare delimitate in cheltuieli fixe si cheltuieli variabile, calculandu-se in unitati fizice sau valorice si se determina astfel: a) Pragul de rentabilitate operational in unitati fizice: -se determina costul variabil pe unitatea de produs(Cvu) Cum in enuntul problemei nu se precizeaza daca salariile personalului direct productiv variaza in functie de cantitatea produsa(platiti dupa norma) sau au un salariu fix lunar se considera aceste cheltuieli in categoria cheltuielilor variabile. Cheltuieli variabile (Cv) = cheltuieli cu materii prime i materiale + cheltuieli de personal (salariile personalului direct productiv 85%) Cv = 200.000 + 100.000 * 85% = 285.000 lei Cvunitar (Cvu) = 285.000/ 100.000 buc = 2.85 lei/buc -se determina suma cheltuielilor fixe totale(CF) Cheltuileli fixe (CF) = cheltuieli cu salariile (15%) + cheltuieli cu utilitati i chirii + cheltuieli cu amortizarea CF = 100.000* 15% + 20.000 + 50.000 = 85.000 lei -se determina pragul de rentabilitate in unitati fizice Profit = Productia( Q) x Pret de vanzare (Pvu) Productia( Q) x Cvu CF 0 = Q*(Pvu-Cvu)-CF Q* = CF / Pvu-Cvu = 85.000/ (5-2,85) = 85.000/2,15= 39.535 buc La un volum al produselor realizate de 39.535 buc. profitul este nul.Orice unitate de produs realizata peste acest nivel va aduce un profit, in timp ce nerealizarea cel putin a nivelului de 39.535 buc.va aduce pierdere. b)Pragul de rentabilitate operational in unitati valorice: Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*) CA* = Productia aferenta punctului critic(Q*) x Pvu =39.535 * 5= 197.675 lei Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 197.675 lei in perioada analizata.
16

Determinarea pragului de rentabilitate financiar Pragul de rentabilitate financiar(global) reprezinta punctul in care cifra de afaceri aferenta punctului critic acopera cheltuielile de exploatare(fixe si variabile) dar si cheltuielile cu dobanzile,iar rezultatul este nul.
a) Pragul de rentabilitate financiar in unitati fizice: Q* = (CF + ch. cu dobanzile)/ (Pvu-Cvu) = (85.000 + 40.000)/2,15 Q* = 58.140 buc b) Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*) = Q* x Pvu= 58.140 * 5 CA*= 290.695 lei Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 290.695 lei in perioada analizata.
3. O ntreprindere produce anual un numr de 5000 de produse la un pre unitar de 40 u.m. ntreprinderea nregistreaz cheltuieli cu materii prime i materiale n valoare de 60000 u.m., cheltuieli de personal de 80000 u.m. din care 90% reprezint salariile personalului direct productiv, cheltuieli cu utilit i i chirii n cuantum de 5000 u.m., cheltuieli cu amortizarea de 4000 u.m. i cheltuieli cu dobnzi de 5000 u.m. s se calculeze i s se interpreteze pragul de rentabilitate financiar i opera ional exprimat n uniti fizice i valorice i nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. Rezolvare: Determinarea pragului de rentabilitate operational
a) Pragul de rentabilitate operational in unitati fizice : -se determina costul variabil pe unitatea de produs(Cvu) Cum in enuntul problemei nu se precizeaza daca salariile personalului direct productiv variaza in functie de cantitatea produsa(platiti dupa norma) sau au un salariu fix lunar se considera aceste cheltuieli in categoria cheltuielilor variabile. Cheltuieli variabile (Cv) = cheltuieli cu materii prime i materiale + cheltuieli de personal (salariile personalului direct productiv 90 %) Cv= 60.000 + 80.000 * 90 %= 132.000 lei Cvunitar (Cvu) = 132.000/ 5000 = 26, 4 lei/ buc Cheltuileli fixe(CF) = cheltuieli cu salariile (10%) + cheltuieli cu utilitati i chirii + cheltuieli cu amortizarea CF = 80.000* 10% + 5.000 + 4.000 = 17.000 lei Q aferenta punctului critic = CF/(Pvu-Cvu) = 17.000/ (40-26,4) = 17.000/13,6 Q* = 1250 buc La un volum al produselor realizate de 1250 buc. profitul este nul.Orice unitate de produs realizata peste acest nivel va aduce un profit, in timp ce nerealizarea cel putin a nivelului de 1250 buc.va aduce pierdere.
17
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil b)Pragul de rentabilitate operational in unitati valorice Cifra de afaceri in punctul critic = Q aferenta punctului critic x Pvu =1250 x 40 lei CA*= 50.000 lei Pentru ca societatea sa inregistreze profit va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 50.000 lei.
Determinarea pragului de rentabilitate financiar
a)Pragul de rentabilitate financiar in unitati fizice: Q* = (CF + ch. cu dobanzile)/ (Pvu-Cvu) Q* = ( 17.000 + 5.000)/ 13,60 = 1.618 buc La un volum al produselor realizate de 1.618 buc. profitul este nul. b)Cifra de afaceri aferenta punctului critic(CA*) CA* = Q* x Pvu= 1.618 x 40 lei= 64.720 lei Pentru ca societatea sa fie profitabila va trebui sa realizeze un volum al vanzarilor de peste 64.720 lei in perioada analizata. Nivelul rezultatului de exploatare i curent ateptat la o cretere la 5500 a numrului de produse vndute. Rezultatul din exploatare (REXP) = CA Q x Cvu- CF = Q x Pvu Q x Cvu - CF REXP= Q(Pvu-Cvu) CF REXP= 5.500 x (40-26.4) 17.000 = 57.800 lei Rezultatul curent (RCRT) = Q(Pvu-Cvu) CF(inclusiv cheltuielile cu dobanzile) RCRT= 5.500*13,6 (17.000+5.000) = 52.800 lei
18
Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

1. Situaia elementelor de activ i de pasiv la societatea X conform bilanului ntocmit pe baza datelor din contabilitate, date care au fost puse de acord cu rezultatele inventarierii, se prezint astfel: 1 Programe informatice 4.000.000 lei 2 Amortizarea programelor informatice 1.000.000 lei 3 Cldiri 10.000.000 lei 4 Amortizarea cldirilor 2.500.000 lei 5 Titluri de participare 2.500.000 lei 6 Mrfuri 5.000.000 lei 7 Clieni 2.000.000 lei 8 Furnizori 4.500.000 lei 9 Furnizori de imobilizri 2.000.000 lei 10 Clieni-creditori 1.500.000 lei 11 Credite bancare pe termen lung 6.000.000 lei 12 Capital subscris vrsat 5.000.000 lei 13 Rezerve 1.000.000 lei (aceast sum este format din repartizarea profitului net n anii anteriori). Operaiunile efectuate de judectorul sindic i de lichidator pentru a asigura disponibilitile bneti n vederea achitrii datoriilor: a) Programele informatice au fost vndute cu 2.500.000 lei, fa de valoarea net contabil de 3.000.000; b) Cldirile au fost vndute cu 9.000.000 lei, fa de valoarea net contabil de 7.500.000 lei; c) Mrfurile au fost vndute cu 6.000.000 lei fa de valoarea contabil net de 5.000.000 lei; d) Titlurile de participare au fost vndute cu 3.000.000 lei fa de 2.500.000 lei - costul de achizitie; e) S-a ncasat de la clieni suma de 1.800.000 lei, acordndu-se un scont de 10%; f) S-a achitat mprumutul de 6.000.000 lei i dobnda de 1.000.000 lei; g) S-au achitat furnizorii n sum de 4.500.000 lei, primindu-se un scont de 5%; h) Au fost achitai furnizorii de imobilizri n sum de 2.000.000 lei; i) Au fost restituite avansurile ncasate de la clieni n sum de 1.500.000 lei; j) Cheltuielile efectuate cu lichidarea s-au ridicat la suma de 800.000 lei din care: -salarii 500.000 lei -cheltuieli cu licitaiile 300.000 lei Se cere:
19
a) nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. b) ntocmirea bilanului nainte de efectuarea partajului. c) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari.
Rezolvare: A)nregistrarile contabile privind operaiunile de lichidare. a. Vanzarea programelor informatice : Vanzarea programelor informatice 461 =
% 7583 4427
3.100.000 lei 2.500.000 lei 600.000 lei 4.000.000 lei 1.000.000 lei 3.000.000 lei 3.100.000 lei
Scaderea din evidenta a programelor informatice % = 208 2808 6583 Incasarea contravalorii programelor informatice 5121 = 461 b. Vanzarea cladirilor Vanzarea cladirilor 461
% 7583 4427 212
11.160.000 lei 9.000.000 lei 2.160.000 lei 10.000.000 lei 2.500.000 lei 7.500.000 lei 11.160.000 lei
Scaderea din evidenta a cladirilor vandute % = 2812 6583 Incasarea contravalorii cladirii vandute 5121 =
461
c. Vanzarea marfurilor: Vanzarea marfurilor 411
% 707 4427 411
7.440.000 lei 6.000.000 lei 1.440.000 lei 7.440.000 lei
Incasarea contravalorii marfii vandute 5121 =
20
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Scaderea din gestiune a marfurilor vandute 607 = d. Vanzarea titlurilor de participare Vanzarea actiunilor 461 =
371
5.000.000 lei
7641 263 461
3.000.000 lei 2.500.000 lei 3.000.000 lei
Scaderea din evidenta a actiunilor vandute 6641 = Incasarea contavalorii actiunilor 5121 =
e. Incasarea creantelor de la clienti Incasarea creantelor de la clienti si acordarea scontului de 10% 5121 = 4111 667 = 4111 f. Achitarea imprumutului si a dobanzii Plata imprumutului si dobanzii 162 = 666 =
1.800.000 lei 200.000 lei
5121 5121
6.000.000 lei 1.000.000 lei 4.275.000 lei 225.000 lei 2.000.000 lei 1.500.000 lei
g. Achitarea furnizorilor si inregistrarea scontului de 5% 401 = 5121 401 = 767 h. Achitarea furnizorilor de imobilizari 404 = 5121
i. Restituirea avansurilor incasate de la clienti 419 = 5121
j. Cheltuielile efectuate cu lichidarea: % = 401 992.000 lei 622 500.000 lei 628 300.000 lei 4426 192.000 lei Stabilirea rezultatului lichidarii Rezultatul lichidarii = Venituri din valorificarea activelor Cheltuieli legate de lichidare si plata datoriilor. In vederea stabiliri rezultatului se procedeaza la inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli.
21
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Inchiderea conturilor de cheltuieli 121 = % 6583 607 6641 667 666 622 628 20.000.000 lei 10.500.000 lei 5.000.000 lei 2.500.000 lei 200.000 lei 1.000.000 lei 500.000 lei 300.000 lei
Inchiderea conturilor de venituri % = 121 20.725.000 lei 7583 11.500.000 lei 707 6.000.000 lei 7641 3.000.000 lei 767 225.000 lei Rezultatul lichidarii = 20.725.000 20.000.000 = 725.000 lei Calcularea,retinerea si virarea obligatiilor fiscale(impozit pe profit, impozit pe dividende,TVA) Regularizarea TVA-ului TVA colectata = 600.000+2.160.000+1.440.000 = 4.200.000 lei TVA deductibila = 192.000 lei TVA de plata = 4.008.00 lei 4427 = % 4.200.000 lei 4426 192.000 lei 4423 4.008.000 lei Plata TVA-ului datorat la bugetul statului: 4423 = 5121 4.008.000 lei Situatia contului 121 si 5121 inanite de efectuarea partajului:
D 121 C ______________________________ 3.000.000 | 2.500.000 7.500.000 | 9.000.000 5.000.000 | 6.000.000 200.000 | 3.000.000 2.500.000 | 225.000 1.000.000 | 500.000 | 300.000 | _____________________________ 20.000.000 20.725.000 Sold C 725.000 lei
22
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil D 5121 C ______________________________ 3.100.000 | 7.000.000 11.160.000 | 4.275.000 7.440.000 | 2.000.000 3.000.000 | 1.500.000 1.800.000 | 992.000 ____________|_____ 4.008.000 26.500.000 19.775.000 Sold D 6.725.000 lei B)Bilantul inante de efectuarea partajului Elemente Casa si conturi la banci (ct. 5311, 5121) Capital subscris si varsat (1012) Rezerve (ct. 1068) Profit net(ct.121) Total capitaluri Valori 6.725.000 5.000.000 1.000.000 725.000 6.725.000
Distribuirea sumelor realizate din lichidare, potrivit planului de distribuire intre creditori, in ordinea prevazuta de lege. C) nregistrrile contabile privind operaiunile de partaj la acionari Restituirea capitalului social la actionari 1012 = 456 456 = 5121 5.000.000 lei 5.000.000 lei
Impozit pe profit din lichidare impozitul pe profit datorat 725.000 lei * 16% = 116.000 lei 691 = 4411 691 116.000 lei 116.000 lei 116.000 lei 1.609.000 lei 1.000.000 lei 609.000 lei
inchiderea contului 691 121 =
virarea impozitului pe profit 4411 = 5121 456
Dividende cuvenite actionarilor % = 1068 121 (725.000-116.000)
23
Rezerva constituita din profiturile nete anterioare nu se mai impoziteaza deoarece profitul din care s-au constituit a fost o data impozitat. Retinere impozit pe dividende 456 = 446 257.440 lei (1.609.000 x 16%) Plata impozit pe dividende 446 = 5121 257.440 lei Plata dividendelor catra actionari ( 1.609.000-257.440=1.351.560 lei) 456 = 5121 1.351.560 lei
Situatia conturilor 5121 si 456 dupa efectuarea partajului se prezinta astfel: D 5121 C ______________________________ Sold 6.725.000 | 5.000.000 | 116.000 | 257.440 | 1.351.560 _____________________________ 6.725.000 6.725.000 D 456 C ______________________________ 5.000.000 | 5.000.000 257.440 | 1.609.000 1.351.560 | _____________________________ 6.609.000 6.609.000
2. De ctre cine se face numirea lichidatorilor n societile pe aciuni i n comandit pe aciuni? Raspuns:
(1) Numirea lichidatorilor in societatile pe actiuni si in comandita pe actiuni se face de adunarea generala, care hotaraste lichidarea, daca, prin actul constitutiv, nu se prevede altfel. (2) Adunarea generala hotaraste cu majoritatea prevazuta pentru modificarea actului constitutiv. (3) In cazul in care majoritatea nu a fost obtinuta, numirea se face de tribunal, la cererea oricaruia dintre administratori, respectiv dintre membrii directoratului, sau dintre asociati, cu citarea societatii si a celor care au cerut-o. Impotriva sentintei tribunalului se poate declara numai recurs, in termen de 15 zile de la pronuntare.
24
3. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? Raspuns:

Art. 123 din Legea 85/2006 privind procedura insolvenei, modificat, stabilete ordinea n care are loc plata creanelor, n cazul falimentului, astfel: 1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin Legea 85/ 2006, 2. creanele izvorte din raportul de munc; 3. creanele reprezentnd creditele, acordate de instituii de credit dup deschiderea procedurii, precum i creanele rezultnd din continuarea activitii debitorului dup deschiderea procedurii; 4. creanele bugetare; 5. creanele reprezentnd sumele datorate de ctre debitor unor teri, n baza unor obligaii de ntreinere, alocaii pentru minori sau de plat a unor sume periodice destinate asigurrii mijloacelor de existen; 6. creanele reprezentnd sumele stabilite de judectorul-sindic pentru ntreinerea debitorului i a familiei sale, dac acesta este persoan fizic; 7. creanele reprezentnd credite bancare, cele rezultate din livrri de produse, prestri de servicii sau alte lucrri, precum i din chirii; 8. alte creane chirografare; 9. creanele subordonate, n urmtoarea ordine de preferin: a) creanele acordate persoanei juridice debitoare de ctre un asociat sau acionar deinnd cel puin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot n adunarea general a asociailor, ori, dup caz, de ctre un membru al grupului de interes economic; b) creanele izvornd din acte cu titlu gratuit. Sumele de distribuit ntre creditori n acelai rang de prioritate vor fi acordate proporional cu suma alocat pentru fiecare crean, prin tabelul menionat la art. 108 alin. (2) lit.d) din lege. Titularilor de creane dintr-o categorie li se vor putea distribui sume numai dup deplina ndestulare a titularilor de creane din categoria ierarhic superioar. Potrivit legii, n cazul insuficienei sumelor necesare acoperirii valorii integrale a creanelor cu acelai rang de prioritate, titularii acestora vor primi o cot falimentar, reprezentnd suma proporional cu procentul pe care creana lor l deine n categoria creanelor respective.
25
Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

1. Orice planificare incepe cu intrebarea pentru ce suntem aici? Aceasta presupune termene (orizonturi de timp) si etape sau strategii adecvate termenelor. Termenele pot fi: termen scurt: pina la un an; termen mediu: intre doi si cinci ani; termen lung: peste cinci ani. In functie de termenele stabilite etapele pot fi: planificarea strategica ; planificarea tactica; planificarea operativa. Identificati intrebarile la care trebuie sa raspunda fiecare etapa de planificare in domeniul organizarii contabilitatii la nivelul unei intreprinderi,informatiile importante necesare si exemple pentru continutul fiecarei etape de planificare. Raspuns:
Planificarea este un proces de stabilire a ordinii de acionare n viitor. La toate etapele acestui proces contabilul implicat n contabilitatea managerial trebuie s-i imagineze clar alternativele financiare disponibile. Planificarea strategica constituie procesul prin care se stabilesc marile orientari ce permit organizatiei sa modifice,sa imbunatateasca sau sa-si consolideze pozitia fata de concurenta. Obiectivele strategice reprezinta concretizarea,la un moment dat,a scopurilor generale si a finalitatii activitatilor desfasurate intr-o organizatie. Planificarea strategica face apel la prospectare si la previziune. Datele contabile ale perioadelor precedente servesc ca baz iniial pentru planificare, iar datele evidenei curente - drept mijloc de control asupra ndeplinirii indicatorilor de plan i baz pentru corectarea sarcinilor de plan. Componenta economica a planificarii strategice se refera la: produse,clienti ,distributie, actiuni de dinamica comerciala(publicitate),structura financiara,mod de folosire a resurselor din autofinantare,mod de procurare a resurselor externe (imprumut,credit), efortul de cercetaredezvoltare,orientarea cercetarii-dezvoltarii. Planificarea strategica poate face referire la strategiile propuse de organizatie pe termen lung,de peste cinci ani,care sa-i permita imbunatatirea si consolidarea pozitiei sale pe piata fata de concurenta,astfel de strategii pot fi:lansarea de produse noi,introducerea de noi tehnologii,cresterea vanzarilor,reducerea cheltuielilor,etc. Alegerea strategiei determin perspectiva dezvoltrii ntreprinderii i prin urmare deciziile manageriale pe care ea poate s le ea n viitor, care depind de capacitatea ntreprinderii de a previziona ritmul creterii diferitilor indicatori economico - financiari ai ntreprinderii, posibilitatea ntreprinderii de a-i menine piaa, afluxul mijloacelor bneti pentru fiecare variant alternativ etc. n diferit conjunctur economic (ritmul nalt al inflaiei, scderea producerii, intensificarea concurenei, etc.) 26
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Planificarea tactica se refera la ansamblul actiunilor si activitatilor operative care trebuie efectuate pe perioade de timp mai scurte intre doi si cinci ani. Planurile tactice,prin care se implementeaza parti specifice din planul strategic,se realizeaza la nivelul mediu al organizatiilor,cu orizont de timp intermediar. Planificarea tactica este influentata de o multime de factori,cu o actiune dinamica specifica,de la care managerul trebuie sa porneasca in actul de decizie,respectiv: a)un anumit numar de obiective tactice,derivate din obiectivele strategice generale,de exemplu pentru lansarea unui nou produs obiectivele tactice pot face referire la introducerea unei noi linii de fabricatie,pregatirea si perfectionarea angajatilor care vor lucra cu noua linie de fabricatie,implementarea procesului tehnlogic cu privire la noul produs, realizarea de probe privind produsele obtinute,etc. b)in timp ce strategia este stabilita in termeni generali,tactica vizeaza nemijlocit alocarea resurselor umane,materiale si financiare,precum si planificarea asigurarilor operative la momentul oportun. c)planul tactic precizeaza clar ce activitati se vor intreprinde pentru indeplinirea acestor planuri,timpul de lucru al managerilor folosit in acest scop,informatiile de care acestia au nevoie si pe care le vor primi din interiorul organizatiei,colaboratorii si informatiile pe care acestia le prelucreaza si le transmit mai departe. De exemplu pentru cresterea volumului vanzarilor se vor intreprinde actiuni de reducere a costurilor,de reclama si publicitate,de stimulare prin acordare de reduceri ,etc., planificate pe o perioada mai lunga urmand a fi defalcate pe ani si pe luni in cadrul previziunilor operationele prin intocmirea bugetelor si controlul indeplinirii acestora,printr-o analiza intre plan si realizat,studiul abaterilor pe baza carora managerii vor lua deciziile pe care le considera oportune. Planificarea operationala in contabilitate. Planurile operationale definesc modalitati de realizare in timp si spatiu a strategiilor alese. Planul operational stabilit pentru fiecare functie a organizatiei si pentru fiecare centru de responsabilitate,fixeaza: -obiectivele de atins derivate din cadrul unui program pe 3-5 ani pe transe anuale,aceleasi obiective enumerate la planificarea tactica dar defalcate pe transe anuale -mijloacele afectate(fonduri de investitii,numar de salariati,plata salariatilor) -actiunile ce trebuiesc intreprinse printre care si stabilirea preului de vnzare a produciei ntreprinderii, determinarea cantitii optimale de fabricare a diferitor tipuri de produse, stabilirea tipului de mas media care va fi raional de utilizat pentru reclama ntreprinderii, etc. Un instrument important al planificrii operationale il constituie bugetul , la elaborarea cruia i-a parte i contabilul analitic. ntocmirea bugetului care const n determinarea indicatorilor tehnico - economici planificai pentru ntreprindere i pentru subdiviziunile ei pentru o perioad curent: decad, lun, semestru, an. Concepia bugetrii presupune ntocmirea unui plan pe termen scurt n care relaiile reciproce dintre operaiuni separate sunt coordonate la toate nivelurile de gestiune ale ntreprinderii n ntregime. n bugetare o atenie deosebit se acord procesului de stabilire a normelor i normativelor optime, orientat spre asigurarea utilizrii eficiente a tuturor tipurilor de resurse. Controlul presupune compararea rezultatelor efective cu cele planificate n scopul determinrii abaterilor i corectrii divergenelor. Aceasta poate s se manifeste n aducerea rezultatelor efective n concordan cu cele planificate sau, invers, n modificarea planurilor, dac se constat c ele nu mai pot fi realizate. Procesul controlului d posibilitatea de a prognoza, dac planul pe termen lung va fi realizat, de a depista problemele poteniale, de a lua msuri ce in de modificarea scopurilor i obligaiilor n vederea evitrii pierderilor n viitor. 27
2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert. Raspuns:

Pentru prezentarea organizarii contabilitatii de gestiune la o societate de comert voi face referire la un caz concret : societate de comert cu amanuntul. Societatea: S.C. Alfa S.R.L. Obiect de activitate:comertul cu amanuntul Gestiuni:o singura gestiune Metoda de evidenta a gestiunii de marfuri este metoda global-valorica. La unitatile de desfacere cu amanuntul evidenta operativa se tine cu ajutorul raportului de gestiune,in care se consemneaza: -soldul la inceputul perioadei -intrarile de marfuri pe baza de documente:Aviz de insotire,Factura,Nota de intrarereceptie,Inventar,Proces verbal,etc; -soldul la sfarsitul perioadei. La compartimentul contabilitatii de gestiune a stocurilor evidenta analitica se conduce global ,cu ajutorul Fiselor de cont pentru operatii diverse deschisa pentru fiecare gestiune,cu evidentierea operatiilor de intrare,iesire,stabilindu-se soldul,fie dupa fiecare operatie,fie dupa o anumita perioada. La sfarsitul fiecarei luni se intocmeste Balanta de verificare prin care se asigura controlul inregistrarilor in contabilitatea analitica,global-valoric. Marfurile se evalueaza la momentul intrarii lor in stoc la costul de achizitie(pretul de cumparare la care se adauga cheltuielile ocazionate cu achizitia marfurilor,cum ar fi de ex transportul marfurilor,etc),iar la iesirea lor din stoc societatea foloseste metoda FIFO. Specific societatilor cu amanuntul este evaluarea stocurilor din contul 371Marfuriin preturi de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA.Intrucat TVA-ul cuprins in preturile de vanzare cu amanuntul este exigibil la decontare cu statul numai in momentul vanzarii efective a marfurilor prin magazinele cu amanuntul ,pe durata stocarii acestora se va evidentia cu ajutorul contului 4428 TVA neexigibila. De remarcat ca aceasta metoda de evaluare a stocurilor in magazinele cu amanuntul isi pune amprenta asupra inregistrarilor din contabilitatea financiara si nu asupra inregistrarilor din contabilitatea de gestiune. Din punctul de vedere al documentelor utilizate se vor utiliza urmatoarele documente financiarcontabile: - la achizitia marfurilor se va intocmi Nota de receptie si constatare de diferente; - la vanzarea marfurilor catre persoane juridice se va utiliza Factura prevazuta la art. 155 din Codul fiscal sau Avizul de insotire a marfii prevazut de OMFP 3055/2010 cu obligatia emiterii ulterioare a facturii; - in cazul in care livrarea se efectueaza catre persoane fizice exista obligatia utilizarii casei de marcat fiscale conform OUG 28/1999, republicata cu modificari, cu emiterea bonului fiscal; daca persoana fizica solicita emiterea unei facturi exista obligatia eliberarii acestui document. Aceste documente stau la baza scaderii din gestiune a marfurilor vandute.
28
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Valorile cumulative din totalul facturilor de marfa emise impreuna cu valorile inregistrate in memoria casei de marcat fiscale aferente marfurilor vandute sunt sumele asupra carora se va determina cat reprezinta costul de achizitie al marfurilor si cat adaosul comercial practicat. Cum majoritatea operatiunilor efectuate in cadrul societatii S.C. Alfa S.R.L. se rezuma la aprovizionarea marfurilor de la furnizori si revanzarea lor catre populatie, aceste operatiuni se reflecta in contabilitatea de gestiune conform urmatorului exemplu ipotetic: S.C. Alfa S.R.L. se aprovizioneaza de la furnizori cu marfuri insotite de facturi care cuprind preturi de cumparare de 5000 lei si tva 24% pentru care practica un adaos comercial de 30%.In cursul lunii magazinul realizeaza incasari in numerar de 4000 lei cu care se descarca gestiunea acestuia, in conditiile unui coeficient mediu de repartizare a adaosului comercial calculat pentru luna respectiva(k),de 25%. Inregistrarile contabile in contabilitatea financiara: A)Receptia marfurilor primite de la furnizori evaluate la pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA compuse din: a. pretul de cumparare fara TVA 5000 lei b. adaosul comercial de 30% (5000 x 30%) 1500 lei c. pretul de vanzare cu amanuntul exclusiv TVA(a+b) 6500 lei d. TVA 24% 1560 lei pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA(c+d) 8060 lei -receptia marfurilor primite de la furnizor: % =401 6200 371 5000 4426 1200
-inregistrarea adaosului comercial: 371 Marfuri = 378 Diferente de pret la marfuri -inregistrarea TVA nedeductibila: 371 Marfuri = 4428 TVA nedeductibila
1500 lei 1560 lei
B)Incasarea vanzarilor in numerar,evaluate la preturi de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA,compuse din: a. pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA 4000 lei b. TVA 19.355%(4000 x 19.355%) 774.2 lei c. pretul de vanzare cu amanuntul exclusiv TVA(a-b) 3225.8 lei Cota de TVA de 19.355% este determinata din cota de 24% pe baza metodei sutei majorate(24(100+24)x100=19.355%)
29
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 5311Casa in lei = % 707 Venituri din vanzari de marfuri 4427 TVA colectata
3225.8 lei 774.2 lei
C)Descarcarea gestiunii magazinului cu amanuntul tinand cont de coeficientul de repartizare al adaosului comercial calculat pentru luna in curs si anume: a. pretul de vanzare cu amanuntul inclusiv TVA 4000 lei b. adaosul comercial mediu 25% 1000 lei (4000 x 25%) c.TVA 19.355% (4000 x 19.355%) 774.2 lei d. cheltuieli cu marfurile aferente vanzarilor(a-b-c) 2225.8 lei % = 607 Cheltuieli privind marfurile 378 Diferente de pret la marfuri 4428 TVA neexigibila 371 Marfuri 4000 lei 2225.8 lei 1000 lei 774.2 lei
Inregistrarile contabile in contabilitatea de gestiune A) Inregistrarea veniturilor din vanzarile cu amanuntul: 931 Venituri din comertul cu amanuntul = 902 Decontari interne privind marfurile vandute 3225.8 lei
B) Inregistrarea cheltuielilor cu marfurile aferente vanzarilor cu amanuntul: 925 Cheltuieli de desfacere = 901 Decontari interne privind cheltuielile 2225.8 lei
Contabilitatea de gestiune este personalizata si raspunde cerintelor interne de management al ntreprinderii. Contabilitatea financiara furnizeaza cheltuielile nregistrate dupa natura lor, dar nu indica si cauza aparitiei lor, legile economice pe care le respecta, finalitatea la care acestea trebuie sa fie raportate. Aspectele mentionate pot fi cunoscute prin intermediul contabilitatii de gestiune. 30
AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE
1. La auditul stocurilor avei n vedere c, potrivit IAS 2, nu fac parte din costul stocului unui produs: a) valoarea deeurilor rezultate din fabricarea produsului respectiv; b) cheltuielile de stocare aferente fazelor anterioare de fabricaie; c) cheltuielile de comercializare. Raspuns:
Nu fac parte din costul stocului unui produs cheltuielile de comercializare. Conform IAS2 Stocuri,costul de productie a unui bun cuprinde costul de achizitie al materiilor prime si materialelor consumabile si cheltuielile de productie direct atribuibile bunului.
2. Societatea Alfa a evaluat n decembrie anul N-4 un ansamblu imobiliar achiziionat n anul N-11 cu 400.000 lei (din care 80.000 lei pentru teren), amortizabil n 20 ani; cu aceast ocazie a eliminat amortismentele din valoarea contabil. Valoarea de utilitate a ansamblului imobiliar a fost stabilit cu aceast ocazie la 450.000 lei (din care 150.000 lei terenul); durata de via nu a fost modificat. La 1 iulie anul N, ansamblul imobiliar a fost vndut cu 500.000 lei. Care este diferena din reevaluare ce trebuia nregistrat de societate: a) 178.000 lei; b) 162.000 lei; c) 170.000 lei. Raspuns:
-anul N-11 :achizitie ansamblu imobiliar cu 400.000 lei, din care 80.000 terenuri si 320.000 lei cladiri amortizabil in 20 de ani. -amortizarea anuala = 320.000 / 20 ani =16.000 lei /an -amortizarea aferenta pana la prima evaluare in anul N-4: -amortizarea cumulata = 16.000 x 7 = 112.000 lei - in anul N-4 Valoarea neta contabila(VNC) = 320.000 112.000 = 208.000 lei , iar valoarea de utilitate(Vu) a fost stabilita la 450.000 lei din care 150.000 lei terenul,iar restul de 300.000 lei cladirea: VNC anul N-4 Vu anul N-4 -terenul:80.000 lei 150.000 lei rezulta o diferenta pozitiva de 70.000 lei -cladirea:208.000 lei 300.000 lei rezulta o diferenta pozitiva de 92.000 lei Total diferenta pozitiva din reevaluare:70.000 + 92.000 = 162.000 lei
31
3. Relund datele din ntrebarea 152, care este suma amortizrii n anul N: a) 12.500.000 lei; b) 16.000.000 lei; c) 8.000.000 lei. Raspuns:
VNC = 300.000 lei in anul N-4 eliminandu-se amortismentele din valoarea contabila, durata de viata nu a fost modificata,amortizarea cumulata pana in anul N,1 iulie va fi: VNC = 300.000 / 12 =25.000 lei/an -amortizarea cumulata = 25.000 x 3 + 25.000 x 1 / 2 =75.000 +12.500 =87.500 lei -suma amortizarii in anul N=87.500 lei
4. Prezentai cel puin apte caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
Raspuns: Ceea ce difereniaz un audit statutar (legal) de auditul contractual se refer la: a) Numirea auditorului statutar (legal) se face de ctre Adunarea General a Acionarilor sau Asociailor. Aceasta nseamn c auditorul statutar este numit de ctre deintorii de capital ai societii; ntr-un anumit fel nseamn c auditorul statutar este si n serviciul acionarilor, crora le aduce o securitate relativ asupra situaiilor financiare ale societilor lor. b) Orice auditor statutar este mandatat, de regul, pentru o durat de 5-7 ani; rezult c misiunea de audit de baz este o misiune plurianual, ceea ce permite auditorului s progreseze n cunoaterea ntreprinderii i s abordeze n mod privilegiat anumite aspecte specifice. c) Auditorul statutar emite n toate cazurile un raport de audit care are un coninut strict normat, el neputnd s inventeze" un alt mod de raportare. d) Auditorului statutar i este specific o anumit conduit deontologic precis stabilit prin codul etic. e) Misiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce nseamn c auditorul poate face controale n societatea auditat n orice moment al exerciiului; n practic, ns, el se rezum la dou sau trei intervenii principale din raiuni de buget i pentru a nu perturba activitatea ntreprinderii, si anume: intervenii pentru analiza i evaluarea controlului intern, pentru inspecia fizic (inventariere) i pentru revizia situaiilor financiare; pentru anumite societi mai exist o intervenie asupra situaiilor financiare intermediare. f) Auditul statutar se efectueaz numai prin sondaj si deci nu are loc o validare exhaustiv a tratamentului contabil al tranzaciilor i fluxurilor exerciiului.
g) Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni n gestiunea societii; el pstreaz o anumit distan i nu poate da sfaturi sau efectua lucrri care presupun substituirea conductorilor ntreprinderii-client. Dimpotriv, auditul contractual se efectueaz la cererea unui client i nu n realizarea unei obligaii legale; obiectivele auditului sunt stabilite prin contract n funcie de ateptrile clientului i pot fi foarte diferite de la un audit la altul. 32
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil De exemplu, conducerea unei ntreprinderi sau acionarii si pot solicita un audit financiar-contabil al ntreprinderii lor fie pentru c ei consider c situaiile financiare nu sunt fiabile, fie pentru c vor s aib o cunoatere aprofundat a situaiei financiare la un moment dat; n acest caz, un cabinet de audit sau de experi contabili aduce o opinie independent n legtur cu problemele ridicate; tot astfel atunci cnd un ter dorete s ia o participaie ntr-o ntreprindere; o societate-mam poate cere unui auditor sau expert contabil s efectueze un audit la o filial etc.
5. Prin ce se deosebete o misiune de audit bazat pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar? Raspuns:
Auditul statutar (legal) se nscrie prin definiie ntr-un cadru stabilit de lege i i are originea n legea societilor comerciale; numai n acest context auditorul - denumit comisar de conturi, auditor statutar - exercit o misiune de audit n aplicarea textelor legale. Unele legislaii naionale oblig anumite societi comerciale la desemnarea unuia sau mai multor auditori. O misiune de auditare a situaiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre auditor a unei opinii potrivit creia situaiile financiare au fost stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unei referine contabile identificate. Pentru a exprima aceast opinie, auditorul va folosi formula dau o imagine fidel" sau prezint n mod sincer, n toate aspectele lor semnificative", care sunt expresii echivalente. Pentru a-i forma o opinie, auditorul reunete elemente probante necesare pentru a trage concluzii pe care s-i fondeze aceast opinie. Opinia auditorului ntrete credibilitatea situaiilor financiare, furniznd o asigurare ridicat, dar nu absolut; asigurarea absolut n audit nu poate exista, ca urmare a multor factori, cum ar fi: recurgerea la raionamentul profesional, utilizarea tehnicii sondajului, limitele inerente oricrui sistem contabil i de control intern, faptul c majoritatea informaiilor probante conduc mai mult la deducii dect la convingeri din partea auditorului. In cadrul unui audit al situaiilor financiare, auditorul, fie c i desfoar misiunea pe baz de contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de control care s asigure - spre deosebire de celelalte forme de control - acea opinie independent n msur s i judece sau s i apere n mod egal pe toi utilizatorii informaiei contabile, pe toi actorii participani la viaa economico-social dintr-o ntreprindere, i anume: acionarii, statul (bugetul), salariaii, bncile, terii debitori i terii furnizori etc. Intr-o misiune de proceduri convenite , auditorul nu exprim nicio asigurare. El ntocmete n mod simplu un raport asupra faptelor constatate; utilizatorii raportului sunt cei care evalueaz procedurile puse n lucru i constatrile fcute de auditor i trag propriile concluzii din lucrrile auditorului. Intr-o astfel de misiune, auditorul pune n lucru proceduri de audit definite de comun acord cu clientul si cu toi beneficiarii rezultatelor acestor lucrri. Destinatarii raportului trag ei nii concluziile din lucrrile auditorului. Acest raport se adreseaz exclusiv prilor care au convenit procedurile de pus n lucru, deoarece terii, care ar putea ignora motivul alegerii acestor proceduri, risc s interpreteze eronat rezultatele.
6. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Raspuns:

Intr-o misiune de compilare nu se exprim nici o asigurare n raport, cu toate c utilizatorii informaiilor beneficiaz de servicii contabile. Profesionistul contabil utilizeaz cunotinele sale contabile, i nu pe cele de auditor, n scopul strngerii, clasrii si sintetizrii situaiilor financiare. 33
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Procedurile aplicate n astfel de misiuni nu au drept scop s permit furnizarea unei asigurri asupra situaiilor financiare respective; utilizatorii acestor informaii sunt ncreztori totui c beneficiazintervenia unui profesionist care aduce cunotinele i competenele sale la elaborarea acestor situaii financiare.
7. Explicai principiul confidenialitii n audit. Raspuns:

Acest principiu presupune c profesionistul contabil trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor obinute n timpul misiunilor sale i nu trebuie s le utilizeze sau s le divulge fr autorizare scris, n afar de cazurile cnd obligaia divulgrii este prevzut prin lege sau norme regulamentare. Profesionitii contabili trebuie s respecte confidenialitatea informaiilor referitoare la afacerile unui client sau ale angajatorului, obinute n cursul prestaiei serviciilor sale; aceast obligaie se aplic si dup terminarea relaiilor dintre profesionist i clientul sau angajatorul su. Profesionitii contabili trebuie s se asigure c persoanele angajate sub orice form - subalterni sau colaboratori - respect aceleai reguli de confidenialitate. Confidenialitatea nu se refer numai la divulgarea informaiilor; ea implic, de asemenea, faptul c informaiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil n beneficiul su personal sau al unui ter. Principiul confidenialitii nu se aplic divulgrii informaiilor care permit profesionistului contabil s ndeplineasc obligaiile sale stabilite prin normele profesionale. In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie s defineasc conceptul de confidenialitate i s furnizeze o orientare asupra naturii i ntinderii obligaiilor legate de confidenialitate i asupra circumstanelor n care divulgarea de informaii primite n cursul exercitrii unei misiuni trebuie autorizat sau cerut. Obligaiile de confidenialitate sau secret profesional depind i de legislaia general a fiecrei ri. Pentru a stabilit dac informaiile confideniale pot fi divulgate trebuie avute n vedere urmtoarele aspecte (cu titlu de exemple): cnd divulgarea este autorizat de client sau angajator; interesele tuturor prilor (cu deosebire teri) pot fi lezate i acest aspect trebuie avut n vedere; cnd divulgarea este cerut de lege sau cnd exist obligaii profesionale de divulgare. Cnd profesionistul contabil decide c trebuie s divulge informaii confideniale, trebuie s ia urmtoarele msuri: profesionistul trebuie s fac apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaii care pot fi divulgate; trebuie s se evite situaiile care implic fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile; profesionistul trebuie s se asigure c persoanele care primesc informaiile sunt destinatarii coreci ai unor astfel de comunicri, adic sunt abilitai s primeasc astfel de informaii; profesionistul trebuie s stabileasc dac divulgarea i consecinele acesteia implic responsabilitatea sa.
8. Conceptul de independen n audit.

Raspuns: Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile profesionistului contabil. In cazul executrii, ns, a unor misiuni de audit prin care se furnizeaz o asigurare (certitudine) n ce privete credibilitatea situaiilor sau informaiilor financiare n faa publicului, independena devine cea mai sigur garanie c profesionistul contabil i-a ndeplinit misiunea n condiii de integritate i cu obiectivitate. Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional 34
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil nu poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii. Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta. Componentele fundamentale ale independenei sunt: independena de spirit(raionamentul profesional) i independena n aparen (comportamental). 1. Independenta de spirit (in gndire):este o stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata profesionala;ea presupuneintegritate si obiectivitate. 2. Independenta in aparent: reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil.
35
EVALUAREA INTREPRINDERILOR 1. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteaz valoarea ntreprinderii, n sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie; c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse.
Raspuns: a) - reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie. Necesarul de fond de rulment(NFR)=Stocuri + Creante Obligatii nefinanciare Cresterea necesarului de fond de rulment determina o urgentare a platilor si decalarea incasarilor,deci influenteaza valoarea intreprinderii in sensul reducerii,deoarece se reduce fluxul de trezorerie
2. Care este valoarea patrimonial de baz a unei ntreprinderi care prezint urmtorul bilant economic: imobilizri 60.000; capital social 70.000; obligatii 640.000; creante 400.000; stocuri 300.000; diferente din reevaluare 50.000; profit 10.000; rezerve 10.000; disponibilitti 20.000: a) 140.000; b) 150.000; c) 780.000.
Raspuns: Activul net corijat se calculeaz prin doua metode: 1. metoda aditiva ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE 2. metoda substractiva ANC = ACTIVE REEVALUTE - DATORII Activul net corijat(ANC) se poate determina prin doua metode: ANC(1) = Capitaluri proprii + / - Diferente din reevaluare ANC(1) = 70.000 +10.000 +10.000 +50.000 =140.000 lei ANC(2) = Total active Datorii = 60.000 +400.000 +300.000 +20.000 640.000 = 140.000 lei
3. Cte variante teoretice sunt pentru determinarea capacittii beneficiare a unei ntreprinderi n ce priveste perioada de referint: a) 2; b) 3; c) 4.
36
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Raspuns: Capacitatea beneficiara se poate calcula in una din urmtoarele 4 variante: - ca medie a profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare - ca medie a profiturilor nete anuale corectate(pentru management, restructurari,etc) - ca medie a profiturilor nete anuale provizionale(in privatizare) - ca medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare.
4. Activul net corijat al ntreprinderii este de 22.000 lei, capacitatea beneficiar de 3.000 lei, iar rata neutr de 20%. Superprofitul va fi de: a) plus 2.000 mii lei; b) minus 1.400 mii lei; c) plus 1.400 mii lei.
Raspuns: Superprofitul sau renta de goodwill reprezinta profitul obtinut de intreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata,in functie de efortul investitional al intreprinderii,efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acesteia si se determina astfel: Superprofitul = CB ANC X i =3.000 22.000 x 20 % =3000 4400 = -1400 lei Unde CB-capacitate beneficiara,ANC-activ net corijat,i-rata neutra. Voloarea negativa 1400 lei semnifica o penalizare a valorii intreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate fata de exigentele pietei sau pentru exces de patrimoniu.
5. Activul net contabil este de 425.000 mii lei. Valoarea bunurilor nchiriate este de 105.000 mii lei, iar valoarea bunurilor ntreprinderii nchiriate la terti este de 75.000 mii lei. Valoarea substantial brut a ntreprinderii va fi de: a) 455.000mii lei; b) 320.000mii lei; c) 350.000mii lei.
Raspuns: Valoarea substantial brut a ntreprinderii (VSB) este activul bilantier reevaluat in ipoteza continuarii activitatii,plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora,minus valoarea bunurilor care desi sunt inregistrate in patrimoniul intreprinderii nu sunt folosite din diverse cauze(inchiriate,etc). VSB = 425.000 + 105.000 75.000 =455.000 mii lei
37
6. Dac pretul actiunii unei ntreprinderi este actualmente 25.000 lei, rata de crestere anticipat a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfrsitul exercitiului este de 1.500 lei, care este rata de rentabilitate sperat a titlului?
Raspuns: Costul capitalului propriu se poate obtine si prin dividende,astfel : Ccp = d / p + g ,unde: Ccp-costul capitalului propriu p-pretul unei actiuni d-dividendul procurat de aceasta actiune g-rata de crestere a dividendelor Ccp = 1.500 / 25.000 + 9% = 6% + 9% =15 % Rata de rentabilitate sperata a titlului = Ccp =15%
38
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil EXPERTIZA CONTABILA 1. Ce nelegei prin calitatea expertizelor contabile? Raspuns: Expertul contabil trebuie s efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat i pe care le-a acceptat cu contiinciozitate, devotament, corectitudine i imparialitate Pentru asigurarea n interes public c aceste cerine sunt ndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit reglementrilor Corpului. Expertizele contabile trebuie s fie utile celor care le-au solicitat. Expertizele contabile constituie mijloace de prob tiinific, n elaborarea lor, expertul contabil trebuie s foloseasc metode specifice tiinei contabilitii. Concluziile expertului contabil trebuie s fie fundamentate numai pe documente care atest evenimente i tranzacii care fac sau trebuie s fac obiectul recunoaterilor, evalurilor, clasificrilor i prezentrilor contabile. In expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un ter n proces, care prin calitatea lui procesual contribuie la stabilirea adevrului de ctre organele de drept. Raportul de expertiz contabil judiciar are caracter de prob tiinific care trebuie s prezinte un nalt grad al indicelui contributiv la soluionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea i nefundamentarea tiinific a rapoartelor de expertiz contabil judiciar pot fi i sunt, adesea, sancionate de organele de drept care le-au dispus cu nlocuirea expertului contabil si dispunerea unei noi expertize contabile. Dac n aceeai cauz s-a dispus o nou expertiz contabil care ajunge la concluzii diferite fa de prima din cauza utilizrii altor criterii i metode de investigaie, organul n drept care le-a dispus are posibilitatea de a se opri la aceea pe care o consider mai fundamentat sub aspect tiinific, respectiv de mai bun calitate. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie s fac rabat din punct de vedere al calitii. Independena i competena profesional a expertului contabil trebuie s asigure o documentare si o fundamentare tiinific si expertizelor contabile extrajudiciare. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului. 2. n ce const secretul profesional i confidenialitatea expertului contabil? Raspuns: Expertul contabil trebuie s respecte secretul i caracterul confidenial al informaiilor la care a avut acces si de care a luat cunotin cu ocazia efecturii expertizelor contabile, trebuind s se abin de la divulgarea lor ctre teri, cu excepia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau dac are obligaia legal sau profesional s fac o astfel de divulgare. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri nu trebuie s prezinte mai mult dect se cere. El trebuie s invoce n raportul su de expertiz contabil judiciar numai acele evenimente i tranzacii probate cu documente justificative i/sau evidenieri contabile care au o legtur cauzal cu obiectivul (ntrebarea) care i-a fost fixat() de organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar.
39
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la divulgarea coninutului raportului de expertiz contabil judiciar i a concluziilor sale direct prilor implicate n actul justiiar. Expertul contabil trebuie s depun raportul su, auditat calitativ, la organul n drept care a dispus expertiza contabil judiciar, de unde cei interesai l pot consulta n condiiile legii. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei pri ntr-o cauz justiiar trebuie s se abin de la contactarea prilor implicate n actul justiiar, n afara procedurilor prevzute de lege. Astfel, n cazul proceselor civile, dac este nevoie de o lucrare la faa locului, aceasta nu poate fi fcut dect dup citarea prilor cu confirmare de primire, artndu-li-se zilele i orele cnd ncep i se continu lucrrile expertizei contabile. In procesele penale expertul contabil poate lua legtura cu inculpaii numai cu ncuviinarea i n condiiile stabilite de organul de urmrire penal sau de instana de judecat, n toate cazurile, informaiile i explicaiile primite de expertul contabil n contactele sale cu prile implicate n actul justiiar trebuie s rmn confideniale. 3.Explicai care sunt situaiile de incompatibilitate n cazul expertizei contabile? Raspuns: Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii: - daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai; - Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al executivului acestuia sau in calitate de angajat; - Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil; - Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai; - Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respective; - Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii; - Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv sau sunt soti ai administratorilor; - Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate; - Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti; - Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert subiectiv; - Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare, a evidentelor contabile tehnico operative; - Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile.
40
STUDII DE FEZABILITATE
1. La nivel strategic, ce presupune o investiie de dezvoltare?
Raspuns: Investitiile de dezvoltare urmaresc cresterea nivelului capacitatii de productie a societatilor comerciale ca urmare a unei conjucturi favorabile si de perspectiva pe pietele de desfacere. Se realizeaza cu prioritate in sectoarele dinamice ale economiei nationale si acolo unde oferta este sub nivelul cererii. Se urmareste, de asemenea, largirea sortimentului de produse, atragerea de forta de munca in circuitul economic. Deoarece se afla sub incidenta unui risc ridicat trebuie sa se acorde o atentie mare fundamentarii oportunitatii si eficientei financiare. Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la : -identificarea domeniilor de activitate in care se poate plasa in mod eficient investitia ; -selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de prefezabilitate; - elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa; -aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii. b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contractarile, se incheie contracte cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare. c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat. Pentru realizarea unei investitii se realizeaza studii de oportunitate,de prefezabilitate si de fezabilitate. Studiile de oportunitate sunt instrumentul prin care se ofera investitorilor informatii,propuneri cu privire la domeniile in care isi pot plasa eficient capitalul, inclusiv caracteristici de baza ale proiectelor de investitii.Daca investitorul isi manifesta interesul este necesar sa se elaboreze un studiu de prefezabilitate. Ofertele de proiecte care se dovedesc viabile vor fi apoi analizate amplu prin studii de prefezabilitate sau direct prin studii de fezabilitate daca informatiile sunt suficiente si relativ fundamentate. Studiul de prefezabilitate este instrumentul prin care ofertele de proiect analizate in studiul de oportunitate sunt detaliate inclusiv prin calcule economice.Existenta unei astfel de trepte intre studiu de fezabilitate si studiul de oportunitate se impune atunci cand informatiile furnizate de studiul de oportunitate sunt insuficiente ca volum si nivel de fundamentare. Studiul de fezabilitate este documentul care asigura informatiile fundamentale pentru luarea deciziei de investitii. In cadrul studiului sunt definite si analizate elementele esentiale fabricarii produsului avut in vedere si diversele procedee de productie utilizate. Pentru declansarea elaborarii studiului de fezabilitate trebuie ca in prealabil sa fie stabilite: -dimensionarea si amplasarea optima a obiectivului -mai multe variante tehnologice:de materii prime,de costuri de investitii si de productie. Calculele economice si analiza eficientei trebuie sa evidentieze clar daca proiectul este viabil,eficient,ori dimpotriva neeficient, astfel incat sa se poata lua decizia de admitere sau respingere a proiectului.Studiul de fezabilitate este, asadar ,documentul care permite sa se ajunga la o decizie de investitie.
41
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 2. Din punct de vedere strategic, ce presupune o investiie de modernizare? Raspuns: O investitie de modernizare contribuie la rationalizarea si cresterea randamentului instalatiilor de productie si sunt dependente de evolutia progresului tehnic in domeniu. Au ca scop,in special, reducerea costurilor de productie pe seama diminuarii fortei de munca in primul rand, efortul investitional fiind orientat spre echipamentul de productie si mai putin spre alte investitii conexe si laterale. Din punct de vedere al eficientei, investitiile pentru modernizare sunt net superioare celor de inlocuire si dezvoltare. Deciziile luate de agentii economici pentru investitiile de inlocuire si de modernizare sunt foarte frecvente intrucat ele raspund cel mai bine cerintelor curente in conjuctura actuala, prezinta un risc redus si pot fi usor fundamentate economic, deoarece atat cheltuielile de realizare cat si economiile la costurile de exploatare ori sporurile de productie generate se pot cuantifica cu precizie. Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la : -identificarea domeniilor de activitate in care este oportuna investitia de modernizare a instalatiilor ; -selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de prefezabilitate; - elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa; -aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii. b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contratarile,se incheie contracte cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare. c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat. 3.Prin prism strategic, ce presupune o investiie de nlocuire? Raspuns: Investitiile destinate inlocuirii servesc pentru innoirea utilajelor si instalatiilor de productie uzate,avand ca obiectiv mentinerea nivelului capacitatii de productie a sociatatii . Investitiile de inlocuire sau reutilare sunt si acelea facute pentru utilaje care din cauza unor defectiuni de proiectare sau a unei exploatari necorespunzatoare se deterioreaza iremediabil si trebuie inlocuite. Procesul investitional cuprinde trei faze: a) faza preinvestitionala, care se refera la : -identificarea domeniilor de activitate in care este oportuna investitia de inlocuire a instalatiilor ; -selectarea preliminara a variantelor propuse si elaborarea studiilor de prefezabilitate; - elaborarea studiului de fezabilitate pentru varianta aleasa; -aprobarea studiului de fezabilittate in Consiliul de Administratie si luarea deciziei de investitii. b) faza investitionala:in care se incep negocierile si contratarile,se incheie contracte cu furnizorii de utilaje si instalatii de productie,etc. conform tehnologiilor de fabricatie stabilite in studiul de fezabilitate,cu proiectantul pentru realizarea desenelor si a celorlalte piese de proiectare. c) faza de exploatare:cuprinde perioada de timp din momentul punerii in functiune a obiectivului si cel al atingerii parametrilor proiectati cand procesul investitional este incheiat.
42
DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE
1. Despre IFAC
Raspuns: S-a nfiinat n anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de ri ca rspuns la provocrile perioadei: susinerea contabililor n rezolvarea unor probleme tehnice i de afaceri mai complexe, furnizarea unei direcii i a unui mecanism instituional care s orienteze contabilii din ntreaga lume pe calea dreapt i etic. In prezent, IFAC este o organizaie global, semnificativ, care cuprinde 155 de organisme membre i asociate din 118 state, reprezentnd peste 2,5 milioane de contabili care lucreaz n practica public sau angajai n industrie i comer, educaie, instituii publice etc. IFAC este organizaia global pentru profesia contabil care acoper toate sectoarele i toate specializrile profesiei: contabilitate de afaceri, consultan fiscal, audit, tehnologia informaiei, insolvabilitate etc. Misiunea IFAC o constituie ntrirea profesiei contabile capabile s contribuie la dezvoltarea economiilor internaionale prin promovarea aderrii la standarde profesionale de nalt calitate. IFAC colaboreaz cu alte organizaii i normalizatori internaionali precum Organizaia Internaional a Comisiilor Titlurilor de Valori, Comitetul Basel privind Supravegherea Bancar, Forumul de Stabilitate Financiar, Asociaia Internaional de Supraveghere a Sistemului de Asigurri i Banca Mondial. IFAC elaboreaz standardele, cu aplicabilitate la nivel global, n domeniile: educaie, etic, calitatea serviciilor, audit, contabilitate public. Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie: - s fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism naional profesional major care i desfoar activitatea n jurisdicie. In cazul consensului general s-a constatat faptul c el trebuie s fie susinut de comunitatea de afaceri; -s participe sau s contribuie la procesul de normalizare profesional; -s demonstreze c acord o atenie deosebit atunci cnd i selecioneaz membrii; -s furnizeze standarde i orientri privind comportamentul si practicile profesionale persoanelor crora li s-a acordat o funcie sau alte mputerniciri de ctre o autoritate recunoscut sau crora organizaia le-a acordat o funcie si care trebuie s respecte criteriile statutului de membru; -s se oblige s participe n IFAC i s promoveze importana IFAC i a programelor, activitilor i hotrrilor luate de IASB; -s fie solvabil financiar si operaional; -s aib o structur operaional intern care furnizeaz sprijin i reglementri pentru membrii si. Profesia contabil din Romnia este reprezentat la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR - membru asociat din anul 2005. 2.Organele de conducere i de execuie ale unui organism profesional. Raspuns: Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, (n anumite ri acest grup este numit i Comisia".) Componena Consiliului este n general aleas de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi rennoit o dat sau de mai multe ori. 43
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil Consiliul este n mod normal condus de un preedinte care este ales de ceilali membri ai Consiliului sau de masa de membri. Multe organisme au, de asemenea, i unul sau mai muli preedini adjunci sau vicepreedini, care sunt alei de membrii Consiliului i care l reprezint pe preedinte. Consiliul este responsabil cu conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor i pentru asigurarea ca organismul s funcioneze efectiv i eficient. Preedintele Preedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, n general pe termen limitat. Rolul preedintelui implic reprezentarea, conducerea, comunicarea i promovarea organismului profesional de contabilitate Preedintele colaboreaz strns cu directorul executiv i cu personalul organismului profesional de contabilitate. Consiliul poate alege i un preedinte adjunct pentru a-1 asista pe preedinte n ndeplinirea sarcinilor acestuia. Preedintele adjunct poate fi sau nu succesorul preedintelui la expirarea mandatului acestuia. Comitetele Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care permit membrilor s se implice direct n afacerile organismului profesional de contabilitate i s serveasc drept teren de pregtire pentru viitorii lideri ai profesiei. Comitetele pot fi nfiinate pentru a asigura faptul c viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate n considerare n mod corespunztor, n cadrul unei organizaii mici comitetele pot executa sarcini care n cazul unei organizaii mai mari sunt delegate personalului executiv. Comitetele Permanente in de Consiliu i sunt n general numite de acesta i nsrcinate cu formularea politicii, n primii ani de funcionare a unui organism profesional de contabilitate, acestor comitete li se cere s obin aprobarea Consiliului n ceea ce privete politicile pe care le susin, pn la dezvoltarea unui consens larg cu privire la direcia organizaiei. Durabilitatea oricrei organizaii este afectat foarte mult de calitatea managementului operaiunilor sale. Imediat ce resursele permit acest lucru, Consiliul trebuie s numeasc o persoan cu norm ntreag pentru responsabilitatea de management al organizaiei. Denumirea postului va varia de la un organism profesional la altul; n general se folosete termenul de director executiv. Indiferent de dimensiunea organizaiei i resursele disponibile, eforturile i contribuiile voluntarilor sunt importante. Organizaia afl despre modificrile mediului n care lucreaz membrii si despre necesitile acestora de suport i servicii de la organizaie prin intermediul contactului cu membrii i voluntarii care i dedic timpul pentru dezvoltarea organizaiei. Voluntarii sunt cei prin intermediul crora organizaia obine majoritatea resurselor intelectuale necesare pentru elaborarea standardelor, publicaiilor i materialelor educaionale, i pstrarea contactului cu administraia si comunitile de afaceri. La fel de important este i personalul angajat. Personalul angajat poate: -s influeneze i s maximizeze contribuia voluntarilor; -s asigure respectarea directivelor organului de conducere; -s execute funcii importante administrative, de relaii publice si de legtur; -s asigure o continuitate i o perspectiv istoric; -s ndeplineasc activiti operaionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului; -s i asume un rol consultant, inclusiv s ofere volunta rilor ndrumri cu privire la aspectele statutare; -s acioneze ca punct de contact pentru membri.
44
Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil 3.Finanarea unui organism profesional. Raspuns: In finanarea organismului profesional o pondere semnificativa o au cotizatiile membrilor. O baz mic de membri va limita aproape ntotdeauna resursele disponibile unui organism profesional de contabilitate, n astfel de ri trebuie s se analizeze dezvoltarea de afiliaii cu alte organisme n scopul repartizrii activitilor, cum ar fi educaia profesional continu i examinrile. Trebuie de asemenea explorate i alte surse de venit. Acestea pot include: subvenii de la guvern (n mod limitativ i numai n cazuri izolate); sponsorizarea iniiativelor specifice; donaii; agenii de ajutorare din strintate; surse caritabile; spaiu publicitar; firme. Cu toate c finanarea iniial din surse externe poate fi necesar n primii ani, n cele din urm organizaia trebuie s genereze suficiente venituri pentru a-si acoperi toate costurile de exploatare si pentru a permite unele investiii n dezvoltare. Membrii unei organizaii noi de contabilitate trebuie s se angajeze n asigurarea unui anumit nivel de finanare n fiecare etap de dezvoltare n aa fel nct s nu existe etape cu dependen exagerat de un suport financiar extern.
45

Lucrare Stagiu Dec 2010

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Lucrare Stagiu Dec 2010

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil CONTABILITATE

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

-scoaterea din evidenta a spatiului comercial complet amortizat:

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Inregistrarea adaosului comercial aferent marfurilor intrate:

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

A) Refuzul facturii inainte de achitarea acesteia la furnizor:

Pastrarea in custodie a unui lot de bluze in valoare de 550 lei:

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil ANALIZA DIAGNOSTIC A INTREPRINDERII

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Administrarea i Lichidarea ntreprinderilor

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

% 7583 4427 212

c. Vanzarea marfurilor: Vanzarea marfurilor 411

% 707 4427 411

7.440.000 lei 6.000.000 lei 1.440.000 lei 7.440.000 lei

Incasarea contravalorii marfii vandute 5121 =

7641 263 461

3.000.000 lei 2.500.000 lei 3.000.000 lei

1.800.000 lei 200.000 lei

i. Restituirea avansurilor incasate de la clienti 419 = 5121

inchiderea contului 691 121 =

virarea impozitului pe profit 4411 = 5121 456

Dividende cuvenite actionarilor % = 1068 121 (725.000-116.000)

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

3. n ce ordine vor fi pltite creanele n cazul falimentului? Raspuns:

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Organizarea auditului intern si controlul intern al intreprinderii

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

2. Organizarea contabilitatii de gestiune. Studiu de caz:societate de comert. Raspuns:

1500 lei 1560 lei

3225.8 lei 774.2 lei

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

AUDIT FINANCIAR SI CERTIFICARE

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

6. Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare? Raspuns:

7. Explicai principiul confidenialitii n audit. Raspuns:

8. Conceptul de independen n audit.

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

Zamblau Anamaria Mihaela Stagiar an 1 Expert contabil

DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

S-ar putea să vă placă și