Sunteți pe pagina 1din 15

Judeul Buzu

Capitole

Geografie

Aezare. Judetul Buzau face parte dintre judetele de munte ale Tarii. Este situat n partea de N-E a Munteniei, pe valea Buzaului si n drumul cel mai scurt ntre Transilvania si Marea Neagra. (Calea ferata n constructie peste pasul Buzaului va nlesni mult scurgerea produselor Transilvane spre Mare). Suprafa. 4.936 km.

nfiarea pmntului. De la N. catre S. se deosebesc trei mari unitati de relief : 1) Muntele, despartit n culmi, de 800 1.900 m dispuse radial ( Ciucasul pe hotarul spre Prahova, Siriul, Penteleu ), 2) din munti pornesc, piezis, pinteni de gresie dura, care cuprind ntre ei bazine lungi de depresiune si fac tranzitia catre dealurile subcarpatice. Vai sculptate ntre cutele acestor dealuri despart si tinutul dealurilor ntr-o serie de culmi si de cuvete. Ultima culme ( Istrita ) se ridica repede la peste 750 m si contrasteaza cu a treia unitate de relief a judetului : 3 ) Cmpia, neteda, ntinsa si crestata de vai mai acentuate doar n imediata apropiere a dealurilor. Clim i ape. n munti, temperatura medie a verii este sub 18 ; se ridica apoi treptat si ajunge la cmpie la peste 22. Ploile nu sunt prea abundente nici n munti. n sudul judetului, unde predomina clima de stepa, ploile scad sub 500 mm. Aproape toate apele judetului din munti si din Subcarpati, cele doua Bsce, Slanicul, Niscovul, se strng n rul Buzau. Celelalte praie, care ies din marginea nalta a dealurilor, seaca n timpul verii. Vegetaia. n bazinul Bscelor sunt nca ntinsi codri de brazi si molizi, n al Buzaului nsa predomina fageturile. Numai masivul deluros cuprins ntre genunchiul Buzaului si cmpie a ramas acoperit de ntinse stejerisuri. Adapostul pe care l ofera cotul Subcarpatilor a ngaduit aici aparitia unor plante de origine mediteraneana : migdalii si o specie de curpen. n cmpie e domeniul stepei, nlocuita acum mai pretutindeni de cereale. La marginea nordica a acestei stepe se gaseste cea mai sudica fsie de cernoziom adevarat din cuprinsul Romniei. Pe scursorile sarate coborte din dealuri, se ntlnesc asociatii halofile (de saraturi), iar pe dunele din sudul judetului, asociatii de arenacee (de nisip). Bogii minerale. n regiunea muntelui se gasesc cunoscutele izvoare termale de la Siriu ; cele mai nsemnate minerale sunt nsa cele de laguna : sarea n masive, n special pe valea Slanicului, lignitul n marginea externa a Subcarpatilor si petrolul ( Arbanasi, Pclele, Monteoru ).

Istoriesus
Vechime i dezvoltare istoric. Judetul B. si-a luat numele de la apa care-l strabate sau, mai curnd, de la muntele Buzau.

Tinut stravechi, n care s-a dezvoltat viata patriarhala a cnejilor si voievozilor romni, ai caror urmasi au fost boierii buzoieni, care au jucat un mare rol politic n viata Tarii Romnesti, ncepnd din sec. XVI. Pe teritoriul acestui judet, n orasul Buzau, Radu cel Mare a fixat resedinta episcopiei nfiintate de dnsul. Tipografia episcopala de la Buzau a fost, n veacul XVIII, un focar nsemnat de cultura pentru tarile noastre. Pe valea Buzaului s-au scurs spre Schela Brailei bogatiile Transilvaniei. Monumente istorice. Biserica resedintei episcopale din Buzau, construita n sec XVI, reconstruita de Matei Basarab n 1649 si reparata n 1740. Biserica Banului, naltata n 1722 de catre Adriana, vaduva vornicului Serban Cantacuzino. Mnastirea de maici Barbu din Grajdana, ctitorie din 1668 a lui Barbu, capitanul de margine. Mnastirea Ciolanul, ctitorie din 1590 a Doamnei Neaga. Biserica Cislau (fosta mnastire) naltata de Doamna Neaga n sec XVI si reconstruita de episcopul Metodie la 1749. Schitul Crnul, naltat n 1536, reparat n 1643 de Matei Basarab. Schitul Gavanele, naltat n 1790 de Mihail Voda Sutu Biserica din Vintila-Voda, naltata n 1532 de Vintila- Voda. Biserica din Alunis.

Biserica din Berca, din sec XVI. Mormntul Mitropolitului Luca Cipriotul, contemporanul lui Mihai Viteazul, se afla n vechiul schit de la Izvorani. La Monteoru, importanta asezare preistorica de la nceputul epocii bronzului.

Populaiesus
Starea populaiei. Judetul B. are, dupa rezultatele provizorii ale recensamntului general al populatiei din 29 decembrie 1930, un numar de 309.425 locuitori. Populatia judetului este repartizata astfel : a) Pe orase si plasi, dupa sex: Unitati administrative Numarul locuitorilor Total Barbati Femei Total judet Total urban 1. Orasul Buzau 2. Orasul Mizil Total rural 1. 2. 3. 4. Plasa Buzau Plasa Cmpul Plasa Slanic Plasa Tohani 309.4 151.2 42.56 21.29 36.12 18.05 6.449 3.243 266.9 129.9 82.79 30.77 65.57 32.24 65.49 32 53.01 25.94 158.2 21.27 18.07 3.206 139.9 43.02 33.33 33.5 27.07

b) Pe grupe de vrsta

Grupe de vrsta Locuitori Grupe de vrsta Toate vrstele 0 - 9 ani 309.4 89.61 30 - 49 de ani 50 - 69 de ani

Locuitori 64.58 29.31

10 - 29 ani

118.5

70 de ani si peste

5.55

Vrsta nedeclarata 1.892

Micarea populatiei. Datele fundamentale ale miscarii populatiei n judetul B., dupa cifrele publicate n Buletinul Demografic al Romniei n perioada 1931-1936 sunt urmatoarele :

Anual

Cifra probabila a populatieii judetului Cifre absolute la 1 iulie n fiecare an Nascuti Excedent Morti vii natural

Proportii la 1.000 locuitori Nascuti Excedent Morti vii natural 39,4 39,3 43,2 39,5 38,7 36,5 36,8 20,4 21,9 22,3 18,6 19,8 19,7 20,8 19,0 17,4 20,9 20,9 18,9 16,8 16,0

1930 1935 (medie anuala) 1931 1932 1933 1934 1935 1936

312.138 318.397 324.626 331.539 337.289 343.43

12.797 12.277 13.748 12.823 12.814 12.322 12.626

6.636 6.161 6.85 6.04 5.427 6.783

7.095 6.653 6.559 6.255 6.637 5.685 7.147 7.147

La data de 1 iulie 1937 cifra probabila a populatiei judetului B. a fost de 348.573 locuitori. Fata de populatia numarata la recensamntul din 1930 si anume 309.425 locuitori, cifra aflata la 1 iulie 1937 reprezinta un spor natural de 39.148 locuitori n timp de sase ani si jumatate, ceea ce corespunde unei cresteri de 17,7%.

nfiare socialsus
Cine a cutreierat ntreaga Muntenie si Oltenie, a putut constata n general urmatorul fapt de geografie umana :desimea satelor si catunelor din regiunile deluroase ale judetelor de munte e n contrast cu raritatea lor n ntinsul cmpiilor. Contrastul acesta ni-l nfatiseaza si judetul Buzau : n timp ce dealurile lui sunt ticsite de asezari omenesti, n cmpia lui, mai ales n cea sud-estica, satele sunt putine si distantate si fara vechimi mari. Iata deci o constatare care nu poate fi trecuta cu vederea, mai cu semaa cnd e vorba de trecutul

poporului romn. Cmpia sudica a Buzaului face parte, de fapt, din Baragan. Si acest Baragan, ndeosebi n trecut, nu putea fi dect ceea ce arata nsusi numele acesta, care e de origine cumana si pecenega, sau poate chiar turcescul buragan tempte violente , tourbillon si care, prin urmare, ar nsemna un loc pustiu bntuit de furtuni. Asa fiind, regiunile accidentate din imediata apropiere a muntilor ramn singurele si stravechile adaposturi de baza ale poporului romn n desfasurarea vremurilor istorice, ele putnd satisface redusele cerinte de natura agricola si putnd fi, de alta parte, scuturi pentru dezvoltarea, sau macar pentru mentinerea vietii pastoresti. Iata, asadar, doua total diferite aspecte de pamnt ale Buzaului, o mbinare pe ct de utila pe att de interesanta. De pe naltimile primei linii de dealuri ale judetului ti poti desfata cu prisosinta privirile plimbndu-le cu nesat spre Sud-Est, pe ntinsul si manosul Baragan. Dornic si de alt cadru, de un alt mediu geografic, parasesti Baraganul lanurilor de gru, treci peste bogatele culturi de vita de vie si ndrepreaza-te spre Nord. Daca vrei sa nu ncerci numeroasele urcusuri si coborsuri de dealuri brazdate labirintic de praie, atunci porneste din chiar capitala judetului n spre Penteleu fie n susul apei Slanicului, fie n susul rului Buzau, care e mai interesant, mai pitoresc. Viata pastoreasca din muntii acestui judet oglindeste aceleasi trasaturi ce apar pe nvecinatele versante nord-vestice ale mocanilor. Ca si n Muscel sau Prahova, si aici, n viata de stna nu apare femeia, totul fiind n mini barbatesti. Animalul folosit pentru transporturi e calul de munte ; rar, si aici apare magarul care, n afara de rezistenta lui, are si calitatea de a nvinge usor si sigur feluritele cararui de munte ce adesea sunt foarte greu de trecut. Ca brnzeturi, e locul sa amintim ca faima de care se bucura acest munte se datoreste cunoscutului cascaval de Penteleu, alaturi de care vei gasi la oierii buzoieni brnza pusa n pungi facute din coji de brad. Cu mici exceptii, tipul satelor e cel concentrat, iar casa reprezinta trasaturile proprii regiunii. Conservatorismul relativ patriarhal al romnului l determina si astazi ca, fara sa neglijeze tendintele-i artistice, sa recurga mai degraba la ce i pune la dispozitie nu att civilizatia ct mediul geografic. Asa bunaoara, ncepnd de pe la Magura de pe Buzau pna spre Nehoi, n mai toate satele vei putea observa ca pe gurile puturilor se aseaza cte un colac cu toarta facut dintr-o singura bucata de piatra, care, de fapt, e un urias caus fara fund. Sub raportul omogenitatii etnice, ca mai toate judetele de munte, si Buzaul sta n frunte. Ceva mai mult, n manifestarile lui, nu se prea constata urme de provenienta tiganeasca, asa cum e de pilda n Vlcea, Arges etc cnd e vorba cel putin de muzica populara.

Economiasus

Judetul B. este reprezentativ prin cultura pamntului, exploatarea padurilor si marile-i extractiuni petrolifere. Agricultura. Judetul are o suprafata totala de 493.600 ha. Suprafata arabila este de 210.229 ha, adica 42,60% din suprafata judetului si 0,72% din suprafata totala a tarii. Din suprafata arabila a judetului, marea proprietate detine 24.871 ha, adica 11,83%, iar mica proprietate 185.428 ha, adica 88,17%. Din totalul suprafetei arabile, cerealele ocupa 187.382 ha, repartizate astfel : Porumbul ocupa 101.540 ha, cu o productie de 984.936 chint. (prod. medie la ha 9,7 chint.). Grul ocupa 42.942 ha, cu o productie de 302.404 chint. (prod medie la ha 7,0 chint.). Orzul ocupa 26.024 ha, cu o productie de 191.571 chint. (prod. medie la ha 7,3 chint.). Ovazul ocupa 11.576 ha, cu o productie de 88.068 chint. (prod. medie la ha 7,2 chint.), n valoare de 40 mil. lei. Secara ocupa 2.753 ha, cu o prodcutie de 18.748 chint. (prod. medie la ha 6,8 chint.). Meiul ocupa 2.528 ha, cu o productie de 14.495 chint. (prod. Medie la ha 5,7 chint.). Maturile ocupa 19 ha. Fnetele cultivate si alte culturi furajere ocupa 14.268 ha. Din aceasta suprafata dughia ocupa 12.403 ha, cu o productie de 192.538 chint. (prod. medie la ha 15,5 chint. Lucerna ocupa 1.009 ha, cu o productie de 18.957 chint. fn (media la ha 18,7 chint.). Alte fnete cultivate ocupa 747 ha, cu o productie de 35.304 chint. (media la ha 47,2 chint).

Plantele alimentare ocupa 3.461 ha. Din aceasta suprafata mazarea ocupa 1.184 ha, cu o productie de 12.051 chint. (media la ha 10,1 chint.) Fasolea ocupa 721 ha cu o productie de 4.911 chint. Pepenii verzi si galbeni ocupa 607 ha si dau o productie de 36.537 chint.. Plantele industriale ocupa 1.542 ha. Din aceasta suprafata soia ocupa 861 ha, cu o productie de 4.903 chint. (media la ha 5,6 chint.); cnepa ocupa 246 ha, cu o productie de 775 chint. fuior (media la ha 3,1 chint.), n valoare de 3 mil. lei si 926 chint. samnta (media la ha 3,7 chint.) Vegetatie si culturi diverse. Din suprafata totala a judetului (493.600 ha), ogoanele sterpe ocupa 3.646 ha. Fnetele ocupa 20.021 ha, cu o productie de 328.344 chint. (prod. medie la ha 16,4 chint.), n valoare de 36 mil. lei. Pasunile ocupa 46.336 ha. Padurile ocupa 116.700 ha. Livezile de pruni ocupa 9.767 ha cu o productie de 386.773 chint. (prod. medie la ha 39,6 chint). Alti pomi fructiferi 535 ha. Vita de vie ocupa 11.761 ha, (din care viile pe rod 10.228 ha) cu o productie de 410.061 hl (prod. medie la ha 40,0 hl). Caracteristica. Suprafata ocupata de livezile de pruni este clasata pe locul al 3-lea din tara. Cresterea animalelor. n judetul B. se gaseau n anul 1935 : Cai 32.939, boi 68.077, bivoli 155, oi 308.150, capre 18.071, porci 49.457, stupi sistematici 5.392, stupi primitivi 7.276.

Judetul B. se releva prin marele-i numar de oi si capre. Industrie. Industria extractiva. a) Exploatari de petrol ale societatilor Columbia , Nationala Miniera , Soc. Romno-Belgiana de Petrol , Steaua Romna . Exploatari de gaz natural la Beceni, Beciu, Niculesti si Policiori ; Mine de carbuni: Mina de lignit Ojasca Palanca Mine de chihlimbar : Minele Bahna si Alunis din comuna Colti. Cariere : cariera de pietris la Gura Teghii ; gips la Odaile, piatra de la Buzau ; piatra calcara pentru constructii, pavaje, sosele,etc.. la Magura. Alte industrii: 5 mori, 3 fabrici de spirt, 1 de zaharicale, 1 de ghiata artificiala, 6 de tricotaje (toate la Buzau), 2 rafinarii de petrol (Buzau, Mizil), 1 fabrica de culori de pamnt, caolin, 2 fabrici metalurgice si turnatorii, 2 de cherestea si tmplarie, 1 de caramida si tigla, 2 de teracota, 2 ateliere mecanice ( Buzau). Comer. Judetul B., prin excelenta agricol si bogat n acelasi timp, n vii si livezi de pomi fructiferi, face un ntins comert de cereale, struguri, vin, fructe, etc.. Orasul asezat la rascrucea marilor drumuri ale tarii, ntre poalele dealurilor si cmpia dunareana, e un punct de tranzit important. Importanta comerciala a orasului Buzau va creste considerabil, cnd se va realiza o legatura feroviara cu Brasovul. Drumuri. Judetul B. este strabatut de o retea de drumuri n lungime toala de 1.906 km 243 m mpartita astfel : Drumuri nationale 313 km 803 m din care Directiunea Generala a Drumurilor ntretine 256 km, 382m (pavati si pietruiti) iar comunele urbane 6 km 321 m. Drumuri judetene 114 km din care Administratia judetului ntretine 90 km 300 m pietruiti. Drumuri comunale 1.478 km 440 m.

Lungimea podurilor este de 5.477, 80 m, repartizata astfel : poduri nationale 3.033,80 m, judetene 114,70 m, comunale 2.329,10 m. Prin judet trec 4 drumuri nationale, legnd urmatoarele localitati : Urziceni Buzau R. Sarat Ploiesti Buzau -Braila Buzau Nehoiasu - Brasov Buzau Lopatari - Nehoiasu Calea ferata. Judetul B. este strabatut de o retea de cale ferata de 81 km repartizata astfel: 35 km linii principale duble si 46 km linii principale simple. Itinerarii principale: Rapide: Bucuresti Cernauti Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti- Galati. Accelerate : Bucuresti Iasi Chisinau (Kiev Moscova) ; Bucuresti Cernauti Grigore Ghica Voda (Varsovia, Berlin, Praga, Moscova), Bucuresti Galati. Statii importante: Buzau, Mizil. Pe lnga liniile de mai sus, exploatate de CFR, mentionam si linia Buzau- Nehoiasu, exploatata de o societate particulara. Posta, telegraf, telefon. 8 oficii P.T.T. de stat, 5 agentii speciale la Boboc, Cndesti, Cilibia, Magura si Monteoru si 9 gari cu serviciu postal. Oficii telefonice la Buzau, Mizil, Beceni, Breaza, Cilibia- gara, Cislau, Nehoi, Prscov, Patrlagele, Pogoanele, Sarata Monteoru. Statiuni climatice, balneare, turism. Sarata -Monteoru, statiune balneara, situata ntre dealuri mpadurite, ferita de curenti si cu un climat potrivit. Altitudine minima. Ape cloruro-sodice concentrate, cu continut de

brom si iod, ape sarate sulfuroase si alcaline simple. Indicatiuni n cura externa : reumatism, guta, sifilis, anemii, rachitism, tuberculoze ganglionare, boli de femei. n cura interna : afectiunile tubului digestiv, ale ficatului si pancreasului, genito-urinare, diabet, obezitate. Stabilimente balneare moderne, pentru cura interna si externa, fizioterapie. Numeroase hoteluri, vile si restaurante. Gara locala pe linia ferata Ploiesti- Buzau. Bsca- Penteleu, statiune balneara cu ape sulfurate feruginoase slabe. Altitudine medie 486 m. Gara Nehoiasu la 12 km. Statiune de interes local. Boboci, statiune balneara foarte veche, cu ape cloruro-sodice sulfuroase iodurate ; altitudine minima. Gara Mizil (12 km). Instalatii balneare modeste. Meledic, statiune balneo-climatica de interes local, 620 m naltime. Ape cloruro-sodice iodurate si bromurate. Ape feruginoase sulfurate. Turism. Principala frumusete turistica a judetului o formeaza valea apei, de la care si-a luat numele; rul Buzau. De-a lungul lui duce o linie ferata, care pleaca de la Buzau si se termina la Nehoiasu, mergnd continuu alaturi de apa si soseaua nationala spre ntorsura Buzaului. Ea lasa n stnga pitoreasca vale a Niscovului, trece nu departe de mnastirile Ratesti, Ciolanu si Cislau, spre a strabate apoi una dintre marile aglomerari de sate de munte. De la Nehoiasu, o linie forestiera ngusta duce, pe la Varlam, spre poalele Penteleului, munte de ciobani, foarte des cercetat de turisti. Alpinism. n muntii Vrancei : din satul Varlam la vrful Penteleului. n muntii Buzaului : de la Nehoiasu, la Cheile Siriului, Vrful Terehau si Vrful Siriului. Drumuri marcate de soc. turistica Romnia pitoreasca

Culturasus
tiina de carte. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, populatia judetului, de la 7 ani n sus este de 241.167 locuitori, din care 53,6% sunt stiutori de carte. Dupa sex, proportia este de 72,8% barbati stiutori de carte si 35,5% femei stiutoare de carte. Repartitia locuitorilor dupa gradul de instructie, n procente, este urmatoarea : Gradul de instructie scolaraMediul urbanMediul rural

Totalul stiutorilor de carte Extrascolara Primara Secundara Profesionala Universitara Alte scoli superioare

100,0 1,0 71,5 15,5 7,7 3,0 1,3

100,0 0,3 93,7 3,8 1,8 0,3 0,1

nvmnt. Populatia scolara a judetului B. (ntre 5-18 ani) a fost n anul 1934 de 82.673 loc. (9.555 mediu urban si 73.118 mediu rural). Scoli secundare. a) n Buzau : 3 licee de baieti, 2 licee de fete, 1 liceu comercial de baieti, si 1 de fete, 1 liceu industrial de baieti, 1 scoala normala de baieti si 1 de fete, 1 scoala profesionala, 1 scoala de menaj, 1 seminar si 1 scoala de cntareti. b) n Mizil: 1 liceu de baieti si 1 gimnaziu industrial. Scoli primare 367, din care 348 rurale si 19 urbane (366 scoli de Stat si 1 confesionala), cu un numar total de 44.154 elevi (40.079 mediu rural si 4.075 mediu urban) si cu 905 nvatatori si alt personal didactic (situatia din 1934). Gradini de copii 19, din care 11 rurale si 8 urbane, cu un numar total de 1.342 copii (494 mediu urban si 848 mdiu rural) si cu 23 conducatoare (situatia din 1934). Instituii culturale. Fundatia Culturala Regala Principele Carol are camine culturale n 56 localitati Liga culturala activeaza n Buzau, Mizil, Patrlagele si Rusavat. Casa Scoalelor si a Culturii Poporului ntretine 42 camine culturale, 5 soc. muzicale si 3 biblioteci, adica un total de 50 organizatii culturale, din care 33 au personalitate juridica. n orasul Buzau se mai afla biblioteca Al. Marghiloman , Biblioteca Corpului Didactic, biblioteca N. Bunescu , 3 biblioteci scolare, 1 teatru, 1 cinematograf, iar n orasul Mizil Biblioteca Sf. Arhangheli , Biblioteca elevilor de liceu si 1 cinematograf.

Religiesus

Confesiuni. Dupa rezultatele provizorii ale recensamntului din 1930, din totalul locuitorilor judetului 98,9% sunt ortodocsi si 0,2% greco-catolici. Restul populatiei apartine altor confesiuni. Biserici i lcauri de nchinciune. 288 biserici si 1 capela ortodoxe, 1 biserica romano-catolica, 1 evanghelico-luterana si 1 sinagoga. Instituii bisericeti. In orasul Buzau, resedinta Episcopiei Buzaului, a carei jurisdictie de ntinde asupra judetelor: Buzau, R. -Sarat si Braila. Judetul este mpartit n 2 protopopiate, cu resedinta la Buzau si Nehoiasu.

Administraiesus
Organizare administrativ. Capitala judetului este orasul Buzau. Judetul are 2 orase (Buzau si Mizil) si 578 de sate, mpartite n 7 plasi : Plasa Buzau 156 sate Plasa Clnau 41 sate Plasa Cmpu 29 sate Plasa Orasul 53 sate Plasa Prscov 152 sate Plasa Slanic 78 sate Plasa Tohani 69 sate Organizare judectoreasc. Un tribunal la Buzau, cu 2 sectiuni, 14 magistrati, un primprocuror si un procuror, n circumscrisptia Curtii de Apel din Bucuresti. 7 judecatorii la Buzau, Mizil, Beceni, Mihailesti, Patrlagele, Prscov si Pogoanele cu un total de 16 magistrati. Organizare sanitar. A) n orasul Buzau: Spitalul de stat I. C. Bratianu , Spitalul de stat Maria

Minculeasa , Spitalul de stat Grlasi , Spitalul militar, Sanatoriul Porumbaru (particular), Sanatoriul Ionescu- Putna , Dispensarul comunal si Dispensar al Casei Asigurarilor Sociale. B) n orasul Mizil: Spitalul judetean. C) n comunele rurale: Spitale de stat n Patrlagele, Pogoanele si Vintila-Voda, Spital judetean n com. Mihailesti, Sanatoriu de stat com. Nifon- Magura. 12 dispensare de stat si comunale. Asisten i prevedere social. Casa Asigurarilor Sociale la Buzau, are 1 oficiu la Mizil si servicii medicale n Buzau, Mizil, Beceni- Arbanasi, Tisau, Lapos si Nehoiu. Direcia Ocrotirilor din Ministerul Muncii, Sanatatii si Ocrotirilor sociale ntretine Asezamntul de orbi din Buzau, cu 100 de orbi. n orasul Buzau activeaza soc. Crucea Rosie , Societatea pentru profilaxia tuberculozei. Oficiul IOV, Cercul de gospodine si Cercul Coroana .

Principalele aezrisus

Buzu, capitala judetului - vezi Monografiile oraelor reedin.

Mizil, com. urb., situata la 32 km de resedinta judetului, 123 km de Galati si 96 km de Bucuresti. Statie c.f. pe linia Bucuresti Ploiesti Buzau. Are 6.681 locuitori. Comert dezvoltat cu vin, fructe, tuica. Blciu la 29 iunie. 1 moara. Banca Agrara, Banca Mizilului, Banca Progresului , Banca Radulescu , Banca Dorobantu , Banca Populara.

Liceul de baieti, Gimnaziu industrial, 4 scoli primare, 1 scoala de copii mici. Liga Culturala, Biblioteca Sf. Arhangheli , Biblioteca elevilor de liceu, 2 soc. sportive, 1 soc. de vnatoare, 1 cinematograf. 3 biserici ortodoxe. Primarie, Judecatorie, Perceptie fiscala, Serv. Sanitar al orasului, Oficiu P.T.T., Oficiu telefonic, Uzina electrica. Sfatul Negustoresc, Uniunea generala a meseriasilor din Romnia. Spitalul judetean. Cislu, comuna rurala pe valea Buzaului, e cunsocuta prin hergheleia de cai a Statului. Monteoru, statiune balneo-climatica si centru petrolifer asezat la marginea dealurilor, pe dreapta Buzaului. Nehoiasu, comuna rurala, asezata la gura Bscai, e cunsocut prin depozitele si fabricile sale de cherestea. Pogoanele. Sat mare din sudul judetului.

Fotografiisus
Nu exist fotografii pentru moment. [ Informaiile i datele prezentate sunt reproduse parial dup Volumul II, ara Romneasc, al Enciclopediei Romniei, editura Imprimeriei Naionale, 1938, lucrare elaborat sub conducerea prof. Dimitrie Gusti ]