Sunteți pe pagina 1din 26

CSIE 20122013, anul I ID, sem.

2
Analiz a Matematic a Teme de curs
Cristian Necul aescu
CAPITOLUL 1
Analiz a Matematic a, 21022013
Materialul de fat a este organizat n mai multe sectiuni:
(1) Programa curent a, care descrie pe scurt materialul acoperit de curs.
(2) Organizarea pred arilor, care descrie:
organizarea materialului din sectiunea 1. n teme cu predare periodic a;
continutul ec arei pred ari, din dou a puncte de vedere:
teoretic (axiome, denitii, rezultate, demonstratii, exercitii teoretice)
practic (exercitii rezolvate si propuse)
localizarea materialului n titlurile bibliograce.
(3) Informatii despre evaluare si examinare.
(4) Subiecte la examenul de Analiz a Matematic a din 15.06.2012.
(5) Bibliograe, care descrie titlurile unde pot g asite informatiile de mai sus.
1.1. Programa curent a 20122013
(1) Spatii metrice si notiuni de topologie: Notiunea de distant a, Punct x, Contractie, Teorema de
punct x.
(2) Spatiu topologic, multime deschis a, punct aderent, punct interior, punct de acumulare, frontier a.
Functii continue pe multimi compacte.
(3) Siruri si serii de functii: Multimi num arabile, sir numeric, Limita superioar a si inferioar a a unui sir
numeric, Siruri fundamentale, Criteriu Cauchy de convergent a pt. siruri numerice, Serii numerice,
Serii cu termeni pozitivi, criterii de convergent a.
(4) Serii alternate, serii absolut convergente. Siruri de functii, convergent a simpl a si uniform a. Pro-
priet atile sirurilor uniform convergente: continuitate, integrare termen cu termen, derivare termen
cu termen. Serii de functii. Criterii de convergent a uniform a.
3
4 1. ANALIZ

A MATEMATIC

A, 21022013
(5) Serii de puteri, Teorema Cauchy Hadamard, Determinarea razei de convergent a, Propriet ati, Serie
Taylor, Formule Taylor, Restul sub form a Lagrange, Dezvoltare n serie de puteri a functiilor.
(6) Functii de mai multe variabile: Functii vectoriale, functii partiale, Functii reale de mai multa
variabile, Limite, limite iterate. Leg atura dintre limita global a si limitele iterate. Continuitate,
Derivabilitate partial a a functiilor de mai multe variabile.
(7) Derivate partiale de ordin superior, Criteriul Schwartz, Diferentiabilitate functiilor de mai multe
variabile. Leg atura dintre diferentiabilitate, derivabilitate si continuitate. Criteriul Young.
(8) Diferentala unei functii, Diferentiale de ordin superior, Formula Taylor pentru functii de mai
multe variabile, Hessiana si convexitatea functiilor, Transform ari regulate.
(9) Puncte de extrem local, punct stationar, Conditia sucient a ca un punct stationar s a e punct de
extrem local, Metoda celor mai mici p atrate. Aplicatii.
(10) Dependenta functional a, Functii implicite, teorema functiilor implicite, Aplicatii n modelarea
microeconomic a, Extreme cu leg aturi, Aplicatii n cercet ari operationale.
(11) Calcul integral, Integrale cu parametrii pe interval compact, Integrale generalizate, Integrale def-
inite pe intervale necompacte, Criterii de convergent a, Convergenta integralelor Euleriene.
(12) M asura interioar a si exterioar a a unei multimi, Multimi m asurabile Jordan, Propriet ati ale multim-
ilor m asurabile, M asura unei multimi, Functii integrabile, Caracterizare.
(13) Integrala dubl a, Domeniu simplu conex n raport cu una din axe. Teorema de descompunere,
Mod de calcul, Trecerea la coordonate polare cu ajutorul transform arilor regulate.
(14) Comentarii si complet ari, Recapitularea unor probleme teoretice, Discutii cu studentii.
1.2. Organizarea pred arilor
n paranteze p atrate sunt incluse sugestii de lectur a pentru ecare topic n parte. Urm atoarele observatii
sunt valabile pentru toate sugestiile:
desi sugestiile sunt listate n ordine alfabetic a, aceast a ordine nu este ntotdeauna si cea mai bun a
pentru lucru; se recomand a o privire peste toat a informatia nainte de a ncepe munca
aceste sugestii nu sunt singurele locuri unde poate g asit a informatia respectiv a
1.2. ORGANIZAREA PRED

ARILOR 5
desi destule dintre sugestii contin solutii sau r aspunsuri, unele sugestii pot incomplete (pot s a nu
contin a toate informatiile necesare). Cu ocazia rezolv arii temelor, este sarcina celui care rezolv a
tema s a fac a rezolv ari complete. Argumente de genul "rezolvarea mea este incomplet a deoarece
rezolvarea de textul ... este la fel" nu sunt valide nici pentru teme, nici pentru examen.
unele sugestii pot contine mai mult a informatie dect este necesar
unele sugestii pot contine trimiteri la alte zone de interes j pot folosi informatie care se a a n
alt a parte
sugestiile vor completate cu ocazia ec arei teme
1.2.1. Predarea I.[24.03.2013]:
(1) 1. Siruri si serii numerice.
(i) Multimi num arabile si multimi nenum arabile
[[1], Cap. 1, prob. rez. 1215, pag. 1417], [[14], Sec. 1.2.3], [[16], Sec. 2.1, pag. 24 +
Cap. 2]
(ii) Siruri numerice. Limit a, limit a superioar a si limit a inferioar a ale unui sir numeric.
[[1], Cap. 2], [[3], Sec. 12.1, 12.2], [[4], Sec. 4.1, 4.3], [[5], Cap. 5], [[8], Sec. I.3], [[9],
VII.3], [[13], Sec. 2.1], [[14], Sec. 3.1], [[16], Sec. 3.1, pag. 47, 3.2 pag. 51, 3.3 pag.
52, 3.4 pag. 55, 3.5 pag. 57 + Cap. 4]
(iii) Siruri fundamentale (Cauchy), criteriul Cauchy de convergent a pentru siruri numerice.
[[1], Cap. 2], [[3], Sec. 29.1], [[4], Sec. 4.2], [[9], VII.3], [[13], Sec. 2.1, 2.3], [[14], Sec.
3.1], [[16], Sec. 3.1, pag. 47, 3.2 pag. 51, 3.3 pag. 52, 3.4 pag. 55, 3.5 pag. 57 + Cap.
4]
(iv) Serii numerice, criterii de convergent a.
[[1], Cap. 2], [[4], Sec. 4.4, 4.5, 4.6, 4.7], [[5], Cap. 6], [[7], Sec. 5.1], [[8], Sec. VIII.1],
[[9], VII.4], [[11], Sec. 3.1], [[13], Sec. 2.4, 2.5, 2.6], [[14], Sec. 3.3, pag. 149 Ermakov
test], [[16], Sec. 3.6, pag. 58, 3.7 pag. 61, 3.8 pag. 63, 3.9 pag. 65, 3.11 pag. 70, 3.12
pag. 71, 3.13 pag. 72, 3.14, pag. 75 + Sec. 4.5]
6
1. ANALIZ

A MATEMATIC

A, 21022013
(i) Convergent a simpl a si convergent a uniform a pentru siruri si pentru serii de functii.
[[1], Cap. 3], [[4], Sec. 4.8, 4.9], [[5], Sec. 11.1, 11.2], [[8], Sec. VIII.2], [[9], IX.1], [[13],
Cap. 8], [[14], Sec. 3.2, 3.4, 4.8, 4.9, 5.7, 6.2], [[16], Cap. 7 + Cap. 8]
(ii) Propriet ati ale convergentei uniforme: continuitate, integrare termen cu termen, derivare
termen cu termen, criterii de convergent a uniform a pentru siruri si serii de functii.
[[1], Cap. 3], [[4], Sec. 4.8, 4.9], [[5], Sec. 11.1, 11.2], [[8], Sec. VIII.2], [[9], IX.1], [[13],
Cap. 8], [[14], Sec. 3.2, 3.4, 4.8, 4.9, 5.7, 6.2], [[16], Cap. 7 + Cap. 8]
(iii) Serii de puteri. Teoremele Abel si Cauchy-Hadamard. Propriet ati ale seriilor de puteri.
[[1], Cap. 3], [[4], Sec. 4.10], [[5], Sec. 11.3], [[7], Sec. 5.2], [[8], Sec. VIII.2], [[9], IX.2],
[[11], Sec. 3.2], [[13], Cap. 8], [[14], Sec. 3.4.1, 3.4.2, 5.8], [[16], Sec. 3.10 pag. 69, 8.1
pag. 172, 8.2 pag. 178, Sec. 8.3, pag. 182, 8.4, pag. 184 + Cap. 9]
(iv) Dezvolt ari n Serie Taylor. Formule ale restului.
[[1], Cap. 3], [[3], Sec. 30.2], [[4], Sec. 4.11], [[5], Sec. 11.3], [[7], Sec. 5.3], [[8], Sec.
VIII.3], [[9], IX.2], [[11], Sec. 3.2], [[13], Cap. 8], [[14], Sec. 3.4.1, 3.4.2, 5.8, 5.8.1,
5.8.2], [[16], Sec. 3.10 pag. 69, 8.1 pag. 172, 8.2 pag. 178, Sec. 8.3, pag. 182, 8.4, pag.
184 + Cap. 9]
1.2.2. Predarea II. [14.04.2013]:
(1) 3. Spatii Metrice
(i) Spatii metrice si spatii metrice complete [[3], Cap. 29.4], [[4], Sec. 5.1], [[9], VII.1,
VII.2], [[13], Sec. 1.1], [[14], Cap. 2], [[16], Cap. 1, 2 + Cap. 1, 2, 3]
(ii) Principiul contractiei/teorema de punct x.
[[13], Sec. 2.2], [[14], Sec. 4.5, 5.9], [[16], Sec. 9.3 pag. 220]
4. Notiuni de topologie
(i) Spatiu topologic, multime deschis a, nchis a, punct aderent, punct interior, interiorul
unei multimi, punct de acumulare, nchiderea unei multimi, frontier a.
Siruri s i serii de func tii. 2.
1.2. ORGANIZAREA PRED

ARILOR 7
[[1], Cap. 1], [[3], Sec. 12.3, 12.4, ], [[4], Sec. 5.1], [[9], VII.1, VII.2], [[13], Sec. 1.1, n
special de la ex. 1.17 la 1.28], [[14], Sec. 1.2.4, 1.2.5, Cap. 2], [[16], Cap. 1, 2 + Cap.
1, 2, 3]
(ii) Multime compact a. Functii continue pe multimi compacte. Propriet ati.
[[1], Cap. 1], [[3], Sec. 12.5, 29.2, 29.5], [[9], VIII.1, VIII.2], [[14], Sec. 2.3, 4.2], [[16],
Sec. 2.3, pag. 36, 2.4, pag. 41, 2.5, pag. 42, Cap. 4 + Cap. 2, 5]
1.2.3. Predarea III. [05.05.2013]:
(1) 5. Functii reale de mai multe variabile [o introducere general a n [[3], Cap. 13]]
(i) Limite, limite iterate, leg atura dintre limita global a si limitele iterate.
[[1], Sec. 4.1], [[4], Sec. 5.2], [[5], Sec. 7.1, 7.2], [[7], Sec. 6.1], [[8], Sec. VI.1, VI.2],
[[9], VIII.1], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 3], [[16], Sec. 4.1, pag. 83, 4.5, pag. 94, 4.6,
pag. 95, 4.7, pag. 97 + Sec. 5.1]
(ii) Continuitate partial a si continuitate.
[[1], Sec. 4.1], [[3], Sec. 13.4], [[4], Sec. 5.2], [[5], Sec. 7.1, 7.2], [[7], Sec. 6.1], [[8], Sec.
VI.1, VI.2], [[9], VIII.2], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 4], [[14], Sec. 2.3, 4.2], [[16], Sec.
4.1, pag. 83, 4.5, pag. 94, 4.6, pag. 95, 4.7, pag. 97 + Sec. 5.1]
(iii) Derivabilitate partial a a functiilor de mai multe variabile.
[[1], Sec. 4.2], [[3], Sec. 14.1, 14.2, 14.3, 14.4, 14.5, 14.6, 14.7], [[4], Sec. 5.3], [[5], Sec.
8.1, 8.2], [[7], Sec. 6.1], [[8], Sec. VI.3], [[9], VIII.3], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 5],
[[14], Sec. 7.1, 7.3], [[16], Cap. 5, 9 + Cap. 6]
(iv) Derivate partiale de ordin superior. Criteriul Schwarz.
[[1], Sec. 4.2], [[3], Sec. 14.8], [[4], Sec. 5.4], [[5], Sec. 8.2], [[7], Sec. 6.1], [[8], Sec.
VI.7], [[9], VIII.4], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 5], [[14], Sec. 7.1, 7.4], [[16], Cap. 5, 9
+ Cap. 6]
6. Diferentiala
(i) Diferentiala unei functii. Leg atura dintre diferentiabilitate, derivabilitate si continui-
tate. Criteriul lui Young.
8 1. ANALIZ

A MATEMATIC

A, 21022013
[[1], Sec. 4.2], [[3], Sec. 14.4, 14.5, 14.7, 14.8], [[4], Sec. 5.5, 5.6], [[5], Sec. 8.1, 8.2],
[[7], Sec. 6.1], [[8], Sec. VI.4, VI.5], [[9], VIII.3], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 5], [[14],
Sec. 7.1, 7.2], [[16], Cap. 5, 9 + Cap. 6]
(ii) Diferentiale de ordin superior. Hessiana si convexitatea functiilor.
[[1], Sec. 4.2], [[3], Sec. 14.8, Cap. 21], [[5], Sec. 8.1, 8.2], [[7], Sec. 6.1], [[8], Sec.
VI.7], [[9], VIII.4], [[11], Sec. 3.3], [[13], Cap. 5], [[14], Sec. 5.6, 7.1, 7.3], [[16], Cap.
5, 9 + Cap. 6]
(iii) Formula lui Taylor pentru functii de mai multe variabile.
[[1], Sec. 4.2], [[3], Sec. 30.3], [[4], Sec. 5.7], [[8], Sec. VI.12], [[9], VIII.4], [[14], Sec.
5.8, 7.5]
7. Extreme neconditionate.
(i) Puncte de extrem local. Punct stationar. Conditii sucient de extremalitate.
[[1], Sec. 4.3], [[3], Cap. 17, Sec. 30.4], [[4], Sec. 5.8], [[5], Sec. 8.2], [[7], Sec. 6.2.1],
[[8], Sec. VI.13, VI.14], [[9], VIII.5], [[11], Sec. 3.4], [[13], Cap. 7], [[14], Sec. 7.6]
(ii) Metoda celor mai mici p atrate [[3], Sec. 17.5], [[4], Sec. 5.9], [[7], Sec. 6.3], [[11], Sec.
3.5]
8. Teorema functiilor implicite.
(i) Transform ari regulate. Dependent a functional a.
[[1], Sec. 4.4], [[8], Sec. VI.10], [[9], VIII.4], [[13], Sec. 6.3, 6.4, 6.5], [[16], Cap. 5, 9 +
Cap. 6]
(ii) Functii implicite, Teorema functiilor implicite.
[[1], Sec. 4.4], [[3], Cap. 15], [[5], Sec. 8.3], [[8], Sec. I.1, II.3, II.5, VI.9], [[9], VIII.4],
[[13], Sec. 6.1, 6.2], [[14], Sec. 7.3.1], [[16], Cap. 5, 9 + Cap. 6]
9. Extreme conditionate.
(i) Conditii necesare de optimalitate.
[[1], Sec. 4.3], [[3], Cap. 18, 19], [[5], Sec. 8.3], [[7], Sec. 6.2.2], [[8], Sec. VI.13, VI.14],
[[9], VIII.5], [[11], Sec. 3.4], [[13], Cap. 7], [[14], Sec. 7.6]
1.3. EVALUARE SI EXAMINARE 9
(ii) Conditii suciente.
[[1], Sec. 4.3], [[3], Sec. 19.3, 30.5], [[5], Sec. 8.3], [[7], Sec. 6.2.2], [[8], Sec. VI.13,
VI.14], [[9], VIII.5], [[11], Sec. 3.4], [[13], Cap. 7], [[14], Sec. 7.6]
1.2.4. Predarea IV [26.05.2013]:
(1) 10. Calcul integral [o recapitulare de metode de liceu n [[5], Sec. 10.1, 10.2], [[8], Cap. IV, V]]
(i) Integrale cu parametri pe interval compact.
[[5], Sec. 10.4], [[8], Sec. VII.8], [[13], Sec. 9.4], [[14], Sec. 8.5], [[16], Sec. 9.9 pag.
236]
(ii) Integrale pe intervale necompacte. Criterii de convergent a.
[[4], Sec. 6.1, 6.2, 6.3], [[5], Sec. 10.3], [[7], Sec. 7.1], [[8], Sec. V.3, VII.8], [[11], Sec.
3.6], [[13], Sec. 9.3], [[14], Sec. 6.3]
(iii) Integrala eulerian a gamma. Integrala eulerian a beta. Integrala Euler Poisson.
[[4], Sec. 6.4], [[7], Sec. 7.1], [[10], Cap. 1, 2], [[11], Sec. 3.6], [[14], Sec. 6.4], [[16],
Sec. 8.6, 192]
(iv) Integrala dubl a (coordonate carteziene/polare).
[[5], Sec. 10.6], [[7], Sec. 7.2], [[8], Sec. VII.1, VII.2, VII.8], [[11], Sec. 3.6], [[13], Sec.
11.1, 11.2], [[14], Sec. 8.1]
1.2.5. Predarea V [02.06.2013]:
(1) 11. Recapitulare
1.3. Evaluare si examinare
Nota nal a la acest curs va stabilit a ca medie ponderat a a dou a note: 0; 7 NE + 0; 3 NT
Nota obtinut a la examenul nal NE (cu pondere 70%)
Nota acordat a rezolv arii temelor de control NT (cu pondere 30%).
Sunt 5 teme de control (5 pred ari);
nota pentru temele de control NT va media obisnuit a a celor 5 note.
ecare va notat a de la 1 la 10:
10 1. ANALIZ

A MATEMATIC

A, 21022013
nota 1: tema este predat a si nu contine nimic;
nota 10: tema este predat a si este perfect a;
nota 0: tema nu este predat a.
Temele/pred arile vor postate pe platforma online, n zona alocat a ec areia. Fiecare predare va
consta ntrun unic sier pdf, numit "1_Nume_prenume.pdf" (pentru predarea 1) sau "2_Nume_prenume.pdf"
(pentru predarea 2), etc. Fiecare sier va contine scan arile paginilor scrise de mn a.
Nota ec arei teme va tine cont de completitudinea rezolv arilor si de respectarea termenelor de
predare. Dup a termenul de predare nu va interzis a predarea, dar ntrzierea poate penalizat a.
n plus, pot vericate corel ari dintre teme si examen, cum ar : similaritatea scrisului de mn a
si existenta si corectitudinea rezolv arilor din teme comparativ cu rezov arile din examen.
Structura biletului de examen va similar a att cu biletul de examen de la nv at amntul de zi
ct si cu anii anteriori. La sfsitul acestui document este inclus subiectul de examen din 15 iunie
2012, mpreun a cu unele rezolv ari si comentarii. Ca reguli generale, vor urm arite:
Subiectul va acoperi ntreaga materie
Subiectul va contine parte practic a (exercitii care trebuie rezolvate) si parte teoretic a (denitii,
enunturi si exercitii teoretice)
Vor anuntate punctajele pentru ecare subiect
Punctajul va acordat pentru completitudinea cu care se explic a modul de rezolvare a
subiectului. Corectura va de tip clasic (punctajul este acordat pn a la prima greseal a)
Pot acordate punctaje suplimentare pentru rezolv ari care trebuie s a e mai laborioase dect
punctajul din examen.
Studentii care comit fraude sunt dati afar a din examen (f ar a not a). Fraudele sunt denite
de regulamentele ASE si includ primirea si/sau oferirea de informatii n timpul examenului
scris.
Varianta A
Subiectul I (2 puncte)
(1.pct.) a) Se consider seria de puteri , pentru . Aflai mulimea de
convergen i calculai suma seriei pentru valorile din mulimea de convergen.
(1.pct.) b) S se studieze convergena simpl i uniform a irului de funcii
.
Subiectul II (2 puncte)
(1.pct.) a) Determinai punctele de extrem local ale funciei , cu legtura .
(1.pct.) b) Sistemul definete implicit i ca funcii de i .
S se afle derivatele pariale , , , .
Subiectul III (2 puncte)
(1.pct.) a) S se calculeze integrala , folosind derivarea sub semnul integralei.
(1.pct.) b) Desenai domeniul
i calculai integrala .
Subiectul IV (3 puncte)
(0,5.pct.) 1) Definii, ntr-un spaiu topologic, noiunea de punct aderent al unei mulimi.
(0,5.pct.) 2) Definii noiunea de integral improprie convergent (cazul limitelor / capetelor infinite).
(0,5.pct.) 3) Dai exemplu de funcie spaiu metric complet, care nu este
contracie.
Justificai rspunsul.
(0,5.pct.) 4) Fie , .
Determinai difereniala de ordinul nti a funciei n , n situaia n care ea exist.
Justificare.
(0,5.pct.) 5) Fie , .
Determinai matricea hessian folosind definiia derivatelor pariale.
(0,5.pct.) 6) Enunai un criteriu suficient privind convergena uniform a unui ir de funcii.
Subiecte la examenul de Analiz Matematic din 15.06.2012
Varianta B
Subiectul I (2 puncte)
(1.pct.) a) Se consider seria de puteri , pentru . Aflai mulimea de convergen i
calculai suma seriei pentru valorile din mulimea de convergen.
(1.pct.) b) S se studieze convergena simpl i uniform a irului de funcii
.
Subiectul II (2 puncte)
(1.pct.) a) Determinai punctele de extrem local ale funciei cu legtura
.
(1.pct.) b) Sistemul definete implicit i ca funcii de i .
S se afle derivatele pariale , , , .
Subiectul III (2 puncte)
(1.pct.) a) S se calculeze integrala , folosind derivarea sub semnul integralei.
(1.pct.) b) Desenai domeniul
i calculai .
Subiectul IV (3 puncte)
(0,5.pct.) 1) Definii, ntr-un spaiu topologic, noiunea de punct frontier al unei mulimi.
(0,5.pct.) 2) Definii noiunea de convergen uniform a unui ir de funcii.
(0,5.pct.) 3) Fie un interval nchis i o funcie derivabil pentru care
. Demonstrai c este contracie.
(0,5.pct.) 4) Fie , .
Determinai difereniala de ordinul nti a funciei n
0 , 2
.
(0,5.pct.) 5) Fie , .
Determinai: matricea hessian folosind definiia derivatelor pariale.
(0,5.pct.) 6) Enunai criteriul necesar i suficient a lui Cauchy privind convergena uniform a unui ir de
funcii.
Varianta C
Subiectul I (2 puncte)
(1.pct.) a) Se consider seria de puteri , pentru . Aflai mulimea de
convergen i calculai suma seriei pentru valorile din mulimea de convergen.
(1.pct.) b) S se studieze convergena simpl i uniform a irului de funcii
.
Subiectul II (2 puncte)
(1.pct.) a) Determinai punctele de extrem local ale funciei cu legtura
.
(1.pct.) b) Sistemul definete implicit i ca funcii de i .
S se afle derivatele pariale , , , .
Subiectul III (2 puncte)
(1.pct.) a) S se calculeze integrala , folosind derivarea sub semnul integralei.
(1.pct.) b) Desenai domeniul
i calculai .
Subiectul IV (3 puncte)
(0,5.pct.) 1) Definii, ntr-un spaiu topologic, noiunea de punct de acumulare al unei mulimi.
(0,5.pct.) 2) Definii noiunea de limit superioar a unui ir de numere reale.
(0,5.pct.) 3) Dai exemplu de contracie pentru care nu este spaiu metric complet.
Justificai rspunsul.
(0,5.pct.) 4) Fie , .
Determinai difereniala de ordinul nti a funciei n ( 0,3) .
(0,5.pct.) 5) Fie , .
Determinai matricea hessian folosind definiia derivatelor pariale.
(0,5.pct.) 6) Enunai teorema de derivare a integralelor depinznd de parametru (cazul limitelor /
capetelor variabile).
Set de subiecte : varianta D
Subiectul I (2 puncte)
(1.pct.) a) Se consider seria de puteri , pentru . Aflai mulimea de
convergen i calculai suma seriei pentru valorile din mulimea de convergen.
(1.pct.) b) S se studieze convergena simpl i uniform a irului de funcii
.
Subiectul II (2 puncte)
(1.pct.) a) Determinai punctele de extrem local ale funciei cu legtura .
(1.pct.) b) Sistemul definete implicit i ca funcii de i .
S se afle derivatele pariale , , , .
Subiectul III (2 puncte)
(1.pct.) a) S se calculeze integrala , folosind derivarea sub semnul integralei.
(1.pct.) b) Desenai domeniul
i calculai .
Subiectul IV (3 puncte)
(0,5.pct.) 1) Definii, ntr-un spaiu topologic, noiunea de punct interior al unei mulimi.
(0,5.pct.) 2) Definii noiunea de transformare regulat.
(0,5.pct.) 3) Cum poate fi folosit principiul contraciei pentru a afla rdacina real a ecuaiei .
Justificai rspunsul.
(0,5.pct.) 4) Fie , .
Determinai difereniala de ordinul nti a funciei n ( 4,0) , n situaia n care ea exist.
Justificare.
(0,5.pct.) 5) Fie , .
Determinai: matricea hessian i precizai natura sa.
(0,5.pct.) 6) Enunai criteriul necesar i suficient a lui Cauchy privind convergena unui ir de funcii.
Sunt prezentate rezolv arile unora dintre subiectele de pe biletul de examen. Rezolv arile prezentate pot avea mai multe
detalii dect necesarul pentru obtinerea punctajului maxim, sau pot avea omise detalii care intr a n grila de corectur a (si
care au fost omise pentru c a au fost considerate subntelese). Motivul principal al acestei prezent ari este preg atirea restantei.
Subiectul I (2 puncte)
[Varianta A:] (1 punct) a) Se consider a seria de puteri
1

n=1
(1)
n
n!
(2x + 5)
n
, pentru x R. Aati multimea de convergent a
si calculati suma seriei pentru valorile x din multimea de convergent a.
Sol:
1

n=1
(1)
n
n!
(2x + 5)
n
=
1

n=1
[(2x + 5)]
n
n!
= e
(2x+5)
1, x R.
[Sa folosit formula cunoscut a pentru dezvoltarea n serie MacLaurin a functiei exponentiale, inclusiv domeniul]
[Varianta B:] (1 punct) a)
1

n=1
2
n
5
n
(6x 1)
n
, pentru x R.
Sol:
Se aplic a formula
1

n=0
x
n
=
1
1 x
, x (1; 1).
1

n=1
2
n
5
n
(6x 1)
n
=
1

n=1
_
2 (6x 1)
5
_
n
=
2 (6x 1)
5

1
1
2 (6x 1)
5
=
2 (6x 1)
5

5
12x + 7
=
12x 2
7 12x
,

2 (6x 1)
5

<
1 ==
== [6x 1[ <
5
2
==
5
2
< 6x 1 <
5
2
==
3
2
< 6x <
7
2
==
1
4
< x <
7
12
== x
_

1
4
;
7
12
_
.
(1 punct) b) S a se studieze convergenta simpl a si uniform a a sirului de functii f
n
() : R R, f
n
(x) =
x
2
n + 1
.
Sol:
\x R xat, lim
n!1
x
2
n + 1
= 0 = f
n
() converge simplu pe R c atre functia nul a f () : R R, f (x) = 0, \x R.
Sirul (f
n
())
n
nu converge uniform c atre f (), deoarece pentru x
n
= (n + 1)
2
(de exemplu), sirul numeric f
n
(x
n
) =
(n + 1)
2
n + 1
= n + 1 (pentru a g asi un exemplu corespunz ator de sir, se consider a sup
x2R
f
n
(x) = care depinde de n, si
se caut a un sir care atinge valoarea suprem a)
Subiectul II (2 puncte)
(1 punct) a) Determinati punctele de extrem local ale functiei f (x; y) = x 2y, cu leg atura x
2
y
2
= 9.
Sol:
L(x; y; ) = x 2y +
_
x
2
y
2
+ 9
_
@L
@x
(x; y; ) = 1 + 2x
1
@L
@y
(x; y; ) = 2 2y
Se rezolv a sistemul:
_

_
1 + 2x = 0
2 2y = 0
x
2
y
2
= 9
= ,= 0, x ,= 0, y ,= 0 si
_

_
x =
1
2
y =
1

1
4
2

1

2
= 9 =
3
4
2
= 9 =
2
=
1
12
= =
1
2
_
3
=
=
_

1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
si
_
1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
sunt puncte stationare.
Se studiaz a punctul
_

1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
:
Se consider a functia (x; y) x 2y +
1
2
_
3
_
x
2
y
2
+ 9
_
= L
_
x; y;
1
2
_
3
_
Hessiana acestei functii este: H
_
x; y;
1
2
_
3
_
=
_
_
_
1
_
3
0
0
1
_
3
_
_
_
Diferentiala ei este functionala p atratic a d
2
L
_
x; y;
1
2
_
3
_
=
1
2
_
3
dx
2

1
_
3
dy
2
Diferentiala leg aturii este 2xdx 2ydy = 0, care n punctul studiat devine
1
4
_
3
dx +
1
2
_
3
dy = 0 = dx = 2dy
Se restrictioneaz a d
2
L
_
x; y;
1
2
_
3
_
la diferentiala leg aturii:
1
2
_
3
dx
2

1
_
3
dy
2

dx=2dy
=
1
2
_
3
(2dy)
2

1
_
3
dy
2
=
_
2
_
3

1
_
3
_
dy
2
=
1
_
3
dy
2
, care este o functional a p atratic a pozitiv
denit a.
Se obtine c a punctul studiat
_

1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
este punct de minim conditionat.
Se studiaz a punctul
_
1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
:
Se consider a functia (x; y) L
_
x; y;
1
2
_
3
_
= x 2y
1
2
_
3
_
x
2
y
2
+ 9
_
Hessiana acestei functii este: H
_
x; y;
1
2
_
3
_
=
_
_
_

1
_
3
0
0
1
_
3
_
_
_
Diferentiala ei este functionala p atratic a d
2
L
_
x; y;
1
2
_
3
_
=
1
2
_
3
dx
2
+
1
_
3
dy
2
Diferentiala leg aturii este 2xdx 2ydy = 0, care n punctul studiat devine
1
4
_
3
dx
1
2
_
3
dy = 0 = dx = 2dy
Se restrictioneaz a d
2
L
_
x; y;
1
2
_
3
_
la diferentiala leg aturii:
2
1
2
_
3
dx
2

1
_
3
dy
2

dx=2dy
=
1
2
_
3
(2dy)
2

1
_
3
dy
2
=
_
2
_
3

1
_
3
_
dy
2
=
1
_
3
dy
2
, care este o functional a p atratic a pozitiv
denit a.
Se obtine c a punctul studiat
_
1
4
_
3
;
1
2
_
3
;
1
2
_
3
_
este punct de minim conditionat.
(1 punct) b) Sistemul
_

_
x +y +u +v = 1
x
2
+y
2
+u
2
+v
2
= 1
deneste implicit u si v ca functii de x si y. S a se ae derivatele partiale
@u
@x
(x; y),
@u
@y
(x; y),
@v
@x
(x; y),
@v
@y
(x; y).
Sol:
Se presupune c a toate conditiile din Teorema Functiilor Implicite sunt satisf acute.
Se rescrie sistemul cu explicitarea dependentelor functionale:
_

_
x +y +u(x; y) +v (x; y) = 1
x
2
+y
2
+u
2
(x; y) +v
2
(x; y) = 1
n acest sistem, u(; ) si v (; ) sunt functii care sunt bine denite (cu Teorema Functiilor Implicite), care satisfac sistemul,
dar care nu pot aate efectiv/explicit.
Sistemul se deriveaz a partial n raport cu x:
_

_
1 +
@u
@x
(x; y) +
@v
@x
(x; y) = 0
2x + 2u(x; y)
@u
@x
(x; y) + 2v (x; y)
@v
@x
(x; y) = 0
=
_

_
@u
@x
(x; y) +
@v
@x
(x; y) = 1
2u(x; y)
@u
@x
(x; y) + 2v (x; y)
@v
@x
(x; y) = 2x
Se obtine:
@u
@x
(x; y) =
2v + 2x
2v 2u
=
x v (x; y)
v (x; y) u(x; y)
@v
@x
(x; y) =
2x + 2u
2v 2u
=
u(x; y) x
v (x; y) u(x; y)
Sistemul se deriveaz a partial n raport cu y:
_

_
1 +
@u
@y
(x; y) +
@v
@y
(x; y) = 0
2y + 2u(x; y)
@u
@y
(x; y) + 2v (x; y)
@v
@y
(x; y) = 0
=
_

_
@u
@y
(x; y) +
@v
@y
(x; y) = 1
2u(x; y)
@u
@y
(x; y) + 2v (x; y)
@v
@y
(x; y) = 2y
Se obtine:
@u
@y
(x; y) =
2v + 2y
2v 2u
=
y v (x; y)
v (x; y) u(x; y)
@v
@x
(x; y) =
2y + 2u
2v 2u
=
u(x; y) y
v (x; y) u(x; y)
Subiectul III (2 puncte)
(1 punct) a) S a se calculeze integrala I (y) =
y
_
0
ln(1 +xy)
1 +x
2
dx, folosind derivarea sub semnul integralei.
3
Sol:
Functia I (y) =
y
_
0
ln(1 +xy)
1 +x
2
dx se deriveaz a folosind Teorema de derivare a integralei parametrizate:
I
0
(y) =
@
@y
_
y
_
0
ln(1 +xy)
1 +x
2
dx
_
=
y
_
0
@
@y
_
ln(1 +xy)
1 +x
2
_
dx +
ln(1 +xy)
1 +x
2

x=y
1 =
=
y
_
0
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
dx +
ln
_
1 +y
2
_
1 +y
2
.
[
@
@y
_
ln(1 +xy)
1 +x
2
_
=
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
]
Se calculeaz a integrala
y
_
0
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
dx:
Se descompune fractia de sub integral a n fractii simple; necunoscuta este x [deoarece integrarea se face dup a x] iar y
este considerat parametru.
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
=
A
xy + 1
+
Bx +C
x
2
+ 1
=
A
_
x
2
+ 1
_
+ (Bx +C) (xy + 1)
(xy + 1) (x
2
+ 1)
=
(A+By) x
2
+ (B +Cy) x + (A+C)
(xy + 1) (x
2
+ 1)
=
=
_

_
A+By = 0
B +Cy = 1
A+C = 0
=
_

_
A = By
B +Cy = 1
By +C = 0
=
_

_
By +Cy
2
= y
By +C = 0
= C
_
y
2
+ 1
_
= y =
C =
y
1 +y
2
,
B = 1 Cy = 1
y
2
1 +y
2
=
1
1 +y
2
,
A = By =
y
1 +y
2
.
=
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
=

y
1 +y
2
xy + 1
+
1
1 +y
2
x +
y
1 +y
2
x
2
+ 1
=
1
1 +y
2
_
y
xy + 1
+
x +y
x
2
+ 1
_
y
_
0
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
dx =
y
_
0
1
1 +y
2
_
y
xy + 1
+
x +y
x
2
+ 1
_
dx =
1
1 +y
2
_
y
_
0
y
xy + 1
dx +
y
_
0
x +y
x
2
+ 1
dx
_
=
=
1
1 +y
2
_

_
y
_
0
@
@x
(xy + 1)
xy + 1
dx +
1
2
y
_
0
2x
x
2
+ 1
dx +
y
_
0
y
x
2
+ 1
dx
_

_ =
=
1
1 +y
2
_
ln(xy + 1)[
x=y
x=0
+
1
2
ln
_
x
2
+ 1
_

x=y
x=0
+y arctanx[
x=y
x=0
_
=
=
1
1 +y
2
_
ln
_
y
2
+ 1
_
+
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
+y arctany
_
Se obtine:
y
_
0
x
(xy + 1) (x
2
+ 1)
dx =
1
1 +y
2
_
ln
_
y
2
+ 1
_
+
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
+y arctany
_
Deci:
4
I
0
(y) =
1
1 +y
2
_
ln
_
y
2
+ 1
_
+
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
+y arctany
_
+
ln
_
1 +y
2
_
1 +y
2
=
1
1 +y
2
_
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
+y arctany
_
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
+
y arctany
1 +y
2
_ ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
dy =
_
y
0
ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
dy =
1
2
_ _
ln
_
1 +y
2
__
0
ln
_
1 +y
2
_
dy =
1
2
ln
2
_
1 +y
2
_

1
2
_
ln
_
1 +y
2
_

2y
1 +y
2
dy =
= 2
_ ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
dy =
1
2
ln
2
_
1 +y
2
_
=
_ ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
dy =
1
4
ln
2
_
1 +y
2
_
_
y arctany
1 +y
2
dy =
1
2
_ _
ln
_
y
2
+ 1
__
0
arctany dy =
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
arctany
1
2
_
ln
_
y
2
+ 1
_

1
1 +y
2
dy =
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_

arctany
1
8
ln
2
_
1 +y
2
_
[se foloseste integrala calculat a anterior]
Se obtine:
I (y) =
_
_
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
+
y arctany
1 +y
2
_
dy =
=
_ ln
_
y
2
+ 1
_
1 +y
2
dy +
_
y arctany
1 +y
2
dy =
1
8
ln
2
_
1 +y
2
_
+
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
arctany
1
8
ln
2
_
1 +y
2
_
+(
= I (y) =
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
arctany +(
Se observ a c a forma initial a a integralei
I (y) =
y
_
0
ln(1 +xy)
1 +x
2
dx ia, n y = 0, valoarea 0: I (0) = 0, asa c a se poate obtine constanta ( din aceast a conditie:
I (y) =
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
arctany +( = I (0) = 0 +( = ( = 0
= I (y) =
1
2
ln
_
y
2
+ 1
_
arctany.
(1 punct) b) Desenati domeniul D = (x; y) ; x _ y; y _ 2; x +y _ 1 si calculati integrala
__
D
(2x 3y) dxdy.
__
D
(2x 3y) dxdy =
1=2
_
2
_
x
_
2
(2x 3y) dy
_
dx +
3
_
1=2
_
1+x
_
2
(2x 3y) dy
_
dx =
x
_
2
(2x 3y) dy =
_
2xy
3
2
y
2
_
y=x
y=2
=
_
2x
2

3
2
x
2
_

_
4x
3
2
4
_
=
1
2
x
2
+ 4x + 6
1+x
_
2
(2x 3y) dy =
1
2
(x + 3)
2
__
D
(2x 3y) dxdy =
1=2
_
2
_
1
2
x
2
+ 4x + 6
_
dx +
3
_
1=2
_
1
2
(x + 3)
2
_
dx =
905
24
Subiectul IV
(0,5 puncte) 5) Fie f (; ) : R R R, f (x; y) =
_

_
x
4
2y
4
x
2
+y
2
; (x; y) ,= (0; 0)
0; (x; y) = (0; 0)
. Determinati matricea Hessian a =
H
f
(0; 0) folosind denitia derivatelor partiale.
Sol:
5
6
f
0
x
(x
0
; y
0
) = lim
x!x0
f (x; y
0
) f (x
0
; y
0
)
x x
0
Hessiana: H
f
(0; 0) =
_
_
_
f
00
x
2
(0; 0) f
00
xy
(0; 0)
f
00
xy
(0; 0) f
00
y
2
(0; 0)
_
_
_
f
00
x
2
(0; 0) = (f
0
x
(x; y))
0
x
(0; 0) = lim
x!0
f
0
x
(x; 0) f
0
x
(0; 0)
x 0
f
0
x
(0; 0) = lim
x!0
f (x; 0) f (0; 0)
x 0
= lim
x!0
x
2
0
x 0
= 0.
f
0
x
(x; 0) = lim
x!x
f ( x; 0) f (x; 0)
x x
= lim
x!x
f ( x; 0) f (x; 0)
x x
= lim
x!x
x
2
x
2
x x
= lim
x!x
( x +x) = 2x.
f ( x; 0) =
x
4
x
2
= x
2
f (x; 0) = x
2
f
00
x
2
(0; 0) = lim
x!0
f
0
x
(x; 0) f
0
x
(0; 0)
x 0
= lim
x!0
2x 0
x 0
= 2.
f
00
xy
(0; 0) = (f
0
x
(x; y))
0
y
(0; 0) = lim
y!0
f
0
x
(0; y) f
0
x
(0; 0)
y 0
f
0
x
(0; y) = lim
x!0
f (x; y) f (0; y)
x 0
= lim
x!0
x
4
2y
4
x
2
+y
2
+ 2y
2
x 0
= lim
x!0
x
4
+ 2x
2
y
2
x(x
2
+y
2
)
= 0
f (0; y) =
0 2y
4
0 +y
2
= 2y
2
f (x; 0) = x
2
f
00
xy
(0; 0) = lim
y!0
f
0
x
(0; y) f
0
x
(0; 0)
y 0
= lim
y!0
0 0
y 0
= 0.
f
00
y
2
(0; 0) =
_
f
0
y
(x; y)
_
0
y
(0; 0) = lim
y!0
f
0
y
(0; y) f
0
y
(0; 0)
y 0
f
0
y
(0; 0) = lim
y!0
f (0; y) f (0; 0)
y 0
= lim
y!0
2y
2
0
y 0
= 0
f
0
y
(0; y) = lim
y!y
f (0; y) f (0; y)
y y
= lim
y!y
2 y
2
+ 2y
2
y y
= 2 lim
y!y
( y +y) = 2y
f
00
y
2
(0; 0) = lim
y!0
f
0
y
(0; y) f
0
y
(0; 0)
y 0
= lim
y!0
2y 0
y 0
= 2.
H
f
(0; 0) =
_
_
_
2 0
0 2
_
_
_
7
-4
-2
20
4
2
z
-2
-40
-4
x
4
2
-20
0 0
y
0
[Varianta D]
Subiectul IV
3) Cum poate folosit principiul contractiei pentru a aa r ad acina real a a ecuatiei x
3
7 = 0?
Sol:
Rezolvarea este o aplicatie a procedurilor care pot citite n 2.51, 2.52, 2.53 (Metoda lui Newton), sectiunea 2.2, pag. 31
din Ispas Procopiuc (vezi bibliograa cursului).
Ecuatia x
3
7 = 0 este o ecuatie care are o r ad acin a unic a,
3
_
7.
Ecuatia este de forma h(x) = 0, cu h(x) = x
3
7
Se consider a functia f (x) = x
h(x)
h
0
(x)
= x
x
3
7
3x
2
=
2
3
x
7
3

1
x
2
.
Propriet atile functiei f ():
f
_
3
_
7
_
=
3
_
7
_
3
_
7
_
3
7
3
_
3
_
7
_
2
=
3
_
7 (deci
3
_
7 este punct x al lui f ())


f
0
(x) =
2
_
x
3
7
_
3x
3
=
2
3

14
3x
3

2
3
_ f
0
(x) _ 0, \x [
3
_
7; ):
8
pt x _
3
_
7, x
3
_ 7 = 3x
3
_ 21 = 0 _
1
3x
3
_
1
21
= 0 _
14
3x
3
_
14
21
=
2
3
= 0 _
14
3x
3
_
2
3
=
2
3
_
2
3

14
3x
3
_
2
3

2
3
= 0 =
2
3
_
2
3

14
3x
3
_ 0
f (x) = x
x
3
7
3x
2
=
2
3
x
7
3

1
x
2
este contractie pe [
3
_
7; ):
Se folosesc punctele anterioare:
f
_
3
_
7
_
=
3
_
7 si f
0
(x) _ 0, \x [
3
_
7; ) = f () (cresc atoare) pe [
3
_
7; ), asa c a f (x) _
3
_
7, \x [
3
_
7; ), deci
poate considerat a functia f () : [
3
_
7; ) [
3
_
7; ).
[f
0
(x)[ _
2
3
, \x [
3
_
7; ) = \x; y [
3
_
7; ), c
x;y
ntre x si y, astfel nct [f (x) f (y)[ _ [f
0
(c
x;y
)[ [x y[ _
2
3
[x y[
Se aplic a Principiul Contractiei si se obtine c a pentru orice x
0
[
3
_
7; ), sirul x
n+1
= f (x
n
) adic a x
n+1
=
2
3
x
n

7
3

1
x
2
n
converge la punctul x, care este
3
_
7.
Unul dintre avantajele procedurii este c a, dac a x
0
este natural (de exemplu, n cazul nostru, x
0
= 2), sirul generat este
un sir de numere rationale care tinde la num arul irational
3
_
7; aceast a caracteristic a permite aplicarea procedurii pentru
introducerea de numere irationale n medii de programare pe computer care nu au acces dect la numere rationale. Mai
mult, procedura contine si metode de aproximare a erorii (care nu au fost incluse n exercitiu).
9
12 1. ANALIZ

A MATEMATIC

A, 21022013
Urm atoarea list a este o list a de titluri bibliograce, n ordine alfabetic a. La sfrsitul ec arei intr ari
sunt indicate informatiile:
Tip general [Teorie/Culegere de probleme]
Capitolele recomandate [recomandarea nu trebuie privit a ca o interdictie de a citi alte capitole]
Alte informatii:
TE [enunturi de teorie]
TD [teorie cu demonstratii de obicei contine si TE]
ER [exercitii rezolvate]
EP [exercitii propuse]
RR [recapitulare]
SS [suplimentar]
AE [Aplicatii n Economie]
ACS [Aplicatii n Informatic a/Computer Science]
ENG [n limba Englez a]
VIP [Titlu foarte important/apreciat din punct de vedere international referint a primar a
international a]
La unele titluri sunt precizate ca note de subsol si detalii despre structura documentelor.
Bibliograe
[1] Baz, Sorin; Iftimie, Bogdan; ManuIosifescu, Liana; Raischi, Constantin: Analiz a Matematic a, Culegere de probleme
pentru anul I, Editura ASE, Bucuresti, 2000 [Culegere de probleme, integral] [EP, ER].
1
[2] Bluman, George, W.: Problem book for rst year calculus, Springer, 1984 [ENG, ER, EP, RR, AE, ACS].
2
[3] Blume, Lawrence; Simon, Carl, P.: Mathematics for Economists, W. W. NORTON & COMPANY, NEW YORK,
LONDON, 1994 + Blume, Lawrence; Simon, Carl, P.: Mathematics for Economists Answers Pamphlet, W. W.
NORTON & COMPANY, NEW YORK, LONDON, 1994 [ENG, VIP, TD, ER, EP, RR, SS, AE].
3
[4] Cenus a, Gheorghe; Raischi, Constantin; Serban, Radu: Matematici pentru economisti, Curs n format digital, Biblioteca
digital a ASE [Teorie, Cap. 4, 5, 6] [TD, ER].
4
[5] Chirit a, Stan: Probleme de Matematici Superioare, Editura Didactic a si Pedagogic a, 1989 [Culegere de probleme, Cap.
1, 5, 6, 7, 8, 10, 11] [TE, ER, EP, RR].
[6] Chites, Petriceanu: Manual pentru clasa 11, Ed Teora, 2002 [TD, ER, EP, RR].
5
[7] Dedu, Silvia; Serban, Florentin: Matematici aplicate n economie culegere de probleme, Tipogrup Press, 2005 [Culegere
de probleme, cu mici rezumate teoretice, ER, EP].
6
[8] Demidovich, B.: Problems in mathematical analysis, MIR, Moscou, 1970 [ENG, ER, EP, RR].
7
1
Culegerea nu contine nimic referitor la integrale.
2
Acest titlu a fost inclus n special pentru exemplele de aplicatii n domenii nematematice.
3
Anexa 4 contine integrale la nivel de clasa a XIIa, si este interesant a pentru recapitulare si pentru interpret ari economice
ale derivatelor. Nu sunt abordate integrale de nivel mai ridicat.
Anexa 6 (pag. 913j899) contine unele r aspunsuri la exercitii. n plus, de la pag. 945 pot g asite alte r aspunsuri. Sunt exercitii
n carte care nu au r aspuns inclus.
4
Textul contine teoria pentru aproape toate temele cursului, iar aproape la ecare topic exist a cte un exemplu.
5
Inclus n special din motive de recapitulare.
6
Versiunea citat a este mai veche dect cea care poate g asit a n comert, asa c a trimiterile pot decalate (din punct de
vedere al paginii).
Lucrarea prezint a rezultatul unui efort considerabil din partea autorilor, de acoperire a nivelului de baz a necesar pentru
cursurile de Matematic a ale anului I din ASE. Topicile acoperite ofer a un binevenit prim contact cu exercitii rezolvate si
propuse.
7
O culegere deosebit a, care demostreaz a zicala: "c artile sunt ca vinul: cu ct sunt mai vechi, cu att mai valoroase".
Culegerea acoper a dou a zone de interes: recapitularea de liceu, f acut a din perspectiva anului I de facultate, si o bun a parte
din necesarul anului I.
Stilul culegerii este unul dintre cele mai prietenoase pe care leam ntlnit: cunostintele sunt acoperite sistematizat, cu cte
un exercitiu rezolvat urmat de o list a de exercitii propuse exercitii de antrenament. Autorii sunt dintre acei autori care
nusi propun s a ajung a la Olimpiade cu cititorii lor.
13
14 BIBLIOGRAFIE
[9] Dr agusin, Constantin; Dr agusin, Lucia; Radu, Constantin: Aplicatii de Algebr a, Geometrie si Matematici Speciale,
Editura Didactic a si Pedagogic a, Bucuresti, 1991. [Culegere de probleme, Cap. VII, VIII, IX] [TE, ER, EP, RR].
[10] Farrell, Orin, J.; Ross, Bertram: Solved problems in Analysis as applied to Gamma, Beta, Legendre and Bessel
functions, Dover Publications Inc. NewYork, 1971 [ENG, TD, ER, ACS, SS].
8
[11] Filip, Argentina: Matematici aplicate n Economie, Curs n format digital, Biblioteca digital a ASE [Culegere de prob-
leme, Cap. 3] [ER, EP].
9
[12] Garrett,Paul: Calculus Refresher, version 2008.4, http://www.math.umn.edu/~garrett/calculus/rst_year/notes.pdf,
last accessed on 02.03.2012 [ENG, TE, ER, EP, RR].
10
[13] Ispas, Mihai; Procopiuc, Gheorghe: Analiza Matematica - CULEGERE DE PROBLEME, Iasi, 2002,
http://analizam.neuron-media.ro/, last accessed on 02.03.2012 [este recomandat tot siteul autorilor, pentru alte in-
formatii] [ER, RR].
[14] Muresan, Marian: A Concrete Approach to Classical Analysis, Springer, 2009 [ENG, TD, EP, RR, SS, ACS]
11
.
[15] Necul aescu, Cristian; Veghes, Ovidiu: Note de curs pentru Analiz a Matematic a, draft, platforma online a cursului.
12
.
[16] Rudin, Walter: Principles of Mathematical Analysis, Third Edition, McGrawHill, Inc.1953, 1964, 1976 [VIP, ENG,
TD, ER, EP]
13
+ Silvia, Evelyn M.: COMPANION NOTES A Working Excursion to Accompany Baby Rudin, 1999
14
.
[17] Saer, Fred: Precalculus, Second Edition, The McGrawHill Companies, Inc.1998, 2009 [ENG, ER, EP, RR].
15
8
Aceast a carte se ocup a excusiv de functiile speciale Gamma, Beta, Legendre si Bessel, si unele aplicatii ale lor. este unul
duntre foarte putinele texte existente, care se ocup a exclusiv de aceste topici.
9
Numerot arile de capitole/sectiuni/subsectiuni ar putut mult mai bune.
10
Inclus din motive de recapitulare.
11
Este un material foarte bogat n informatie teoretic a pentru Analiz a Matematic a. n plus, materialul urm areste cu con-
secvent a aplicatii n Computer Science ale zonei clasice de Analiz a este vorba despre zona numit a de obicei "Computational
Analytic Theory"; aceast a zon a este prezentat a n cele mai multe texte ca o extindere dinspre Analiza Complex a, asa c a tex-
tul lui Marian Muresan, care prezint a aceeasi zon a dar din perspectiva Analizei Reale, este o raritate binevenit a. Probabil c a
materialul nu este usor de citit pentru ncep atori printre motive ar c a exercitiile propuse nu au rezolv ari, iar numerot arile
folosite n text ar putut mult mai bine f acute.
12
Acest material este n form a incipient a [versiune nici m acar ] si are o gr amad a de lipsuri; sa ales totusi s a e pus asa
cum este la dispozitia studentilor, pentru c a se pare c a studentilor li se pare folositor un asemenea material [chiar neterminat
ind, sunt vizibile anumite alegeri, preferinte si stil]. Autorilor pe de alt a parte le este de folos s a ae impresii din partea celor
care folosesc materialul. Materialul nu are foarte multe rezultate originale [si dac a ar avea, probabil c a ar gresit, deoarece
subiectul cursului este unul clasic: n cte moduri diferite poti spune tabla nmultirii?], dar ponderile alocate diverselor topici
pot diferite, iar scopul declarat este "Analiz a la nivel maxim de abstractizare, cu aplicatii Economice si Computer Science".
13
Walter Rudin, 02.05.192120.05.2010.
Textul este a treia editie a c artii numit a cu afectiune [de c atre cei care au citito] "Baby Rudin". Textul este pur si simplu
elegant si profund, si l recomand cu pl acere studentilor. Sectiunile c artii nu sunt numerotate, asa c a vor apelate dup a
num arul paginii de nceput din carte.
14
Desi notele care acompaniaz a "Baby Rudin" fac parte din literatura "gri" [nu sunt publicate], sunt sucient de complete
pentru a folosite n efortul de nv atare. Trimiterile la aceste note vor puse laolalt a cu cele referitoare la "Baby Rudin",
dup a ele si separate de semnul "+".
15
Inclus n special din motive de recapitulare.