3. 3.

Structuri n cadre parter, prefabricate

Principii de fragmentare si tipuri de cadre Cadrele parter din beton armat se execut, n marea lor majoritate, n solutie prefabricat datorit avantajelor pe care le prezint aceast tehnologie: cresterea productivittii muncii n executie prin reducerea manoperei si a timpului de executie, economisirea de material pentru cofraje si sustineri, diminuarea caracterului sezonier al lucrrilor, asigurarea unei calitti superioare, posibilitatea tipizrii elementelor structurale. Aceste avantaje cntresc mult mai mult n alegerea solutiei prefabricate dect unele dificultti privind restabilirea continuittii structurale, a transportului, ridicrii si fixrii unor elemente relativ grele utiliznd utilaje si dispozitive de ridicat relativ scumpe. Surmontarea acestor dezavantaje din urm este posibil prin proiectarea unor noduri de mbinare corecte si, respectiv, prin adoptarea unei solutii adecvate de fragmentare si mod de prefabricare (industrial la elemente cu serii mari si transportabile, sau preturnare pe santier la elemente grele sau care depsesc gabaritele de transport si n cazul elementelor cu serii mici). La baza modului de fragmentare a structurilor de cadre parter n elemente prefabricate stau tocmai considerentele exprimate mai sus, adic principiul de a utiliza la maximum avantajele oferite de prefabicare. Astfel, cel mai adesea se adopt solutia fragmentrii n elemente liniare, stlpi si grinzi. In figura 33 se prezint schemele de fragmentare utilizate cel mai des si schematizarea lor static. Solutia prezint avantajul unor elemente prefabricate simple, cu greutti apropiate, necesitnd utilaje de ridicat obisnuite. Nodurile de mbinare sunt nepretentioase, nefiind necesar continuizarea la moment ncovoietor. Grinzile sunt, deobicei, prefabricate tipizate, iar stlpii datorit lungimii lor dependente de conditiile de fundare preturnati pe santier.

Fig. 33 Alteori, la structuri de cadre mai speciale (deschideri mari, hale cu lumintor etc.) se poate utiliza fragmentarea n tronsoane de cadru. Solutii de acest gen, ntlnite, mpreun cu schemele statice aferente, se prezint n figura 34. Elementele tip grind pot fi executate industrial, iar tronsoanele de cadru, de preferint, preturnate pe santier.

Fig. 34 In cazul unor deschideri relativ mici, se poate face fragmentarea n cadre cu o singur deschidere (Fig. 35), caz n care prefabricatele se execut la fata locului, adic preturnate pe santier.

Fig. 35 La hale universale, pe trame mari (peste 18 m), de obicei ptrate, este rational utilizarea unor structuri spatiale, cu elemente prefabricate speciale (vezi punctul 3.3). 3.2 Structuri de hale parter prefabricate plane, cu elemente liniare Se prezint exemple de structuri de hale parter, modulate dimensional, tipizate, formate din cadre plane simple din elemente prefabricate liniare si elemente de acoperis. La aceste structuri tip, elementele de acoperis, precum si grinzile de cadru se aleg din cataloage de prefabricate pe baza evalurii actiunilor si a comparrii acestora cu actiunile capabile, pentru diferitele stri limit, ale prefabricatelor din catalog. Stlpii se proiecteaz ca fiind preturnati pe santier. In figura 36 se prezint modul de alctuire si schema static pentru structuri de hal parter, tipizate, cu grinzi transversale si elemente de acoperis acoperind gama deschiderilor de 12, 15, 18, 21 si 24 m si a traveelor de 6, 9 si 12 m. Fig. 36 Incrcrile verticale din acoperis n ntregime ncarc cadrele transversale. Cadrele transversale preiau si ncrcrile orizontale aferente. Structura acoperisului trebuie s formeze o saib rigid n sens longitudinal, pentru a fi capabil s transmit ncrcrile orizontale n aceast directie. Acest lucru se realizeaz cu elemente de suprafat din beton armat sau beton armat precomprimat (chesoane, elemente T sau etc.), legate de grinzi si monolitizate ntre ele. Se pot utiliza si acoperisuri formate din pane si elemente secundare de acoperis (plci din armociment sau alte tipuri de nvelitori), situatie n care nu se poate conta pe lucrul de saib, iar transmitere ncrcrilor orizontale n planul acoperisului n sens longitudinal
3

trebuie asigurat prin alte msuri, suplimentare (grinzi longitudinale sau contravntuiri n planul acoperisului). In figura 37 se prezint modul de alctuire, schema static si unele detalii pentru structuri de hal parter, tipizate, cu grinzi longitudinale, acoperind gama deschiderilor de 12, 15, 18 si 24 m n sens transversal si 6, 12 si 15 m n sens longitudinal. Acest tip de structur se utilizeaz n cazul necesittii unor nltimi utile sporite. Fig. 37. Incrcrile verticale din acoperis sunt preluate n ntregime de cadrele longitudinale, care preiau si ncrcrile orizontale pe aceast directie. Structura acoperisului trebuie s formeze si n acest caz o saib rigid pentru a fi capabil s transmit actiunile orizontale n sens transversal. Acest deziderat se realizeaz, de asemenea cu chesoane plane sau curbe, elemente T sau din beton armat, respectiv precomprimat. Pentru grinzile longitudinale care pot avea sectiune constant sau variabil, cu dou pante, se adopt sectiuni I sau n cruce. La aceste structuri de hale parter, tipizate, realizate cu cadre plane, se poate realiza scurgerea apelor pluviale de pe acoperis fr a se utiliza beton de pant.

3.3 3.4

Structuri de hale parter spatiale Detalii de mbinri, noduri specifice cadrelor parter

BIBILIOGRAFIE [1] *** Cod de proiectare pentru structuri n cadre din beton armat. Indicativ NP 007-97 [2] Hangan, M.: Constructii de beton armat, Editura Tehnic, Bucuresti, 1963 [3] Crainic, L.: Reinforced Concrete Structures, NAPOCA STAR Publishing House, 2003 [4] *** STAS 10101/OA 77????, Actiuni n constructii, Clasificarea si gruparea actiunilor pentru constructii civile si industriale [5] Bucur, I.: Structuri speciale din beton armat, Editura Institutului Politehnic Cluj-Napoca, 1980 [6] *** STAS 10107/1-90, Calculul si alctuirea elementelor structurale din beton, beton armat si beton precomprimat [7] *** P100 92, P100 2004 Normativ pentru proiectarea antiseismic a constructiilor de locuinte, social-culturale, agrozootehnice si industriale