UNIVERSITATEA VALAHIA TRGOVITE

ASIGURRI

I PROTECIE SOCIAL

- NOTE DE CURS

Cuprins: 1. LOCUL SI ROLUL ASIGURARILOR IN SOCIETATE ............................................................... 2 1.1. Conceptul de asigurare ...............................................................................................................2 1.2. Coninutul juridic, economic i financiar al asigurarii .................................................................. 2 1.2.1. Descrierea asigurarii sub aspect juridic ...................................................................................2 1.2.2. Descrierea asigurarii sub aspect economic ..............................................................................3 1.2.3. Descrierea asigurarii sub aspect financiar ...............................................................................4 1.3. Funciile asigurrii ....................................................................................................................4 1.4. Premisele asigurrii ...................................................................................................................5 1.5.Elementele tehnice ale asigurrii ................................................................................................5 1.6. Clasificarea asigurrilor ............................................................................................................8 2. CONTRACTUL DE ASIGURARE ............................................................................................10 2.1. Defini ia contractului de asigurare .........................................................................................10 2.2. Principiile care stau la baza contractului de asigurare ..............................................................10 2.3. Condi ii de validitate a contractului de asigurare ...................................................................11 2.4. Incetarea contractului de asigurare ...........................................................................................11 3. PIAA ASIGURRILOR ..........................................................................................................13 3.1. Func ionarea pie ei asigurrilor ...........................................................................................13 3.2. Elementele caracteristice pie ei asigurrilor ............................................................................15 3.3. Stadiul actual al pie ei asigurrilor din Romnia ....................................................................16 4. ASIGURARI DE PERSOANE....................................................................................................19 4.1. Caracteristicile asigur rilor de via ......................................................................................19 4.2. Clasificarea asigurrilor de persoane ........................................................................................20 4.3. Calculul primelor de asigurare n asigurrile de via .............................................................19 4.4. Rezerva matematic ................................................................................................................21 4.5. Faciliti oferite asigurailor .....................................................................................................22 4.6. Principalele tipuri de asigurri de via ...................................................................................23 4.7. Opiuni i clauze adiionale ......................................................................................................27 4.8. Asigurrile de persoane altele dect cele de via .....................................................................28 5. ASIGURAREA DE BUNURI.....................................................................................................31 5.1. Caracteristicile contractului de asigurare de bunuri...................................................................31 5.2. Interesul asigurabil ...................................................................................................................31 5.3. Principalele riscuri asigurate n cazul asigurrilor de bunuri .....................................................32 5.4. Modaliti de stabilire a primei de asigurare i a sumei asigurate.............................................32 5.5. Evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor .......................................................................33 5.6. Asigurarea cldirilor, a altor construcii i coninutului acestora pentru cazurile produse de incendiu si alte calamitati................................................................................................................34 5.7. Asigurarea mainilor, utilajelor i a instalaiilor pentru cazuri de avarii accidentale ..................34 5.8. Asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii constructorului ..............................35 5.9. Asigurarea bunurilor sau valorilor mpotriva furtului prin efracie sau prin acte de tlhrie.......35 5.10. Asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice .........................................................36 5.11. Asigurarea animalelor i a culturilor agricole .........................................................................36 5.12. Asigurarea de transport rutier ..............................................................................................37 5.12.1. Asigurarea mrfurilor pe timpul transportului terestru ........................................................37 5.12.2. Riscurile asigurabile in asigurarea marfurilor pe timpul transportului rutier ........................37 5.13. Asigurarea de avia ie ..........................................................................................................38 5.14. Asigurarea maritim ...............................................................................................................39 6. ASIGURAREA DE RISC FINANCIAR ....................................................................................42 6.1. Asigurarea creditelor interne ....................................................................................................43 6.2. Asigurarea creditelor de export ................................................................................................43 6.3. Asigurarea creditelor de consum ..............................................................................................44 6.4. Asigurarea creditelor de investiii.............................................................................................44 6.5. Evaluarea riscului. ncheierea i derularea contractului de asigurare de credit...........................44
2

6.6. Caracteristicile contractului de asigurare de credite .................................................................45 7. ASIGURRI DE RSPUNDERE CIVILA ...............................................................................47 7.1. Asigurarea de rspundere civil auto a deintorilor de autovehicule ........................................48 7.2. Asigurarea de rspundere profesional .....................................................................................49 7.3. Asigurarea de rspundere a angajatorului ................................................................................50 7.4. Asigurarea de rspundere a productorului ...............................................................................50 8. REASIGURAREA......................................................................................................................51 8.1. Clasificarea reasigurarilor ........................................................................................................51 8.1.1. Reasigurrile proportionale ..................................................................................................53 8.1.2. Reasigurarile neproportionale ...............................................................................................55 9. PROTECTIA SOCIALA COMPONENTA A POLITICII SOCIALE ......................................57 9.1. Conceptul de politic social ...................................................................................................57 9.2. Modele de politic social .......................................................................................................57 9.3. Protec ia social component a politicii sociale ..................................................................59 10. ASIGURARILE SOCIALE IN ROMANIA .............................................................................62 10.1. Necesitatea i coninutul economic al asigurrilor sociale ......................................................62 10.2. Principiile i rolul sistemului public naional de asigurri sociale ...................... .. ..................62 10.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurrilor sociale ............................................................63 10.3.1. Persoanele asigurate n sistemul public de pensii ................................................................63 10.3.2. Baza de calcul a contribu iei de asigurri sociale ..............................................................64 10.3.3. Cotele de contribuii de asigurri sociale ............................................................................64 10.4. Formele de protecie a cetenilor prin asigurrile sociale de stat ...........................................66 10.4.1. Pensiile .............................................................................................................................66 10.4.1.1. Pensia pentru limit de vrst ..........................................................................................67 10.4.1.2. Pensia anticipat .............................................................................................................68 10.4.1.3. Pensia de invaliditate .......................................................................................................69 10.4.1.4. Pensia de urmas ...............................................................................................................70 11. ASIGURAREA PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE .......................................................................................................................................71 11.1. Asigura ii pentru concedii i indemniza ii de asigurri sociale de sntate ........................71 11.2. Contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate ...........................71 11.2.1 Baza de calcul a contribuiei pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate.71 11.2.2. Declararea i plata contribuiei pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate .........................................................................................................................................72 11.3. Concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate...................................................73 11.3.1. Concediul i indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc ...................................74 11.3.2. Concediile i indemnizaiile pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc .............................................................................................................................................74 11.3.3. Concediul i indemnizaia de maternitate.............................................................................75 11.3.4. Concediul i indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav................................................75 11.3.5. Concediul i indemnizaia de risc maternal .........................................................................75 12. ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROPFESIONALE .. 77 12.1. Asiguraii n sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale .................77 12.2. Contribuabilii n sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale ............77 12.3. Contribuia de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale .................................78 12.3.1. Cotele de contribuii de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale ................78 12.3.2. Declararea i plata contribuiei de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale .79 12.4. Prestaii i servicii de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale .....................79 12.4.1. Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca .............80 12.4.2. Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala ........................................80 12.4.3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca .......................................................81 12.4.4. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca .........................................................................................................................81
3

12.4.5. Compensatii pentru atingerea integritatii ............................................................................81 12.4.6. Despagubiri in caz de deces ...............................................................................................81 12.4.7. Rambursari de cheltuieli .....................................................................................................81 13. ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE ...............................................................................82 13.1. Caracteristicile asigurrilor sociale de sntate din Romnia .................................................82 13.2. Persoanele asigurate n sistemul asigurrilor sociale de sntate ............................................83 13.3. Drepturile i obligaiile asigurailor n sistemul asigurrilor sociale de sntate .....................85 13.4. Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate ...................................................................86 14. SISTEMUL ASIGURRILOR PENTRU OMAJ....................................................................89 14.1. Caracteristicile asigurrilor pentru omaj din Romnia ..........................................................89 14.2. Asiguraii n sistemul asigurrilor pentru omaj .....................................................................90 14.3. Prestaiile suportate din bugetul asigurrilor pentru omaj ......................................................90 14.4. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj .....................................................................92 14.5. Msuri de stimulare a angajatorilor pentru ncadrarea n munc a omerilor ...........................93 14.5.1. Subvenionarea locurilor de munc ....................................................................................94 14.5.2. Acordarea de credite in conditii avantajoase .......................................................................94 14.5.3. Facilitati acordate angajatorilor ..........................................................................................95

CAPITOLUL I LOCUL SI ROLUL ASIGURARILOR IN SOCIETATE 1.1. Conceptul de asigurare Asigurarea constituie un sistem de relaii economice, care implic aportul unui mare numr de persoane fizice i juridice n constituirea unui fond bnesc, n condiiile n care fiind ameninate de aceleai pericole, n existena i activitatea lor, concep i recunosc oportunitatea prevenirii i nlturrii pe baze mutuale a prejudiciilor generate de producerea acestor pericole viitoare, probabile, posibile dar nesigure. Asigurarea are la baza principiul mutualitatii, potrivit caruia fiecare asigurat contribuie cu prime de asigurare la crearea fondului de asigurare din care se suporta contravaloarea daunelor suferite de asigurati. Scopul asigurarii il constituie protectia financiara, respectiv repunerea asiguratului in situatia financiara existenta inainte de producerea dezastrului, si nu obtinerea unui profit sau imbogatirea asiguratului. Esenta asigurarii consta in dispersia riscului; asiguratul transfera asupra altei persoane pericolul pierderii financiare determinate de producerea unui eveniment. Conform profesorilor Vacarel lulian i Bercea Florian "asigurarea actioneaza in stransa legatura cu existenta unor riscuri comune a caror producere. poate provoca pagube importante economiei nationale i populaiei. Profesorul Bistriceanu Gheorghe considera ca: "asigurarea este un sistem de relatii economico-sociale, proces obiectiv necesar al dezvoltarii economice i sociale izvorat din actiunea legilor economice obiective, care consta n crearea n comun, de catre populatie i agentii economici amenintate de anumite riscuri, a unui fond din care se compenseaza daunele i se satisfac i alte cerinte economico-financiare, probabile, imprevizibile". Dictionarul Le Petit Larrousse, precizeaza ca: "asigurarea este o garantie acordata de un asigurator asiguratului sau, de a indemniza eventualele pagube, n schimbul unei prime sau cotizatii" . Conform Legii 32/10.04.2000: "asigurarea este operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expui la producerea anumitor riscuri, i i indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama fondului alcatuit din primele ncasate, precum i pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitatilor desfaurate. 1.2. Coninutul juridic, economic i financiar al asigurarii 1.2.1. Descrierea asigurarii sub aspect juridic - legea constituie forma juridica de reglementare a asigurarii; - din punct de vedere juridic, contractul de asigurare face parte din categoria contractelor aleatorii, cu caracter strict bilateral; - cadrul legislativ este format din: Legea 136/ 29.12.1995 privind asigurarile i reasigurarile n Romania, cu modificrile i completrile ulterioare. Aceast lege reglementeaza contractul de asigurare si principiile de baza ale principalelor tipuri de asigurari, respectiv asigurarile de bunuri, persoane, raspundere civila, asigurarile obligatorii de raspundere civila pentru pagubele cauzate tertilor din accidente de autovehicule si alte asigurari. Dupa ce n Capitolul I, legea se ocupa de dispozitii cu caracter general, n capitolele urmatoare, aceasta parcurge dreptul asigurarilor, reglementnd raporturile juridice dintre partile participante la actul juridic al asigurarii, definind si stabilind principalele elemente constitutive ale contractului de asigurare, prevederi specifice ale diverselor clase de asigurari, care, n viziunea legii sus mentionate sunt cele de bunuri, persoane si de raspundere civila precum si alte asigurari. Legea 32/10.04.2000 privind societile de asigurare i supravegherea asigurarilor, cu modificrile i completrile ulterioare. Prin adoptarea acestei legi s-a urmrit armonizarea legislaiei romne ti cu cea comunitar i crearea unui cadru pentru supravegherea solvabilit ii
5

asigurtorilor i stabilirea unor standarde recunoscute pe plan internaional. Aceast lege reglementeaz : organizarea i funcionarea societilor comerciale de asigurare, de asigurarereasigurare, a societilor mutuale, precum i a intermediarilor n asigur ri; organizarea i funcionarea C.S.A; supravegherea asigurtorilor i reasiguratorilor care desfoar activitatea n sau din Romnia; supravegherea activitii intermediarilor n asigurri i reasigurri, precum i a altor activiti n legtur cu acestea. Supravegherea respectrii dispoziiilor legii se face de ctre Comisia de Supravegherea Asigurrilor, autoritate administrativ cu urmtoarele atribuii principale: elaborarea sau avizarea proiectelor de acte normative i avizarea actelor administrative individuale, care au legtur cu activitatea de asigurri; supravegherea situaiei financiare a asigur torilor n vederea protejrii intereselor asigurrilor sau a potenialilor asigurai, putnd efectua controale asupra activitii asigurtorilor sau brokerilor de asigurare; luarea msurilor necesare necesare pentru ca activitatea de asigurare s fie gestionat cu respectarea normelor prudeniale specifice; aprobarea acionarilor semnificativi i a persoanelor semnificative ale asigurtorului; aprobarea divizrii sau fuzionrii unui asigurtor nregistrat n Romnia; aprobarea transferului de portofoliu; ndeplinirea altor atribuii prevzute de lege; poate solicita prezentarea de informa ii i de documente referitoare la activitatea de asigurare, de la orice alt persoan care are legtur cu activitatea acestora; particip la elaborarea planului de conturi, a normelor i regulamentelor contabile. Legisla ia ce guverneaz contractele de asigurare n U.E. cuprinde: Clauzele privind autorizarea i supravegherea companiilor de asigurri; Clauze privind legea aplicabil contractelor de asigurare; Clauze privind deschiderea de reprezentane de ctre companiile de asigurri; Clauze referitoare la provizioane i rezerve tehnice; Clauze privind "bunstarea general", care presupun: > aducerea la cuno tina autoritilor de supraveghere a condiiilor de asigurare nainte de demararea activit ii efective; > aplicarea unor coeficien i pentru reducerea/cre terea primelor pentru asigurarea de rspundere civil auto; > folosirea obligatorie i necondiionat unei anumite limbi pentru redactarea contractului de asigurare; > meninerea unui nivel minim al dobnzii acordate asigurailor pentru produsele de asigurare de via; > inserarea obligatorie n condi iile de asigurare a unor clauze standard. 1.2.2. Descrierea asigurarii sub aspect economic Fondul de asigurare - se formeaza descentralizat - pe seama primelor de asigurare sau a cotizatiilor achitate de persoanele fizice sau juridice; Fondul de asigurare - se utilizeaza descentralizat - pentru: - acoperirea pagubelor provocate de evenimente asigurate la asigurari de bunuri i raspundere civila, respectiv plata sumelor asigurate - la asigurarile de persoane; - finantarea unor actiuni legate de prevenirea pagubelor; - constituirea unor fonduri de rezerva la dispozitia societatii de asigurare; - acoperirea cheltuielilor administrativ gospodareti ale societatii de asigurare.
6

1.2.3. Descrierea asigurarii sub aspect financiar Asigurarea trebuie inteleasa ca o ramura prestatoare de servicii, companiile de asigurari pot fi privite ca intermediari financiari, iar asigurarea apare astfel ca un activ financiar intro economie incerta. Asigurarea ca ramur prestatoare de servicii se manifest prin faptul c societatea de asigurri, n schimbul primelor de asigurare ncasate, ofer asiguratului un produs nepalpabil, de fapt un serviciu - preluarea rspunderii pentru riscurile asigurate, securitatea pentru eventualele situaii specificate n contractul de asigurare. Asigurarea ca intermediar financiar decurge din faptul c n special asigurrile de via sunt nu numai un instrument de a asigura protecia asigurailor ci i instrumente de economisire i fructificare a resurselor bneti. Asigurarea ca activ financiar decurge din faptul c n perioada derulrii contractului de asigurare este influenat att mrimea absolut nominal a sumei acumulate ct i mrimea real a acesteia. Deci, contractul de asigurare apare ca o crean condiionat emis de asigurtor i cumprat de asigurat. 1.3. Functiile asigurarii: funcia de repartiie (financiara) se manifest n: - procesul de formare a fondului de asigurare; - procesul de dirijare a fondurilor de asigurare catre plata indemnizatiei de asigurare sau finantarea unor actiuni cu caracter preventiv; - constiutuirea unor fonduri de rezerva; - acoperirea cheltuielilor administrative ale societatii de asigurare. funcia de control urmareste: - modul n care se ncaseaz primele de asigurare; - modalitatea de efectuare a plaii reprezentnd indemnizaia de asigurare; - determinarea corect a drepturilor cuvenite asigurailor. compensarea financiara a pierderilor - asigurarea contribuie la refacerea bunurilor avariate, la repararea unor prejudicii de care asiguratii raspund conform legii si la acordara unor sume de bani in cazul producerii unor evenimente legate de viata sau integritatea persoanelor. prevenirea pagubelor de regula, sunt stabilite conditii de asigurare care il obliga pe asigurat la o conduita preventiva permenenta (participarea asiguratilor la acoperirea unei parti din dauna, decaderea din dreptul de despagubire in cazul neindeplinirii masurilor de prevenire, de limitare si de combatere a pagubelor etc.). distributia daunelor Daunele materiale si financiare ale asiguratilor sunt distribuite intre acestia prin compensarea acelora care sufera pagube, din fondurile special create prin contributia detinatorilor de polite. Distributia daunelor este echitabila, deoarece fiecare detinator de polita plateste o suma proportionala cu riscul introdus. Prin urmare riscurile nu sunt nici intamplatoare, nici egale. furnizarea unei protectii Asigurarea nu poate inlatura riscul dar produce o distribuire a pagubelor produse anumitor persoane intre mai multi cumparatori de polite, astfel incat nici o persoana sa nu suporte o dauna. Asigurarea reduce temerile asiguratului, oferindu-i protectie. Aceasta ofera incredere si elibereaza detinatorul unui contract de asigurare de o potentiala problema financiara. economie si protectie familiala In cazul asigurarilor de viata cu acumulare de capital, asigurarile copiilor pentru studii, acestea au rolul de a oferi asiguratului in acelasi timp protectie si economisire, beneficiind la finele contractului de suma asigurata si de participarea la profitul obtinut din sumele investite. reducerea costurilor statului, in special a celor legate de protectia sociala; societatile de asigurare degreveaza statul in domenii de asistenta sociala si medicala, pensii, compensari pentru accidenate de munca etc.
7

1.4. Premisele asigurrii a) Caracterul aleator al evenimentelor la care se refer asigurarea. Evenimentul trebuie s fie ntmpltor, realizarea lui s nu depind de voina persoanelor implicate n asigurare, fie c acest fapt nu este posibil (n cazul calamitilor naturale - ploi toreniale, cutremur, grindin), fie c legea le interzice provocarea evenimentelor respective ( incendii, accidente corporale, etc.). b) Caracterul evaluabil al evenimentelor nseamn c pentru a fi asigurabil, evenimentul n cauz, trebuie s poat fi cuprins n cercetarea statistic, deci s decurg dup legitile evenimentelor ntmpltoare, ncadrndu-se n regulile de calcul al probabilitilor. Acest fapt face posibil stabilirea primelor de asigurare ce urmeaz a fi pltite de ctre fiecare asigurat ntr-un cadru mutual. c) Extensia numeric a asigurailor reflect una din cerinele fundamentale n derularea procesului asigurrii, prin aceea c numrul de asigurai trebuie s fie ct mai mare, deoarece calculul primelor de asigurare se face cu ajutorul unor metode statistice, pe baza evalurii i a dispersiei riscului. d) Echidistana asigurailor fa de risc sau fa de un eveniment asigurat. Se impune identificarea intereselor similare ale asigurailor pentru a promova o anumit form de asigurare i dezdunarea n acelai fel a asigurailor pentru o anumit categorie de riscuri. Promovarea relaiilor de asigurare implic anumite condiii subiective i obiective. Condiii subiective: 1) interesul pentru asigurare 2) suportabilitatea financiar a asigurrii Condiiile obiective se refer la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra sub incidena asigurrii. Astfel evenimentele trebuie: a) s fie sporadice b) s aib o anumit regularitate c) s aib o extensie teritorial d) s se produc n viitor a) Caracterul sporadic al ivirii sau producerii evenimentelor relev faptul c n asigurare evenimentele se cuprind selectiv, numai n msura n care apar sporadic, n timp, n teritoriu i ca numr de subieci. b) Regularitatea relativ a producerii evenimentului care genereaz pagube, se impune pentru a trezi interesul n ceea ce privete msurile de protecie prin asigurare. c) Extensia teritorial a pericolelor pe care le poate genera un eveniment impune msura asigurrii numai atunci cnd numrul celor periclitai este suficient de mare pentru a suporta financiar constituirea fondului de asigurare iar pe aceast baz acoperirea pagubelor aprute. d) Evenimentul potenial asigurabil trebuie s fie viitor, evenimentele petrecute n trecut neputnd constitui obiect al asigurrii. 1.5. Elementele tehnice ale asigurarii Asiguratorul - persoana juridica romana sau straina care, in schimbul unei prime de asigurare incasate de la asigurati, ii asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate de anumite calamitati naturale sau accidente, de a plati suma asigurata la producerea unui anumit eveniment in viata persoanelor asigurate sau de a plati o despagubire pentru prejudiciul de care asiguratul raspunde, in baza legii, fata de terte persoane. Asiguratorul trebuie, in tara noastra, sa fie autorizat de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor; Asiguratul - persoana fizica sau juridica care, in schimbul unei prime de asigurare platite asiguratorului, ii asigura bunurile impotriva anumitor calamitati naturale sau accidente, sau persoane fizice care se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara in viata lor; asiguratul poate fi de asemenea orice persoana fizica sau juridica pentru prejudiciul pe care l-ar putea produce unor terte persoane; Beneficiarul asigurarii - persoana (persoanele) care are dreptul de a incasa suma asigurata sau despagubirea, fara sa fie neaparat parte la contractul de asigurare. Cand sunt mai multi beneficiari (desemnati in contract sau motenitori), ei au drepturi egale asupra sumei asigurate, cu mentiunea ca asiguratul sa nu fi dispus altfel;
8

Contractantul asigurarii - persoana fizica sau juridica care poate incheia asigurarea, fara a obtine prin aceasta calitatea de asigurat (exista ns posibilitatea ca insui contractantul sa fie acelai cu asiguratul); de exemplu, agentul economic care contracteaza pentru angajatii sai asigurari contra accidentelor sau altor riscuri, obligandu-se sa platesca primele de asigurare (aceste prime pot fi insa platite si de catre asigurati); Obiectul asigurarii poate fi un bun mobil sau imobil supus asigurarii, un interes, o persoana fizica sau raspunderea civila acoperita prin asigurare. Evaluarea - stabilete valoarea bunurilor in vederea cuprinderii lor in asigurare, evitanduse supra sau subevaluarea bunurilor. O evaluare exagerata slabeste interesul asiguratului pentru pastrarea in bune conditii a riscului asigurat, iar subevaluarea nu permite refacerea bunului in caz de dauna. Suma asigurata - partea din valoarea de asigurare, pentru care asiguratorul ii asuma raspunderea in cazul producerii evenimentului pentru care s-a incheiat asigurarea. Valoarea cuprinsa in asigurare poate fi mai mica cel mult egala cu valoarea totala a bunului asigurat. In functie de aceasta suma se calculeaza prima de asigurare. Norma de asigurare - suma de asigurare, stabilita prin lege, per unitate de obiect asigurat (numai la asigurarile de bunuri); Prima de asigurare - suma de bani pe care asiguratul o platete (de regula anticipat) asiguratorului in vederea constituirii fondului de asigurare. Prima exprima valoarea riscului i se determina prin calcule statistice i matematice; Prima bruta (tarifara) = prima neta + suplimentul de prima (u.m.) servete la formarea resurselor baneti necesare acoperirii cheltuielilor cu constituirea i administrarea fondului de asigurare, realizarea unui beneficiu etc. servete la formarea fondului necesar achitarii indemnizatiilor de asigurare; Marimea primei de asigurare depinde de cuantumul valorii asigurate si de cota de prima. Cotele de prima - se stabilesc pe baza datelor statistice, folosind metodele i principiile calculului actuarial; PA = CP x SA/100 Primele de asigurare pot fi: Unice Periodice (esalonate): o Constante o Variabile Durata asigurarii - perioada de timp cat exista raporturi de asigurare intre asigurat i asigurator. Pe toata durata asigurarii, asiguratul i asiguratorul trebuie sa-i respecte obligatiile asumate prin contract; Paguba (dauna) - pierderea exprimata valoric, suferita de un bun asigurat ca urmare a producerii unui fenomen impotriva caruia s-a incheiat asigurarea. Paguba poate fi mai mica sau cel mult egala cu valoarea reala a bunului asigurat. Paguba poate fi totala sau partiala; Despgubirea de asigurare (indemnizaia de asigurare) suma de bani pe care asigurtorul este obligat s o plteasc asiguratului, cu scopul de a compensa paguba produs de riscul asigurat, pe parcursul funcionrii contractului de asigurare. Cuantumul despagubirii nu poate depasi valoarea cuprinsa in asigurare; Fransiza partea din cuantumul pagubei stabilita in prealabil care se suporta de catre asigurat. Fransiza se poate stabili in procente sau in suma absoluta din suma asigurata sau din dauna. Fransiza poate fi: Atinsa (simpla sau nedeductibila) cand asiguratorul suporta in intregime paguba pana la nivelul sumei asigurate, in toate cazurile in care aceasta (dauna) este mai mare decat fransiza; Deductibila (absoluta) se deduce, in toate cazurile, din dauna, adica asiguratorul
9

acorda despagubirea numai pentru partea din dauna care depaseste fransiza. Riscul asigurat - evenimentul sau fenomenul care odata produs, datorita efectelor sale, il obliga pe asigurator sa plateasca asiguratului sau beneficiarului despagubirea sau suma asigurata. Riscul este un eveniment viitor, incert i probabil a crui producere ar putea provoca diferite pierderi la bunuri sau ar afecta sntatea, integritatea corporal sau chiar viaa oamenilor ori ar produce pierderi morale. Riscurile pot fi provocate - de forele naturii cu caracter accidental (for major, incendiu, nghe, inundaii, etc.) sau cu caracter permanent (uzur); - de forele umane, ca urmare a intereselor individuale deosebite, influenelor economice sau progresului tehnic; - imperfeciunile comportamentului uman. In domeniul asigurrii, riscul exprim evenimentul viitor sau multitudinea de evenimente la ivirea crora asigurtorul se oblig s acopere paguba ori s plteasc suma asigurat n favoarea asiguratului. Riscul constituie element al unei asigurri numai dac ndeplinete anumite condiii juridice, tehnice, economice, condiii care stau la baza unui risc asigurabil, a a cum se relev n continuare: a) Riscul trebuie s fie posibil, deoarece n caz contrar asigurarea este lipsit de interes economic, deci inutil ( riscul producerii unor taifunuri n ara noastr). b) Riscul trebuie s fie real i s prezinte un grad mare de periculozitate pentru asigurat. Nu se poate imagina o asigurare de via n care suma asigurat s se plteasc asiguratului la mplinirea vrstei de 150 ani. c) Riscul trebuie s aib caracter incert, deci s se produc ntmpltor, adic factorii implicai n asigurare s nu poat cunoate sau influena producerea lui n timp i spaiu. d) Riscul trebuie s se produc indiferent de voina asiguratului. e) Riscul trebuie s prezinte extensie teritorial ct mai mare fapt care permite constituirea ct mai facil a fondului de asigurare i practicarea unor prime de asigurare ct mai mici. Rezult deci c riscurile limitate la o anumit zon a rii nu pot fi cuprinse n asigurare deoarece: dac asigurarea ar opera zonal, numrul de asigurri fiind mai redus, primele de asigurare ar fi prea ridicate dac pentru riscuri cu manifestare zonal asigurarea ar fi extins la teritoriu naional unii asigurai ar fi chemai nejustificat la plata unor prime de asigurare, nc lcndu-se principiul echitii i mutualitii. f) Riscul trebuie s se produc cu regularitate sau cu o anumit frecven. Pentru a fi agreat n asigurare este necesar ca riscul s fie repetabil. Aceasta deoarece n vederea determinrii probabilit ii producerii lui, a mrimii primelor de asigurare i a mrimii despgubirilor sunt necesare observri statistice. g) Riscul trebuie s fie licit, adic n concordan cu legile. Nu va constitui niciodat un risc asigurabil o fapt care contravine legilor i moralei ( nu se va asigura niciodat pentru rspundere civil un criminal pentru crima pe care a produs-o). 1.6. Clasificarea asigurrilor 1) Dup regimul juridic sau forma de realizare: asigurri prin efectul legii asigurri facultative sau contractuale Asigurrile prin efectul legii se caracterizeaz prin faptul c relaiile de asigurare dintre asigurat i asigurtor (referitor la drepturi i obligaii, tehnici de asigurare, constatarea i evaluarea pagubelor, stabilire despgubirilor cuvenite, etc.) sunt reglementate prin acte normative cu caracter obligatoriu. Ex: asigurarea de raspundere civila auto, asigurari de raspundere profesionala. Asigurrile facultative se caracterizeaz prin faptul c relaiile de asigurare dintre asigurat i asigurtor se stabilesc prin liberul consimmnt al prilor n baza unui contract de
10

asigurare. 2) Dup obiectul asigurat: de bunuri de persoane de rspundere civil de interes financiar Asigurrile de bunuri au ca obiect valorile materiale posibil a fi distruse de calamit naturale sau de accidente. Ca forme ale asigurrilor de bunuri : asigurarea cldirilor, construciilor i a coninutului lor, asig de transport, asig culturilor agricole, asig autovehicolelor, asig gospodriilor persoanelor fizice, asig de aparatur electronic, asig animalelor etc. Prin asigurrile de persoane se asigura viata, integritatea sau sanatatea asiguratului supuse amenintarii unor evenimente care pot provoca decesul, invaliditatea sau boala acestuia. Asigurrile de persoane sunt: asigurri de via i de persoane, altele decat cele de viata (accidente, calatorie, sanatate etc.). Asigurrile de rspundere civil au ca obiect o valoare patrimoniala egala cu despagubirea pe care ar urma sa o plateasca asiguratul (persoana fizica sau juridica) unor terti prejudiciati. Prin asigurarile de interes financiar se obtine protectia pentru asigurarea de pierdere a profitului, asigurarea de credite, asigurarea pentru riscul de neplata, etc. 3) Dup riscurile asumate ( asigurate ) se pot ntlni o serie de forme de asigurare, denumirea lor fiind suprapus cu riscul care se asigur: asigurri de via asigurri de accidente asigurri de furt asigurri de incendiu asigurri de rspundere civil a persoanei asigurri medical asigurri de risc financiar etc. 4) Dup cadrul naional: asigurri interne asigurri externe Deosebirea fundamentala dintre acestea consta in elementul de extraneitate care este prezent numai in cazul asigurarilor externe. El se refera la domiciliul intr-o alta tara al uneia din partile contractante sau al beneficiarului asigurarii, la obiectul asigurat si la riscul preluat de asigurator, care se pot afla sau produce in afara teritoriului tarii in care se incheie contractul. Asigurarile externe se caracterizeaz prin luarea n considerare a unor riscuri ce pot afecta bunuri i persoane aflate n parcurs internaional, cum sunt: asigurri de rspundere civil auto ( carte verde ) asigurri de transport maritim i fluvial, terestre i aeriene asigurri creditelor pentru export asigurri medicale pentru cltorii n strintate 5) Dup natura relaiilor dintre prile implicate n asigurare: asigurri directe coasigurri reasigurri Asigurri directe- sunt asigurrile propriu zise, implcnd n mecanismul asigurrii asiguratul i asigurtorul ntre care intervine contractul de asigurare. Coasigurarea constituie o form de asigurare direct n care asiguratul ncheie contractul de asigurare pentru masa bunurilor asigurabile cu mai multe societ i de asigurare n acelai timp, dar n cot parte, riscurile vizate fiind greu de asumat de ctre o singur societate de asigurare. Asiguratul incheie mai multe contracte de asigurare cu fiecare dintre asiguratori. In cazul in care se va produce riscul asigurat, fiecare dintre cei implicati vor participa la acoperirea daunelor.
11

Reasigurarea constituie o asigurare indirect ; este de fapt o asigurare a asigurtorului. Apariia reasigurtorului este o necesitate datorit creterii valorii bunurilor aduse de ctre asigura i i o cerin impus asigurtorului de a face fa unor riscuri mari . Prin reasigurare, asigurtorul cedeaz unui reasigurtor o parte mai mic sau mai mare din riscurile asumate de la asiguraii si i primele aferente. Bineneles reasigurtorul va participa la plata despgubirii cu o cot parte corespunztoare riscului asumat. 6) Dupa tipul si natura riscurilor asigurate: Asigurari de viata Asigurari de non-viata (generale)

12

CAPITOLUL II CONTRACTUL DE ASIGURARE 2.1. Defini ia contractului de asigurare Contractul de asigurare este actul juridic, prin care asiguratul se obliga sa plateasca o anumita suma de bani numita prima de asigurare, in schimbul careia societatea de asigurare isi asuma obligatia ca la producerea evenimentului sa plateasca asiguratului sau beneficiarului asigurarii despagubirea de asigurare sau auma asigurata, n limitele stabilite. Contractul de asigurare se prezinta, de regula, in forma scrisa. Contractul de asigurare este format din polita de asigurare, conditiile principale, aditionale si anexele. Cele mai multe contracte de asigurare sunt standardizate, insa sunt si contracte care se negociaza de catre partile contractante. Asigurarea poate fi : ex contractu - se bazeaza pe principiul facultativitatii; se incheie din proprie initiativa de catre persoanele fizice i juridice; ex lege - se bazeaza pe principiul obligativitatii. Principalele caracteristici juridice ale contractului de asigurare: * caracter consensual - se incheie in scris numai pe baza consimtamantului partilor; * caracter sinalagmatic - partile contractante ii asuma reciproc anumite obligatii reciproce i interdependente; * caracter aleatoriu - partile contractante nu cunosc la incheierea contractului ce efecte vor rezulta din desfaurarea lui: beneficii sau pierderi. Caracterul aleator este essential n cadrul contractului de asigurare; * caracter oneros - fiecare parte urmarete obtinerea unui avantaj prin prestatia pe care s-a angajat sa o faca in favoarea celeilalte parti (contractul de asigurare este opus contractului cu titlu gratuit); asiguratul urmareste obtinerea unei protectii (stabilitate financiara), iar societatea de asigurare fructifica primele de asigurare prin efectuarea de investitii. * caracter succesiv - ealonarea in timp a prestatiilor precizate in contract. Faptul ca, valabilitatea contractului de asigurare se intinde pe o anumita perioada de timp, face posibila ealonarea platii primei de asigurare de catre asigurat; * caracter de adeziune de regula, forma i clauzele contractului sunt stabilite de catre societatea de asigurari, potentialul asigurat avand posibilitatea sa accepte sau sa respinga in bloc acest contract; * caracter de buna-credinta - presupune ca incheierea si executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre ambele parti. 2.2. Principiile care stau la baza contractului de asigurare: # principiul despagubirii la asigurarile de bunuri si de raspundere civila (denumite contracte de despagubire sau de indemnizare) contractul de asigurare nu despagubete peste valoarea pierderilor suferite de asigurat, adica asiguratul nu obtine beneficii dintr-un prejudiciu rezultat ca urmare a producerii unui eveniment asigurat; # principiul interesului asigurabil - o persoana are interes asigurabil daca producerea unui eveniment asigurabil poate cauza o pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei respective. Un anumit interes poate fi asigurabil daca este economic, evaluabil in bani si sa existe la momentul semnarii contractului; # principiul subrogatiei ca regula generala, asiguratorul se subroga in toate drepturile asiguratului sau beneficarului asigurarii, contra celor raspunzatori de producerea pagubei in limitele despagubirii platite. (se aplica doar la contractele de indemnizare); # principiul contributiei consta in dreptul asiguratorului de a solicita alti asiguratori raspunzatori in mod similar, nu neaparat egal, pentru o dauna suferita de un asigurat, in vederea coparticiparii la acoperirea despagubirii cuvenite asiguratului. La fel ca subrogarea, se aplica doar la contractele de despagubire. Contributia apare acolo asiguratul este acoperit prin mai multe contracte pentru aceeasi pierdere.
13

2.3. Condi ii de validitate a contractului de asigurare Pentru a fi valabil, contractul de asigurare trebuie sa indeplineasca anumite conditii: capacitatea partilor de a contracta; consimtamantul valabil al partilor semnatare; un obiect determinat sau determinabil; o cauza licita si morala. Capacitatea partilor de a contracta sunt inapti de a contracta minorii, interzisii judecatoresti, cei care nu au capacitate de exercitiu. Persoanele minore in varsta de la 14 la 18 ani au capacitate restransa si pot incheia acte juridice personale doar cu incuviintarea parintelui sau a unei autoritati tutelare. Contractele de asigurare incheiate de minorii sub 14 ani si de persoanele puse sub interdictie raman valabile cata vreme cei in cauza sau reprezentantii lor nu cer anularea. Consimtamantul valabil al partilor semnatare consimtamantul nu este valabil cand este dat prin eroare, smuls prin violenta sau surprins prin dol (folosirea mijloacelor de viclenie de catre una dintre parti la semnarea contractului). Obiectul contractului de asigurare pentru ca un bun sa fie asigurat el trebuie sa existe in realitate, sa fie determinat sau determinabil. De ex, exista anumite categorii de bunurie excluse din asigurare: bunuri care nu au importanta economica, bunuri care nu se pot folosi portivit destinatiei lor din cauza degradarii, bunurile care, prin caracteristicile proprii sau locul unde sunt amplasate nu sunt supuse riscului sau, din contra, sunt supuse unor riscuri excesive. Cauza contractului de asigurare sa fie licita si morala de exemplu, nu se poate contracta o asigurare referitoare la bunuri rezultate din savarsirea unei infractiuni, bunuri dobandite ilicit sau din contrabanda. 2.4. Incetarea contractului de asigurare De regula, contractul de asigurare cu durata determinata inceteaza la expirarea perioadei pentru care a fost incheiat. In unele cazuri, contractul de asigurare inceteaza la producerea evenimentului (la asigurarile de viata si de accidente). In cazul asigurarilor de bunuri, contractul de asigurare inceteaza doar daca, prin survenirea riscului, bunul a fost distrus in intregime. Contractul de asigurare poate inceta si prin: denuntare reziliere declararea nulitatii. Denuntarea presupune desfacerea contractului inainte de expirarea perioadei si inainte de producerea evenimentului asigurat prin manifestarea unilaterala de vointa a societatii de asigurare sau a asiguratului. Asiguratorul poate denunta contractul in situatia in care: - asiguratul, cu prilejul intocmirii declaratiei de asigurare, a dat raspunsuri inexacte sau incomplete (a fost de rea credinta) - asiguratul nu a comunicat imediat schimbarea imprejurarilor esentiale relative la risc, pentru care nu s-ar fi contractat asigurarea - asiguratul nu a intretinut corespunzator bunurile asigurate - asiguratul nu a luat masurile de prevenire sau de limitare a pagubei. Asiguratul poate denunta contractul in situatia in care societatea de asigurari i-a comunicat anumite modificari dispuse prin conditiile de asigurare pe care asiguratul nu le mai poate accepta. Denuntarea contractului nu poate produce, de regula, efecte retoactive, ci numai efecte pentru viitor. Rezilierea consta in incetarea contractului ca urmare a neexecutarii obligatiilor de catre una din parti din cauze care i se pot imputa. Efectele rezilierii nu pot fi retroactive. Spre exemplu, rezilierea are loc cand riscul asigurat s-a produs inainte de a fi inceput raspunderea societatii de asigurari, asigurarea devenind astfel fara sens, producerea evenimentului asigurat nemaifiind posibila. Nulitatea contractului de asigurare consta in desfiintarea cu efect retroactiv, adica de la
14

data incheierii contractului cu nesocotirea normelor juridice de asigurare. Nulitatea provine din cauze anterioare sau concomitente incheierii contractului de asigurare.

15

CAPITOLUL III PIAA ASIGURRILOR 3.1. Func ionarea pie ei asigurrilor Piaa asigurarilor - reprezinta, in general, locul unde se intalne te, n mod reglementat, cererea cu oferta de asigurari. Cererea de asigurare - persoanele fizice i juridice ce doresc sa ncheie asigurari la moment dat pentru a se proteja impotriva anumitor riscuri la care sunt expuse; Oferta de asigurare - este concretizata de produsele societatilor specializate (autorizate sa functioneze i capabile din punct de vedere financiar sa desfaoare o astfel de activitate de asigurare). Astfel, pe piata se intalnesc urmatoarele categorii de firme care alcatuiesc piata: 1. Asiguratorii si reasiguratorii purtatori specializati ai riscului care ofera protectie clientilor lor; 2. Intermediarii (cea mai importanta categorie o reprezinta brokerii de asigurare) actioneaza ca reprezentanti ai cumparatorilor de asigurari sau reasigurari plasarea riscului si obtinerea protectiei; 3. Firmele ce ofera servicii specializate asociate activitatii de asigurare, cum ar fi: constatatori, evaluatori, lichidatori de daune, consultanti in domeniul managementului de risc etc. Este foarte important pentru stabilitatea pietei, pentru increderea clientilor, pentru efectele pe care activitatea societatilor de asigurari si reasigurarile le genereaza pentru economia respectiva, ca ele sa fie solvabile, serioase, sa aiba o conduita adecvata si sa duca la cresterea sau mentinerea climatului de incredere al clientilor in ideea de protectie prin asigurare si in asiguratorii de pe piata. Siguranta si securitatea financiara, din punctul de vedere al clientilor, se reflecta in capacitatea de a face fata obligatiilor de plata asumate fata de creditorii sai. Cele mai bune aprecieri sunt date de catre agentiile de rating Standard and Poors, Moodys si AM Best. Rating-ul exprima capacitatea debitorului, respectiv a societatii de asigurare-reasigurare, de a face fata obligatiilor de plata catre creditori. Cu cat societatea se incadreaza intr-o clasa de rating mai buna, cu atat este mai solida sub aspect financiar, putand sa faca fata tuturor obligatiilor contractuale. Principalii factori avuti in vedere in evaluarea companiilor de asigurari tin de mediul economic si de afaceri, dar exista si factori individuali, specifici, printre care: riscul domeniului (amenintarea potentiala a unor noi concurenti, amenintarea substituirii unor produse sau servicii, competitivitatea sau volatilitatea sectorului, puterea si posibilitatea de negociere pe piata intre clienti si asiguratori, mediul legislativ); pozitia in raport cu concurenta; punctele tari si punctele slabe ale companiei; business mix-ul companiei in functie de criteriul geografic, categoriile de asiguarari practicate, produsele oferite si canalele de distributie utilizate; Rezultatele financiare din activitatea de asigurare; Capitalizarea, indicatorii de solvabilitate si lichiditate; Flexibilitatea financiara; Politica de investitii, rezultatele obtinute si riscul investitional; Profitabilitatea, modul de calcul si nivelul rezervelor; Calitatea managementului, relatiile dintre companiile membre ale grupului, gradul de dependenta fata de compania mama; Activitatea internationala. Tipurile de companii pe care le intalnim pe piata in calitate de asiguratori si reasiguratori sunt: a) Societatile de capital - sunt constituite pentru a obtine profit pentru proprietari: Societatile comerciale pe actiuni i cu raspundere limitata Aceste societati sunt obligate sa se incadreze in prevederile legale referitoare la: marimea capitalului social minim subscris si varsat, marimea obligatiilor pe care si le pot asuma; rezervele de prime si/sau de daune pe care trebuie sa le constituie; modul de tinere a evidentei activitatii
16

desfasurate; forma bilantului si a contului de profit si pierdere care trebuie intocmite si publicate. Societatile in cauza trebuie sa respecte avizele si normele institutiilor de stat insarcinate cu supravegherea asigurarilor. Sindicatele Lloyd's au o mare importanta pe pietele internationale, in general, si pe piata Londrei, in special. Ele au ca membrii persoane fizice si juridice (din 1994) care raspund pentru riscurile asumate de subscriitori in numele lor. Loyds nu preia riscuri in asigurare; acest lucru este facut de catre persoane fizice si juridice ca membri ai sai. Membrii Lloyds sunt organizati in sindicate specializate, conduse de agenti de subscriere, in domeniul asigurarilor maritime, asigurarilor auto, asigurarilor de aviatie, asigurarilor pe termen scurt de viata si al asigurarilor generale. Caracteristici: - nu este o societate de asigurari, ci se comporta ca o piata; poate fi considerata drept bursa de asigurari si reasigurari. - toate actiunile sunt subscrise in numele sau de catre anumiti membri, fiind garantata cu intreaga avere personala a acestora; - piata reasigurarilor reprezinta componenta esentiala a pietei Lloyd's; - fond special alcatuit din venituri din prime ale fiecarui membru; - contractele pe piata se incheie prin intermediul brokerilor Lloyd's. Pe piata Lloyds se asigura o mare varietate de riscuri obisnuite si mai putin obisnuite (de ex: picioarele fotbalistilor, mainile pianistilor, vocile cantaretilor etc.) Bursele de asigurari - adevarate piete, fiecare asigurare sau reasigurare achizitionata la bursa este subscrisa de membri ei (indivizi, asociatii, corporatii). b) Societatile cooperatiste - nu sunt constituite pentru a obtine profit; proprietarii detin polite cu acoperire prin asigurare la preturi minime. Organizatii de asigurare de tip cooperatist - sunt un alt tip de societati de asigurare care au fost constituite cu un scop precis, de a face asigurarea disponibila pentru o anumita organizatie sau grup de entitati in schimbul unor prime. Aceste organizatii cuprind societatile captive, grupurile de retinere a riscului si grupurile de achizitie. Societatile captive in esenta lor asigura riscul proprietarilor societatii. Scopul urmarit este acela de a finanta despagubirile cuvenite pentru daunele suportate de proprietari. Aceasta metoda se mai numeste si autoasigurare formalizata; Tontinele - se constituie pentru o perioada determinata, in decursul careia membrii asociatiei varsa la fondul comun o cotizatie anuala care variaza in functie de varsta. La expirarea termenului pentru care a fost constituita suma rezultata din capitalizarea cotizatiei de-a lungul anilor se imparte intre membri supravietuitori; Organizatiile de asigurare de tip mutual efectueaza operatii de asigurare pentru membrii lor avand la baza principiul mutualitatii. Ele nu urmaresc obtinerea de profit ci ajutarea membrilor lor. Fiecare membru al unei organizatii mutuale este in acelasi timp asigurat si asigurator. In calitate de asigurat fiecare membru al grupului participa la formarea fondului comun de asigurare cu contributia ce a fost stabilita. Din acest fond se acopera daunele suferite la asigurarile de bunuri si de raspundere civila si se achita sumele asigurate la asigurarile de persoane. La sfarsitul anului se procedeaza la regularizarea contributiilor in functie de marimea reala a daunelor si, respectiv, a sumelor asigurate, achitate ori ramase de plata, majorandu-se sau micsorandu-se dupa caz. In unele tari in situatia in care anumite organizatii mutuale, cum ar fi cele din domeniul agriculturii, nu-si pot acoperi integral cheltuielile de asigurare din propriile contributii, in completarea acestora primesc subventii de la stat. Organizatii frateti - seamana cu societatile mutuale numai ca ele combina rolul de asigurator cu o functie sociala sau de investitie. Aceste organizaii subscriu in principal asigurari de viata sau medicale; Alte societati cooperatiste - asigurarea este disponibila pentru o anumita organizatie dintrun domeniu de activitate. c)Pool-urile i asociatiile de asigurari: Sunt formate din cativa asiguratori independenti, care coopereaza pentru a acoperi impreuna anumite riscuri pe care membrii nu sunt dispusi sa le acopere singuri, deoarece daunele
17

au o frecventa prea mare sau sunt prea mari. n plus pool-urile cumpara reasigurare de la alti asiguratori, pentru a-si creste capacitatea de asigurare. Pool-urile pot funciona ca sindicat sau pe baza de reasigurari. Un pool sindical emite o polita mixta, care include toti membrii pool-ului si specifica partea din asigurare pentru care este responsabil fiecare membru. In cazul in care pool-ul functioneaza pe baza reasiguarii, un membru al pool-ului emite polita, iar ceilalti membrii reasigura o anumita parte din riscul asigurat. In acest caz, asiguratul are o relatie contractuala directa numai cu societatea care a emis polita. Detinatorul politei nu are drepturi legale directe fata de ceilalti membri ai pool-ului si poate sa nu stie ca acestia exista. d)Asiguratorii de stat (publici) -in unele tari au existat sau exista asiguratori de stat, exprimnd interventia directa a statului i interesul acestuia in economia asigurarilor. e) Alte societati de asigurare Unele din societatile de asigurare nu se pot incadra exact in nici una din categoriile amintite. De exemplu, o organizatie de ocrotire a sanatatii poate fi o organizatie nonprofit, sau poate urmari obtinerea unui profit. In ambele cazuri, organizatia ofera o anumita lista de servicii medicale, in schimbul unei plati periodice facute de catre membii acesteia. Cotizatia de membru este platita lunar si nu depinde de starea de sanatate a membrului platitor sau de volumul seviciilor medicale folosite pentru unele servicii se pot solicita plati suplimentare. Organizatiile Blues (Blue Cross si Blue Shield) sunt si ele greu de incadrat intr-o anumita categorie. Ambele sunt organizatii nonprofit. Ele au fost constituite initial de catre asociatiile spitalicesti pentru a asigura plata facturilor de spitalizare. Organizatiile Blue Shield asigura taxele chirurgicale. Initial, au fost infiintate de asociatiile medicale, dar nu mai sunt controlate de acestea. In ultimii ani au patruns pe piata asigurarilor sau au inceput sa concureze cu asiguratorii si alte institutii financiare. In unele state, bancile de economii mutuale s-au lansat in afaceri cu asigurari de viata. Acestea actioneaza ca asiguratori si nu ca agenti sau brokeri. Cateva holdinguri bancare detin, alaturi de bani sau societati de imprumut sau economii, si societati de asigurari. Unele banci concureaza cu societatile de asigurari, folosind instrumentele bancare traditionale pentru a indeplini functii traditionale ale asigurarilor. De exemplu, unele banci promoveaza scrisorile de credit in locul obligatiunilor garantate. De asemenea, scrisorile de credit inlocuiesc asigurarea pentru obligatiunile municipale, care protejeaza investitorii in cazul in care municipalitatea nu poate sa-si onoreze platile catre detinatorii de obligatiuni. Totusi acest tip de concurenta nu este deocamdata foarte important pentru domeniul asigurarilor. 3.2. Elementele caracteristice pie ei asigurrilor Piaa asigurrilor poate fi caracterizat prin starea sau modul de manifestare a relaiilor pe care le implic, prin dimensiune, prin cadrul organizaional precum i prin modul de realizare a concurenei. 1.Starea pieei asigurrilor - reflect caracterul concurenial sau neconcurenial al acesteia. Piaa concurenial se caracterizeaz prin existena i funcionarea n cadrul naional a mai multor societi de asigurare autonome. Fiecare societate de asigurare ncearc s ocupe un segment de pia ct mai mare. n acest scop oferta de asigurare se diversific, condiiile de asigurare devenind concureniale. O pia concurenial caracterizeaz rile cu economie liberal. Piaa neconcurenial a asigurrilor este specific sistemelor social-economice n care oferta de asigurare se realizeaz printr-o singur societate de asigurare, care deine monopolul absolut al pieei respective. n aceast pia lipsete competiia, dar societatea de asigurare este constrns s promoveze o stare concurenial a ofertei pentru a stimula cererea de asigurri. n acest scop se practic prghii variate ( diversificarea ofertei, clauze i condiii de asigurare adaptate la cererea unor categorii de asigurai, publicitate, promovarea prin efectul legii a unor asigurri). 2. Dimensiunea pieei asigurrilor: - poate fi estimat n funcie de civa factori eseniali i anume : - cererea de asigurare real manifestat - suportabilitatea financiar a asigurrii
18

- interesul n asigurare Suportabilitatea financiar a asigurrii se afl n corelaie cu dezvoltarea economic i accesul la venit, iar interesul este potentat de nivelul de cultur i de instruire, de relaiile de proprietate i de ali factori. Indicatorii care stabilesc dimensiunea pietei asigurarilor: Numarul contractelor incheiate n perioada de referinta; Numarul polite lor n vigoare; Valoarea anuala a primelor de asigurare; Cuantumul sumelor asigurate in perioada de referinta; Valoarea totala a angajamentelor asumate de societatile de asigurari la un moment dat. Indicatorii care cuprind gradul de implicare al asigurarilor in viata economico-sociala: Ponderea asigurarilorln P.I.S. i In P.N.S.: Ponderea asigurarilor in ocuparea fortei de munca; Ponderea asigurarilor pe piata capitalului de imprumut; Eficienta folosirii capitalului i a fortei de munca. 3. Cadrul organizaional al pieei asigurrilor : - se relev prin diversitatea reelei internaionale (vezi prezentarea de la oferta de asigurare). 4.Caracterul concurenei, perfecte sau imperfecte, pe piaa asigurrilor se reflect prin omogenitatea produsului de asigurare, transparena pieei, atomizarea pieei, libertatea de micare a segmentelor pieei, descentralizarea deciziilor. Omogenizarea produsului pe piaa asigurrilor rezid n faptul c dei pe aceast pia se valorific o varietate de produse de asigurare, ele nu sunt nlocuite unul de cellalt. Nu se poate concepe ca o asigurare oferit / solicitat s fie acoperit, prin obiect, risc sau mecanism de alt asigurare. Asigurarea de rspundere civil auto nu se poate substitui i nu poate fi substituit de asigurarea de avarii auto. Asigurrile de via sunt distincte de asigurrile de accidente. Transparena pieei asigurrilor constituie cel mult un deziderat. n mod normal cumprtorul unei mrfi este avizat sub multiple forme cu privire la calitate, pre, mod de utilizare, scop i destinaie. n cazul achiziionrii unei polie de asigurare, asiguratul cu greu poate realiza sau nelege efectul asigurrii, raportul dintre prima de asigurare, suma asigurat , valoarea bunului asigurat, risc, etc. Pentru c piaa asigurrilor este n principiu opac pentru muli dintre asigurai, extinderea i funcionarea acesteia implic efort, interes pentru constituirea interesului potenial viznd asigurarea. Atomizarea pieei asigurrilor constituie o condiie a realizrii concurenei perfecte pe piaa asigurrilor. O pia este atomizat atunci cnd reunete un numr suficient de mare de ofertani i solicitani, astfel nct nici unul dintre participani nu poate influena sensibil funcionarea acesteia. Tinand seama de toate acestea putem afirma ca piata asigurarilor este o piata impur , imperfecta. 3.3. Stadiul actual al pie ei asigurrilor din Romnia Piata asigurarilor din Romania a crescut anul trecut (2007) cu 25,1%, nivelul primelor brute subscrise depasind 2,1 miliarde euro. Numarul societatilor de asigurare care activeaza pe piata asigurarilor din Romania aproape s-a dublat dupa integrarea in UE, la sfarsitul lunii ianuarie 2007 fiind de 75 (la sfarsitul lunii ianuarie 2006 erau 41 societati de asigurare). Potrivit estimarilor, pana in anul 2017, piata asigurarilor din Romania va atinge un nivel de prime brute subscrise de circa 7,5 miliarde euro (corespunzand unei cresteri medii anuale de 13 15% in euro). Anul trecut, densitatea asigurarilor pe tara (raportul intre primele brute subscrise si populatie) a fost de circa 333 lei/locuitor, iar Bucuresti, Cluj si Sibiu au fost singurele judete cu rezultate peste media nationala. Ca structura, 79,9% din totalul primelor a fost generat de asigurarile generale si respectiv 20,1% din asigurarile de viata. Anul trecut, asigurarile generale au generat prime brute subscrise in
19

valoare de 5,73 miliarde lei, in crestere cu 24,84% fata de 2006. Pe segmentul asigurarilor de viata, veniturile inregistrate din primele brute subscrise in 2007 au depasit valoarea de 1,44 miliarde lei, cu 26,46% mai mult decat in 2006. Primii zece asiguratori din Romania controlau impreuna, la sfarsitul anului trecut, mai mult de patru cincimi (81,3 %) din piata romaneasca a asigurarilor, dupa valoarea primelor brute subscrise. Companie Cota de piata (%) anul 2007 Allianz-Tiriac 16,92 Omniasig 12,12 Asiban 8,5 Asirom 8,23 BCR Asigurari 7,88 ING Asigurari de viata 7,02 Unita 6,5 Generali 5,24 Astra Asigurari 5,12 BT Asigurari 3,76 Compania Allianz-Tiriac controla, anul trecut, 16,92% din piata asigurarilor, cu o valoare a primelor brute subscrise de 369,89 milioane euro, urmata de societatea Omniasig, cu o cota de piata de 12,12% si 264,86 milioane euro prime brute subscrise. La o diferenta de 3,6 procente se afla Asiban, cu o cota de piata de 8,50% si un volum al primelor brute de 185,78 milioane euro, iar pe locul al patrulea Asirom, cu 8,23% (180 milioane euro). In clasamentul companiilor romanesti de asigurare, locurile cinci si sase sunt ocupate de BCR Asigurari, cu o cota de piata de 7,88% (prime brute subscrise de 172,23 milioane euro) si ING Asigurari de Viata, cu 7,02% din piata si afaceri de 153,44 milioane euro. Urmatoarele locuri sunt ocupate, pe rand, de societatile Unita, cu o cota de piata de 6,50% si prime brute subscrise de 142,08 milioane euro, Generali - cu 5,24% din piata si 114,53 prime brute subscrise, Astra Asigurari, cu o cota de piata de 5,12% si 112,03 milioane euro. Pe locul zece se afla anul trecut BT Asigurari, cu 3,76% din piata si o valoare a primelor brute subscrise de 82,18 milioane euro. Societatile romanesti de asigurare au inregistrat anul trecut o valoare totala a primelor brute subscrise de circa 2,15 miliarde euro (7,17 miliarde lei), in crestere nominala cu 25,16% fata de 2006. Asigurarile de viata au totalizat peste 447 milioane euro, reprezentand o cincime (20,47%) din totalul pietei asigurarilor. Segmentul asigurarilor auto (Casco si RCA) detinea 57,22 % din piata, in valoare de 1,25 miliarde de euro, in timp ce asigurarile de proprietati au insumat 256 milioane euro si reprezinta 11,7% din totalul pietei. Dupa estimarile CSA, daunele platite anul trecut de asiguratori au insumat 1 miliard de euro, in crestere cu 35% fata de 2006. Din aceasta suma, aproximativ 95% (950 milioane euro) provin din despagubiri de pe liniile de asigurare generale (non-life). Valoarea primelor brute subscrise pe cap de locuitor in Romania a fost de 100,84 euro anul trecut, in urcare cu 34,3% fata de anul anterior, cand se inregistrase o valoare de 75,07 euro pe cap de locuitor. Clasamentul primelor 10 companii de asigurare din Romania pentru T1/2008 rezultate neauditate
Top 10 Clasament General COMPANIE ALLIANZ-TIRIAC PRIME SUBSCRISE (Ron m.) 365,75 BRUTE

20

OMNIASIG ASIROM UNITA ARDAF ASTRA-UNIQA ING Asigurari de Viata BCR Asigurari ASIBAN GENERALI Top 10 Clasament Asigurari Non-Viata COMPANIE ALLIANZ-TIRIAC OMNIASIG ASIROM UNITA ARDAF ASTRA-UNIQA BCR Asigurari ASIBAN GENERALI 1 BT Asigurari Top 10 Clasament Asigurari de Viata COMPANIE ING Asigurari de Viata AIG Life GRAWE Romania ASIROM AVIVA BCR Asigurari de Viata ALLIANZ-TIRIAC ASIBAN GENERALI OMNIASIG Asig. de Viata

332,00 239,80 158,55 149,90 137,60 136,50 135,40 135,25 129,10 PRIME SUBSCRISE (Ron m.) 342,05 332,05 204,60 158,55 149,60 137,25 135,40 112,25 108,45 87,80 PRIME SUBSCRISE (Ron m.) 136,50 66,50 48,40 35,20 28,80 25,00 23,70 23,00 20,65 13,15 BRUTE BRUTE

21

CAPITOLUL IV ASIGURARI DE PERSOANE 4.1. Caracteristicile asigurrilor de via Asigur rile de via au ca obiect garantarea plii unei sume de bani de ctre asigurtor, n cazul producerii unui eveniment legat de persoana fizic a asiguratului, i anume: vtmarea corporal, mboln virea, decesul sau supravie uirea acestuia. In functie de riscul asigurat in asigurarea de baza, asigurarile de persoane pot fi impartite in: Asigurari de viata, care acopera riscul de deces; Asigurari de persoane, altele decat cele de viata, care acopera integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Asigurarea de viata este o forma de protectie financiara a dependentilor sau a altor persoane desemnate in cazul decesului asiguratului. Dificultile financiare n cadrul asigurrilor de persoane sunt determinate de: necesit ile bneti pentru funeralii; asigurarea unor resurse financiare mo tenitorului, dup decesul asiguratului; restabilirea moral dup deces etc. Din punctul de vedere al societatii de asigurari, asigurarea de viata reprezinta o modalitate de transfer al riscului financiar legat de pierderea vietii sau sanatatii unui individ asupra unui grup de indivizi, expusi aceluiasi rise. Transferul riscului se face de la individ spre grup, si fiecare membru al grupului participa la constituirea fondului din care se vor plati sumele asigurate printr-o cota de participare (care nu este altceva decat prima de asigurare). Din perspectiva individului, asigurarea de viata poate fi definita ca o intelegere prin care asiguratul plateste o anumita suma de bani - prima de asigurare - in schimbul careia asiguratorul va plati o anumita suma de bani - suma asigurata - in caz de deces sau de supravietuire. Asadar, se poate afirma ca asigurarea de viata se bazeaza pe incheierea unui contract de asigurare - polita de asigurare - prin care asiguratorul se obliga sa plateasca beneficiarului asigurarii o anumita suma la producerea riscului asigurat - suma asigurata - in schimbul platii de catre contractantul asigurarii a unei prime de asigurare, respectiv "pretul" protectiei oferite asiguratului de ditre asigurator. Riscul in asigurarea de viata este riscul de deces. Totusi, decesul este un eveniment sigur, cert; incetitudinea rezulta din momentul in care el se produce. Suma asigurat se stabilete n mod forfetar de ctre asigurat, n funcie de nevoile i posibilitile sale financiare. Asiguratul poate s ncheie mai multe contracte de asigurare mpotriva aceluia i eveniment i pentru sume diferite, fr s fie mpiedicat de lege sau de asigurtor s fac acest lucru. La producerea riscului asigurat, asiguratul sau beneficiarul asigurrii, poate ncasa drepturile de asigurare de la to i asigurtorii deoarece aici nu mai este vorba de daun ca la asigurrile de bunuri. Neavnd caracter reparator, asigurarea de persoane nu are restricii ca asigurarea de bunuri. Spre deosebire de asigurarile generale (non-viata), unde contractele de asigurare sunt contracte de despagubire, in asigurarile de viata, acest lucru nu este valabil, deoarece nici viata, nici sanatatea sau integritatea nu pot fi evaluate in bani. Oricine are un interes asigurabil nelimitat in ceea ce priveste propria persoana, dar modul in care isi determina suma asigurata depinde de puterea sa financiara si de nivelul de protectie de care are nevoie si pe care il poate sustine. Pentru a fi eficiente pentru asigurat si companie, asigurarile de viata se incheie, de regula, pe un numar mai mare de ani, fiind asigurari pe termen, de obicei, mediu sau lung (de la 5 la 25 sau chiar pana la 80 de ani), spre deosebire de contractele de asigurari generale, a caror durata este redusa (un an, o luna, o calatorie etc.). Data fiind aceasta caracteristica, asigurarea de viata obliga la o deosebita seriozitate a contractantului asigurarii privind plata primelor sub aspectul regularitatii si a perioadei de asigurare; plata primei se poate face o singura data (prima unica) sau in transe periodice (esalonat), anuale, semianuale, trimestriale, lunare.

22

4.2. Clasificarea asigurrilor de persoane Considerand drept criteriu riscul care se asigura, asigurarile de persoane pot fi impartite in: asigurari de supravietuire; asigurari de deces; asigurari mixte de viata; asigurari de accidente. Dupa scopul asigurarii, exista: asigurari de viata pe termen limitat; asigurari de viata pe termen nelimitat asigurari mixte de viata cu capitalizare asigurari de pensii. 4.3. Calculul primelor de asigurare n asigurrile de via In asigurarile de viata, drepturile si obligatiile specificate in acord sunt dependente de probabilitatea de supravietuire a asiguratului. Primele de asigurare se stabilesc pe baza calculelor actuariale, avandu-se in vedere criterii generale (de exemplu statistici demografice, tabele de mortalitate) si speciale (ce tin de individ). Tabelele de mortalitate indica numarul de persoane inca in viata si probabilitatea de moarte. Punctul de plecare il constituie un grup determinat de persoane (100 000) care se nasc. Tabelele de mortalitate sunt realizate pe baza datelor statistice, inregistrate cu exactitate in tabel. Ele nu tin seama de catastrofe naturale, razboaie etc., care pot influenta mortalitatea (dar nu pe cea naturala). Matematica asigurarilor de viata opereaza cu probabilitatile de supravietuire si de moarte. In cazul asigurarilor de persoane, altele decat cele de viata, se folosesc si alte date statistice precum: morbiditatea, frecventa accidentelor, tipul de activitate etc. Pentru estimare, se considera ca ceea ce s-a petrecut in trecut se va repeta si in viitor in conditii similare. Dimensionarea primelor de asigurare tine seama si de conditii cu caracter special, precum varsta si sexul asiguratului, starea sanatatii acestuia, durata contractului, nivelul sumelor asigurate ce vor fi platite la producerea decesului sau la maturitatea contractului in cazul asigurarilor cu capitalizare, rata dobanzii obtinute in urma investirii primelor, cheltuielile legate de emiterea contractului de asigurare, profitul societatii de asigurari. Din primele de asigurare incasate se creeaza rezervele matematice care se valorifica prin investire, sporind fondul din care se vor plati sumele asigurate. Determinarea corecta a primelor se bazeaza pe respectarea unor principii clare: ratele de prima trebuie sa fie adecvate, ceea ce inseamna ca, pentru un grup de contracte, suma banilor colectati de la asigurati, la care se adauga dobanda castigata din investirea acestora, trebuie sa fie suficienta pentru achitarea tuturor sumelor asigurate promise si sa acopere si cheltuielile societatii de asigurari; ratele de prima trebuie sa fie echitabile, adica trebuie sa aiba in vedere riscul fiecarei persoane asigurate. Riscul este apreciat ca fiind standard sau sub-standard, in functie de probabilitatea medie de viata a persoanei in cauza. Pentru riscurile sub-standard se pretinde solicitantului plata unei extra-prime de asigurare; ratele de prima trebuie sa nu fie excesive in comparatie cu suma asigurata promisa. Dat fiind ca sunt asigurari pe termen mediu sau lung, riscul de deces creste de la un an la altul datorita imbatranirii naturale, ceea ce inseamna ca societatea ar trebui sa perceapa in fiecare an o prima de asigurare din ce in ce mai mare, denumita prima de risc, ce reprezinta valoarea probabila a riscului asumat de-a lungul fiecarui an de asigurare. Acest lucru nu este convenabil pentru asigurat si este dificil pentru asigurator. Se calculeaza o prima anuala, constanta pe toata perioada asigurarii, numita prima nivelata, care are aceeasi valoare pe toata durata de plata a primelor, situandu-se intre valorile extreme ale primei de risc. Astfel, asiguratorul va incasa, in primii ani ai perioadei de asigurare, o prima mai mare decat cea necesara pentru acoperirea riscului, iar ulterior, datorita inaintarii in varsta a asiguratului, va incasa o prima mai mica decat cea corespunzatoare ris23

cului. Asiguratorul colecteaza anumite sume din primele de asigurare, neutilizate un timp si care impreuna cu dobanzile aferente, vor fi utilizate atunci cand primele nivelate nu vor mai fi suficiente pentru acoperirea riscului asiguratului. In calculul primei nete nu se iau in calcul cheltuielile asiguratorului impuse de etapele firesti ale procesului de pregatire a vanzarii, vanzarea propriu-zisa si mentinerea politei sau fondurile de rezerva destinate platilor sumelor asigurate. Desigur ca toate aceste cheltuieli trebuie acoperite din activitatea societatii de asigurari si singura modalitate o reprezinta adaugarea unui supliment (adaos) de prima la prima neta, obtinandu-se astfel prima bruta, aceasta fiind, de fapt, prima efectiv platita de asigurat. Cheltuielile reprezinta, astfel, un factor important in functie de care se calculeaza prima de asigurare. Aceste cheltuieli pot fi initiale sau permanente. Cheltuielile initiale se efectueaza numai la incheierea unui contract de asigurare si sunt mai mari, in timp ce cheltuielile permanente se efectueaza in fiecare an, avand un nivel redus. Suplimentul de prima include urmatoarele elemente: cheltuielile de achizitie a politei de asigurare care se fac la incheierea contractului si cuprind salariile si/sau comisioanele agentilor de vanzari, cheltuielile pentru examinarea medicala a clientilor (daca este cazul) pentru o evaluare corecta a riscului, alte cheltuieli de evaluare a riscului, cheltuieli de incasare a primelor etc; cheltuieli de reclama, publicitate, tiparituri, calculate ca o anumita cota procentuala din primele de asigurare; cheltuieli de automatizare; cheltuielile de incasare a primei de asigurare si gestionare, care se stabilesc sub forma unei cote procentuale din prima neta, cheltuielile cu comisioanele de reinnoire a politelor; cheltuielile administrative si gospodaresti ale asiguratorului, respectiv cheltuielile legate de intretinere, chirie, telefon, cheltuieli de reprezentare etc. care se esaloneaza pe toata perioada de valabilitate a asigurarii. Un aspect important se refera la reducerile de prima pe care asiguratorul le poate oferi. Acestea sunt, in principal, de doua tipuri: reduceri de frecventa, care se acorda atunci cand plata primelor de asigurare se face la intervale mai mari de timp (plata unica sau anuala, semestriala). Ratiunea practicarii acestei reduceri este legata de faptul ca, pe de o parte, societatea de asigurare beneficiaza de sume mai mari, platite in avans pe o perioada mai lunga, putand sa le investeasca si, pe de alta parte, ea nu mai face nici un fel de cheltuieli pentru colectarea ratelor de prima la intervale mai mici de timp; reduceri de marime, care au ca scop principal incurajarea asiguratilor pentru incheierea unor polite de valori mari. In general, ele se acorda atunci cand primele de asigurare anuale depasesc un anumit nivel stabilit de asigurator. Ambele tipuri de reduceri sunt stabilite in mod unilateral de catre asigurator care, in functie de conjunctura pietei, are dreptul de a le modifica periodic, notificand acest lucru clientilor la aniversarea contractului. 4.4. Rezerva matematic La asigurarile de via de regul nu exist un echilibru ntre primele nacasate de asigurtor ntr-un an i obligaiile asumate n cadrul aceluiai an. Uneori se nregistreaz un surplus de resurse alte ori deficit. Din diferena de prime ncasate i sumele pltite se acumuleaz anumite rezerve care n timp se fructific, ele reprezentnd rezerva matematic. "Rezerva matematica" este caracteristica asigurarilor de viata. n asigurarea ncheiat numai pt riscul de deces rezerva matematic are rolul de a stabili un echilibru ntre ncasrile de prime i plile de sume asigurate, n funcie de raportul dintre prima natural i cea nivelat de-a lungul timpului pe parcursul contractului. n asigurarile viagere (pensiile private) cu plata primelor pe o perioad de timp limitat, rezerva matematic se constituie pt a se putea face pli de sume n perioada n care nu se mai ncaseaz prime de la asigurai (dup maturitatea contractului)
24

n asigurrile mixte de persoane, unde exist i funcia de economisire, rezerva matematic cuprinde pe lng excedentul necesar pt acoperirea riscului de deces i partea de prim destinat plilor sumei promise la expirarea contr de asig. Deci rezerva matematic la asigurarile de via nu este un fond de rezerv pt siguran, ca n cazul asig de bunuri, ci conine economisiri fcute de la i pt asigurai, de ctre asigurtor. Sumele reprezentnd rezerva matematic sunt pstrate de ctre soc de asig n conturi la bnci, fructificndu-se n condiii de dobnd. Se poate alege fructificarea acestei rezerve i prin plasamente pe termen lung n aciuni ori alte titluri financiare. Rezerva matematic se calculeaz prin dou metode: 1. prospectiv 2. retrospectiv 1. Metoda prospectiv (metoda Zillmer) const n calcularea rezervei matematice n funcie de analiza viitoare a portofoliului de asigurri. Rezerva matematic la un moment dat n cursul asigurrii, se obine ca diferen ntre val actual a prestaiei de asigurare viitoare a asigurtorului la un moment dat (valoarea actualizata a sumelor asigurate viitoare) i val actual a prestaiilor viitoare ce sunt de ncasat la acelai moment (valoarea actualizata a viitoarelor prime). 2. Metoda retrospectiv se bazeaz pe date din trecutul asigurtorului. Rezultatul matematic se det ca diferen ntre val actual a primelor ncasate de la nceputul asigurrii i val actual a prestaiilor achitate de ctre asigurtor. 4.5. Faciliti oferite asigurailor Asigurtorii ofer clienilor posibilitatea participrii la beneficii care sunt n general stabilite la sfritul fiecrui an de asigurare ca procent din suma asigurat . Dac acest procent se aplic sumei asigurate de baz, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate simple. Dac procentul se aplic cuantumului sumei asigurate plus beneficiile deja acumulate, se utilizeaz denumirea de beneficii amnate compuse. Aceste fonduri de beneficii sunt constituite pe seama excedentului de dobnd obinut din investi ia rezervei matematice, din care se deduc cheltuielile de administrare ale asigurtorului. Suma de asigurare poate fi variabil; astfel, ntr-un contract de asigurare de deces cu termen fix, suma asigurat poate fi cresctoare sau descresctoare. Aceasta se poate reduce n fiecare an cu un anumit procent, putnd ajunge pn la nivelul zero. Pe de alt parte, exist polie cu sume asigurate cresc toare, ale cror valori se mresc an de an sau la anumite intervale de timp, cu un anumit procent. Anumite forme de asigurare de via pot include n condiiile poliei posibilitatea amortizrii totale i pariale, nainte de scaden, a unei poli e, prin tragere la sor i. Tragerile de amortizare lunar sunt specifice deci asigurrilor de via; sunt operaiuni prin care asiguratul poate ctiga pe principiul loteriei, suma asigurat din contract, fr a se produce evenimentul asigurat. Sumele ce se pltesc pentru poliele ieite ctigtoare nu pot fi mai mari dect sumele prevzute a fi pl tite la scaden sau n caz de deces. Prin amortizare, contractul de asigurare nceteaz. n baza poliei de asigurare se pot face mprumuturi, dar numai dac sunt ndeplinite urm toarele condi ii: - valoarea mprumutului nu poate dep i valoarea de rscumprare; - suma asigurat i suma de rscumprare continu s creasc, ca i cum nu s-ar fi acordat mprumutul; - dac asiguratul rscumpr polia, sau decedeaz nainte de a returna mprumutul, suma restant se deduce din suma asigurat cuvenit . Rata dobnzii pentru mprumut poate fi fix, sau variabil. La asigurrile la care se constituie rezerve de prime (rezerva matematic) ncetarea plii primelor pe parcursul contractului fr a se renuna la contract permite asiguratului s transforme contractul ntr-un contract cu sum asig redus n care noua sum asigurat este diminuat fa de suma asig stabilit iniial, n funcie de rezerva matematic acumulat pn la momentul ncetrii primelor.
25

Este posibil reactivarea contractului n maxim 3 ani de la ncetarea pl ii primelor, la momentul reactivrii urmnd a se plti primele restante sau urmnd a se prelungi durata asig cu o perioad egal cu cea n care nu s-au pltit primele. Dac dup trecerea unei perioade n care nu sau mai pltit prime, asiguratul renun la contractul de asig i la suma asigurat redus, el are dreptul de a ncasa suma val de rscumprare. Dac n momentul rscumprrii primele sunt achitate la zi suma de rscumprare total se stabilete n raport cu perioada pt care s-au pltit primele i cu valoarea acestora. Suma de r scumprare reprezint o parte din rezerva de prim, parte care crete proporional cu timpul ct s-au pltit primele. Suma de rscumprare trebuie s fie mai mic dect valoarea economiilor acumulate corespunztoare poliei. Aceasta deoarece asigurtorul reine cheltuielile cu achizi ionarea poliei, precum i costul asigurrii. 4.6. Principalele tipuri de asigurri de via 1. Asigurarea de viata pe termen limitat se incheie pe o anumita perioada de timp si acopera numai riscul de deces. Asiguratul va plati periodic o anumita suma de bani (prima de asigurare), in schimbul careia o a treia persoana desemnata de asigurat (beneficiar) va incasa suma asigurata la decesul acestuia, conform contractului incheiat. Suma asigurata va fi platita doar daca decesul se produce in perioada de valabilitate a contractului. Daca la expirarea contractului, asiguratul este in viata, asiguratorul este exonerat de orice raspundere privind plata sumei asigurate. 2. Asigurarea de viata pe termen nelimitat acopera riscul de deces pe o perioada mai lunga de timp, respectiv pana la o varsta inaintata (de ex. 95 ani) a asiguratului. In general, conditia este ca asiguratul sa plateasca primele de asigurare pana la data pensionarii. Riscul de deces este acoperit pe toata perioada cuprinsa intre momentul incheierii contractului si atingerea varstei respective. Daca asiguratul ajunge la aceasta varsta, va primi suma asigurata actualizata. 3. Asigurarea mixta de viata este in acelasi timp atat o masura de prevedere cat si un mijloc de economisire pe termen lung, reprezentand o combinare a asigurarii de supravietuire cu asigurarea de deces. Asiguratorul va plati in orice conditii asiguartului sau beneficiarului politei suma asigurata; daca asiguratul este in viata la expirarea politei, el primeste personal suma asigurata, iar daca decedeaza in perioada de asigurare, suma asigurata revine beneficiarului asigurarii. 4. Asigurarea mixta redusa prin alegerea acestui tip de contract, este posibila rambursarea primelor aferente riscului de supravietuire, ramanand la dispozitia asiguratorului numai prima aferenta riscului de deces. In cazul in care, la expirarea perioadei de asigurare, asiguratul este in viata, el beneficiaza de suma asigurata, iar daca el decedeaza, asiguratorul va plati suma primelor de asigurare inregistrate pana la momentul decesului la care, de regula, se adauga si cota corespunzatoare participarii la profit pentru partea din rezervele matematice investite de asigurator. 5. Asigurarea de supravietuire - asigurtorul se oblig s plteasc asiguratului suma asigurat , cu condiia ca acesta s fie n via la sfritul perioadei pentru care s-a ncheiat contractul de asigurare. Dac acesta a decedat nainte de expirarea termenului de valabilitate, asigur torul este eliberat de angajamentul luat prin contract, i nu are nici o obligaie fa de motenitori. 6. Asigurarea tip student are ca scop economisirea unor fonduri pentru perioada de studii a copiilor, chiar in conditiile in care platitorul nu ar mai supravietui in momentul inceprii acestora. Asiguratul poate fi, de regula, parintele sau tutorele copilului, iar beneficiarul politei va fi copilul ajuns la varsta studiilor universitare. Durata de plata a rentelor poate fi de 3-5 ani, dupa cum a ales asiguratul, sau suma se poate plati si integral, la implinirea varstei la care acesta incepe studiile. Societatea va plati chiar daca una dintre parti (asigurat sau beneficiar) va deceda, asumandu-si obligatiile de plata a rentelor in cazul decesului asiguratului pe parcursul perioadei de asigurare sau transformandu-se intr-o polita mixat de viata in cazul in care beneficiarul decedeaza pe perioada de plata a primelor. 7. Asigurarea de tip zestre o asigurare de tip dota, prin care parintii pot sa ofere o suma de bani drept zestre in momentul in care copilul se casatoreste. 8. Asigurarea de nupialitate - este o asigurare de via, n baza creia asigurtorul se
26

angajeaz s plteasc o anumit sum de bani asiguratului, dac acesta se cstorete nainte de a mplini o anumit vrst. 9. Asigurarea de natalitate - const n obligaia asigurtorului de a plti suma de bani asiguratului cruia i s-a nscut un copil, ntr-un anumit termen. 10. Asigurarea de tip unit-linked este o asigurare pa baz de investiii, care ofer protecia prin asigurare i totodat posibilitatea investirii. Prima pltit de asigurat este investit nunul sau mai multe fonduri de investiii puse la dispoziie de asigurtor din care asiguratul primete apoi un anumit numr de unituri (o cot parte).Asiguratul are dreptul de a opta pentru fondul i structura n care se vor investi primele pltite de el, avnd posibilitatea, pe parcursul derulrii asigurrii, de a schimba aceast structur, de a investi suplimentar, etc. Contul contractantului reprezint echivalentul valoric al unit-urilor deinute n fondurile financiare ale asigurtorului. Participarea la aceste fonduri de investiii este condiionat de cumprarea unei asigurri de via. Unit linked a aprut ca rspuns la dorina de investire a asigurailor alturi de nevoia de protecie. Produsul are n structura sa dou componente: - componenta de protecie - componenta investiional Componenta de protecie : - este de fapt o asigurare de via pe termen nelimitata pentru care plata primelor de asigurare se face ealonat pn la mplinirea vrstei de pensionare. Pe perioada proteciei suma asigurat aleas de client este garantat de asigurtor. n caz de deces, n cadrul perioadei de valabilitate a asigurrii, beneficiarul va ncasa maximul dintre valoarea sumei asigurate corespunztoare asigurrii de via i valoarea contului su la momentul respectiv. Nivelul sumei asigurate este stabilit de client ntre o limit minim i una maxim n funcie de vrsta sa i de prima pltit. Contul contractantului reprezinta echivalentul valoric al unit-urilor detinute in fondurile financiare ale asiguratorului. Componenta invenstiional : - const n cumprarea de uniti de cont (unit-uri) n fondurile financiare special constituite. Ele sunt fonduri interne nchise, reprezentnd un portofoliu de diverse tipuri de active financiare, administrate de asigurtor exclusiv n scopul asigurrii. n mod normal, n funcie de legislaie, piaa de capital din ara respectiv i posibilitile de investire, asigurtorul creeaz mai multe fonduri din care asiguratul are posibilitatea s aleag. Contractantul asigurrii va avea acces la aceste fonduri doar prin intermediul asigurrilor unit linked, iar prima de asigurare pltit va fi destinat n ntregime achiziionrii de unit-uri n fondurile financiare. Plata primei de asigurare se face anual, semestrial, trimestrial, lunar, dar i n orice moment se dorete plata unei prime suplimentare pentru mrirea prii investite. Contractantul poate alege procentul n care prima se va aloca ntre fondurile create. Mai mult n momentul pli viitoarelor prime, oricnd pe durata de plat a primelor, clientul poate opta n mod gratuit pentru schimbarea procentului de alocare. Un unit reprezinta o diviziune a fondurilor financiare, asigurand dreptul clientului de a participa la performanta acestora. Valoarea unui unit se stabileste saptamanal, la momentul evaluarii fondurilor, regasindu-se in valoarea pretului de vanzare. Acest pret este folosit la evaluarea costului asigurarii de viata, in momentul in care clientul opteaza pentru retragerea de lichiditati sau atunci cand intrerupe contractul si doreste sa obtina echivalentul valoric al contului sau. La finalul contractului se poate transforma valorea contului n rente lunare, pltibile atta timp ct asiguratul este n via. Unele societi pltesc rentele pe o perioad garantat indiferent dac asiguratul decedeaz sau nu n acest interval. De exemplu dac asiguratul decedeaz n primul an dup nceperea plii rentelor acestea vor continua s fie pltite beneficiarilor desemnai pe perioada rmas. Pentru asigurarea unit linked cu component de pensie trebuie menionat c nivelul rentei depinde de performana fondurilor de investiii; renta va fi stabilit n funcie de numrul unit-urilor din contul contractantului la vrsta de pensionare.

27

Trsturi privind flexibilitatea produsului a) prima de asigurare nu este fix. Contractantul poate opta oricnd, pe durata de plat a primelor, pentru mrirea sau micorarea primei de asigurare b) contractantul poate opta pentru orice valoare a sumei asigurate situat ntre o limit minim i una maxim. Limitele minime i maxime ale sumei asigurate depind de vrsta asiguratului i de primele de asigurare pe care le pltete. Suma asigurat se pltete ntre cele dou limite i este garantat de asigurtor pe toat durata contractului. Oricnd pe durata contractului, contractantul poate modifica nivelul sumei asigurate. c) primele de asigurare vor fi ealonate, existnd posibilitatea schimbrii frecvenei de plat la fiecare aniversare a contractului. La fiecare aniversare a contractului, contractantul are posibilitatea de a-i ajusta prima cu rata inflaiei. Aceast ajustare implic modificarea corespunztoare a sumei asigurate. d) dac asiguratul sau contractantul renun la plata primelor de asigurare, contractul unit linked se transform n contract cu suma asigurat redus, adic noua sum asigurat va fi egal cu valoarea contractului la momentul ncetrii plii primelor. e) contractantul are dreptul s retrag o cot din unit-uri din contul su, cot exprimat ca procent sau sum fix, oricnd pe durata contractului. Aceste retrageri periodice prin reducerea valorii contului su. Aceste retrageri pot fi exprimate sub forma sunt posibile atta timp ct valoarea contractului nu este nul sau pn la momentul n care contractantul dispune plata valorii restante a contului su. f) contractantul asigurrii are dreptul ca o dat pe an ( fr plata unui comision) s transfere unit-uri ntre fondurile financiare n care se afl banii si. Produsului unit linkcd ca i celorlalte tipuri de asigurri de via, li se pot aduga clauze suplimentare, cu deosebirea c prima corespunztoare clauzelor se va deduce lunar din contul contractantului prin reducerea numrului de unit-uri. Deosebiri dintre asigurarea tradiional i unit linkcd Asigurarea unit linkcd este diferit fa de asigurarea clasic n substana sa, n modul de administrare i n flexibilitatea pentru contractant i pentru asigurtor. a) Din punct de vedere al tehnicii investiiilor. n cazul asigurrii clasice, riscul investiiei aparine asigurtorului, iar rspunderea fa de contractant este foarte mare. Deoarece asigurtorul a promis o anumit dobnd, va fi obligat s investeasc banii cu mult pruden de obicei n depozite bancare i obligatiuni de stat care dei nu duc la obinerea unor beneficii mari sunt investiii sigure. n cazul asigurrii unit linkcd, riscul investiional aparine contractantului asigurrii, asigurtorul care ncheie acest contract evalueaz capitalul n funcie de unitile de investiie. Preul sau cursul investiiei este calculat n fiecare zi sau sptmn. Valoarea poliei este ntotdeauna rezultatul unui numr de uniti nmulit cu cursul zilei respective. Beneficiile obinute din investiii sunt stabilite n relaie cu performana fondurilor de investiii create i puse la dispoziie de asigurtor. b) Asigurarea clasic include o asigurare cu termen limit sau o dat scadent pentru achitarea primelor de asigurare. n cazul asigurrii unit linkcd, contractantul asigurrii poate plti suplimente de prim oricnd dorete, ca sume adiionale pentru investire, sub form de top-up. n acelai timp, asiguratul poate beneficia de controlarea investiiei sale nainte de termen sau mai trziu de termenul fixat, nefiind obligat s respecte cu strictee termenele, ca i n cazul asigurrii clasice. c) n ceea ce privete prima de asigurare, la asigurarea clasic ea este dat de suma costurilor primei de risc i a primei de depunere, stabilite n prealabil. n cazul asigur rii UL, asiguratul care ncheie acest tip de contract dispune de un depozit, de unde sunt asigurate sumele pentru rambursarea sau compensarea cheltuielilor i pentru primele de risc, investindu-se diferena. Prima de asigurare nu se mai stabilete pe toat durata asigurrii. Asigurtorul UL i extrage sumele de care are nevoie ntr-un anumit an sau ntr-o anumit lun, pentru acoperirea cheltuielilor i riscurilor din valoarea fondurilor contractului respectiv. Asigurarea UL nu cunoate fenomenul finanrii anticipate cu prima de asigurare, care
28

presupune ca la nceputul perioadei de asigurare, prima de asigurare pltit de asigurat s fie mai mare dect este nevoie n realitate. Apare astfel o rezerv care poate fi epuizat n cazul n care la expirarea perioadei asigurate, prima este prea mic pentru acoperirea riscului. Banii care nu sunt folosii pentru acoperirea riscului sunt investii n favoarea asiguratului. 11. Asigurarea pentru ipotec se ncheie, de obicei, la cumprarea unui imobil. Prin ncheierea unei asigurri de via creditorul (de obicei banca) se asigur c n caz de deces al debitorului va ncasa sumele restante nepltite. Exist mai multe forme de asigurare de ipotec n funcie de modul de rambursare a creditului, cele mai ntlnite fiind: a) Ipoteca liniar prin care debitorul i creditorul stabilesc rambursarea creditului ntrun anumit numr de ani, pe baza achitrii anuale a unei sume fixe. Debitul global, care const n rata la care se adaug dobnda la suma mprumutat, scade anual, deoarece pentru rata deja pltit nu se mai pltete dobnd. n aceste cazuri se ncheie o asigurare de deces, care garanteaz achitarea restului sumei n cazul n care debitorul decedeaz nainte de rambursarea integral a creditului. O asemenea asigurare de capital pentru caz de deces poate fi ncheiat i pentru dou persoane. Dac dou persoane cumpr o cas mpreun, n cazul decesului debitorului, respectiv a unuia dintre asigurai, ndemnizaia acordat de aceast asigurare de risc poate fi folosit pentru achitarea pr ii de credit neachitate. b) Ipoteca pe baz de anuitate - se caracterizeaz prin plata dobnzii i a ratei printr-o sum anual fix, denumit anuitate. Spre deosebire de ipoteca liniar , suma pltit periodic nu se micoreaz. Componentele sumei se modific din urmtoarele considerente: - fiecare sum pltit include suma calculat ca rat i progresiv se reduce suma care reprezint participarea la dobnd, - rata anual rmne neschimbat, ponderea acelei pr i din suma pltit anual pe care o reprezint rata propriu zis nregistreaz o cretere continu Pentru acoperirea riscului de deces i n acest caz se ncheie o asemenea asigurare de capital n descretere periodic pentru caz de deces, n cadrul creia capitalul asigurat sufer o evoluie paralel cu cea a debitorului. Descreterea capitalului asigurat este egal cu rata achitat anual. n caz de deces, datoria este acoperit prin plata de ctre asigurtor a sumei asigurate. c) Ipoteca pe baz de asigurare mixt : se practic n dou tipuri de contracte: - contract de credit - contract de asigurare de deces Aceasta presupune ca n fiecare an s se plteasc prime de asigurare pentru asigurarea mixt i dobnda la creditul angajat. Prin aceast asigurare se ofer i protecie pentru riscul de deces. Suma mprumutat rmne pe toat perioada derulrii contractului de credit la valoarea maxim i este rambursat dintr-o dat integral, prin indemnizaia pltit n baza poliei de asigurare. d) Ipoteca pe baza unei unei asigurari de viata cu amortizare sub forma unei prime de economisire - are la baza o asigurare de viata prin care asigurarea se divide intr-o asigurare de risc (cu un capital egal cu suma imprumutata) si o asigurare de economisire. Creditorul acorda pentru primele de asigurare de economisire o compensatie la dobanda egala cu dobanda ipotecii. 12. Asigurarea de rent - asigurtorul pltete o indemnizaie periodic de la o dat bine stabilit n contract. n funcie de perioada de plat a acesteia se disting: - rente viagere - rente temporare Renta viager se acord pn la decesul asiguratului, n timp ce renta temporar- se acord pn la o dat stabilit sau pn la decesul asiguratului n cazul n care acesta survine naintea datei respective. Renta viager se acord n general trimestrial sau lunar. Primul trimestru se consider de la data intrrii n vigoare a rentei. Dac la primul termen-limit se constat c asiguratul a decedat, nu se acord renta. Trimestru n care s-a produs decesul nu este acoperit de indemnizaie, situaie
29

cunoscut i sub denumirea de fr indemnizaie final. Exist i posibilitatea ca renta viager s se acorde anual, o dat la ase luni sau lunar cu consecine n ceea ce privete valoarea rentei viagere. n cazul n care indemnizaia de rent viager se acord anual sau o dat la ase luni, asigurtorul dispune de bani vreme mai ndelungat i poate obine profituri mai mari din investiii. n plus are mai puine cheltuieli administrative, n cazul termenelor lunare lucrurile stau invers. a) Rent cu sau fr rambursare a primei de asigurare : Pentru contractul de rent viager cu rambursare, n cazul decesului asiguratului se ramburseaz primele de asigurare deja pltite. Primele pentru o rent cu rambursare sunt mult mai mari dect cele pltite n cazul unei rente viagere fr rambursare. Astfel de rent viager pentru o singur persoan se ncheie pentru alocaie de btrnee (pensie) i pentru alocaie provizorie pn la pensie. b) Rent de supravieuire: Prin aceast asigurare se acord o indemnizaie periodic n cazul decesului asiguratului n favoarea coasiguratului, dac acesta este n via. Cele mai des ntlnite forme sunt: 1. Renta temporar de supravieuire, prin care se acord indemnizaia pn la data stabilit n prealabil n contract sau pn la data decesului coasiguratului, dac acesta survine mai devreme. 2. Renta de supravieuire viager, n cazul n care coasiguratul moare naintea primului asigurat, asigurarea expir chiar naintea acordrii primei indemnizai. Aceste forme se practic preponderent pentru alocaie temporar, pentru pensie de urma i pentru alocaie temporar a sistemului de pensii. n majoritatea cazurilor, exist o combinaie cu alocaia de btrnee. Renta de supravieuire pe toat durata vieii acord o indemnizaie pn la momentul decesului coasiguratului. c) Renta viager pentru dou persoane : Se acord o indemnizaie periodic n condiii de supravieuire sau deces al primului asigurat. Ea poate fi comparat cu asigurrile mixte de via. Se folosete n special pentru alocaie pentru pensia de btrnee, respectiv pensia de urma pentru so sau soie. 4.7. Opiuni i clauze adiionale Societatea de asigurare ofer posibilitatea unor avantaje i protecii suplimentare la fiecare dintre produsele de asigurare. Cea mai ntlnit clauz adiional este protecia mpotriva inflaiei. Deoarece asigurare de via este o asigurare pe termen lung, este necesar cel puin meninerea valorii reale a sumei asigurate, ceea ce implic corectarea sumei asigurate i a primelor de asigurare cu inflaia. Se aplic numai polielor pltite n mod ealonat. Corectarea se face la fiecare aniversare a poliei, respectiv atunci cnd se mplinete un anumit numr de ani. Ca mod de funcionare, suplimentul de prim de asigurare se va utiliza pentru adugarea unei sume adiionale, calculate pe baza vrstei asiguratului n anul respectiv i a perioadei rmase pn la expirarea poliei. Clauza de scutire de la plata primelor : - ea presupune posibilitatea de ncetare a plii primelor de asigurare, avnd drept cauz o invaliditate sau un accident produs dup durata nceperii poliei de asigurare. Clauza este acceptat numai dac asiguratul nu mai poate munci pentru a obine venituri din care s plteasc primele de asigurare. Clauza temporar flexibil: - permite un maxim de flexibilitate n alegerea unei ajust ri a beneficiilor de deces i supravieuire, fiind permis creterea sumei corespunztoare n caz de deces, indiferent de modalitatea aleas pentru plata primelor de asigurare (unic sau ealonat). n mod deosebit pentru aceast clauz prioada de asigurare poate fi mai scurt sau egal cu cea corespunztoare poliei de baz. Suma asigurat va fi pltit beneficiarului poliei dac asiguratul va deceda pe perioada de valabilitate a clauzei. Clauza de cretere garantat a sumei asigurate : - permite ca la un anumit interval de timp la aniversarea contractului, asiguraii care au optat pentru plata ealonat a primelor s i poat
30

crete prima aferent asigurrii de baz i cea corespunztoare celorlalte clauze suplimentare cu un procent determinat. Asigurarea suplimentar de deces prin accident : - suma asigurat va fi pltit dac decesul asiguratului va surveni ca urmare a unui accident ntmplat pe perioada de valabilitate a acesteia. Decesul trebuie s se produc nu mai trziu de un an de la data producerii accidentului. De regul suma iniial asigurat aferent acestei clauze nu poate depi suma asigurat aferent asigurrii de baz. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent din accident : - dac un accident are ca urmare o invaliditate permanent asigurtorul va achita o sum forfetar, n funcie de gradul de invaliditate. Suma iniial asigurat corespunztoare acestei clauze nu poate depi suma asigurat aferent poliei de baz, iar ca regul durata de valabilitate a clauzei trebuie s fie egal cu cea a poliei de baz. Asigurarea suplimentar de invaliditate permanent i deces din accident : - reprezint o combinaie a celorlalte dou prezentate. 4.8. Asigurrile de persoane altele dect cele de via Dei sunt tot asigurri de persoane, ele fac parte din asigurrile de non-via deoarece principalele riscuri acoperite nu se refer la riscul de deces ci la riscuri ce creeaz suferine fizice sau de alt natur. Aici sunt incluse: asigurarea medical, asigurarea de accidente, asigurarea de cltorie. 1. Asigurarea medical - este o form de asigurare destinat acoperirii totale sau pariale a costurilor de spitalizare, dac spitalizarea dep ete un anumit numr de zile consecutive( de obicei 3 sau 5), a costurilor unui tratament medical ca rezultat al unei boli sau vtmri corporale n perioada asigurat sau pur i simplu acoperirea pentru boal sau compensarea veniturilor pe perioada de boal. Riscul de deces nu este asigurat. Primele de asigurare sunt diferite pentru brbai i pentru femei.Ca i n alte tipuri de contracte de asigurare de sntate se stabilete o perioad de ateptare, numai dup expirarea creia acoperirea devine efectiv, aceasta poate fi de 3-6 luni. Costurile acoperite pot fi: - de spitalizare - de convalescen - de tratament la domiciliu dup externare - indemnizaie pentru maternitate - consultaii la un medic generalist - consultaii, diagnostic i/sau alte taxe la specialiti - intervenii chirurgicale - servicii private de ambulan - costuri de repatriere - nchirierea unui scaun cu rotile, etc. Nivelul primelor de asigurare are n vedere i categoriile ocupaionale, datorit riscurilor diferite. Sumele asigurate pltite pot mbrca urmtoarele forme: - sume fixe, forfetare reprezentnd o indemnizaie pe zi de spitalizare sau sum fix pentru intervenii chirurgicale - compensarea cheltuielilor de spitalizare, sub forma unor indemniza ii pentru servicii de spitalizare private, tratament medical, chirurgical. 2. Asigurarea de accidente - poate fi impus prin lege pentru anumite categorii de accidente, prin politica de protejare a angajailor unei firme a crei activitate presupune riscuri semnificative (construcii, industrie, minerit, etc) sau chiar prin condiionarea acestor asigurri de ctre sindicate. Accidentul : - reprezint un eveniment nedorit, datorat unei cauze exterioare violente, ntro conjunctur nedorit, produs independent de voina asiguratului, care nu este nici ateptat i care genereaz pagube, rniri, vtmare corporal sau decesul acestuia
31

Invaliditatea permanent : - reprezint un prejudiciu corporal permanent ca urmare a unui accident care are drept consecin reducerea potenialului fizic, psio-senzorial sau intelectual, ivit n decurs ce cel mult un an de la data accidentului i ca urmare a acesteia, nesuspectibil de ameliorri Incapacitate temporar de munc : - este considerat drept o prejudiciere corporal temporar ca urmare a unui accident care a determinat aceleai efecte de mai sus i care l mpiedic pe asigurat s-i ndeplineasc sarcinile de serviciu pe o perioad de timp limitat. Deosebirile majore dintre asigurarile de viata si asigurarile de accidente sunt: - asigurarea de accidente acoper (ca risc principal) diverse riscuri de accidente i nu riscul de deces - se ncheie pe termene mai scurte (de obicei un an, dar i pe perioade mai mici) nefiind asigurare pe termen lung. - sumele asigurate se pltesc asiguratului proporional cu gradul de invaliditate (conform condiiilor de asigurare) spre deosebire de asigurarea de via la care sumele se pltesc beneficiarului n caz de deces al persoanei asigurate - asigurrile de accident sunt mai simple, n timp ce asigurrile de via pot oferi produse mai complexe care, alturi de protecia oferit n cazul producerii riscului asigurat, combin i elementul de economisire sau investire, de care asiguratul beneficiaz la expirarea contractului n caz de supravieuire. De cele mai multe ori, companiile din domeniile ale cror activiti presupun riscuri ofer angajailor asigurarea de accidente. Asigurarea de accident poate fi ncheiat ca asigurare individual sau colectiv. Obiectul asigurrii : l reprezint obligaia asigurtorului de a plti sumele asigurate n cazul producerii accidentului sau al decesului din accident al asiguratului i/sau cheltuielile medicale necesare. De obicei societile de asigurare prevd i anumite sume asigurate limit pn la care se pot ncheia aceste polie. Riscuri acoperite : - fiecare societate de asigurare i stabilete anumite riscuri pe care le acoper. n general sunt acoperite: accidentele de circulaie, accidentele din practicarea sporturilor, funcionarea mainilor, aparatelor, uneltelor, instalaii, degerri pe care asiguratul nu le-a putut evita datorit accidentului, asfixiere, nec, explozii, prbuiri de teren, fulger, trsnet, electrocutare, lovire, nepare, cdere, tiere, arsuri, atac al unei alte persoane sau a unui animal, accidente produse ca urmare a aciunii armelor. Riscuri excluse: - sunt n general cele ce se produc datorit unei stri sau comportri anormale, ilegale sau nafara normelor de natur public a asigurrii care faciliteaz producerea lor, cum ar fi : accidente produse n stare de ebrietate a asiguratului, intoxicaii ca urmare a abuzului de alcool, medicamente i droguri, accidente produse ca urmare a aciunilor de natur delictual, imprudene sau neglijene grave, urmri ale operaiilor chirurgicale sau tratamente care nu au legtur cu accidentul, urmri a bolilor profesionale, infecioase sau psihice, accidente produse de orice form de rzboi, revoluie, explozie chimic, contaminare din orice cauz, poluare, sinucidere sau tentativ de sinucidere, etc. n funcie de gravitatea efectelor accidentului, asiguratul prime te o anumit sum de bani, conform unei scheme propuse de asigurtor i acceptat de asigurat, conform contractului de asigurare. Plata sumei asigurate se face pe baza unor documente (inclusiv medicale) i a unor investigaii pe care asigurtorul are dreptul de a le efectua. 3. Asigurarea de cltorie : - acoper accidentele sau mbolnvirile ce pot s apar n perioada contractual menionat n poli pe parcursul unei cltorii determinate (de obicei n strintate).Unele societi acoper i riscul de deces n aceast perioad. mbolnvirea : - este definit ca o schimbare important a strii de sntate fizic a persoanei asigurate ceea ce este important n aceast situaie este faptul c n contractul de asigurare mbolnvirea este acoperit numai dac nu este legat de o manifestare preexistent a unei boli cunoscute sau malformaii pentru care s-au fcut tratamente prescrise de medic. n cazul producerii unui accident sau a unei mbolnviri conform definiiilor din contractul de asigurare, asigurtorul printr-un mputernicit (de obicei o societate care presteaz servicii de asisten n numele acesteia) va organiza i va lua toate msurile pentru acordarea ajutorului
32

necesar n situaia concret . Pe toat durata cltoriei asigurtorul va plti pentru asigurat anumite sume ce reprezint cheltuieli rezonabile i normale pentru situaia respectiv. n situaia n care asigurtorul nu este spitalizat i va plti direct sumele necesare acoperirii acestor cheltuieli, se poate solicita asigurtorului rambursarea cheltuielilor medicale pe baza unor documente solicitate de acesta din urm. Asiguratul va trebui s accepte i exercitarea dreptului asigurtorului de a examina pe cheltuiala sa pe asigurat n ara n care s-a ncheiat asigurarea la o clinic impus de obicei de acesta. Ca regul nu se ramburseaz cheltuielile care au fost fcute fr respectarea condiiilor poliei, care nu se ncadreaz n limitele geografice prevzute sau care presupun anumite tratamente sau intervenii pentru boli avute anterior cltoriei. Aici se ncadreaz: sarcina i complicaiile ei, afeciuni sau boli psihice, SIDA, infectarea cu HIV, chirurgie plastic, perioadele petrecute n centrele de recuperare, psihanaliz sau dezintoxicare, tratamente oftalmologice, aparate auditive, tratamente stomatologice proteice, vaccinri i orice alte consultaii medicale care nu au legtur cu unul din evenimentele asigurate. Evenimentele excluse printre care: rzboi de orice natur, consumul de droguri sau medicamente ca urmare a unui tratament ce nu a fost prescris de un medic autorizat, consumul de alcool, sinuciderea, tentativele de sinucidere i consecinele acesteia, participarea persoanei asigurate la competiii sportive de orice fel, la demonstraii, rebeliuni, acte care contravin legii.

33

CAPITOLUL V ASIGURAREA DE BUNURI 5.1. Caracteristicile contractului de asigurri de bunuri Asigurarea bunurilor are un rol deosebit in protejarea bunurilor (mobile sau imobile) de care dispune o persoana. Asigurarea de bunuri compenseaza cheltuielile impuse de repararea sau de inlocuirea acelor bunuri care sunt avariate, distruse sau pierdute. asigurri facultative de bunuri pot ncheia persoane fizice i juridice cu domiciliul sau reedina n Romnia; asigurarea de bunuri se ncheie, n general, pe o perioad de maximum un an, minimum trei luni; primele de asigurare se stabilesc de asigurtor n urma unor calcule statistico-matematice riguroase; rspunderea asigurtorului ncepe dup 24 ore de la plata primei de asigurare i se ncheie la ora 24 a ultimei zile din contract; contractul se reziliaz de drept n situaiile: - dac nainte de a ncepe rspunderea asigurtorului evenimentul s-a produs; - dup nceperea rspunderii asigurtorului, producerea evenimentului asigurat a devenit imposibil; asiguratul poate denuna asigurarea dac: - asiguratul a dat rspunsuri inexacte/incomplete sau nu a ntiinat unele schimbri (modificri) ale bunului asigurat; - asiguratul nu a pstrat bunul asigurat n bune condiii i n conformitate cu dispoziiile legii; despgubirea datorat de asigurtor nu poate depi valoarea bunului in momentul producerii riscului asigurat, cuantumul pagubei i suma asigurat , dac nu este altfel prevzut n contract; dup fiecare pagub suma asigurat se micoreaz, cu incepere de la data producerii evenimentului asigurat, cu suma cuvenit drept despgubire; la cererea asiguratului, suma ramasa poate fi completata printr-o asigurare suplimentara contra pltii diferenei de prima corespunzatoare; asiguratul trebuie s aib un interes patrimonial cu privire la bunul asigurat. 5.2. Interesul asigurabil Daca pentru un contract de asigurare nu exista interes asigurabil, acesta nu va fi valid din punct de vedere juridic. O persoana are un interes asigurabil daca producerea unui eveniment asigurabil poate provoca o pierdere financiara sau un prejudiciu persoanei respective. In cazul asigurarii de bunuri, prin interes asigurabil se intelege valoarea pecuniar a bunului, expus pierderii, sau valoarea patrimonial ce poate fi pierduta de asigurat sau beneficiar, ca urmare a producerii evenimentului asigurat; Condiiile eseniale pentru a exista interesul asigurabil: n cazul pierderii/degradrii bunului, asiguratul s sufere o daun evaluat n bani; bunul menionat s constituie obiectul asigurrii; asiguratul s aib o relaie patrimonial cu obiectul asigurat, adica asiguratul sa aiba o relatie directa, recunoscuta legal, cu obiectul asigurarii, astfel incat sa aiba de suferit in urma distrugerii acestuia. Regula generala in asigurarile de bunuri este s existe interes asigurabil att n momentul ncheierii asigurrii ct i n momentul producerii riscului asigurat; n afara proprietarului bunului exist situaii n care i alte persoane pot avea interes asigurabil: proprietate n comun; proprietate ipotecat; proprietate nchiriat;
34

 proprietate aflat n custodie; asiguratul s fac parte din familia proprietarului. Obiectul asigurrii menionat n contractele de asigurare pentru bunuri peate fi reprezentat de: bunuri aparinnd persoanelor fizice/juridice cu domiciliu/reedina n Romnia; bunuri primite n folosin sau aflate la acesta spre pstrare, curare, vopsire, vnzare, etc. sau spre a fi expuse muzeelor, expoziiilor, coleciilor, etc.; bunuri ce fac obiectul unor contracte de cesionare, nchiriere, locaie de gestiune. Bunurile i riscurile ce pot fi asigurate i situaiile n care se acord despgubiri sunt prevzute n condiiile speciale stabilite pentru fiecare fel de asigurare. De regula nu se pot asigura bunuri care, din cauza degradarii, nu mai pot fi folosite potrivit destinatiei. 5.3. Principalele riscuri asigurate n cazul asigurrilor de bunuri riscuri civile: asociate cladirilor care servesc ca locuinte si birouri, si bunurile aflate in riscuri comerciale i industriale: asociate cladirilor care servesc ca unitati de productie si comercializare si bunurile aflate in acestea. n general, societile de asigurare acord despgubiri n caz de pierdere sau avariere a bunului asigurat, produs de: incendiu, inundaii, grindin, furtuni, secet, cutremur de pmnt, trsnet, explozie, ploaie torenial, uragan, prbuire sau alunecare de teren, greutate a stratului de zpad, etc. Cele mai multe societi de asigurare ofer produse de asigurare pe mai multe niveluri, n funcie de riscul asigurat; exista astfel: Polie de asigurare mpotriva incendiului ; Polie de asigurare FLEXA: Fire Lightening Explosion and Aircraft includ urmatoarele riscuri: incediu, trasnet, explozie, caderea aparatelor de zbor, parti ale acestora si obiecte transportate de acestea; Polie de asigurare standard (incendiu, trsnet, explozie, cderi de corpuri); Polie de asigurare extinse acopera pe langa riscurile prevazute la polita standard si cateva riscuri suplimentare; Polie de asigurare "toate riscurile" - se menioneaz nu riscurile acopertie ci excluderile, dac este cazul. Principalele excluderi din contractul de asigurare privesc refuzul de despgubire pentru cauze de: rzboi, invazie, insurecie armat, revoluie, confiscare, expropriere, nationalizare; deteriorari ce tin de natura bunului asigurat: uzura fizic, fermentatie, oxidare, coroziune, infiltrare etc. actele intenionate ale asiguratului prabusirea cladirilor ca urmare a defectelor de constructive, proastei intretineri, a vechimii sau starii lor de degradare catastrofe precum explozie atomica, radiaii, poluare, contaminare s.a.m.d. 5.4. Modaliti de stabilire a primei de asigurare i a sumei asigurate Suma de asigurare nu trebuie s depeasc valoarea real a bunului n momentul ncheierii asigurrii, deoarece asigurarea este astfel conceput nct s nu permit acordarea unei despgubiri mai mari dect pierderea efectiv suferit de asigurat (supraevaluarea bunurilor duce la slabirea preocuparii asiguratului pentru prevenirea pagubelor iar subevaluarea valorii reale a bunului nu permite, in caz de dauna, ca despagubirea acordata sa acopere in totalitate pierderea suferita); Prin valoarea bunului la data asigurrii se nelege : la cldiri i construcii - valoarea de nlocuire din care se scade uzura n raport cu vechimea, cu gradul de ntrebuinare i cu starea de ntreinere a acesteia; la mijloacele fixe i obiectele de inventar - valoarea de nlocuire din care s-a sczut uzura,
35

acestea;

n raport cu vechimea, cu gradul de ntrebuinare i cu starea de ntreinere a acesteia; la bunuri casabile - valoarea de nlocuire; la materii prime, materiale, produse finite, mrfuri i altele asemntoare - preul de cost sau preul de achiziie al acestora; pentru bani n numerar, timbre sau librete de economii - valoarea nominal; pentru hrtii de valoare - preul pieei; pentru metale nobile neprelucrate, bunuri din metale nobile, bijuteri, perle, pietre preioase, precum i alte asemenea - preul pieei; pentru colecii i obiecte de art - valoarea de circulaie determinat pe baz de cataloage i/sau expertize. Prima de asigurare - reprezinta suma de bani primit de asigurtor de la asigurat n schimbul prelurii n asigurare a riscului la care acesta este expus. Se stabilete aplicnd cota de prim la suma asigurat, si se plateste anticipat, integral sau n rate subanuale. Cota de prim este difereniat n funcie de felul bunului asigurat, de frecvena i intensitatea producerii riscului asigurat. Societatile de asigurare diferentiaza bunurile pe clase de risc, iar pentru fiecare clasa stabileste o cota de prima specifica. Avantajele asigurrii ncheiate cu franiz: - decongestioneaz lucrrile de rezolvare a cazurilor de pagube, prin eliminarea de la plat a pagubelor mrunte. - ieftinete costul asigurrii, prin reducerea valorilor de despgubire, deci implicit a costurilor salariale i prin posibilitatea stabilirii unor prime de asigurare mai mici. - incurajeaza masurile de control al riscului, adica contribuie la prevenirea accidentelor i avariilor, pentru c n caz de pagub asiguratul tie c va suporta o parte din pagub. - elimina de la despgubire daunele de valoare mic care solicit costuri de lichidare mari i un volum de munc de asemenea mare. 5.5. Evaluarea pagubelor i stabilirea despgubirilor Despgubirea se acord dac: asiguratul dovedete legitimitatea sa de a incasa indemnizaia; declar dac a mai ncheiat asigurri cu alte societi pentru acelai risc; a predat asigurtorului ntreaga documentaie necesar subrogarii acestuia pentru e exercita actiunea de subrogare. La acoperirea pagubei, se aplic n general trei principii de despgubire: principiul rspunderii limitate, principiul primului risc i principiul rspunderii proporionale. Despgubirea acordata de asigurator nu poate depasi valoarea pagubei, valoarea real a bunului din momentul producerii evenimentului asigurat i suma asigurat. Pentru acordarea despagubirii, se impun succesiv urmtoarele operaii: ntiinarea, constatarea pagubei, evaluarea pagubei, calculul i plata despgubirilor. ntiinarea cu privire la producerea evenimentului asigurat se face n scris de ctre asigurat la societatea de asigurare, cu care se afl n relaii de colaborare, n cadrul unui termen limit stabilit prin lege sau prin contractul de asigurare. Constatarea pagubei se face n general de ctre specialitii societi de asigurare, care a fost ntiinat n prealabil. La constatare particip asiguratul, persoana fizic sau un membru major al familiei acestuia, respectiv un reprezentant al conducerii persoanei juridice asigurate i/sau organe ale poliiei i unitilor de pompieri, etc. Inspectorul de daun desemnat de societatea de asigurri, are urmtorul rol: de a determina cauzele producerii riscului asigurat; de a verifica ncadrarea oferit prin poli; de a estima costul operaiilor de despgubire sau preul de nlocuire al bunului asigurat. Rezultatele se nscriu n procesul verbal de constatare. Evaluarea pagubei: se ine seama de faptul c urmare a producerii a evenimentului asigurat
36

se poate nregistra o pagub total sau pagub parial. Dauna totala se inregistreaza in urmatoarele cazuri: distrugerea in intregime, fara resturi care se mai pot valorifca sau intrebuinta; distrugerea in asa fel incat refacerea prin reparatie nu mai este posibila; costul reparatiilor nu se justifica. Dauna partiala reprezinta avarierea, distrugerea sau deprecierea partiala a bunurilor, astfel incat ele se pot reface prin reparatii sau reconditionari. Paguba reflect valoarea real a bunului sau pr ii distruse a bunului la data producerii evenimentului asigurat, din care s-au sczut eventualele recuperri. Din cuantumul despgubirii se scad: franiza prevzut n contract (partea de daun suportat de asigurat) i primele datorate pn la sfritul perioadei de asigurare, dac este cazul. Societatea de asigurare nu acorda despagubiri in urmatoarele situatii: daca dauna a fost provocata in mod intentionat de catre asigurat, beneficiar sau contractant; daca pagubele au fost produse din culpa persoanelor mentionate anterior; daca aceste persoane nu au luat masuri de evitare a sinistrului sau limitarii acestuia, desi puteau face acest lucru; daca cererea de despagubire este facuta cu rea-credinta; paguba a fost produsa de poluare, explozie atomica, radiatii paguba a fost pricinuita de razboi, invazie militara, acte de terorism etc. Metodele de plat a despgubirii: plata unei indemnizaii; nlocuirea bunului; repararea bunului sau a cldirii avariate. Principalele tipuri de asigurri generale Asigurarea cldirilor, construciilor, echipamentelor, precum i a altor bunuri; Asigurarea culturilor agricole i a animalelor; Asigurarea bunurilor n transporturile terestre, aeriene i maritime; Asigurarea creditelor; Asigurarea de rspundere civil. 5.6. Asigurarea cldirilor, a altor construcii i coninutului acestora pentru cazurile produse de incendiu si alte calamitati Obiectul asigurrii: cldiri i alte construcii care servesc drept locuine, birouri, magazine, cluburi, expoziii etc.; maini, utilaje, instalaii, i alte mijloace fixe; obiecte de inventar; mrfurile, materiile prime i auxiliare, alte mijloace circulante materiale. Despgubirile se dau pentru urmtoarele riscuri: incendiu, inundaii, grindin, furtuni, secet, cutremur de pmnt, trznet, explozie, ploaie torenial, uragan, prbuire sau alunecare de teren, greutate a stratului de zpad sau ghea, avalan i cderea pe cldiri sau alte construcii etc. Sumele asigurate sunt stabilite separat pentru fiecare cldire i pentru fiecare obiect de muzeu sau expozitie; pentru mijloacele fixe i elementele materiale ale mijloacelor circulante suma asigurata este stabilita global pentru bunurile din aceeai grup prevzut n tariful de prime. Primele de asigurare sunt difereniate n general, pe tipuri de localit i i pe grupe de bunuri. 5.7. Asigurarea mainilor, utilajelor i a instalaiilor pentru cazuri de avarii accidentale Se asigur mainile, utilajele aflate n incinta unit ii asigurate sau la domiciliul asiguratului pentru pagubele produse n mod subit de diverse accidente, cum ar fi: ruperi sau deformri n timpul funcionrii, ciocnirii sau izbirii cu alte corpuri, explozie, trznet, cutremur, furtun, avalane, zpad, defecte de construcie, de materiale de turnare sau de montare.
37

Sumele asigurate - separat pentru fiecare main, utilaj sau instalaie; Prima de asigurare se stabilesc potrivit tarifului de prime de asigurare, n funcie de categoria n care se ncadreaz fiecare main sau utilaj n parte n raport cu frecvena riscurilor. 5.8. Asigurarea lucrrilor de construcii-montaj i a rspunderii constructorului Se ncheie de ctre societile comerciale de construcii - montaj, indiferent de forma capitalului i de locul unde execut lucrrile. Include dou tipuri de contracte de asigurare i anume: a) Asigurarea de bunuri Obiectul asigurrii l constituie bunuri i cheltuielile aferente lucrrilor de construciemontaj ntre care: bunuri materiale ncorporate definitiv sau temporar n obiectivul de construciemontaj aflat n curs de execuie materiale de construcii aflate n stoc, pe antier destinate de a fi ncorporate n lucrare masini, instalaii i echipamente de construcii cheltuieli impuse de curarea terenului i de nlturarea molozului i resturilor, dup i ca urmare a producerii unor pagube cuprinse n asigurare. Prin aceasta polita se acopera: pagubele materiale cauzate bunurilor de incendiu, trasnet, furtuna, cutremur, accidente ale mijloacelor de transport in timpul transportului materialelor asigurate, pagube materiale cauzate lucrarii de contructie-montaj dupa predare sa catre beneficiar, pe durata perioadei de garantie, cheltuieli necesare realizate pentru conservarea bunurilor asigurate, micsorarea pagubelor, etc. b) Asigurarea de rspundere civil n aceast asigurare se cuprinde rspunderea constructorului pentru vtmri corporale suferite de teri, precum i pentru pagubele materiale pricinuite terilor, ntmplate n perioada de valabilitate a contractului n legtur cu construcia asigurat . Suma asigurat pentru pagubele materiale: valoarea total a contractului de construcii montaj, valoarea mainilor, instalaiilor, materialelor, alte bunuri folosite n execu ie. pentru rspunderea civil: o sum cuvenit de comun acord ntre pri. Asigurarea se ncheie pe durata executrii lucrrilor de construcii-montaj, pn la predarea obiectivului pe baz de proces verbal de recepie, precum i pe perioada de garanie. 5.9. Asigurarea bunurilor sau valorilor mpotriva furtului prin efracie sau prin acte de tlhrie mpotriva celor dou tipuri de riscuri, pentru protejarea asigurailor se practic urmtoarele tipuri de asigurri: Asigurarea de furt i tlhrie pentru locuine i birouri Se cuprind bunuri precum: aparatur electronic, electric, audiovizual, ustensile, mobilier, birouri, colecii, alte bunuri de uz casnic i personal, decoraiuni interioare, obiecte de mbrcminte, cr i, obiecte preioase. Suma asigurat: se stabileste n funcie de structura, valoarea de nlocuire, starea de folosin. Asigurarea de furt i tlhrie pentru riscuri comerciale i industriale Se includ: mrfuri, utilaje, produse n curs de fabricaie, echipamente, maini, documente, registre, formulare, sisteme electronice de elaborare a datelor. Asigurarea de furt i tlhrie limitat la anumite bunuri i valori Are dou forme i se poate ncheia numai cu persoane juridice: -Asigurarea bunurilor sau valorilor aflate n localul asiguratului; -Asigurarea valorilor pentru furt prin acte de tlhrie asupra clientilor. Primele de asigurare sunt difereniate, n funcie de locul unde se svrete furtul i de felul bunurilor i valorilor cuprinse n asigurare. Despgubirile se fac pentru pagubele produse prin furtul svrit prin acte de violen sau
38

ameninri asupra curierilor din serviciul asiguratului. 5.10. Asigurarea complex a gospodriilor persoanelor fizice Este o poli-pachet modern, cu caracter facultativ, care include asigurarea pentru locuinta, pentru continutul acesteia si pentru raspunderea civila a persoanelor care locuiesc in casa respectiva. 1.Asigurarea de bunuri - este divizat n seciunile: Seciunea: Locuine - cldirea n care locuiete o familie i alte construcii menionate, partea din cldire unde locuiete asiguratul, structurile ataate casei (pmntul este exclus); Seciunea: Alte construcii - cotee, hambare; Seciunea: Bunuri mobile - aflate oriunde n lume, care se afl n proprietatea sa sau pe care le folosete (mprumutate) dar i altele n proprietatea altor persoane din locuina asiguratului. Seciunea: Imposibilitatea utilizrii bunurilor acoper riscul de pierdere financiar a asiguratului, determinat de imposibilitatea de a mai putea locui n partea respectiv a imobilului. Acopera cheltuielile suplimentare de supravietuire (daca familia, pe durata reparatiilor de la locuinta proprie, trebuie sa locuiasca in alta parte), valoarea de inchiriere (daca o parte a cladirii este inchiriata si, in urma unui eveniment asigurat, ea devine nelocuibila, asiguratul va fi compensate pentru chiria pierduta). Asigurarea suplimentar - pentru acoperirea riscurilor suplimentare, precum: indepartarea resturilor de la locul producerii unui eveniment asigurat, cheltuieli de limitare a pagubelor, mutarea bunurilor, spargerea geamurilor, distrugerea arborilor, arbustilor si a altor plante etc. 2.Asigurarea de accidente, ca asigurare de persoane (via): invaliditatea permanent i/sau decesul persoanelor asigurate ca urmare a accidentelor suferite n gospodria asigurat. 3.Asigurarea de rspundere civil : Seciunea: Rspundere personal - pentru reclamri sau acionri n justiie mpotriva unui asigurat (pentru o vtmare corporal sau pagub material); Seciunea:Cheltuieli medicale - se acopera cheltuielile medicale suportate de terte personane urmare a unor prejudicii produse accidental n gospodria asigurat , din culpa proprie, prin neglijen sau impruden, precum i de lucruri i animale aflate n paza juridic a persoanelor asigurate. 5.11. Asigurarea animalelor i a culturilor agricole Asigurarea animalelor Se pot asigura animalele care sunt ntreinute n condiii optime din punct de vedere al nutriiei i igienei. Pot ncheia asigurri firmele industriale de cretere a animalelor i populaia dac ntrunete condiiile veterinare i de alimentaie cerute de norme. Primele de asigurare se stabilesc pe specii, rase i grupe de vrst de animale. Despgubirile se acord n cazurile de: pieire a animalelor asigurate n urma bolilor, accidentelor, a sacrificrii (n anumite condiii) i a scoaterii acestora din gospodrie pentru combaterea anemiei infecioase. La stabilirea cuantumului pagubei se ine seama de valoarea recuperrilor: carne, piele, organe, coarne, copite, pr, ln etc. Asigurarea culturilor agricole Suma asigurat se stabilete de asigurat difereniat pentru fiecare cultur agricol. Prima de asigurare se stabilete pe grupe tarifare i pe categorii de culturi, n funcie de specificul culturii, gradul de sensibilitate al acesteia la factorii de risc asigurai, evoluia daunelor provocate i de felul asigurrii. Cotele de prim tarifar sunt foarte mari - pot ajunge pn la 25% din suma asigurat.

39

5.12. Asigurarea de transport rutier Cuprinde mai multe tipuri : Asigurarea marfurilor pe timul transportului ; Asigurarea raspunderii transportatorului; Asigurarea autovehiculului; Asigurarea de raspundere civila; Asigurarea pasagerilor, asigurarea de accidente a persoanelor legal transportate in autovehicul etc. 5.12.1. Asigurarea mrfurilor pe timpul transportului terestru n asigurarea mrfurilor, suma asigurat este dat de valoarea mrfii inclus n contractul de asigurare i deci agreat de asigurtor. Ea este format din: - valoarea mrfii potrivit facturii originale sau n cazul n care nu exist valoarea comercial se poate accepta valoarea de pia la locul expedierii n momentul ncheierii asigurrii; - costul transportului, costul asigurrii, dac acestea nu sunt incluse n valoarea facturii; - cheltuieli, taxe, comisioane vamale i orice alte costuri ocazionate de transportul mrfii; - o supraasigurare de 10% din valoarea bunului, dac nu s-a convenit altfel pentru acoperirea cheltuielilor care nu pot fi prevzute la ncheierea asigurrii (excepie fac amenzile, penalizrile i altele asemenea). Primele de asigurare sunt variabile n funcie de tipul de marf, mijlocul de transport, tipul de ambalaj .a. Asigurarea intr n vigoare la data solicitat de asigurat sau n momentul n care marfa respectiv prsete depozitul sau locul de depozitare indicat n contractul de asigurare n vederea transportrii, dar nu nainte de ncheierea contractului de asigurare. Asigurarea nceteaz n una din urmtoarele situaii care survine mai nti: cnd bunul este livrat la depozitul destinatarului sau la destinaia menionata n poli; cnd bunul este livrat la alt depozit sau alt loc de depozitare diferit de destinaia final prevzut n contractul de asigurare sau nainte de aceasta, pe care asiguratul decide s-l foloseasc pentru depozitare, alocare sau distribuire; la expirarea unui anumit termen de la terminarea descarcarii bunurilor de pe autovehicul. 5.12.2. Riscurile asigurabile in asigurarea marfurilor pe timpul transportului rutier Condiia A este cea mai cuprinztoare, fiind acoperite toate riscurile de pierdere i/sau avariere la care sunt supuse bunurile n timpul transportului, cu excepia celor prevzute separat drept excluderi. De aceea condiia de asigurare A este i cea mai costisitoare. Condiia B acoper un numr mai mic de riscuri menionate n mod expres n coninutul condiiei, respectiv pierderile i avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de: incendiu sau explozie rsturnarea, deraierea, prbuirea mijlocului de transport coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior cutremur de pmnt, erupie vulcanic sau trsnet intrarea apei de mare, ru sau lac n mijlocul de transport, container sau loc de depozitare dauna total a unui colet pierdut sau czut n timpul ncrcrii sau descrcrii, pe i de pe mijlocul de transport Prima de asigurare este mai mic dect n cazul condiiei A. Condiia C acoper pierderile i avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de mai puine riscuri dect cele incluse n condiiile anterioare: incendiu sau explozie rsturnarea, deraierea sau prbuirea mijlocului de transport coliziunea mijlocului de transport cu un obiect exterior, altul dect apa. Asigurarea ncheiat prin condiiile A, B, C de mai sus acoper i alte categorii de cheltuieli, i anume:
40

 cheltuieli fcute de asigurat n scopul salvrii ncrcturii, pentru prevenirea unui pericol iminent sau pentru reducerea la minim a pierderilor i a avariilor efective, dac dauna este produs dintr-o cauz cuprins n asigurare cheltuieli de constatare a pierderilor i a avariilor fcute de asigurat, dac dauna este produs de o cauz cuprins n asigurare; etc. Oricare din condiiile de mai sus poate fi extins, n schimbul pl ii unei prime suplimentare, pentru a acoperii i riscul de pierdere i avariere la bunul asigurat, cauzate de riscuri speciale (furt, jaf i nelivrare, riscuri ce in de natura mrfii). Riscuri excluse din condiiile de asigurare a mrfii pe parcursul transportului rutier i al depozitrii Se exclud din asigurare pierderile i avariile i cheltuielile rezultnd din sau provocate de: comportarea necorespunztoare voit a asiguratului sau a mputerniciilor acestuia, inclusiv consecinele penale sau administrative (amenzi, confiscri, puneri sub sechestru, etc.) ale acesteia pierderi indirecte legate de ntrzierea n expediere sau primirea mrfii, pierderea profitului scontat, daune morale pierderi rezultate din operaiuni comerciale (diferene de curs valutar, pierderi datorate ntrzierii livrrii, chiar dac ntrzierea s-a datorat unui risc asigurat) scurgerea ordinar, pierderea uzual n greutate sau volum prin evaporare, uscare, scurgere sau uzura moral a bunurilor asigurate influena temperaturii atmosferice asupra cantit ii sau calitii mrfurilor transportate ambalarea i/sau pregtirea insuficient sau necorespunztoare a bunurilor asigurate viciul propriu sau natura bunurilor asigurate, taxe sau cheltuieli privind msuri sanitare de dezinfecie, de carantin sau hibernare, influena temperaturii, alterarea lichidelor n butoaie sau cisterne. infraciuni la reglementrile vamale sau comerciale actul intenionat al oricrei persoane asupra bunului sau a unei pri a acestuia. Nici unul dintre aceste riscuri excluse nu poate fi asigurat suplimentar, fiind incluse in categoria riscurilor neasigurabile. Conditiile speciale de asigurare sunt o completare a conditiilor de asigurare generale, prin care asiguratul solicita protectie suplimentara pentru anumite riscuri, cele mai frecvente fiind: riscurile de razboi; riscurile de greve; riscuri de furt, jaf, nelivrare. 5.13. Asigurarea de avia ie Acopera urmatoarele categorii de riscuri: riscurile pentru pierderea sau avarierea accidentala a aeronavei; riscuri de raspundere pentru deces, vatamare corporala, pagube materiale produse tertilor (altii decat pasagerii); riscuri de raspundere pentru deces, vatamare corporala, pagube materiale produse pasagerilor; asigurarea marfii transportate ; asigurarea de grup pentru accidente incheiata pentru echipajul aeronavei si pentru calatori ; asigurarea de raspundere a producatorului sau reparatorului aeronavei, acoperind raspunderea ce rezulta din proiectarea sau producerea defectuoasa a aeronavei ; asigurarea de pierdere a licentei pentru personalul aeronavei.

41

5.14. Asigurarea maritim Contractul de asigurare maritima reprezinta intelegerea dintre asigurat si asigurator prin care acesta din urma se obliga sa il despagubeasca pe asigurat pentru pierderile suferite ca urmare a unei aventuri maritime. Prin contractul de asigurare se acopera : pierderea dreptului de proprietate, total sau partial, asupra navei sau marfii ; neobtinerea dreptului de proprietate sperat (navlul sau profitul sperat din realizarea marfii la locul de destinatie); aparitia unei obligatii patrimoniale nedorite (obligatia armatorului de a compensa pagubele create tertilor de nava sa). Exist mai multe tipuri riscuri dect la celelalte asigur ri de bunuri, avem pe lng riscurile obinuite, riscuri specifice, de exemplu: riscul de naufragiu, riscul de euare, actul de piraterie, abordajul, coliziunea, lovirea navei de valuri, fenomene atomosferice etc. Obiectul contractului asigurarii maritime il constituie interesele de proprietate legate de activitatea comerciala, adica de utilizarea navelor pentru transportul marfurilor, pasagerilor, pentru pescuit, extractie de substante minerale din mare etc. Principalele interese in asigurarea maritima sunt legate de nave, marfuri, navlu, chirie, plata calatoriei efectuate in baza contractului de transport maritim de pasageri, profitul sperat din realizarea marfii, contributii la avaria comuna. Navele reprezinta obiectul asigurarii maritime in timpul calatoriei, in perioada de constructie, reparatie, stationare in port, operatiuni de incarcare-descarcare. Asigurarea navei poate desemna asigurarea corpului navei, asigurarea masinilor si instalatiilor, care pot fi asigurate separat si, mai rar, impreuna. Interesul in asigurarea navei apartine celui ce poarta riscul pierderii sau avarierii acesteia, respectiv proprietarului (armatorului), administratorului, armatorului chirias al navei sau santierelor navale. Interesul in asigurarea marfurilor transportate il are orice persoana ca urmare a avariei totale sau partiale a acestora (proprietarul, depozitarul, transportatorul pe perioada transportului marfii). In cazul navlului, interesul asigurarii apartine armatorului sau proprietarului marfii, respectiv aceluia care poate suferi o dauna din pierderea sau neincasarea sa. Cand navlul se plateste anticipat efectuarii transportului, interesul asigurarii revine armatorului, iar cand se plateste dupa efectuarea transportului, interesul apartine navlositorului. Pierderile materiale ce pot fi suferite de nava, marfa sau navlu in timpul operatiunilor de stationare, incarcare, transport sau descarcare poarta denumirea de avarii. Avaria reprezinta o paguba materiala, o vatamare a obiectului asigurat care produce modificari in integritatea fizica sau proprietatile fizico chimice alea acestuia. In functie de natura riscului asigurat, de intensitatea actiunii riscurilor, de dimensiunea pagubelor, de posibilitatea de recuperare si de interesele care le afecteaza, avariile sunt de trei categorii principale : avarii totale (total loss) pierderea completa a bunului asigurat sau vatamarea integritatii si trasaturilor fizico chimice ale acestuia pana la incetarea de a mai face parte din categoria de bunuri de care apartinea initial (pierderea totala a navei sau pierderea totala a marfurilor) ; avarii particulare (particular loss) pierderea partiala suferita de bunul asigurat ca urmare a producerii uni risc asigurat (avarie particulara a navei si avarie particulara a marfii) ; avarii comune (general average loss) - se produce atunci cand, in mod intentionat, din necesitate, in moment de mare primejdie pentru intreaga expeditie, din ordinal comandantului navei, se sacrifice o proprietate sau o parte dintr-o proprietate, sau se face o cheltuiala extraordinara pentru siguranta comuna, pentru a salva sau a feri de primejdie marfa, nava si vietile omenesti angajate in aventura maritima. Un act intentionat cauzator de pierderi poate fi inclus in cazurile de avarie comuna daca sunt indeplinite concomitent urmatoarele conditii:
42

 pericolul sau primejdia sa fie reala si grava si sa ameninte atat nava cat si incarcatura ; sacrificiul sau cheltuielile trebuie sa fie rezultatul unui act intentionat in scopul salvarii proprietatii comune ; sacrificiul, respectiv cheltuielile, sa fie absolut necesare si sa aiba carcater exceptional ; sacrificul sa fie real si rezonabil. Cele mai frecvente cazuri de sacrificii tipice de avarie comuna sunt : aruncarea cu intentie, din ordinul comandantului, a unei parti din incarcatura peste bordul navei, pentru a readuce nava in starea de plutire, inundarea unui hambar incendiat in scopul salvarii restului incarcaturii, folosirea unei parti din marfa drept combustibil, realizarea unor cheltuieli pentru intrarea intr un port de refugiu etc. Conditiile de asigurare a mrfurilor pe durata transportului pentru riscurile generale sunt: conditia A, conditia B, conditia C. Condiia A este cea mai cuprinztoare, fiind acoperite toate riscurile de pierdere i/sau avariere la care sunt supuse bunurile n timpul transportului, cu excepia celor prevzute separat drept excluderi. Excluderile se regasesc la toate cele trei conditii si sunt grupate in trei categorii: a) Pierderea, avaria si cheltuiala rezultand din sau provocate de: comportarea necorespunztoare voit a asiguratului; scurgerea ordinar, pierderea uzual n greutate sau volum prin evaporare, uscare, scurgere sau uzura moral a bunurilor asigurate influena temperaturii atmosferice asupra cantit ii sau calitii mrfurilor transportate ambalarea i/sau pregtirea insuficient sau necorespunztoare a bunurilor asigurate viciul propriu sau natura bunurilor asigurate etc. b) Riscuri de razboi c) Riscuri de greve Riscurile prevazute la pct. a), nu pot fi acoperite printr-o asigurare suplimentara, in timp ce riscurile excluse de la pct. b) si c) pot fi acoperite printr-o asigurare suplimentara contra platii unei prime de asigurare aditionale. Condiia B acoper pierderile i avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de: incendiu sau explozie esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei sau ambarcatiunii coliziunea navei cu un obiect exterior, altul decat apa descarcarea marfii intr un port de refugiu cutremur de pmnt, erupie vulcanic sau trsnet sacrificiul in avaria comuna aruncarea marfii sau luarea ei de valuri peste bord intrarea apei de mare, ru sau lac n nava, ambarcatiune, container sau loc de depozitare dauna total a unui colet pierdut sau czut n timpul ncrcrii sau descrcrii, pe i de pe nava, ambarcatiune sau alt mijloc de transport Condiia C acoper pierderile i avariile produse bunurilor n timpul transportului, cauzate de mai puine riscuri dect cele incluse n condiiile anterioare: incendiu sau explozie esuarea, scufundarea sau rasturnarea navei sau ambarcatiunii coliziunea navei cu un obiect exterior, altul decat apa descarcarea marfii intr un port de refugiu cutremur de pmnt, erupie vulcanic sau trsnet sacrificiul in avaria comuna aruncarea marfii sau luarea ei de valuri peste bord Exist un numr mare de riscuri neasigurabile care primejduiesc comerul maritim, de aceea proprietarii navelor maritime s-au gndit s se constituie n societ i nchise, de tip mutual -cluburi
43

de protecie i indemnizaie (P&I Clubs), pentru a-i acoperi aceste pierderi sau cheltuieli. Aceste cluburi de protecie i indemnizaie trebuie s respecte numai legea britanic n materie, fa de societile de asigurri care trebuie s respecte legile statului unde nfiineaz.

44

CAPITOLUL VI ASIGURAREA DE RISC FINANCIAR Asigurarea financiar reprezint o form relativ nou de asigurare aprut ca o consecin a procesului de ngustare a distinciei dintre instituiile financiare i cele de asigurri. Este un concept nou prin care asiguratul elimin riscurile de pierderi financiare ce pot s apar n activitatea sa transferndu-le unui asigurtor. Asigurarea de credit protejeaz comercianii i productorii n faa riscului de neplat de ctre consumatorii care cumpr sau nchiriaz bunuri sau beneficiaz de faciliti de credit similare. Asigurarea de credite apare ca o protecie direct a vnztorilor fa de riscul de nencasare i n acelai timp, ca o garanie n faa bncii, constituind i o posibilitate de acces la finanare. Asigurarea se poate face pe un singur credit sau pe cifra de afaceri. Scopul asigurrii de credite este de a proteja mpotriva pierderilor financiare rezultate din neplata, incapacitatea de plat sau insolvabilitatea cumprtorilor ce au achiziionat bunuri pe credit sau din insolvabilitatea beneficiarilor de credit. Investigarea creditelor ncepe din momentul cot rii riscului i presupune cunoaterea statutului debitorului, verificarea periodic a acestuia, a capacitii de plat. Supravegherea are loc dup emiterea poliei, prin sprijinirea asiguratului, n vederea recuper rii i administrrii sumelor ntrziate la plat, chiar i pentru iniierea procedurilor legale necesare recuperrii, dac este cazul. Riscurile asigurabile pot fi grupate n dou categorii: o Riscurile comerciale, care sunt legate de situaia financiar a cumprtorului i se refer la: neplata datorat insolvabilit ii cumprtorului; imposibilitatea temporar sau definitiv a cumprtorului de a plti bunurile cumprate sau serviciile prestate; refuzul cumprtorului de a accepta mrfurile contractate din motive independente de vnztor. o Riscul politic care intervine numai la asigurarea creditelor de export. El poate fi determinat, n principal, de elemente subiective existente n ara importatorului. Prin producerea unuia dintre riscurile aferente rii respective, ntreaga relaie contractual dintre parteneri poate fi deteriorat . Riscul politic se poate concretiza in: dificultati si intarzieri in procesul de transfer al banilor din tara cumparatorului, ca urmare a unui moratoriu general, privitor la datoria externa, declarat de guvernul din tara cumparatorului , sau de guvernul unei terte tari, prin intermediul careia se efectueaza plata; imposibilitatea transferului sumelor respective din tara importatorului in tara exportatorului ca urmare a unor actiuni guvernamentale ce impiedica indeplinirea contractului de export; introducerea unor reglementari privind licentele de export sau import, impunerea unor restrictii comerciale, dupa data intrarii in risc; razboi, razboi civil si alte evenimente similare, in afara tarii exportatorului, care fac imposibila indeplinirea contractului de export; pierderi rezultand din imposibilitatea instituirii unor proceduri legale in tara importatorului datorita unei functionari defectuoase a sistemului legal din tara in cauza. Neplata prelungit reprezint un risc ce poate afecta situaia financiar a asiguratului. Se consider caz de ntrziere de plat atunci cnd debitorul sau garantul nu a pltit partea din datorie o anumit perioad agreat, de regul 6 luni de la scadena stabilit prin contract. Cazurile de for major, dificult ile n transferul banilor, insuficienta devizelor convertibile sau alte cauze politice, dezastrele naturale, epidemiile sau oricare form de violen n societate sunt, n principiu, exceptate. Alturi de protecie necesar exportatorilor pentru riscurile ce pot afecta tranzaciile pe termen mediu i lung, contractul de asigurare faciliteaz accesul la finanare, constituindu-se ntr-o garanie pentru banca finanatoare i eliminnd o parte din riscuri. Riscurile excluse:
45

 reclamaii pentru livrri de bunuri sau prestri de servicii necorespunztoare; penalizri sau orice alte pierderi n legtur cu neexecutarea obligaiilor contractuale conform contractului de vnzare-cumprare ncheiat de vnztor (asigurat) cu cumprtorul; pierderile rezultate din diferenele de curs valutar; despgubiri ca urmare a unui rzboi declarat sau nedeclarat, rzboi civil, revoluie, rscoal, rebeliune, sabotaj sau alte evenimente asemntoare; despgubiri ca urmare unor calamiti naturale (ciclon, inundaii, cutremur, erupii vulcanice, revrsarea mrii, uragan, tornade sau alte evenimente asemntoare). Asigurarea de credite elimin ntr-o msur substanial riscul de pierdere financiar , mai ales atunci cnd este vorba de tranzacii de valori mari sau numrul partenerilor de afaceri este relativ redus.Totui nu ntotdeauna asigurrile de credite sunt profitabile, n special n situaia n care creditele individuale sunt reduse, iar riscurile sunt dispersate pe o cifr de afaceri mare. 6.1. Asigurarea creditelor interne Prin asigurarea creditelor interne, asiguratul se protejeaz mpotriva riscurilor de neplat prelungit de ctre cumprtor sau a insolvabilitii sale pe durata cuprins ntre producie i distribuie, de regul nainte de vnzarea final ctre cumprtor. Pot exista mai multe tipuri de contracte: pentru o singur tranzacie; pentru o anumit durat pe baza cifrei de afaceri administrarea acestor asigurri, este costisitoare i necesit un volum mare de munc, de aceea se folosete pentru tranzacii de valori mari; pentru un numr limitat de tranzacii; pentru unul sau mai muli cumprtori, asiguratul avnd libertatea de a decide asupra acestora, urmarind acei clieni care depesc un anumit nivel determinat al datoriilor i a cror neplat prelungit va avea un impact mare asupra disponibilitilor n contul de numerar al asiguratului. Principalele avantaje ale acestui tip de asigurare: gestionarea relativ uoar; costuri reduse; evitarea de ctre asigur tori a antiseleciei (toate contractele de credit sunt oferite spre asigurare); pentru asigurat principalul avantaj l constituie verificarea nc o dat prin specialitii societii de asigurri, a solvabilit ii i bonitii clienilor si. caracteristic comun a asigur rilor de credite const n faptul ca nu acoper paguba 100%, asiguratul fiind obligat prin prevederile poliei s suporte pn la 20-25% din pagub. 6.2. Asigurarea creditelor de export Principala diferen fa de asigurarea creditelor interne const n faptul c n cazul exporturilor pe credit, importatorul asiguratului i desfoar activitatea ntr-o alt ar, motiv pentru care evaluarea riscului trebuie s aib n vedere muli factori exteriori cumprtorului, respectiv factori legai de ara sa. Acest lucru se refer la riscul de ar, care se evalueaz printr-o analiz a factorilor economici i a celor politici, la care adaug reglementrile legale, factorii de risc, uzanele rii cumprtorului. Aceast analiz este foarte important pentru c, dei scopul asigurrii de credit este identic pentru comercianii din orice ar, definirea insolvabilitii, a polielor de asigurare i a procedurilor necesare plilor sumelor asigurate pot fi diferite. Avantajele politei de asigurare a creditelor de export: reducerea costurilor ca urmare a gestionarii creditelor externe de catre asigurator; cresterea profiturilor prin diminuarea rezervelor constituite pentru acoperirea eventualelor daune, focalizarea pe parteneri cu buna experienta de plata,, cresterea cifrei de afaceri, reducerea costurilor etc.;
46

 posibilitatea cresterii cifrei de afaceri dat fiind ca nu mai exista asupra vanzatorului riscul reducerii activitatii datorita neincasarii contravalorii marfurilor la export; posibilitatea penetrarii pe noi piete chiar cu risc comercial sau politic; posibilitatea efectuarii unor livrari suplimentare catre debitori care beneficiau de limite de credit scazute inainte de asigurare etc.; reducerea raspunderii managementului companiei asigurate privind alegerea partenerilor si incheierea tranzactiilor comerciale; protectia impotriva unor pierderi majore; facilitatea planificarii financiare; mentinerea unui nivel optim al lichiditatilor si profitabilitatii. Riscurile acoperite n baza unei asigur ri a creditelor de export pot fi clasificate in: riscuri comerciale - insolvabilitatea debitorului, incapacitatea de plata a acestuia pe o anumita perioada de timp, refuzul marfurilor importate; riscuri politice - razboi, revolte, miscari sociale care impiedica importul de marfuri sau fac imposibil transferul sumelor corespunzatoare in tara exportatorului. Asigurarea exportului pe credit pe termen scurt poate fi incheiata pe anumite perioade de timp din derularea unui contract: pentru perioada de pre-livrare se acopera insolvabilitatea cumparatorului sau aparitia unor pierderi din motive politice intre momentul acceptarii ofertei si cel al livrarii bunurilor; pentru perioada de post-livrare se acopera intervalul dintre livrarea marfii si efectuarea platii; pentru perioada de depozitare in situatia in care comerciantul creaza depozite in alte tari, asiguratul este despagubit in cazul in care marfurile sunt confiscate, pierdute sau deteriorate inainte de eliberarea lor din depozit; pentru perioada de tranzitare se acopera riscul de confiscare sau pierdere a marfurilor din motive politice, atunci cand se afla in tranzit. In asigurarea exportului pe termen mediu si lung, obiectul contractului il reprezinta exportul de bunuri de capital de valori mari sau de servicii care se livreaza esalona, implicand plata in transe pe perioade indelungate de timp (5-10 sau chiar 20 ani). Asigurarea poate fi acordata bancilor care crediteaza operatiunile comerciale, iar despagubirea va cuprinde si dobanda la creditul acordat debitorului. 6.3. Asigurarea creditelor de consum Creditul de consum sau asigurarea riscului de neplat a ratelor de credit i a dobnzilor aferente - este destinat s protejeze b ncile i institu iile financiare mpotriva nerecuper rii ratelor scadente i a dobnzilor aferente acestora. 6.4. Asigurarea creditelor de investiii Asigurarea creditelor pentru investiii presupune asigurarea contului de debitori pe termen mediu i lung, practicndu-se asigurarea prin polita generala pe cifra de afaceri pe credit. Acest tip de asigurare se folose te pentru exportul de bunuri de investitii, imprumuturi etc, dar si pentru tranzactiile de leasing. 6.5. Evaluarea riscului. ncheierea i derularea contractului de asigurare de credit n asigurarea de credit, percepia asigurtorului este diferit, fa de alte categorii de riscuri. Acest lucru este influenat de cinci factori: natura afacerii, cumprtorul, respectiv solvabilitatea i bonitatea sa, reputaia de care se bucur pe pia, declararea anterioar a strii de faliment, de incapacitate de plat sau amnri repetate fa de ali clieni, seriozitate etc.; numrul i dimensiunea conturilor; istoricul daunelor; politica de credit i practica n domeniul creditelor.
47

6.6. Caracteristicile contractului de asigurare de credite Perioada de creditare reprezint intervalul de timp dintre livrarea de bunuri sau prestarea de servicii i momentul plii. Rspunderea asigurtorului ncepe n general de la data intrrii n vigoare a contractului dintre asigurat i cumprtor i expir la rambursarea integral a creditului, la apariia unei daune sau dac asiguratul nu-i ndeplinete obligaiile asumate prin contractul de asigurare. Procentul asigurrii: reprezint partea din risc preluat de asigurtor conform prevederilor contractului de asigurare, pe baza creia se face i despgubirea calculat din pierderea suferit de asigurat. Contractul este valabil pe perioada stabilit , n funcie de obiectul tranzaciei comercialelivrare de mrfuri sau prestare de servicii. Momentul intrrii n risc, poate fi: n cazul asigurrii creanelor rezultate din livrri de bunuri, la data care, potrivit prevederilor contractului de livrare, s-a efectuat prima livrare i drepturile de proprietate s-au transferat de la vnztor la cumprtorul extern; n cazul asigurrii creanelor rezultate din prestri de servicii, la data care a nceput prestarea, conform contractului de prest ri de servicii. Evaluarea riscului de neplat, se face pe baza analizei unei game variate de informaii legate de mediul de afaceri i de cumprtor, cum ar fi: istoricul firme, solvabilitatea, bonitatea sa, situaia financiar, informaii privind relaiile de afaceri cu diveri parteneri, gradul de control al creditorului, procedurile de credit ale vnztorului i altele. Pe baza acestora se va decide acceptarea sau respingerea riscului, a limitelor de credit pentru care se acord acoperire, a riscurilor asigurate i a celor excluse, i a franizei. Evaluarea riscului este mai complex dect n cazul altor tipuri de asigurri, datorit variet ii elementelor ce se au n vedere i particularit ilor riscului. Se analizeaz activitatea cumprtorului, a calit ii, profesionalismului i competenei managementului acestuia, rolul su n ramura din care face parte, poziia pe pia i performanele, relaiile ce furnizorii, beneficiarii, bncile, experiena anterioar n domeniul creditului, preponderent al ramburs rii creditelor integral i la termenele scadente, capacitatea de plat, urmrirea ndeaproape a scopului pentru care se acord creditul, achiziionarea de active noi, investiii i dac toate acestea sunt n concordan cu situaia sa financiar, determinnd capacitatea societii i toate caracteristicile necesare pentru ncadrarea ntr-un anumit tip de debitor. Analiza financiar completeaz imaginea despre cumprtor i se bazeaz pe bilan, situaia contului de profit i pierdere, sursele i utilizarea numeralului (fluxul de numerar - cash flow). Expirarea rspunderii asigurtorului poate avea loc n condiiile normale de ncetare a rspunderii: la data ultimei scadene a creditului acordat, dac el a fost rambursat integral; n cazul nerambursrii creditului acordat, ca urmare a unei cauze excluse din contractul de asigurare (for major); odat cu plata despgubirii de ctre asigurtor; n cazul denunrii sau rezilierii contractului de asigurare. Nivelul sumei asigurate reprezint cel mult valoarea livrrii de bunuri sau a prest rii de servicii la care, la cererea asiguratului, se pot include i dobnzile aferente creditului acordat. Franiza, respectiv partea din despgubire care se suport de asigurat; n cazul acestor asigurri, poate avea valori cuprinse ntre 10-50%. Nivelul cotelor de prim este difereniat, fiind determinat n mod individual, n funcie de ramura economic a debitorului i a vnztorului, de structura clienilor asiguratului, de termenele de plat. Prima se calculeaza pe baza cifrei de afaceri sau in functie de nivelul creditelor neachitate lunar. Prima se achit ,de regul, anticipat, dar pentru asigurrile ncheiate pe o durat ce depete un an se poate plti i ealonat, n rate trimestriale, semestriale sau anuale, pltibile la nceputul perioadei. n perioada dinaintea ncheierii contractului, obligaiile asiguratului sunt legate de furnizarea tuturor informaiilor necesare pentru evaluarea corect a riscului. Pe durata asigurrii,
48

asiguratul este obligat s-l informeze pe asigurtor imediat ce are cunotin despre situaia de insolvabilitate a debitorului sau despre iminena acesteia i n acelai timp s adopte toate msurile posibile pentru ncasarea datoriilor de la cumprtor sau pentru reducerea pe ct posibil a pagubei. Dup producerea pierderii el este obligat s pun la dispoziia asigurtorului toate documentele pe care le posed pentru dovedirea strii de insolvabilitate a debitorului, precum i pentru diminuarea pierderii. ncheierea contractului de asigurare Contractul de asigurare se ncheie pe baza declaraiei de asigurare, completat i semnat de asigurat, care reprezint i o dovad a exactitii datelor, precum i a informrii asupra tuturor acestora considerate necesare pentru evaluarea riscului. Declaraia conine informaii referitoare la vnztor sau prestator (asigurat), cumprtor (debitor), precum i unele date privind contractul comercial. Pe baza analizrii acestor date, asigurtorul decide suma asigurat , riscurile pentru care este dispus s acorde protecie, nivelul franizei i al primei de asigurare. Constatarea i stabilirea pierderilor, plata despgubirilor In asigurarea de credite, pentru stabilirea despgubirilor, se scad din creditul asigurat dar nerambursat, urmtoarele sume: plile pe care cumprtorul le-a fcut pn la declanarea insolvabilitii, inclusiv cele neprimite nc de asigurat, dar a cror ncasare este posibil; bonificaiile, reducerile i serviciile care pot fi incluse n contul acoperirii creanei; sumele obinute din realizarea drepturilor de orice fel (garanii, cauiuni, etc.); franiza; primele de asigurare datorate pn la sfritul perioadei de asigurare i neachitate pn n momentul solicitrii i ncasrii despgubirii. Despagubirele se platesc dupa: expirarea perioadei de asteptare; dovedirea neplatii prelungite; expirarea procedurii falimentului; inceperea actiunii de incepere extrajudiciara intre toti creditorii; deschiderea actiunii judiciare pentru intelegere; executarea silita in scopul incasarii creantelor, fara a se fi realizat incasarea etc.

49

CAPITOLUL VII ASIGURRI DE RSPUNDERE CIVILA Asigurarea de rspundere civila este asigurarea prin care se acoper toate sumele pe care asiguratul, conform legii, este obligat s le plteasc pentru pagubele materiale sau vtmrile corporale produse de el unui ter, la care se adaug i cheltuieli de judecat. Prin asigurarea de rspundere civil sunt protejate afacerile, proprietile persoanelor juridice sau fizice i sunt oferite sumele necesare compensrii financiare pentru vtmri corporale, mbolnviri sau decese suferite de persoane fizice. Asigurrile de rspundere civil se pot grupa din punct de vedere juridic in: asigurri de rspundere civil obligatorii; asigurari de raspundere civil facultative. Printre cele mai frecvent ncheiate tipuri de asigurri de rspundere sunt : rspunderea civil auto rspunderea profesional pentru contabili, avocai, arhiteci, medici, constructori care acoper rspunderea pentru erori, omisiuni ale lor sau ale angajailor lor rspundere a directorilor i funcionarilor rspunderea angajatorului rspunderea productorului i a contractanilor rspunderea pentru poluarea mediului nconjurtor rspunderea proprietarului rspunderea chiriaului rspunderea proprietarilor de magazine rspunderea persoanelor fizice private rspunderea unor categorii de sportivi Prima de asigurare se determin n funcie de limita rspunderii stabilite, de istoricul domeniului asigurarii, de natura activitii asiguratului i de alte criterii. Obiectul asigurrii de rspundere l reprezint: prejudiciile de care asiguratul rspunde n baza legii fa de tere persoane, pentru care trebuie s plteasc sume cu titlu de dezdunare i cheltuieli de judecat ca urmare a vtmrii corporale sau decesului i avarierii sau distrugerii unor bunuri, urmare direct a producerii riscurilor asigurate; cheltuielile efectuate de asigurat n procesul civil cu acordul scris al asigurtorului, dac a fost obligat la dezdunare. Excluderile la asigurarea de rspundere sunt tratate n general separat pe fiecare tip de contract de rspundere. n general, la asigurarea de rspundere civil, asigurtorul nu acord despgubiri pentru: pretenii formulate de asigurat referitoare la propriile sale vtmri corporale sau la pagube produse la propriile bunuri pentru accidentul suferit de el nsui pretenii formulate fa de asiguratul persoan fizic de ctre soul(soia) sau de ctre persoane care locuiesc mpreun cu acesta i se afl n ntreinerea lui sau de ctre persoane pentru care asiguratul rspunde potrivit legii preteniile formulate fa de asiguratul persoan juridic de ctre mputerniciii si pretenii formulate pentru pagubele care aa cum rezult din actele eliberate de organele competente au fost produse cu intenie de ctre asigurat, beneficiarul asigurrii, sau de ctre celelalte persoane de care asiguratul rspunde n faa legii pretenii referitoare la rspunderea asiguratului fa de teri izvort dintr-un contract (de nchiriere, mprumut, depozit, munc, prestri servicii, furnizoare, consultan, etc.) pretenii referitoare la rspunderea asiguratului pentru pagube produse hrtiilor de valoare, documentelor, pietrelor scumpe, obiectelor de platin, aur, mrcilor potale, coleciilor,
50

tablourilor, sculpturilor, sau altor obiecte avnd o valoare artistic, tiinific sau istoric, precum i pentru dispariia sau distrugerea banilor preteniilor referitoare la acoperirea amenzilor de orice fel i cheltuielilor judiciare penale pe care asiguratul este condamnat pretenii referitoare la pagube provocate n caz de rzboi, rzboi civil, revoluie, rebeliune, dictatur militar, naionalizare, explozii atomice, radiaii, poluare, etc. pretenii formulate de asigurat referitoare la daune morale. 7.1. Asigurarea de rspundere civil auto a deintorilor de autovehicule n asigurarea prin efectul legii de rspundere civil auto pentru pagubele produse prin accidentele de autovehicule sunt cuprinse toate persoanele fizice i juridice deintoare de autovehicule supuse nmatriculrii i folosite pe drumuri publice. Sunt incluse n asigurare i persoanele dintr-o anumit ar posesoare de autovehicule folosite pe teritoriul altei ri, dac nu posed documente internaionale de asigurare valabile i pe teritoriul acelei ri. Prin asigurare de rspundere civil auto asigurtorul se oblig s plteasc o despgubire pentru prejudiciul de care asiguratul rspunde n faa legii fa de terele persoane pgubite i pentru cheltuielile fcute de asigurat n procesul civil. Datorit caracterului obligatoriu, unicitii condiiilor de asigurare i primei de asigurare practicate, pentru aceast asigurare nu se ncheie contract de asigurare, ci se elibereaz numai un certificat prin care se confirm plata primei de asigurare i perioada asigurat . Polita de asigurare RCA se poate incheia pe o perioada de 6 luni sau un an. In cazul in care se achizitioneaza un autoturism pentru al putea inmatricula este nevoie de asigurarea RCA valabila pentru 30 de zile, termen dupa care se incheie asigurarea pentru restul anului. Valoarea minima a unei polite RCA pentru fiecare an se stabileste prin lege, insa valoarea acestora difera de la o societate la alta, in functie de prima de referinta aplicata de fiecare societate in parte. Despgubirile se pltesc indiferent de locul n care au fost produse accidentele de auto, att n timpul mersului ct i n timpul staionrii i se pltesc i pentru pagubele produse de existena sau funcionarea instalaiilor montate pe autovehicule sau produse de remorci sau atae. Despgubirea se acord pentru sumele pe care asiguratul este obligat s le plteasc cu titlu de dezdunare i cheltuielile de judecat persoanelor pgubite prin vtmare corporal sau deces, precum i avarierea sau distrugerea de bunuri. In caz de vatamare corporala sau deces, despagubirile se acorda pentru persoanele aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru persoanele aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv. Pentru avarierea sau distrugerea bunurilor, despagubirile se acorda pentru bunurile aflate in afara autovehiculului care a produs accidentul, iar pentru bunurile aflate in acel autovehicul, numai daca acestea nu erau transportate in baza unui raport contractual existent cu detinatorul autovehiculului respectiv, precum si daca nu apartineau detinatorului ori conducatorului autovehiculului, raspunzator de producerea accidentului. Despgubirile se pltesc i n cazul n care conductorul auto rspunztor de producerea accidentului este o alt persoan dect asiguratul, precum i atunci cnd persoanele pgubite nu au domiciliul, reedina sau sediul n Romnia. n caz de vtmare corporal sau deces al unei persoane ori de avariere de bunuri, se acord despgubiri dac autovehiculul care a produs accidentul este identificat de asigurat chiar dac autorul accidentului rmne neidentificat. Despgubirile se stabilesc pe baza conveniei dintre asigurat, persoana pgubit i asigurtor, ori n cazul n care nu s-a realizat nelegerea, prin hotrre judectoreasc pronunat n Romnia. Ea se pltete de ctre asigurtor nemijlocit persoanelor fizice sau juridice pgubite n msura n care acestea nu au fost despgubite de asigurat. Despgubirile nu pot fi urmrite de creditorii asiguratului i se pltesc asiguratului dac acesta dovedete c a despgubit pe cei pgubii. Asigurtorul poate s recupereze sumele pltite drept despgubiri de la persoana rspunztoare de producerea pagubei n urmtoarele cazuri :
51

 accidentul a fost produs cu intenie, accidentul a fost produs n timpul comiterii unor fapte incriminate de dispoziiile legale privind circulaia pe drumurile publice ca infraciuni svrite cu intenie, persoana rspunztoare de producerea pagubei a condus autovehiculului fr consimmntul asiguratului. Pentru anul 2010 limitele maxime ale despagubirilor sunt urmatoarele: in caz de avariere sau distrugere al bunurilor, pentru pagube directe sau indirecte se acorda maxim 500.000 Euro (echivalentul in RON al acestei sume, avand la baza cursul BNR din ziua producerii accidentului), indiferent de numarul persoanelor despagubite; in cazul vatamarilor corporale sau de deces, maxim 2.500.000 Euro. Incepand din anul 2007 polita de asigurare RCA include si asigurarea Carte Verde. Documentul carte verde constituie dovada c proprietarul autovehiculului a ncheiat contractul de asigurare pentru rspundere civil. El acoper rspunderea ce i-ar putea reveni asiguratului n termenii prevzui de legea asigur rii obligatorii a autovehiculelor din ara vizitat unde s-a produs accidentul, biroul gestionar din aceast ar avnd rolul de a constata, evalua i lichida daunele fa de terul pgubit; despgubirile pltite urmeaz a le recupera de la biroul emitent, la acestea adaugandu-se i o sum de bani pentru serviciile prestate. 7.2. Asigurarea de rspundere profesional Aceast asigurare a aprut ca o necesitate impus de implicaiile practicrii anumitor profesii care pot produce altora pagube create din neglijen n executarea profesiei. n aceast categorie se ncadreaz profesionitii care ofer consultan sau presteaz un serviciu specializat, cum ar fi : arhitecii, constructorii, medicii, avocaii, contabilii, consultanii i n general toate profesiile sau meseriile care presupun o activitate de mare rspundere (inclusiv managerii). Prin activitatea lor, ei pot din eroare, greeal, neglijen, omitere sau orice culp proprie s aduc prejudicii persoanelor pentru care lucreaz sau altor teri. Asigurarea de rspundere profesional garanteaz plata unor protecii, evident dac ele se ncadreaz n condiiile de asigurare prevzute n contract. n multe ri acest tip de asigurare este obligatoriu, fiind o condiie pentru a practica meseria sau profesia respectiv. n asigurarea de rspundere a contabililor, experilor contabili sau consultantilor fiscali, ei pot fi asigurai pentru prestarea urmtoarelor tipuri de activiti : ntocmirea, supravegherea, certificarea sau controlul contabilit ii sau a bilanului contabil efectuarea de analize economico-financiare, de control financiar-contabil realizarea de evaluri patrimoniale ntocmirea unor lucrri de organizare administrativ i informatic efectuarea de expertize contabile executarea de lucrri cu caracter contabil consultan economico-financiar i/sau contabil prestarea unor activiti de cenzorat la societile comerciale Conform contractului, de regul, asiguratul nu are dreptul s accepte rspunderea, s negocieze sau s efectueze o plat sau o cheltuial fr acceptul scris al asigurtorului, care n mod normal are dreptul ca, pe cheltuiala sa s preia i s conduc n orice moment, n numele asiguratului, rezolvarea oricrei cereri de despgubire i s primeasc n orice moment sprijinul acestuia. Pentru obinerea despgubirii ca i n alte forme de asigurare, asiguratul are datoria de a aviza n scris asigurtorul pentru : orice pretenie de despgubire mpotriva asigurtorului orice ntiinare primit de la tere persoane care intenioneaz s nainteze o cerere de despgubire
52

 orice pierdere suferit de ctre asigurat care intr sub incidena asigurrii din partea unui angajat i care poate fi urmat sau nu de o cerere de despgubire n consecin, asiguratul are datoria s ia toate msurile necesare pentru prevenirea apariiei i/sau diminuarea pagubei; la cererea asigurtorului, asiguratul va lua toate msurile n vederea recuperrii contravalorii daunei da la persoana sau persoanele care au condus la apariia prejudiciului. n cazul n care asiguratul beneficiaz de despgubiri din orice alte surse pentru o daun ce se ncadreaz n condiiile contract, asigurtorul este rspunztor numai pentru valoarea daunei care depete cuantumul recuperat din aceste surse. Dimensiunea despgubirilor, care includ i cheltuielile de judecat, se stabilete n limita sumei asigurate menionate n contractul de asigurare. 7.3. Asigurarea de rspundere a angajatorului Prin aceast asigurare se ofer protecie pentru asigurat n legtur cu pierderile, cheltuielile necesitate de stabilirea despgubirilor legate de rniri, mbolnviri determinate de neglijena angajatorului. n unele ri legislaia oblig i la rspundere fa de dependeni n caz de deces al angajatului. La nceput aceast asigurare nu a fost primit cu entuziazm de asigurtori deoarece s-a considerat c li se puteau solicita foarte uor compensaii de ctre clieni, fr ca asigurtorii s poat avea suficiente instrumente de control al riscului; n acelai timp, aceasta asigurare putea avea drept consecin i reducerea interesului i grijii angajatorilor fa de angajai, deoarece asigurarea oferea sumele necesare pentru plata compensaiilor ce trebuiau pltite angajailor. Treptat legile s-au schimbat n favoarea angajailor, acetia avnd dreptul de a-i da n judecat patronii pentru neasigurarea condiiilor de munc solicitate. Asigurtorii au impus i ei la rndul lor anumite msuri de management al riscului pentru acest tip de asigurare cum sunt : dotarea cu echipament i asigurarea unui loc de munc adecvat, pregtire profesional necesar pentru folosirea mainilor i instalaiilor, supravegherea permanent a procesului de munc. Tera parte in contractul de asigurare poate fi un angajat sau un fost angajat care sufer o vtmare corporal sau o mbolnvire datorit neglijenei, erorilor, defeciunilor sau omisiunilor angajatorului. n multe ri asigurarea de rspundere a angajatorului este obligatorie. 7.4. Asigurarea de rspundere a productorului Toi cei care vnd o marf au o rspundere fa de cei care o folosesc sau o consum, deoarece, prin utilizarea ei, se pot produce vtmri corporale, mbolnviri, deces sau rnire, pierderi sau prejudicii materiale. Asigurarea de rspundere a productorului se face prin polie separate, limitate ca sume pentru fiecare perioad de asigurare. Exemple care pot ilustra varietatea acestor tipuri de asigurri sunt: greeli n prepararea mncrii sau a preparatelor alimentare; materiale necorespunztoare folosite n cosmetic sau coafur ce pot crea iritaii sau alte reacii adverse; artificii ce se pot declana prematur; gaze sau alte produse chimice care se degaj sau se scurg din containerele n care sunt depozitate etc. Abordarea specific a asigurrii de rspundere a productorului trebuie s aib n vedere legislaia fiecrei ri. n rile dezvoltate, reglementrile sunt puternic protective pentru consumatori, iar limitele rspunderilor sunt ridicate i de cele mai multe ori, tribunalele acord ctig de cauz consumatorilor, astfel nct primele de asigurare au valori mari.

53

CAPITOLUL VIII REASIGURAREA Reasigurarea este o forma complementara a asigurarii prin care asiguratorul (initial), in caliatate de reasigurat, cedeaza prime de reasigurare catre reasigurator, in schimbul carora acesta va contribui, potrivit obligatiilor preluate, la suportarea indemnizatiilor pe care reasiguratul le plateste la producerea riscului care a facut obiectul reasigurarii. Societatile de reasigurari preiau de la asiguratori acele riscuri care sunt prea mari pentru capacitatea lor financiara. Prin operatia de reasigurare, societatea de asigurare care cedeaza devine reasigurat sau cedent, iar cea care primeste devine reasigurator. Reasigurarea avantajeaza nu numai pe asigurator, dar si pe asigurat, deoarece prin cedarea unei parti din raspunderea asumata initial asiguratul este protejat de surpriza neplacuta ca, in caz de dauna, asiguratorul san nu poata face fata obligatiilor de despagubire. La randul sau, reasiguratorul poate ceda si el o parte mai mare sau mai mica din riscul acceptat in reasigurare, pana cand riscul cuprins in asigurarea originala va fi indeajuns de faramitat intre diferitele societati de asigurare. Aceasta operatie se numeste retrocesiune. Spre deosebire de asigurare, reasigurarea se poate incheia numai intre societati de asigurare. Raporturile de reasigurare pot lua fiinta in legatura si ca urmare a unui contract de asigurare. Fiind un contract derivat, contactul de reasigurare urmeaza soarta contractului principal, adica soarta contractului de asigurare: daca asigurarea este nevalabila ori a fost lovita de nulitate si reasigurarea respectiva devine nevalabila. Reasigurarea produce efecte numai intre reasigurat si reasigurator, adica asiguratul nu se poate indrepta cu actiune judiciara impotriva reasiguratorului, el nefiind participant la contractul de reasigurare. Rolul reasigurarii consta in: cresterea capacitatii de asigurare omogenizarea riscurilor stabilizarea financiara Cresterea capacitatii de asigurare. In fiecare domeniu de asigurare exista riscuri care, datorita dimensiunii sau naturii lor, nu pot fi acoperite in intregime de o singura societate de asigurari. In unele cazuri, se apeleaza la coasigurare, prin care fiecare societate de asigurari asigura atat cat isi poate permite, iar restul este asigurat de alte companii, adica riscul este repartizat intre companiile de asigurari. In alte cazuri, o companie de asigurari acopera initial intregul risc, dupa care cedeaza o parte din suma acceptata altor companii de asigurari si reasigurari, pastrand pe cont propriu doar atat cat isi poate permite sa asigure. Omogenizarea riscurilor consta in nivelarea rezultatelor obtinute de o companie de asigurari pe o anumita perioada de timp. Oscilatiile mari ale rezultatelor obtinute de o societate de asigurari poate periclita imaginea acesteia in fata publicului si pot genera ingrijorare in randurile actionarilor. Rezultatele fluctueaza ca urmare a cumularii intr-o anumita perioada de timp a unor pagube de valoare ridicata, iar reasigurarea minimizeaza aceasta fluctuatie prin limitarea riscului de dauna si prin reducerea nivelului daunelor pentru un eveniment sau pentru un exercitiu financiar. Stabilizarea financiara. Gradul de solvabilitate este calculate ca raport intre capital, inclusive rezerve, si incasarile din prime. Autoritatile de control stabilesc pentru indicatorul solvabilitatii niveluri minime sub care nu permit companiilor de asigurari sa functioneze. Reasigurarea ajuta la mentinerea acestui procent minim de solvabilitate. 8.1. Clasificarea reasigurarilor Reasigurarile pot fi: facultative obligatorii Din punctul de vedere al contractului de reasigurare, reasigurarea poate fi: a) proportionala:
54

- reasigurarea cota parte - reasigurarea excedent de suma asigurata reasigurarea proportionala mixta reasigurarea pe baza de pool b) neproportionala: reasigurarea excedent de dauna reasigurarea oprire de dauna acoperirea sinistrelor majore Contractul de reasigurare cuprinde, de regula: obiectul reasigurarii, raspunderea asumata de reasigurator, raspunderea retinuta de reasigurat, conditiile in care se face reasigurarea, respectiv costul reasigurarii, modul de decontare a primelor si a daunelor, durata contractului, clauze privind raporturile reciproce (arbitraj, decaderea din drepturi, preaviz pentru iesirea din obligatii etc). Contractul de reasigurare poate avea caracter facultativ, obligatoriu sau mixt. In baza contractului de reasigurare facultativ, reasiguratul poate propune si reasiguratorul poate sa accepte sau sa refuze reasigurarea. Acest contract nu actioneaza in mod automat, ci asiguratorul este obligat sa-l instiinteze pe reasigurator de fiecare contract pe care doreste sa-l reasigure. Principalele caracteristici si avantaje ale reasigurarii facultative sunt: reasiguratorul analizeaza separat fiecare risc care necesita un plasament facultativ, ceea ce ii permite sa le retina numai pe acelea care corespund politicii sale de subscriere si sa le respinga pe celelalte; compania de asigurare trebuie sa puna la dispozitia reasiguratorului toate materialele informative despre riscul in cauza, pentru a-i permite acestuia din urma sa decida daca il va accepta sau nu si in ce conditii; creeaza conditii fie pentru majorarea cotei de prima pe care trebuie sa o suporte asiguratul, fie pentru reducerea comisionului pretins de reasigurator; face posibila efectuarea controlului asupra angajamentelor asumate si evitarea riscului de cumul. Metoda reasigurarii facultative prezinta si o serie de dezavantaje pentru asigurator, si anume: efort de gestionare semnificativ, de aici rezultand costuri administrative ridicate, atat pentru asigurator, cat si pentru reasigurator, intrucat sunt analizate toate detaliile la momentul incheierii contractului si la reinnoirea acestuia; cresterea timpului necesar pentru a plasa un risc, compania de asigurari fiind nevoita sa contracteze pe reasigurator pentru fiecare risc in parte; asiguratorul nu poate oferi imediat acoperirea solicitat pentru riscurile care depasesc capacitatea sa de absortie, deoarece trebuie sa asigure mai intai plasamentul sumei pe care doreste sa o reasigure, fiindu-i astfel afectata libertatea de a fixa conditiile asigurarii; asiguratorul nu poate modifica polita de asigurare fara acordul reasiguratorului. Cu toate aceste dezavantaje, reasigurarea facultativa se foloseste indeosebi pentru urmatoarele scopuri: resigurarea riscurilor speciale care sunt in afara sferei reasigurarilor obligatorii; reasigurarea sumelor care depasesc limitele reasigurarilor obligatorii in vigoare; reducerea raspunderii societatii de asigurare si a reasiguratorilor implicate in asigurarile obligatorii, acolo unde riscurile sunt neobisnuit de mari; reducerea expunerii in domeniile in care, datorita acumularii riscurilor, compania este deja foarte mult implicata; pentru a permite reasiguratorilor sa evalueza procedurile de subscriere ale societatii de asigurare; etc. In baza contractului de asigurare obligatoriu asiguratorul se oblige sa cedeze si reasiguratorul se oblige sa accepte in reasigurare categoriile de riscuri prevazute in contract, in proportiile si in conditiile stabilite. Caracterul general al acestui tip de contract usureaza relatiile dintre parti. In acest caz, asiguratorul nu are posibilitatea selectarii riscurilor. Din aceasta cauza, le va ceda o anumita parte din toate riscurile subscrise, chiar si din cele de valori mici, pe care le-ar
55

putea acoperi singur fara nici o dificultate. Acest dezavantaj al reasiguratului constituie, in schimb, un avantaj pentru reasigurator, deoarece cedarea automata a unei parti din riscurile acceptate in asigurare il pune la adapost de orice tendinta de selectionare a riscurilor din partea asiguratorului. Pentru a permite reasiguratorilor sa cunoasca riscurile care le-au fost cedate, asiguratorii pot sa ofere reasiguratorilor borderouri detaliate ale riscurilor cedate. In baza contractului de reasigurare mixt, reasiguratul are libertatea sa cedeze sau nu anumite riscuri in asigurare, in timp ce reasiguratorul este obligat sa le accepte. Acest contract imbina particularitaile celor doua contracte anterioare, adica pentru reasigurat functioneaza principiul facultativitatii, iar pentru reasigurator acela al obligativitatii in cedarea, respective acceptarea riscurilor prevazute in contract. Avantajele companiei cedente sunt: reasigurare prompta peste limita contractului obligatoriu obtinerea automata a unor facilitati pentru riscurile de o anumita natura sau pentru evenimente cu producere neregulata Dezavantajele pentru reasigurator: nu poate exercita nici un control asupra asigurarilor cedate de asigurator nu este garantat un anumit volum de afaceri, precum in contractele cota-parte sau surplus de suma asigurata exista pericolul selectiei riscurilor in defavoarea reasiguratorului. 8.1.1. Reasigurrile proportionale Se caracterizeaza prin aceea ca raspunderile reasiguratului si reasiguratorului se stabilesc sub forma unui raport, a unei proportii fata de suma totala asigurata. Aceeasi proportie se foloseste si la repartizarea primei de asigurare, ca si la decontarea daunelor. Reasigurarea cota-parte se caracterizeaza prin aceea ca participarea reasiguratului se stabileste sub forma unei cote procentuale din suma asigurata prevazuta in contractul de asigurare; participarea reasiguratorului se stabileste sub forma unei cote procentuale. Astfel, reasiguratorul participa proportional la toate daunele si primeste acelasi procent din primele de asigurare, mai putin comisionul. Principalele avantaje ale unui contract cota-parte, pentru o companie cedenta, sunt: simplitatea operatiunilor se pot obtine comisioane mai mari si clauze mai avantajoase creste rata solvabilitatii unei companii cedente Principalele dezavantaje pentru o companie cedenta sunt: compania cedenta nu poate sa-si modifice retinerea pentru anumite riscuri si, astfel, plateste prime si pentru riscurile mai mici, pe care ar fi putut sa le pastreze in contul propriu marimea riscurilor retinute de cedenta nu este omogena, atata timp cat aceasta patreaza un procent fix din toate riscurile subscrise, iar dimensiunile acestora variaza. Principalele avantaje pentru reasigurator: reasiguratorul primeste cate o parte din fiecare risc; nu se face nici o selectie in defavoarea lui, astefl incat poate participa la afacerile subscrise de asigurator intr-o masura mai mare decat prin alte tipuri de reasigurari reasiguratorul obtine un profit mai mare de la compania cedenta decat ar putea obtine in oricare alt tip de contract de reasigurare. Reasigurarea cota-parte se practica mai ales de catre societatile de aigurare nou infiintate care nu au capacitatea ca, din riscurile subscrise, sa retina sume importante si nici nu dispun de un serviciu de reasigurare puternic, care sa poata utilize forme de asigurare mai eficiente, dar mai laborioase. Reasigurarea cota-parte suplineste aceste neajunsuri inerente inceputului, intrucat procentul de retinere, aplicandu-se liniar, nu reclama operatii administrative complicate si costisitoare. Reasigurarea excedent de suma asigurata se caracterizeaza prin aceea ca reasiguratul stabileste anticipat, sub forma unei sume fixe, retinerea sa proprie, denumita si plin de conservare, si tot ce depaseste aceasta retinere, adica excedentul, pana la limita maxima a sumei
56

asigurate, il cedeaza reasiguratorului. Plinul de consevare se exprima valoric si variaza ca marime de la o ramura de asigurare la alta si chiar in cadrul aceleiasi ramuri, al aceleiasi categorii de risc, de la un obiect de asigurare la altul. Avantajele reasigurarii excedent de suma pentru compania cedenta sunt: este reasigurata numai acea parte a riscurilor care depaseste retinerea companiei cedente deoarece compania cedenta retine o anumita limita valorica (spre deosebire de proportia fixate prin contractul cota-parte), portofoliul retinut este omogen retinand o suma mai mare din riscurile bune si o parte mai mica din riscurile mai putin bune, compania cedenta poate pastra afacerile mai profitabile pe cont propriu, fara a le ceda reasiguratorilor. Principalul dezavantaj pentru compania cedenta este costul administrative ridicat, deoarece este nevoie de personae experimentate, care sa determine retinerea pentru fiecare risc, in functie de tipul, calitatea si expunerea acestuia si care sa calculeze primele retinute si primele cuvenite reasiguratorilor. Reasigurarea excedent de suma asigurata se aplica de obicei la asigurarile de bunuri (cladiri, echipamnete industriale, masini, aparate, marfuri, produse finite etc.), deoarece aici suma asigurata poate fi determinate cu precizie, iar retinerea proprie a reasiguratului poate fi diferentiata in functie de natura si frecventa riscului asigurat (incendiu, explozie, avarie, furt prin efractie etc.). Reasigurarea excedent de suma asigurata reclama insa un volum mare de munca: pentru fiecare contract se calculeaza raportul dintre plinul de conservare si suma asigurata, precum si raportul dintre suma care se cedeaza in reasigurare (excedentul) si suma asigurata. Cotele de repartizare a sumei asigurate, a primelor si a daunelor se determina pe baza urmatoarelor relatii: Cr=(Rp/St)*100 CR=(Sc/St)*100 Cr - cota de repartizare pentru reasigurat CR - cota de repartizare pentru reasigurator Rp - retinerea proprie St - suma asigurata totala Sc - suma ce cade sub incidenta contractului excedent de suma asigurata Reasigurarea proportionala mixta constituie o imbinare intre reasigurarea cota-parte si reasigurarea excedent de suma asigurata. Din suma asigurata a contractelor individuale, reasiguratul retine o anumita cota, iar restul il cedeaza in cadrul sectiunii cota parte. Reasigurarea mixta ii favorizeaza pe reasiguratorii care participa la sectiunea cota-parte, deoarece ei vor avea un portofoliu la fel de dispersat ca si cel al reasiguratului, si ii dezavantajeaza pe reasiguratorii participanti la sectiunea excedent de suma asigurata. Reasigurarea pe baza de pool de reasigurare. In vederea acoperirii unor riscuri deosebite sau a unui complex de riscuri din anumite ramuri de asigurari, mai multe societati de asigurare convin sa creeze un pool de reasigurare care sa plaseze in reasigurare contractele de asigurare in cauza. Poolul respectiv este administrat de un oficiu, care centralizeaza ofertele de reasigurare primite din partea societatilor de asigurari si le repartizeaza pe membrii poolului pe baza cotelor de subscriere la care acestia s-au angajat. Daca membrii poolului nu au acoperit intreaga valoare a contractelor oferite in reasigurare, diferenta se plaseaza in afara poolului. Printre cauzele care au dus la crearea de pooluri de reasigurare mentionam: necesitatea acoperirii unor riscuri speciale de proportii deosebit de mari, avand o frecventa si o intensitate inca necunoscute existenta unor riscuri care prin cumul ar putea conduce la dune exceptional de mari evitarea cedarii uni volum important de prime de catre societati de asigurare dintr-o tara sau zona geografica. Intrucat operatiile de reasigurare se efectueaza in mod centralizat, aceasta forma de reasigurare conduce la diminuarea cheltuielilor de administratie. In schimb, poolurile determina restrangerea sau chiar inlaturarea concurentei, cu efecte negative asupra costului reasigurarii. In pus, exista posibilitatea aparitei unui cumul de riscuri, ca urmare a faptului ca poolurile isi
57

desfasoara activitatea intr-un spatiu geografic limitat. 8.1.2. Reasigurarile neproportionale Reasigurrile nepropor ionale sunt acelea in care lipseste orice relatie directa atat intre volumul primelor incasate de societatea de asigurari si cel cedat reasiguratorului, cat si intre marimea daunelor totale suportate de resigurat si marimea daunelor platite de reasigurator. Reasigurarile neproportionale se bazeaza pe doua principii care le deosebesc essential de reasigurarile proportionale. Aceste principii sunt: cand se produc daunele, reasiguratorul nu imparte soarta cu reasiguratul, ci in functie de conditiile concrete stabilite in contractul de reasigurare, reasiguratorul, daca daunele sunt mici, poate sa nu participe deloc la despabubiri sau contributia sa sa fie forte mica in comparative cu marimea daunelor; daca reasigurarea proportionala se bazeaza pe impartirea valorilor asigurate, a primelor de asigurare si a daunelor potrivit unei proportii stabilite, reasigurarea neproportionala se bazeaza pe repartizarea rezultatelor, care in cele mai multe cazuri este foarte selective. Prin urmare, la contractul de reasigurare neproportionala, reasiguratorul participa numai la acoperirea daunelor care depasesc o anumita limita valorica stabilita de reasigurat, retinuta de acesta in raspundere proprie. Apelarea la reasigurare neproportionala a fost determinata de cumularea rapida a riscurilor asigurate, care a pus sub semnul intrebarii posibilitatea acoperirii lor prin reasigurarea proportionala. Avantajul deosebit al reasigurarii neproportionale il constituie costurile foarte mici de administrare, reclama un volum de munca mai mic, iar gestionarea contractului este foarte usoara. La reasigurarea neproportionala, repartizarea raspunderii intre reasigurat si reasigurator se face in functie de volumul probabil al daunei, si nu in baza unui raport proportional fata de suma asigurata. La acest tip de reasigurare, raspunderea reasiguratului este limitata, pentru fiecare dauna, iar in sarcina reasiguratorilor cade partea de dauna care depaseste raspunderea reasiguratului. Raspunderea reasiguratorului apare numai daca dauna a depasit nivelul prestabilit pana la care se afla raspunderea reasiguratului. Aceasta limita se poate exprima in forma absoluta, la o limita monetara, sau sub forma relative, ca o cota din rata daunei. Reasigurarile neproportionale au urmatoarele forme: reasigurarea excedent de dauna reasigurarea oprire de dauna reasigurarea pt acoperirea sinistrelor majore a) Reasigurarea excedent de dauna consta in aceea ca raspunderea reasiguratului este limitata pentru fiecare dauna, la un anumit plafon (nivel) denumit prioritate, fransiza sau prag, iar raspunderea reasiguratorilor vizeaza partea de dauna care depaseste prioritatea. In schimbul primei de reasigurare, reasiguratorul accepta sa plateasca societatii cedente toate daunele inregistrate ca urmare a unui eveniment din categoria riscurilor incluse in contract care depasesc o anumita limita monetara precis stabilita denumita prioritate si care se afla exclusiv in raspunderea societatii cedente. Daca raspunderea reasiguratului se exprima printr-o suma fixa din dauna probabila, raspunderea reasiguratorilor este fie limitata la o anumita suma fixa din dauna, fie nelimitata. Marimea prioritatii depinde de capacitatea financiara a reasiguratului de a compensa singur o parte mai mica sau mai mare din daunele inregistrate, de structura si volumul portofoliului sau. Reasigurarea excedent de dauna se foloseste cu deosebire in cazul in care in urma producerii uni risc asigurat, se pot inregistra pagube foarte mari. Reasiguratul trebuie sa manifeste o grija deosebita la dimensionarea prioritatii, pentru a nu-si afecta echilibrul financiar si fara sa-si sacrifice un volum mare de prime. Pentru reasigurat, reasigurarea excedent de dauna, prezinta avantajul ca-i permite sa-si limiteze raspunderea la daunele produse de acelasi risc, in functie de capacitatea sa de plata, iar pentru reasiguratori, ca necesita un volum relativ redus de cheltuieli de administratie. Pentru reasigurat acest tip de reasigurare reclama un volum mare de munca in vederea evidentierii raspunderilor ce revin reasiguratorilor pe niveluri de daune; aceasta reasigurare nu realizeaza suficient omogenizarea portofoliilor reasiguratorilor.
58

b) Reasigurarea oprire de dauna se caracterizeaza prin aceea ca reasiguratul isi asuma raspunderea de a acoperi, din daunele produse in cursul anului, o suma echivalenta cu un procent din volumul primelor incasate, iar reasiguratorii sa suporte tot ceea ce depaseste acest nivel. La reasigurarea oprire de dauna, participarea reasiguratorilor la acoperirea daunei este dependenta de raportul dintre daune si primele de asigurare, adica de rata daunei inregistrate. Acest raport este, de regula, subunitar, deoarece societatea de reasigurare suporta, pe langa despagubirile de asigurari, si cheltuieli de administratie. La intocmirea contractului de reasigurare oprire de dauna, sarcina principala a reasiguratului consta in limitarea daunei pe care intelege sa o suporte pornind de la rata acesteia. Pentru a nu-si asuma angajamente excesiv de mari, la incheierea contractului este necesar ca reasiguratul sa manifeste prudenta si sa precizeze si marimea absoluta a opririi de dauna, si nu numai marimea relativa in raport cu primele incasate. Aceasta, deoarece este posibil ca primele efectiv incasate sa depaseasca pe cel al primelor estimate, fapt ce atrage dupa sine majorarea automata a raspunderii reasiguratului. c) Acoperirea sinistrelor majore - consta in aceea ca asiguratorul preia in sarcina sa, de la primul franc (adica fara nici o dauna retinuta de asigurator), cele mai mari n sinistre survenite in cursul unui exercitiu. Numarul sinistrelor majore de aoperit (n) se convine de catre partile contractante. La stabilirea acestora se tine seama de experienta dobandita pe baza portofoliului de contracte al asiguratorului, de marimea primelor brute aferente acestor sinistre, de pretul pe care asiguratorul este dispus sa-l plateasca pentru aceasta reasigurare. La reasigurarile neproportionale, o problema extrem de importanta o constituie stabilirea cuantumului primelor cuvenite reasiguratorilor. Aceasta, deoarece prima de reasigurare pe care reasiguratul o cedeaza reasiguratorului nu este proportionala cu angajamentele asumate de acestia (cu volumul daunelor de acoperit), ci este mult mai mica. Explicatia rezida din faptul ca posibilitatea producerii daunei maxime (a carei limita este prevazuta in contract) sau chiar a unei daune medii (care se situeaza peste nivelul prioritatii) este mult mai redusa decat posibilitatea producerii de daune marunte, care se incadreaza in prioritate si raman in totalitate in sarcina reasiguratului. La repartizarea primelor intre reasigurat si reasigurator se foloseste o metoda denumita cost al arderii, avand la baza urmatoarea formula: Ca =D*100/P*80 Ca costul arderii D volumul daunelor inregistrate de reasigurat, la nivelul considerat din ramura de asigurare in cauza, in ultimii 5 ani P volumul total al primelor incasate de reasigurat, in ramura, in ultimii 5 ani 100/80 arata in ce proportie se reduce raportul daune/prime Costul arderii reprezinta cota de prima cuvenita reasiguratorilor, exprimata in procente si care se aplica asupra volumului de prime incasate in anul de asigurare. In domeniul reasigurarilor se foloseste un tip sau altul de contract de reasigurare, in functie de ramura de asigurare, de felul riscurilor, de suma asigurata, de experienta dobandita de catre societatea de asigurare si reasigurare etc. Cresterea si diversificarea activitatii economice si, implicit, a schimburilor internationale de valori au dus la crearea si dezvoltarea unor piete active si concurente de asigurari si reasigurari. Asigurarile si reasigurarile sunt marcate de un grad ridicat de eterogenitate, prin existenta unei mari diversitati de tipuri si categorii de afaceri. De aceea nu se poate vorbi de o singura piata a asigurarilor sau a reasigurarilor, ci de piete ale asigurarilor si reasigurarilor, fiecare dintre ele fiind individualizata prin preponderenta unor anumite tipuri de tranzactii, prin existenta unor anumite societati de asigurari si reasigurari, etc. In acelasi timp, pietele de reasigurare nu pot fi tratate separate, ci in stransa corelatie cu pietele de asigurari pe care, de altfel, se bazeaza. Cea mai putenica crestere a activitatii de reasigurare a avut loc in ultimele decenii, depasind majoritatea primelor directe de asigurare inregistrate in aceeasi perioada.
59

CAPITOLUL IX PROTECTIA SOCIALA COMPONENTA A POLITICII SOCIALE 9.1. Conceptul de politic social Politicile sociale reprezint msuri i aciuni ale statului (strategii, programe, proiecte, instituii, legislaie etc) care se adreseaz nevoilor de protecie social, educaie, sntate, locuire i care n general vizeaz promovarea bunstrii sociale. Elementul central este bunstarea individului, a familiei, a colectivit ii i a societ ii n general. Statul este numai unul dintre furnizorii bunst rii. Sursele bunstrii individuale sunt: Economia / Piaa: o Venituri din munc, salarii, profit, etc o Venituri private / individuale din proprieti (rente, chirii), din vnzri, din asigurri private, din mprumuturi, etc. Familia i comunitatea Sectorul neguvernamental (ONG-urile, fundaii, asociaii) Statul prin politicile sociale n lucrarea sa cu privire la problematica politicii sociale, T.H.Marshall, considera c scopul declarat al politicii sociale este bunstarea. Pornind de la aceast premis, n condiiile actuale ale dezvoltrii societii principalele obiective urmrite de politica social, sunt: > promovarea unor servicii publice: sntate, educaie, siguran social, cultur etc.; > protecia unor segmente ale popula iei aflate n dificultate prin intermediul sistemului asigurrilor sociale i a sistemului asistenei sociale; > asigurarea unor condi ii sociale considerate a fi importante pentru dezvoltarea social general: creterea solidarit ii sociale, promovarea intereselor familiei i a copilului, etc. 9.2. Modele de politic social Titmuss (1974) a identificat trei modelele de politic social. Aceast tipologie se refer la diferene nu de grad, ci de strategie a abordrii bunstrii colective, bazndu-se pe ideologii i teorii sociale distincte. Exist 3 astfel de modele politice: 1) Modelul statului rezidual al bunstrii (minimal) se caracterizeaz prin faptul c i asum responsabilitatea doar pentru un anumit segment delimitat al colectivit ii: grupurile cele mai srace. Acest model se bazeaz pe premisa c exist dou canale naturale prin intermediul crora nevoile unui individ sunt ntr-adevr satisfcute: economia de pia i familia. Numai cnd acestea dispar, pot intra n funciune instituiile proteciei sociale, dar i atunci numai temporar. Deci, statul intervine doar n situaiile n care familia sau economia de pia eueaz n producerea unui nivel acceptabil de bunstare. Politica social nu are deci ca obiect ntreaga colectivitate (nu este universal), ci doar un segment marginal, rezidual al ei. Acest tip de stat al bunstrii este caracterizat prin urmtoarele: impozite sczute pe venituri i complementar, cheltuieli publice (n special cheltuieli sociale) reduse; nu este orientat spre reducerea inegalit ilor sociale; n consecin, transferul social este limitat doar la segmentul cel mai srac al colectivit ii; obiectivul su nu este promovarea unui nivel de bunstare satisfctor la nivelul ntregii colectivit i, ci asigurarea unui minim de subzisten celor sraci n mod absolut. Din acest motiv, pragurile de srcie utilizate tind s fie sczute, apropiate de pragul srciei absolute ; n centrul sistemului su, st asistena social bazat pe testarea mijloacelor materiale ale individului. Se consider c economia de pia este capabil s satisfac necesitile marii majoriti a populaiei, asistena social urmnd s ofere un sprijin focalizat, doar acolo unde economia de pia eueaz;
60

 servicii sociale reziduale oferite gratuit doar populaiei srace. ; omajul trebuie lsat s evolueze normal pn la punctul determinat de dinamica economiei. Orice intervenie public este considerat a fi n fapt contraproductiv. Un asemenea tip de stat minimal al bunstrii l gsim n rile anglo-saxone cu o puternic tradiie liberal: S.U.A., Canada, Australia, Noua Zeeland. De asemenea l regsim n centrul orientrii neo-liberale care a dominat n anii 1980 scena politic din S.U.A. (Regan) i Anglia (Thatcher). 2) Modelul statului industrial de atingere a performanelor ncorporeaz un rol semnificativ al instituiilor bunst rii sociale ca ajuttoare economiei. Acesta susine ideea c, nevoile sociale trebuie satisfcute n funcie de merit, performan a muncii i productivitate; bunstarea este subordonat structurii economice. Germania reprezint un exemplu pentru acest model. 3) Modelul statului instituional redistributiv al bunstrii (universalist) privete bunstarea social ca o instituie major integrat n societate, asigurnd servicii universale n afara pieei, pe principiul necesit ilor. Acesta se adreseaz ntregii colectiviti, fiind deci universalist. Universalitatea are aici dou sensuri: a) sunt obiect al politicii de bunstare toi membrii colectivit ii; b) toate sferele vieii umane sunt puse sub semnul bunst rii. Acest tip de stat al bunstrii are urmtoarele caracteristici: obiectivul primordial nu este suportul celor n srcie absolut, ci micorarea inegalit ilor sociale. Proporia transferurilor sociale de la cei bogai la cei sraci este mai accentuat dect n statul minimal; suport financiar pentru ntreaga populaie, n msura n care o nevoie special apare: sistem de pensii, de asigurri de boal, incapacitate de munc, alocaii pentru copii etc.; servicii sociale universale: educaie, asisten medical, cultur, alte tipuri speciale de servicii sociale; angajarea activ a statului n crearea de locuri de munc; se tinde spre ocuparea deplin a forei de munc; angajament pentru asigurarea unui standard de via decent pentru ntreaga colectivitate; mpotriva srciei se utilizeaz un sistem de securitate social cu mai multe niveluri. pentru a realiza obiectivele sale sociale, fiscalitatea este ridicat i n mod complementar cheltuielile sociale publice sunt ridicate. ri ca Suedia, Norvegia, Danemarca, Olanda, Austria reprezint exemple de astfel de state ale bunst rii. Lund n considerare o serie de caracteristici structurale ale statului bunstrii gradul de acces universal la beneficii, gradul de difereniere a beneficiilor sociale pentru diferite grupuri, raportul dintre sistemul de pensii privat i public Gosta Esping-Andersen (1990) grupeaz diferitele state ale bunstrii n jurul a 3 tipuri de regimuri ideale, standard: 1. Statul liberal al bunstrii dominate de logica pieei. Sistemul stigmatizant al asistenei sociale, bazat pe testarea mijloacelor, are un rol central; beneficiile, asigurrile sociale sunt modeste; sistemele private de asigurri sunt sprijinite puternic de ctre stat. Exemple: S.U.A., Canada, Australia, Japonia, Elveia; 2. Statul conservator / corporatist al bunstrii. Organizarea corporatist i etatismul sunt puternic accentuate; asigurrile sociale sunt promovate att n raport cu asistena social bazat pe testarea resurselor individuale, ct i cu beneficiile private, ns ntr-o modalitate care menine diferenele de clas i de statut social; n consecin, redistribuia prin sistemul beneficiilor sociale este redus. Exemple: Austria, Frana, Germania, Italia, Belgia; 3. Statul social-democratic al bunstrii (socialist). Este caracterizat prin universalism i subminarea pieei. Este considerat un stat al bunstrii care ar putea promova o egalitate a celor mai nalte standarde, mai degrab dect o egalitate a nevoilor minime. Spre deosebire de alte regimuri, statul nu este privit ca un resort secund sau ultim, ci ca un mijloc principal de respectare a drepturilor
61

sociale ale tuturor cet enilor si. Acesta este ataat principiului ocuprii depline, de vreme ce costurile enorme ale meninerii unui stat al bunst rii solidar, universalist, pot fi optimizate numai prin implicarea n munc a majoritii populaiei, existnd ct mai puine posibiliti de trai n afara transferurilor sociale. n consecin, acest regim promoveaz un nalt grad de egalitate social. Exemple: Suedia, Norvegia, Olanda, Danemarca, Finlanda. Resursele financiare pentru politicile sociale
Taxe generale

Impozite indirecte

Bugetul de stat

Impozite directe

Bugete locale Taxe locale

Transferuri de la bugetul de stat

Cotizaii sociale

Fonduri sociale - fondul de asigurri sociale - fondul de omaj - fondul de asigurri de sntate

9.3. Protec ia social component a politicii sociale Principala consecin a politicilor sociale ale statului este protecia social a populaiei, ns aceasta se realizeaz prin efortul conjugat al tuturor factorilor implicai economia, piaa muncii, sectorul neguvernamental, comunitate, stat. Protecia social poate fi definit un ansamblu de politici, msuri, instituii, organisme care asigur sprijinul persoanelor i grupurilor aflate n dificultate i care nu pot s realizeze prin efort propriu condiii normale, minime de via, sau protecia social reprezint un ansamblu de aciuni, decizii i msuri ntreprinse de societate pentru prevenirea, diminuarea sau nlturarea consecinelor unor evenimente considerate ca riscuri sociale asupra condiiilor de via ale populaiei. Prin sistemul de protecie social se ncearc o redistribuire a resurselor materiale i umane ale colectivitii ctre categoriile defavorizate ale populaiei, pe principiul solidaritii intergeneraionale si intrageneraionale, adic solidaritatea de la cei tineri (activi) fa de cei n vrst, solidaritatea celor angajai fa de cei aflai n omaj, solidaritatea celor sntoi fa de cei bolnavi, a celor care nu au copii cu cei care au copii, de la cei cu venituri mari spre cei cu venituri mici etc. Obiectivul principal al proteciei sociale este de a-i ajuta pe cei n dificultate s se reintegreze n viaa normal a societii, s i ajute s-i menin fora de munc activ, s treac mai uor peste anumite riscuri la care sunt supui indivizii i familiile lor (ex. boal, invaliditate, handicap, btrnee, familii cu muli copii, deces, omeri, elevi, studeni, familii cu venituri mici etc.). De asemenea, protecia social are n vedere nu numai condiiile materiale de trai (ocuparea forei de
62

munc, condiiile de munc, veniturile, consumurile, locuina, mediul ambiant, etc), ci i condi iile sociale precum: sntatea, instruirea i educaia, cultura, condiiile de odihn i recreere, mediul socio-politic, restructurarea ordinii sociale i de drept. n acest sens, politica social poate aciona la trei niveluri distincte:3 a) la nivelul ntregii colectiviti, aceasta se poate realiza prin: protejarea veniturilor populaiei de inflaie, asigurarea unui nivel minim de consum, unor venituri minime pe familie, protejarea populaiei n cazuri de calamiti naturale sau sociale, protecia fa de criminalitate, violene, conflicte etnice, mbolnviri n mas, protecia la locul de munc , protec ia mpotriva corup iei, alienrii politice, mpotriva drogurilor i abuzurilor, etc. b) la nivelul diferitelor categorii defavorizate cum ar fi: copii, vrstnici, handicapai, omeri, etc. c) la nivel personal pentru rezolvarea unor probleme personale legate de starea individului la un moment dat. n ceea ce privete, cui revine sarcina asigur rii proteciei sociale, exist cteva concepii: 1. Concep ia liberal a protec iei sociale care const n acordarea ncrederii forelor pieei libere, n care fiecare trebuie s fie capabil s i asigure o anumit protec ie n concordan cu demnitatea uman . Familia este cea care trebuie s asigure solidaritatea ntre generaii. Asigurrile private permit fiecruia s-i acopere riscurile dup considera ii proprii, asumndu- i plata costurilor implicate. Asisten a de caritate este de origine privat (biserica, particulari) i asigur ajutoare pentru cei mai sraci; 2. Concepia mutualist - se sprijin pe principiul asocierii, astfel c persoanele se organizeaz n asocia ii de ajutor reciproc, la care cotizeaz to i pentru a acoperii riscurile fiecruia. 3. Concepia socializat - presupune implicarea statului n asigurarea protec iei sociale, potrivit creia, toate persoanele din colectivitate au dreptul la o anumit protecie social, independent de contribu ia lor la finanare. Aceast concepie este cea mai raspndit n Europa, unde marea majoritate a riscurilor sociale se acopera de ctre puterea public , de i n toate rile exist i asocia ii de ajutor reciproc si organiza ii de binefacere. n aplicarea i fundamentarea msurilor de protecie social, statul romn a urmrit respectarea prevederilor Constituiei Romniei referitoare la drepturilor omului, precum i o serie de alte principii, printre care se menioneaz : protecia demnitii umane, universalitatea msurilor de protecie social, promovarea principiilor solidaritii i justiiei sociale, promovarea parteneriatului social ca mijloc central i de eficientizare a tuturor msurilor de politic i protecie social, trecerea treptat de la descentralizarea realizrii proteciei sociale i, odat cu aceasta, angajarea n activitatea de protec ie social a agenilor economici, a unitilor adminstraiei publice locale, a instituiilor guvernamentale i neguvernamentale, a societ ilor de caritate i a persoanelor fizice prin contribuii materiale, bneti i sociale ale acestora ntr-un cadru legal adecvat4. Protecia social are urmtoarele obiective: 1) Protecia locului de munc - se realizeaz prin: stimularea dezvoltrii activitilor economice care s ofere locuri de munc cu cerine de calificare superioar; acordarea de compensaii economice i sociale (cu caracter individual), pentru acele activiti care au un grad sczut de acceptabilitate social; recurgerea la tehnici de umanizare a muncii care n esen constau n regndirea organizrii muncii, astfel ca fiecruia s i se ofere o activitate cu un grad ct mai ridicat de complexitate i responsabilitate; fundamentarea unui regim complementar de protec ie realizat n cadrul fiecrei firme, pentru organizarea unei dimensiuni de protecie a salariailor care s cuprind protecia social, economic, financiar, juridic n cazul producerii unor evenimente. 2) Protecia populaiei salariate - este asigurat prin aciunile conjugate ale sindicatelor i legislaia adecvat domeniului muncii i proteciei sociale. Ea include asigurarea de condiii fizice, sociale, organizaionale normale de munc, precum i protecia mpotriva oricror abuzuri. n mod special n aceast categorie se include garantarea unui salariu minim;
63

3) Protecia mpotriva deteriorrii calitii vieii - formeaz un ansamblu de msuri menite s acioneze n special asupra pstrrii dimensiunilor indicatorilor cantitativi (dar i calitativi) ai calitii vieii. Acest tip de protecie se cere n special n perioada de tranziie, cnd pericolul deteriorrii standardului de via apas asupra ntregii populaii (chiar cu riscul restructurrilor sociale i a schimbrilor ierarhiei veniturilor sau ctigurilor anumitor categorii sociale noi). Apar necesare eforturile i suportul statului, a compensaiilor economice (fr a depi limitele eficienei), a suplimentrii acelor importuri prin care s se completeze cele necesare traiului civilizat; 4) Protecia grupurilor sociale defavorizate (handicapai, minori abandonai, tineret fr sprijin material, populaie vrstnic fr suport de ajutor etc.). Acest tip de protecie pornete de la drepturile civile ale cet enilor mai slabi, punnd n eviden nu doar serviciile sociale, ci i cele sociosanitare pentru a proteja i oferi sprijinul adecvat individului i familiei sale. O tem major n cadrul acestei categorii de protecie o constituie protecia copilului i a tineretului. Abordarea i aprofundarea problematicii specifice vrstei tinere are un impact particular deosebit asupra calitii vieii. Aspectul condiiei juvenile prezint n societatea contemporan o serie de particularit i. Violena minorilor, omajul tinerilor, marginalizarea tineretului prin pierderea atribuiilor, comportamentul de tip dezertor n faa imposibilit ii gsirii unui loc de munc pe msura ateptrilor, contribuie la accentuarea strii conflictuale n special la aceast categorie social. Segregarea formativ i ocupaional a tineretului intr n neconcordan cu politica anselor egale, ceea ce pretinde msuri protective specifice valorilor i opiunilor acestei categorii de indivizi n formare. Acest tip de protecie trebuie acordat sistematic, fr ncetare i mai cu seam cu aceeai intensitate. 5) Protecia ntregii colectiviti - urmrete asigurarea mpotriva unor procese sociale patologice cu aciune negativ major asupra condiiilor individului: crize economice; criminalitate; corupie; tensiuni interetnice, interreligioase, interrasiale.

CAPITOLUL X
64

ASIGURARILE SOCIALE IN ROMANIA 10.1. Necesitatea i coninutul economic al asigurrilor sociale n Romnia, primele forme ale asigurrilor sociale au luat fiin ctre sfritul secolului al XlX-lea i nceputul secolului al XX-lea, din iniiativa lucrtorilor din fabrici. Dei n trecut n Romnia aceste asigurri au cunoscut o oarecare dezvoltare, totui, formele concrete de ocrotire a cetenilor i a familiilor lor n-au putut satisface pe deplin cerinele de via ale acestora. Deoarece cetenii pot s ajung n imposibilitatea de a mai munci, i, deci, de a-i dobndi prin munc bunurile i serviciile necesare traiului lor i al familiilor lor urmare a diferitelor cauze precum accidentele, bolile, maternitatea, invaliditatea, precum i ca urmare a atingerii unei anumite limite de vrst este necesar ca statul, companiile naionale, regiile autonome, societ ile comerciale, unit ile i organizaiile cooperatiste, asociaiile, ntreprinderile private, ntreprinztorii particulari etc. s ia din timp msurile corespunztoare pentru protecia cetenilor, asigurndu-le veniturile necesare unui anumit nivel de trai. Sub aspect financiar, asigur rile sociale particip la repartiia unei pri din produsul naional brut, constituind un mijloc de control asupra formrii, repartizrii i utilizrii acestuia, cnd se alimenteaz, se repartizeaz i se utilizeaz fondurile asigurrilor sociale. Asigurrile sociale constituie acea parte a relaiilor social-economice bneti cu ajutorul crora, n procesul repartiiei produsului naional brut, se formeaz, se repartizeaz, se gestioneaz i se utilizeaz fondurile b ne ti necesare ocrotirii obligatorii a salaria ilor i pensionarilor. Asigurrile sociale cuprind un sistem de ocrotire, de protecie i de ajutorare a cetenilor activi, a pensionarilor i a membrilor lor de familie, care const n acordarea de ctre stat sau anumite organizaii de indemnizaii, ajutoare, pensii, trimiteri la odihn, la tratament balnear i alte gratuiti, n perioada n care se gsesc, temporar sau definitiv, n incapacitate de munc, sau n alte cazuri cnd ajutorarea este necesar. ncepnd din anul 1992 se contureaz tot mai bine realizarea unui sistem public naional unificat de asigurri sociale, prin integrarea n asigurrile sociale de stat a sistemelor independente de asigur ri sociale (asigurrile sociale pentru agricultori, ale cooperaiei meteugreti, ale Bisericii Ortodoxe Romne, ale artitilor plastici, ale muzicienilor, compozitorilor i scriitorilor). Prin instituirea sistemului public naional de asigurri sociale s-a creat un cadru unitar de aplicare a legislaiei n domeniu, se economisesc resurse materiale i umane, se creeaz flexibilitate n redistribuirea resurselor disponibile, n funcie de cerinele pentru anumite prestaii, se ntrete controlul privind constituirea i utilizarea resurselor i calitatea prestaiilor. 10.2. Principiile i rolul sistemului public naional de asigurri sociale Principiile de organizare i funcionare a sistemului public naional de asigurri sociale sunt urmtoarele: a) Unicitatea. Potrivit acestui principiu este organizat i func ioneaz un singur sistem public na ional de asigur ri sociale, garantat de stat. Concomitent, se prev d posibilitatea i condiiile de organizare i funcionare a unor sisteme private, facultative, de asigurri sociale. b) Obligativitatea. n concordan cu cerin ele acestui principiu, persoanele fizice care desfoar activiti aductoare de venituri i ndeplinesc condiiile prevzute de lege sunt cuprinse, prin efectul legii, n sistemul public naional de asigurri, beneficiind de drepturi i avnd obligaii reglementate. Asigurrile sociale cuprind: personalul din companiile na ionale, regiile autonome, societile comerciale, ntreprinderile privare, cooperatorii, asociaii, agricultorii, avocaii, slujitorii cultelor, toi pensionarii i membrii lor de familie. Practic, toi cetenii activi ai rii, pensionarii i membrii lor de familie sunt ocrotii prin asigurrile sociale, ceea ce nseamn c la baza asigurrilor sociale se afl principiul generalitii i c statul garanteaz aceste drepturi prin Constituie i prin alte acte normative. c) Garantarea de ctre stat a drepturilor de asigurri sociale. Statul este garantul acestui drept exercitat prin sistemul public na ional al asigur rilor sociale. Statul sprijin acest sistem al
65

asigurrilor sociale prin acoperirea deficitelor financiare potrivit prevederilor legii bugetului de stat. d) Cetenii sunt ocrotii n toate cazurile i pentru toat perioada de pierdere a capacitii lor de munc, iar mamele se bucur i de ocrotire social deosebit n caz de sarcin, lehuzie, pentru creterea i ngrijirea copiilor, cnd au copii mici bolnavi etc. e) Egalitatea. Acest principiu are n vedere c persoanele asigurate beneficiaz de acelea i drepturi i au aceleai obligaii dac ndeplinesc aceleai condiii prevzute de lege. f) Imprescriptibilitatea dreptului la pensie i la indemnizaiile de asigurri sociale. Acest principiu este expres prevzut de legisla ia de asigur ri sociale. Salaria ii, membrii cooperatori, asociaii, agricultorii i ceilali ceteni care ndeplinesc condiiile legale au dreptul s cear oricnd stabilirea dreptului la pensie, indemnizaie etc. h) Pensiile i indemnizaiile de asigurri sociale nu pot fi cedate nici total, nici parial. Pensiile i indemnizaiile de asigurri sociale constituie un drept personal i nu pot face obiectul vreunei tranzacii, nu pot fi limitate i nu pot fi cedate nici total, nici par ial, deoarece sunt menite s asigure condiii decente de via persoanei creia i-au fost conferite. i) Autonomia i descentralizarea, potrivit cruia asigurrile sociale se nfptuiesc de ctre asiguraii respectivi prin organe proprii i organizaii competente (Casa Nationala de Pensii si alte Drepturi de Asigurari Sociale). 10.3. Sursele de constituire a fondurilor asigurrilor sociale Bugetul asigurarilor sociale de stat cuprinde veniturile si cheltuielile sistemului public de asigurari sociale. Veniturile bugetului asigurarilor sociale de stat provin din contributii de asigurari sociale, dobanzi, majorari pentru plata cu intarziere a contributiilor, precum si din alte venituri, potrivit legii. Cheltuielile bugetului asigurarilor sociale de stat acopera contravaloarea prestatiilor de asigurari sociale din sistemul public, cheltuielile privind organizarea si functionarea sistemului public, finantarea unor investitii proprii, alte cheltuieli prevazute de lege. 10.3.1. Persoanele asigurate n sistemul public de pensii Asiguraii n sistemul public sunt persoanele fizice, care pot fi cet eni romni, ceteni ai altor state sau apatrizi, pe perioada n care au domiciliul sau reedina n Romnia. Asiguraii au obligaia s plteasc contribuii de asigurri sociale i au dreptul s beneficieze de prestaii de asigurri sociale. n sistemul public sunt asigurate obligatoriu urmtoarele categorii: a) persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc, funcionarii publici i persoanele asimilate acestora (persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti); b) persoanele care beneficiaz de drepturi bneti lunare, ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj (omerii); c) persoanele care se afl ntr-una din situaiile urmtoare, indiferent de nivelul remuneraiei primite in temeiul contractului respectiv: asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare sau de management; membri ai asociaiei familiale; persoane autorizate s desfoare activiti independente; persoane angajate n instituii internaionale, dac nu sunt asiguraii acestora; alte persoane care realizeaz venituri din activiti profesionale. Dac cei aflai n situaiile menionate sunt deja asigurai obligatoriu, ncadrndu-se ntr-unul din cazurile anterioare (vezi punctele a) i b)), nu mai sunt obligai la plata contribuiei de asigurri sociale i pentru aceste venituri. Sunt asigurate facultativ n sistemul public persoanele care nu sunt asigurate obligatoriu, dar
66

care doresc s se asigure prin contract de asigurare social, precum i persoanele asigurate obligatoriu, dar care doresc s i completeze venitul asigurat. Contribuabilii sistemului public de asigurri sociale sunt: - asiguraii care datoreaz contribuii individuale de asigurri sociale; - angajatorii i persoanele asimilate acestora; - Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj; - persoanele care ncheie contract de asigurare social. 10.3.2. Baza de calcul a contribu iei de asigurri sociale Baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale este difereniat n funcie de persoana obligat la plata acesteia, astfel: pentru persoanele care i desfoar activitatea n baza unui contract individual de munc, funcionarii publici i persoanele asimilate acestora, baza impozabil a contribuiei individuale de asigurri sociale o reprezint venitul brut realizat lunar; pentru angajatorii celor de mai sus, baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale o reprezint suma veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei individuale de asigurri sociale, respectiv totalul fondului de salarii brute pltite salariailor; pentru ceilali asigurai se folosete ca baz impozabil a contribuiei de asigurri sociale venitul lunar asigurat, nscris n declaraia sau n contractul de asigurare social; baza lunar de calcul a contribuiei de asigurri sociale pentru omeri o constituie cuantumul drepturilor bneti lunare ce se suport din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de omaj. Pentru perioada n care salariatul se afl n concediu medical, baza de calcul a contribuiei de asigurri sociale, datorat att de angajat ct i de angajator, este reprezentat de salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat1, corespunztor numrului zilelor lucrtoare din concediul medical, cu excepia cazurilor de accident de munc sau boal profesional; contribuia de asigurri sociale datorat de salariat n acest caz se suport din valoarea brut a indemnizaiei de concediu. Contribuia de asigurri sociale nu se datoreaz asupra sumelor reprezentnd: * prestaii suportate din bugetul asigurrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munc i boli profesionale; * diurne de deplasare i de delegare, indemnizaii de delegare, detaare i transfer, precum i drepturi de autor; * participarea salariailor la profit. 10.3.3. Cotele de contribuii de asigurri sociale Cotele de contribuii de asigurri sociale sunt difereniate n funcie de condiiile de munc normale, deosebite sau speciale. Locurile de munc n condiii deosebite reprezint acele locuri care, n mod permanent sau n anumite perioade, pot afecta esenial capacitatea de munc a asigurailor datorit gradului mare de expunere la risc. Locurile de munc n condiii speciale sunt cele din: o unitile miniere, pentru personalul care i desfoar activitatea n subteran cel puin 50% din timpul normal de munc n luna respectiv; o activitile de cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare, zonele I i II de expunere la radiaii; o aviaia civil, pentru personalul navigant prevzut expres n lege; o activitatea artistic desfurat n profesiile prevzute expres n lege. Locurile de munc care nu se ncadreaz la condiii deosebite sau la condiii speciale sunt considerate locuri de munc n condiii normale. Cotele de contribuii de asigurri sociale se aprob anual prin legea bugetului asigurrilor sociale de stat. Pentru anul 2008, cotele de contribuie de asigurri sociale se stabilesc dup cum
Pentru anul 2008 salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat este de 500 lei, iar salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurarilor sociale de stat este de 1.550 lei 67
1

urmeaz: n perioada 1 ianuarie-30 noiembrie 2008: - pentru condiii normale de munc 29%; - pentru condiii deosebite de munc 34%; - pentru condiii speciale de munc 39%. ncepnd cu 1 decembrie 2008: - pentru condiii normale de munc 27,5%; - pentru condiii deosebite de munc 32,5%; - pentru condiii speciale de munc 37,5%. Cota contribuiei individuale de asigurri sociale, datorat potrivit art. 21 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificrile si completrile ulterioare, este de 9,5%, indiferent de condiiile de munc. n cota de contribuie individual de asigurri sociale menionat este inclus i cota de 2% aferenta fondurilor de pensii administrate privat, prevzuta de Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare. Contribuia de asigurri sociale datorat de angajatori, reprezint diferena dintre nivelul cotelor de contribuii de asigurri sociale stabilite difereniat, n funcie de condiiile de munc, prin legea anual a bugetului asigurrilor sociale de stat, i nivelul cotei contribuiei individuale de asigurri sociale. Ceilali asigurai (obligatoriu sau facultativ) datoreaz integral cota de contribuie de asigurri sociale corespunztoare condiiilor de munc n care i desfoar activitatea. Astfel, cotele de contribuii de asigurri sociale pentru anul 2008, n funcie de persoanele obligate la plat, sunt: Cota de contribuie Condiii Condiii Condiii deosebite speciale D Ian D Ian D ec. nov ec. nov ec. 9, 5% 19 ,5% 29 8% 2 1 5% 34 % 24, % 32 9,5 5% 23 5% 39 9, % 29, 8% 3 9,5 5% 2 9,

Persoana obligat la plata normale CAS Iannov Persoanele care i desfoar activitatea n baza unui contract individual de munc, funcionarii publici i persoanele asimilate acestora Angajatorii celor menionai anterior Ceilali asigurai 9, 5%

% 7,5% % ,5% % 7,5% La calcularea pr ii din cota de contribuie datorat de angajat, respectiv de angajator se utilizeaz 2 zecimale, iar cuantumul contribuiei datorate este valoare ntreag. Contribuia de asigurri sociale pentru omeri se suport integral din bugetul asigurrilor pentru omaj la nivelul cotei stabilite pentru condiii normale de munc, cu excepia plilor compensatorii (pentru care contribuia de asigurri sociale se suport tot din bugetul asigurrilor pentru omaj ns la nivelul cotei contribuiei individuale de asigurri sociale). Contribuia de asigurri sociale datorat de contribuabili nu se impoziteaz. Calculul contribuiei de asigurri sociale datorat de persoanele care i desfoar activitatea n baza unui contract individual de munc, funcionarii publici i persoanele asimilate acestora se face lunar de ctre angajatori; plata acesteia se face tot de ctre angajatori, prin reinerea sumelor datorate de asigurai din veniturile realizate, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata. Plata contribuiei de asigurri sociale datorate de ctre angajatori se face de asemenea lunar 2
Plata lunar a contribuiei este nlocuit de plata: - trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului, pentru contribuabilii persoane juridice pltitoare de impozitul pe veniturile microntreprinderilor, asocierile f r personalitate juridic constituite ntre persoane fizice, precum i pentru persoanele fizice care au calitatea de angajator; 68
2

pn la data de 25 a lunii urmtoare. Calculul i plata contribuiei de asigurri sociale pentru omeri se fac lunar de ctre instituia care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj. Plata contribuiei de asigurri sociale datorat de ctre ceilali asigurai, obligatoriu sau facultativ, se face lunar de ctre acetia, pn la sfritul lunii pentru luna n curs, pe baza calculului efectuat i comunicat de casele teritoriale de pensii la care sunt asigurai; acetia pot efectua i anticipat plata contribuiei de asigurri sociale, pe o perioad de cel mult 12 luni, calculate de la data la care se face plata. Pentru persoanele care i desfoar activitatea n baza unui contract individual de munc, funcionarii publici i persoanele asimilate acestora nu exist obligaii declarative relative la contribuia de asigurri sociale. Angajatorii acestora trebuie s depun lunar, pn la data de 25 a lunii urmtoare, declaraia privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat la bugetul asigurrilor sociale de stat, n format de hrtie i electronic, la Casa teritorial de pensii n raza creia i are sediul angajatorul. Lunar, trimestrial sau semestrial, pn la data de 25 a lunii/trimestrului/semestrului urmtoare/urmtor (similar termenului de plat ), angajatorul trebuie s depun declaraia 102 privind obligaiile de plat la BASFS la Administraia financiar n raza creia i are sediul. Ceilali asigurai obligatoriu trebuie s depun n termen de 30 zile de la apariia faptului generator al obligativitii asigurrii o declaraie de asigurare la Casa teritorial de pensii n raza creia i are domiciliul asiguratul; de asemenea, n 30 zile de la ncetarea faptului care a generat obligativitatea asigurrii, este obligatorie depunerea formularului de retragere a declaraiei de asigurare la Casa teritorial de pensii n raza creia i are domiciliul asiguratul. Obligaiile declarative ale asigurailor facultativi se rezum la ncheierea contractului de asigurare i la eventuala notificare a dorinei de reziliere a contractului de asigurare. 10.4. Formele de protecie a cetenilor prin asigurrile sociale de stat n sistemul public de asigurri sociale se acord urmtoarele categorii de pensii: * pensia pentru limit de vrst; * pensia anticipat; * pensia anticipat parial; * pensia de invaliditate; * pensia de urma. Asiguraii sistemului public de pensii au dreptul, n afar de pensie, la: * concediu i indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii, boli profesionale i accidente de munc; * prestaii pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc; * concediu i indemnizaie pentru maternitate; * concediu i indemnizaie pentru creterea copilului ; * concediu i indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav; * ajutor de deces. 10.4.1. PENSIILE Sistemele de pensii au drept obiectiv principal asigurarea unui venit de nlocuire permanent peste o anumit vrst i protecia n eventualitatea unor situa ii deosebite generatoare de incapacitate temporar de munc , precum accidente de munc, boli profesionale sau deces n familie. n Romnia sistemul de pensii este public, obligatoriu, n mare msur sistem plat -pas-cupas cu unica capacitate de a redistribui venitul ctre sracii de-o via i ctre generaiile mai srace ca grup. n multe ri planurile publice de pensii au contribuit ntr-adev r la bun starea vrstnicilor, dar poten ialul lor redistributiv a fost uneori n beneficiul bogailor i nu al sracilor sau pentru a ajuta o generaie pe cheltuiala alteia, acest lucru nu s-a fcut pe motive de echitate, iar costurile sociale evaziunea, for a de munc, capital i resurse publice gre it alocate - au fost mai mari. Componenta public trebuie s reduc sracia prin fenomenul de redistribuire si solidaritate social , s m reasc
- semestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urm toare semestrului, pentru asociaii, fundaii sau alte entiti f r scop patrimonial, cu excepia instituiilor publice. 69

venitul celor vrstnici care nu mai pot munci productiv, s protejeze vrstnicii de infla ie i de alte riscuri, s asigure asisten medical eficient etc. Conform noilor reglement ri privind sistemul de pensii exista la nivel naional un sistem de pensii pe trei piloni: pilonul I presupune o pensie public i obligatorie; pilonul II presupune un sistem privat i public de pensii, obligatoriu; pilonul III presupune un sistem privat de pensii, care nu este obligatoriu. Oamenii trebuie s neleag c pensia oferit de sistemul asigur rilor sociale nu este suficient, ci este fcut doar pentru a ne acoperi cheltuielile de subzisten i din aceast cauz trebuie s se gndeasc mai serios la planurile private de pensii. 10.4.1.1. Pensia pentru limit de vrst Pensia pentru limita de vrst se acord asigurailor, care ndeplinesc, cumulativ, la data pensionrii, condiiile privind vrsta standard de pensionare i stagiul minim de cotizare realizat n sistemul public. Vrsta standardad de pensionare este de 60 de ani pentru femei i 65 de ani pentru brbai. Atingerea vrstei standard de pensionare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a Legii nr. 19/2000, prin creterea vrstelor de pensionare, pornindu-se de la 57 de ani pentru femei i de la 62 de ani pentru brbai. Stagiul complet de cotizare este de 30 de ani pentru femei i de 35 de ani pentru brba i. Atingerea stagiului complet de cotizare se va realiza n termen de 13 ani de la data intrrii n vigoare a Legii nr. 19/2000, prin creterea acestuia, pornindu-se de la 25 de ani pentru femei i de la 30 de ani pentru b rba i. Stagiul minim de cotizare att pentru femei ct i pentru brbai este de 15 ani (la acest nivel se va ajunge n 2013, prin cre terea progresiva incepand de la 10 ani la data intrrii n vigoare a Legii nr. 19/2000). Pentru anumite categorii de asigura i vrsta standard de pensionare se reduce. Este cazul asigurailor care lucreaz n condi ii speciale i deosebite de munc. n aceste categorii se ncadreaz urmtorii asigurai: - cei care i-au desfurat activitatea n subteran cel pu in 50% din timpul normal de munc i care au realizat un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani n aceste condiii, beneficiaz de pensie pentru limit de vrst ncepnd cu vrsta de 45 de ani; - cei care i-au desfurat activitatea n aviaia civil, respectiv personalul navigant sau n profesiile artistice prev zute n anexa nr. 2 din Legea nr. 19/2000 i care au realizat un stagiu de cotizare de cel puin 25 de ani, beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, cu reducerea vrstelor standard de pensionare cu 15 ani; - cei care i-au desfurat activitatea n cercetare, explorare, exploatare sau prelucrare a materiilor prime nucleare i care au realizat un stagiu de cotizare de cel pu in 15 ani n zona I de expunere la radia ii sau de 17 ani n zona II de expunere la radiaii beneficiaz de pensie pentru limit de vrst, indiferent de vrst; - Asiguratii care au realizat stagiul complet de cotizare si care si-au desfasurat activitatea total sau partial in conditii deosebite de munca au dreptul la pensie pentru limita de varsta, cu reducerea varstelor standard de pensionare conform tabelului:
Stagiul de cotizare n condiii deosebite de munc (ani mplinii) 6 8 10 12 14 16 18 20 22 24 26 28 30 32 35 Reducerea vrstelor standard pensionare (ani mplinii) 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 5.0 5.5 6.0 6.5 7.0 7.7 8.0 de

70

Varstele de pensionare astfel reduse nu pot fi mai mici de 50 de ani pentru femei si de 55 de ani pentru barbati. Se reduce vrsta standard de pensionare i pentru asiguraii care au realizat, n condiii de handicap preexistent, stagiul de cotizare prevzut de lege, astfel: - cu 15 ani, dac au realizat cel pu in o treime din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap grav; - cu 10 ani, dac au realizat cel pu in dou treimi din stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap accentuat; - cu 10 ani, dac au realizat stagiul complet de cotizare, pentru cei cu handicap mediu. Asigura ii nevztori beneficiaz de pensie pentru limit de vrst , indiferent de vrst, dac au realizat ca nevztori cel pu in o treime din stagiul complet de cotizare prevzut de lege. De asemenea, vrsta standard de pensionare mai poate fi redus i datorit legilor speciale: - persoanele persecutate politic de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, precum i celor deportate n str intate (conform Decretului-lege nr. 118/1990), reducerea vstei standard de pensionare este de 6 luni pentru fiecare an de privare de libertate, de deportare n strintate dup data de 23 august 1944 i/sau de prizonierat; - asiguraii care se ncadreaz n prevederile Legii nr. 42/1990, reducerea vrstei standard este de 5 ani; - asiguraii care realizeaz n nvmnt un stagiu de 30 de ani pentru b rba i i 25 de ani pentru femei, reducerea vstei standard este de 3 ani; - femeile care au realizat stagiul complet de cotizare i care au nscut cel puin 3 copii i i-au crescut pn la vrsta de 10 ani beneficiaz de reducerea vrstei standard de pensionare astfel: cu un an pentru 3 copii; cu doi ani pentru 4 sau mai muli copii. Reducerea vstei, n situaia de mai sus, nu poate fi cumulat cu nici o alt reducere prevzut de lege sau de legile speciale i nu poate fi mai mic de 55 de ani. ncepnd cu data nscrierii la pensie cuantumul pensiei se determin prin nmulirea punctajului mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie. 10.4.1.2. Pensia anticipat Asiguraii care au depit stagiul complet de cotizare cu cel puin 10 ani pot solicita pensia anticipat cu cel mult 5 ani naintea vrstelor standard de pensionare. Stagiul de cotizare complet se calculeaz fr a lua n considerare perioadele n care asiguratul a beneficiat de ajutor social, a satisfcut stagiul militar sau a urmat i absolvit cursurile de zi ale nvmntului universitar pe durata normal a studiilor. Pentru asiguraii care beneficiaz de acest tip de pensie, la mplinirea vrstelor standard de pensionare, pensia anticipat devine pensie pentru limit de vrst i se recalculeaz prin adugarea perioadelor asimilate i a eventualelor stagii de cotizare realizate i se transform n pensie pentru limit de vrst. O form a pensiei anticipate este pensia anticipat parial. n ara noastr, asiguraii au posibilitatea de a solicita pensionarea anticipat parial cu reducerea vrstei standard de pensionare cu maxim 5 ani, asigurailor care au depit aceste stagii cu pn la 10 ani. Cuantumul pensiei anticipate par iale se stabilete din cuantumul pensiei pentru munca depus i limit de vrst, prin diminuarea acestuia n raport cu stagiul de cotizare realizat i cu numrul de luni cu care s-a redus vrsta standard de pensionare, conform normelor legale.
Stagiul de cotizare realizat peste stagiul complet de cotizare Pana la 1 an Peste 1 an Peste 2 ani Peste 3 ani Peste 4 ani Peste 5 ani Peste 6 ani Peste 7 ani Peste 8 ani Intre 9 si 10 ani Procentul de diminuare pentru fiecare luna de anticipare 0,5 0,45 0,40 0,35 0,30 0,25 0,20 0,15 0,10 0,05 71

10.4.1.3. Pensia de invaliditate Pensia de invaliditate se acord salariailor care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc din urmtoarele cauze: accidente de munc, boli profesionale, boli obinuite i accidente care nu au legtur cu munca. n raport cu pierderea capacitii de munc exist 3 grade de invaliditate: - invaliditatea de gradul I cnd se pierde complet capacitatea de munc i este necesar supravegherea permanent i ngrijirea invalidului de ctre o alt persoan; - invaliditatea de gradul II cnd se pierde complet sau n cea mai mare parte capacitatea de munc, ns invalidul se servete singur, neavnd nevoie de ngrijiri din partea altei persoane; - invaliditatea de gradul III cnd se pierde cel puin jumtate din capacitatea de munc i invalidul poate presta aceeai munc, ns cu un program redus sau o alt munc mai uoar. ncadrarea persoanelor n unul din cele 3 grade de invaliditate se face de ctre comisia de expertiz medical, inndu-se seama de urmtoarele criterii de baz : natura, gravitatea, particularitile i evoluia bolii, posibilitile de recuperare a capacitii de munc, elementele care pot conduce la agravarea bolii n cazul continurii activit ii. Pensionarii de invaliditate sunt supui unor controale medicale, n func ie de afec iune, la intervale de 6-12 luni, pn la mplinirea vrstelor standard de pensionare. Dup fiecare control, medicul expert al asigurrilor sociale emite o nou decizie prin care se stabile te, dup caz, men inerea n acela i grad de invaliditate, ncadrarea n alt grad de invaliditate sau ncetarea calit ii de pensionar de invaliditate ca urmare a redobndirii capacit ii de munc. Nu sunt supui revizuirii medicale pensionarii de invaliditate care: - prezint invaliditi care afecteaz ireversibil capacitatea de munc; - au mplinit vrstele prevzute de lege pentru ob inerea pensiei pentru munca depus i limit de vrst; - au vrsta mai mic cu pn la cinci ani fa de vrsta standard de pensionare i au realizat stagiile complete de cotizare. Asigura ii care i-au pierdut capacitatea de munc datorit unei boli obinuite sau unor accidente care nu au legtur cu munca beneficiaz de pensie de invaliditate, dac ndeplinesc stagiul de cotizare necesar n raport cu vrsta, conform tabelului de mai jos:
Vrsta asiguratului n momentul ivirii invaliditii Sub 25 ani 25-31 31-37 37-43 43-49 49-55 Peste 55 Stagiul de cotizare necesar (ani) 5 8 11 14 18 22 25

In cazul n care invaliditatea s-a ivit ca urmare a unui accident de munc, boli profesioanele, a tuberculozei, precum i n situa ia n care invaliditatea s-a ivit n timpul i din cauza ndeplinirii obligaiilor militare, asiguratul poate beneficia de pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare. Pensionarii de invaliditate ncadrai n gradul I de invaliditate au dreptul, n afara pensiei, la o indemniza ie pentru nso itor, n cuantum fix, iar aceasta nu poate fi mai mic dect 80% din valoarea unui punct de pensie. Calculul pensiei de invaliditate, indiferent de grad, se determin mulind punctajul mediu anual realizat de asigurat n perioada de cotizare cu valoarea unui punct de pensie din anul deschiderii drepturilor la care se aplic indexrile din anul respectiv. La stabilirea pensiilor de invaliditate asigurailor li se acord un stagiu potenial determinat ca diferen ntre stagiul complet de cotizare i stagiul de cotizare realizat efectiv pn n momentul ncadrrii ntr-un grad de invaliditate. n cazul asigura ilor care au realizat cel pu in jumtate din stagiul de cotizare necesar, stagiul potenial se determin ca diferen ntre stagiul complet de cotizare i stagiul de cotizare necesar. Pentru stagiul potenial punctajul anual al asiguratului este:
72

- 0,75 puncte pentru gradul I de invaliditate (handicap grav); -0.60 puncte pentru gradul II de invaliditate (handicap accentuat); - 0.40 puncte pentru gradul III de invaliditate (handicap mediu). Stagiul potenial rezultat nu poate fi mai mare dect stagiul de cotizare pe care asiguratul ar fi putut s l realizeze de la data ivirii invalidit ii pn la mplinirea vrstei la care, n condi iile legii, poate solicita o pensie pentru limita de vrst . n cazul persoanelor care satisfac obliga ii militare, elevii, ucenicii i studenii care i-au pierdut total sau cel puin jumtate din capacitatea de munc datorit accidentelor sau bolilor profesionale survenite n timpul i din cauza practicii profesionale, stagiul poten ial luat n calcul la stabilirea pensiei de invaliditate l constituie stagiul complet de cotizare, conform legii. La mplinirea vrstei standard sau a vrstei standard reduse conform legii pentru obinerea pensiei pentru limit de vrst, beneficiarul pensiei de invalidate poate opta pentru cea mai avantoajoas dintre pensii. 10.4.1.4. Pensia de urmas Au dreptul la pensie de urma copiii i soul supravieuitor, dac persoana decedat era pensionar sau ndeplinea condi iile pentru ob inerea unei pensii. Copiii au dreptul la pensie de urma pn la vrsta de 16 ani, dac i continu studiile ntr-o form de nvmnt organizat potrivit legii, pn la terminarea acestora, fr a depi vrsta de 26 de ani. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma pe tot timpul vieii, la mplinirea vrstei standard de pensionare, dac durata cstoriei a fost de cel puin 15 ani. n cazul n care durata cstoriei este mai mic de 15 ani, dar de cel pu in 10 ani, cuantumul pensiei de urma cuvenit soului supravieuitor se diminueaz cu 0,5% pentru fiecare lun, respectiv 6,0% pentru fiecare an de cstorie n minus. Soul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrst, pe perioada n care este invalid de gradul I sau II, dac durata cstoriei a fost de cel puin 1 an. So ul supravieuitor are dreptul la pensie de urma, indiferent de vrsta i durata cstoriei, dac decesul soului susintor s-a produs ca urmare a unui accident de munc, a unei boli profesionale sau tuberculozei i dac nu realizeaz venituri lunare dintr-o activitate profesional pentru care asigurarea este obligatorie sau acestea sunt mai mici de o p trime din salariul mediu brut pe economie. Dac soul supravieuitor are n ngrijire n urma decesului susintorului unul sau mai mul i copii n vrst de pn la 7 ani, beneficiaz de pensie de urma pn la data mplinirii de ctre ultimul copil a vrstei de 7 ani, n perioadele n care realizeaz venituri lunare mai mici de o ptrime din salariul mediu brut pe economie. Cuantumul pensiei de urma se stabilete prin aplicarea unui procent asupra punctajului mediu anual realizat de susintor, n func ie de numrul de urmai ndreptii, astfel: - pentru un singur urma - 50%; - pentru 2 urmai - 75%; - pentru 3 sau mai muli urmai - 100%. Cuantumul pensiei de urma, n cazul orfanilor de ambii prini, reprezint nsumarea drepturilor de urma, calculate dup fiecare printe.

73

CAPITOLUL XI ASIGURAREA PENTRU CONCEDII SI INDEMNIZATII DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE Asigurarea pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate d dreptul asigurailor, pe perioada n care acetia au domiciliul sau reedina pe teritoriul Romniei, la urmtoarele tipuri de concedii medicale i indemnizaii de asigurri sociale de sntate: - pentru incapacitate temporar de munc, cauzat de boli obinuite sau de accidente in afara muncii; - pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc, exclusiv pentru situaiile rezultate ca urmare a unor accidente de munc sau boli profesionale; - pentru maternitate; - pentru ngrijirea copilului bolnav; - de risc maternal. 11.1. Asigura ii pentru concedii i indemniza ii de asigurri sociale de sntate Persoanele asigurate pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate n sistemul de asigurri sociale de sntate sunt persoane fizice cu domiciliul sau reedina n Romnia care: - desfoar activiti pe baza de contract individual de munc sau n baza raportului de serviciu; - desfoar activiti n funcii elective sau sunt numite n cadrul autorit ii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti; - beneficiaz de drepturi bneti lunare ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj. De aceleai drepturi beneficiaz i persoanele care nu se afl n una dintre situaiile prevzute anterior, nu sunt pensionari, dar sunt: - asociai, comanditari sau acionari; - administratori sau manageri care au ncheiat contract de administrare ori de management; - membri ai asociaiei familiale; - persoane autorizate s desfoare activiti independente; - persoane care ncheie un contract de asigurri sociale pentru concedii i indemnizaii pentru maternitate i concedii i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav, n condiiile n care au nceput stagiul de cotizare pn la data de 1 ianuarie 2006. Persoanele avnd calitatea de pensionari de invaliditate gradul III sau pensionari nevztori care desfoar activiti independente sau sunt membri ai unor asociaii familiale au calitatea de asigurai pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate. 11.2. Contribuia pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate Cota de contribuie pentru concedii i indemnizaii, destinat exclusiv finanrii cheltuielilor cu plata drepturilor aferente concediilor medicale, este de 0,85%, aplicat la fondul de salarii, la drepturile reprezentnd indemnizaie de omaj, asupra veniturilor supuse impozitului pe venit ori asupra veniturilor cuprinse n contractul de asigurri sociale, dup caz, i se achit la bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate. 11.2.1 Baza de calcul a contribuiei pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate Baza de calcul a contribuiei pentru concedii i indemnizaii este diferit n funcie de tipul persoanei asigurate, fiind reprezentat de: - fondul de salarii realizat, adic de totalitatea sumelor utilizate de un angajator pentru plata drepturilor salariale sau de natura salarial, n situaia persoanelor care desfoar activitate pe baza unui contract individual de munc, sunt membrii cooperatori sau desfoar activiti n func ii elective (n fondul de salarii sunt incluse i sumele reprezentnd indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc cauzat de boli obinuite sau de accidente n afara muncii, precum i
74

indemnizaii pentru incapacitate temporar de munc urmare a unor accidente de munc sau boli profesionale, suportate de ctre angajator); - drepturile reprezentnd indemnizaia de omaj, n situaia persoanelor care beneficiaz de drepturi bneti lunare ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj; - veniturile din deciziile de impunere estimative/anuale eliberate de unit ile fiscale teritoriale, pentru membrii asociaiei familiale sau persoane autorizate s desfoare activit i independente; - indemnizaiile prevzute n contractele de administrare sau de management, pentru administratorii sau managerii care au ncheiat astfel de contracte; - indemnizaia lunar a asociatului unic, la nivelul valorii nscrise n declaraia de asigurri sociale, sau asupra venitului din dividende estimat a se realiza pe anul n curs, n cazul asocia ilor, comanditarilor sau acionarilor; - veniturile declarate n contractele de asigurare social, n situaia persoanelor care au ncheiat astfel de contracte. Baza lunar de calcul a contribuiei pentru concedii i indemnizaii pentru persoanele care: desfoar activiti pe baza de contract individual de munc, au funcii elective sau sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, sunt membrii cooperatori sau beneficiaz de drepturi bneti lunare ce se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj, nu poate fi mai mare dect produsul dintre numrul asigurailor din luna pentru care se calculeaz contribuia i valoarea corespunztoare a 12 salarii minime brute pe ar. Baza de calcul a contribuiei pentru concedii i indemnizaii pentru celelalte persoane asigurate nu poate depi plafonul a 12 salarii minime brute pe ar. Contribuia pentru concedii i indemnizaii se aplic i asupra indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc urmare a unui accident de munc sau boal profesional i se suport de ctre angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale constituit n condiiile legii, dup caz. 11.2.2. Declararea i plata contribuiei pentru concedii i indemnizaii de asigurri sociale de sntate Contribuia pentru concedii i indemnizaii se datoreaz i se achit de ctre: - angajatori - pentru asiguraii reprezentai de persoanele care desfoar activitate pe baza unui contract individual de munc, sunt membrii cooperatori sau desfoar activiti n funcii elective; - instituia care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj - pentru asiguraii care beneficiaz de indemnizaie de omaj; - asiguratul nsui - n cazul persoanelor care sunt asociai, comanditari sau acionari, administratori care au ncheiat contract de administrare, membri ai asociaiei familiale, persoane autorizate s desfoare activiti independente, ori persoane care au ncheiat contracte individuale de asigurri sociale. Termenul de plat a contribuiilor pentru concedii i indemnizaii este pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata (cu derogrile precizate pentru celelalte contribuii). n cazul n care asiguraii beneficiaz de concedii medicale, indemnizaiile corespunztoare se pltesc de ctre persoanele obligate la plata contribuiei pentru concedii i indemnizaii, suma acestora fiind apoi dedus din contribuia datorat. Pentru persoanele a cror contribuie calculat la venitul estimat este mai mare, respectiv mai mic dect contribuia datorat, calculat n raport cu decizia de impunere anual, casele de asigurri de sntate vor proceda dup cum urmeaz: a) n cazul n care venitul realizat este mai mare fa de venitul estimat, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, suma realizat n plus se va distribui proporional pe cele 12 luni, contribuia recalculndu-se n mod corespunztor, cu luarea n considerare a plafonului stabilit de lege. Diferena de contribuie rmas de achitat conform deciziei de impunere anuale se achit n termen de cel mult 60 de zile de la data comunicrii deciziei de impunere, perioada pentru care nu se calculeaz i nu se datoreaz majorri de ntrziere potrivit reglementarilor n materie
75

privind colectarea creanelor bugetare. n situaia n care asiguratul a beneficiat de indemnizaie de asigurri sociale de sntate n anul financiar nchis, cuantumul indemniza iei se recalculeaz, urmnd ca suma rezultat n plus s fie compensat cu obligaia de plat rezultat din decizia de impunere anual sau cu obligaii de plat viitoare, dup caz; b) n cazul n care venitul realizat este mai mic fa de venitul estimat, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, contribuia se recalculeaz, urmnd ca diferena achitat n plus de asigurat s fie compensat cu obligaiile de plat viitoare. n situaia n care asiguratul a beneficiat de indemnizaie de asigurri sociale de sntate n anul financiar nchis, cuantumul indemnizaiei se recalculeaz, urmnd ca indemnizaia pltit n plus s fie compensat cu diferena de contribuie achitat conform deciziei anticipate sau cu obligaii de plat viitoare, dup caz; c) n cazul n care asiguratul a nregistrat pierdere fiscal, conform deciziei de impunere anuale emise de organele fiscale, contribuia achitat de contribuabil se restituie. n situaia n care asiguratul a beneficiat de indemnizaie de asigurri sociale de sntate n anul financiar nchis, contribuia achitat de asigurat se compenseaz cu indemnizaia de asigurri sociale de sntate, iar n cazul n care rmn diferene, acestea se recupereaz sau se pltesc, dup caz. Persoanele fizice sau juridice care au calitatea de angajator au obligaia de a depune lunar, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz contribuia pentru concedii i indemnizaii, la casele de asigurri de sntate declaraia privind evidena obligaiilor de plat ctre Fondul naional unic de asigurri sociale de sntate pentru concedii i indemnizaii si privind evidena nominal a asigurailor care au beneficiat de concedii i indemnizaii, dup caz. Exemplarul 2 al certificatelor de concedii medicale se depune la casele de asigurri de sntate. De asemenea, angajatorii au obligaia declarrii lunare/trimestriale/semestriale a contribuiilor de asigurri pentru concedii i indemnizaii la Administraia Financiar, pn la data de 25 a lunii, trimestrului sau semestrului urmtor celei/celui n care s-a constituit obligaia pl ii. Pentru a beneficia de concedii i indemnizaii, asociaii, comanditarii, acionarii, administratorii, membrii asociaiilor familiale, persoanele care deruleaz activiti independente, persoanele care ncheie contracte individuale de asigurare social pentru concedii i indemnizaii, sunt obligate s depun declaraia de asigurare pentru concedii i indemnizaii la casa de asigurri de sntate la care acetia sunt luai n eviden ca pltitori ai contribuiei. Ori de cte ori intervin modificri asupra elementelor care au stat la baza declaraiei de asigurare pentru concedii i indemnizaii este obligatorie depunerea comunicrii de modificare a acesteia, n termen de maximum 30 de zile de la apariia modificrii respective. 11.3. Concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate Stagiul minim de cotizare pentru acordarea concediilor medicale i a indemnizaiilor aferente este de o lun realizat n ultimele 12 luni anterioare lunii pentru care se acord concediul medical. Asiguraii au dreptul la concediu i indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc, fr condiii de stagiu de cotizare, n cazul urgenelor medico-chirurgicale, tuberculozei, bolilor infectocontagioase din grupa A, neoplaziilor i SIDA, baza de calcul a indemnizaiilor fiind constituit n acest caz de venitul lunar din prima lun de activitate pentru care s-a stabilit s se plteasc contribuia. Se asimileaza stagiului de cotizare in sistemul de asigurari sociale de sanatate perioadele in care asiguratul a. a beneficiat de concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate ; b. a beneficiat de pensie de invaliditate; c. a urmat cursurile de zi ale invatamantului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normala a studiilor respective, cu conditia absolvirii acestora. Baza de calcul a indemnizaiilor de asigurri sociale de sntate se determin ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pn la limita a 12 salarii minime brute pe ar lunar, pe baza crora se calculeaz contribuia pentru concedii i indemnizaii. In situatia in care la stabilirea celor 6 luni din care se constituie baza de calcul a
76

indemnizatiilor, se utilizeaza perioade asimilate stagiului de cotizare, veniturile ce se iau in considerare sunt: a) cuantumul indemnizatiilor de asigurari sociale de sanatate ; b) salariul de baza minim brut pe tara, din perioadele respective, pentru situatiile in care siguratul a beneficiat de pensie de invaliditate, a urmat cursurile invatamantului universitar, sau i-a fost platita contributia de asigurari sociale de sanatate din alte surse. 11.3.1. Concediul i indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc se determin prin aplicarea procentului de 75% asupra bazei de calcul. Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc, determinat de tuberculoza, SIDA, neoplazii, precum i de o boal infectocontagioas din grupa A i de urgene medico-chirurgicale este de 100% din baza de calcul. Din duratele de acordare a concediilor medicale, exprimate n zile calendaristice, se pltesc zilele lucrtoare. Indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc se suport dup cum urmeaz: a) de ctre angajator, din prima zi pn n a 5-a zi de incapacitate temporar de munc; b) din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate, ncepnd cu: - ziua urmtoare celor suportate de angajator i pn la data ncetrii incapacitii temporare de munc a asiguratului sau a pensionrii acestuia; - prima zi de incapacitate temporar de munc, n cazul n care persoanele asigurate sunt asociai, comanditari, acionari, administratori/manageri, membrii ai asociaiei familiale, persoane autorizate s desfoare activiti independente, persoane care ncheie un contract individual de asigurri sociale pentru concedii i indemnizaii pentru maternitate i concedii i indemnizaii pentru ngrijirea copilului bolnav. Pentru plata indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, aferente concediilor medicale acordate cu intrerupere intre ele, acestea se iau in considerare separat, durata lor nu se cumuleaza, iar plata se suporta conform paragrafului precedent; aceeasi situatia apare si in cazul in care unui asigurat i se acorda in aceeasi luna doua sau mai multe concedii medicale pentru afectiuni diferite, fara intrerupere intre ele. Durata de acordare a indemnizaiei pentru incapacitate temporar de munc este de cel mult 183 de zile n interval de un an, socotit din prima zi de mbolnvire (fac excepie duratele de acordare a indemnizaiei pentru boli speciale care pot fi de pn la un an i 6 luni). Medicul primar sau, dupa caz, medicul specialist in afectiunea principal invalidanta poate propune pensionarea de invaliditate daca bolnavul nu a fost recuperat la expirarea duratelor de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii, medicul specialist sau primar, dupa caz, poate propune prelungirea concediului medical peste 183 de zile (dar nu cu mai mult de 90 zile), in scopul evitarii pensionarii de invaliditate si mentinerii asiguratului in activitate. Medicul expert al asigurarilor sociale decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reducerea programului de lucru, reluarea activitatii in raport de pregatirea profesionala si de aptitudini ori pensionarea de invaliditate. ncepnd cu a 91-a zi, concediul se poate prelungi de ctre medicul specialist pn la 183 de zile, cu aprobarea medicului expert al asigurrilor sociale. 11.3.2. Concediile i indemnizaiile pentru prevenirea mbolnvirilor i recuperarea capacitii de munc n scopul prevenirii mbolnvirilor i recuperrii capacitii de munc, asiguraii pot beneficia de indemnizaie pentru reducerea timpului de munc, concediu i indemnizaie pentru carantin i tratament balnear, n conformitate cu programul individual de recuperare. Indemnizaia pentru reducerea timpului de munc cu o ptrime din durata normal se acord angajailor care, din motive de sntate, nu mai pot realiza durata normal de munc. Indemnizatia pentru reducerea timpului de munca se acorda, la propunerea medicului curant, cu avizul medicului expert al asigurarilor sociale, pentru cel mult 90 de zile in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu, in una sau mai multe etape. Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru reducerea
77

timpului de munc este egal cu diferena dintre baza de calcul (calculat similar indemnizaiei pentru incapacitate de munc) i venitul salarial brut realizat de asigurat prin reducerea timpului normal de munc, fr a depi 25% din baza de calcul. Concediul i indemnizaia pentru carantin se acord asigurailor crora li se interzice continuarea activitii din cauza unei boli contagioase. Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru carantina reprezint 75% din baza de calcul. Asiguraii aflai n incapacitate temporar de munc pe o perioada mai mare de 90 de zile consecutive beneficiaz de tratament balnear i de recuperare a capacitii de munc, pe baza biletului de trimitere. Costurile tratamentului balnear, precum i cele ale aciunilor de recuperare a capacitii de munc se suport din bugetul Fondului naional unic de asigurri sociale de sntate. In functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului, durata tratamentului balnear este de 15 - 21 de zile si se stabileste de medicul curant. Programul individual de recuperare este obligatoriu si se realizeaza in unitati sanitare specializate aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate. Dupa fiecare etapa prevazuta in programul individual de recuperare, asiguratii sunt supusi reexaminarii medicale. In functie de rezultatele acesteia, medicul expert al asigurarilor sociale poate propune medicului curant actualizarea programului individual de recuperare sau, dupa caz, recomanda reluarea activitatii profesionale ori propune pensionarea de invaliditate. Plata indemnizatiilor nu se cuvine pe perioadele in care asiguratul, din motive imputabile lui, nu isi indeplineste obligatia de a urma si de a respecta programul individual de recuperare. 11.3.3. Concediul i indemnizaia de maternitate Asiguratele au dreptul la concedii pentru sarcina i luzie, pe o perioad de 126 de zile calendaristice, perioad n care beneficiaz de indemnizaie de maternitate. De aceleai drepturi beneficiaz i femeile care nu mai au calitatea de asigurate, din motive neimputabile lor, dac nasc n termen de 9 luni de la data pierderii calitii de asigurat. n acest caz, baza de calcul a indemnizaiei de maternitate se constituie din media veniturilor lunare pe baza crora s-a calculat contribuia pentru concedii i indemnizaii, din ultimele 6 luni anterioare datei pierderii calit ii de asigurat. Concediul pentru sarcin se acord pe o perioad de 63 de zile nainte de natere, iar concediul pentru luzie pe o perioada de 63 de zile dup natere. Concediile pentru sarcin i luzie se pot compensa ntre ele, n funcie de recomandarea medicului i de opiunea persoanei beneficiare, n aa fel nct durata minim obligatorie a concediului de luzie s fie de 42 de zile calendaristice. Persoanele cu handicap asigurate beneficiaza, la cerere, de concediu pentru sarcina, incepand cu luna a 6-a de sarcina. In situatia copilului nascut mort sau in situatia in care acesta moare in perioada concediului de lauzie, indemnizatia de maternitate se acorda pe toata durata acestuia. Cuantumul brut lunar al indemnizaiei de maternitate este de 85% din baza de calcul. 113.3.4. Concediul i indemnizaia pentru ngrijirea copilului bolnav Asiguraii au dreptul la concediu i indemnizaie pentru ngrijirea copilului bolnav n vrst de pn la 7 ani, iar n cazul copilului cu handicap, pentru afeciunile intercurente, pn la mplinirea vrstei de 18 ani. Durata de acordare a indemnizaiei este de maximum 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil, cu excepia situaiilor n care copilul este diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat n aparat gipsat, este supus unor intervenii chirurgicale, cnd poate ajunge pn la 90 zile. Cuantumul brut lunar al indemnizaiei pentru ngrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul. 11.3.5. Concediul i indemnizaia de risc maternal Concediul i indemnizaia de risc maternal se acord fr condiie de stagiu de cotizare. Cuantumul indemnizaiei de risc maternal reprezint 75% din baza de calcul. Calculul si plata indemnizatiilor prezentate se fac pe baza certificatului de concediu medical eliberat in conditiile legii, care constituie document justificativ pentru plata. Certificatul de concediu medical se prezinta platitorului pana cel mai tarziu la data de 5 a lunii urmatoare celei pentru care a
78

fost acordat concediul. Plata oricrei indemnizaii, dintre cele menionate, se face lunar de ctre: a) angajator, cel mai trziu odat cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiv, pentru asiguraii avnd calitatea de angajai sau funcionari publici; b) instituia care administreaz bugetul asigurrilor pentru omaj, pn la data de 10 a lunii urmtoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru asiguraii avnd calitatea de omeri; c) casa de asigurri de sntate, pn la data de 10 a lunii urmtoare celei pentru care s-a acordat concediul medical, pentru celelalte categorii de asigurai. Pentru persoana asigurata care desfasoara activitatea la mai multi angajatori, la fiecare fiind asigurata in sistemul public de asigurari sociale de sanatate, indemnizatiile se calculeaza si se platesc, dupa caz, de fiecare angajator. Contribuia de asigurri sociale de sntate nu se datoreaz asupra acestor indemnizaii cu excepia contribuiei de asigurri sociale de sntate, datorat de angajatori pentru indemnizaiile de asigurri sociale de sntate suportate din fondurile proprii ale acestora. Contribuia pentru concedii i indemnizaii nu se datoreaz asupra acestor indemnizaii cu excepia contribuiei pentru concedii i indemnizaii, datorat de angajatori pentru indemnizaiile de asigurri sociale de sntate suportate din fondurile proprii ale acestora i, respectiv, a indemnizaiilor pentru accidente de munca i boli profesionale. Perioadele n care asiguraii avnd calitatea de salariai/funcionari publici beneficiaz de aceste indemnizaii constituie stagiu de cotizare n sistemul public de pensii, pentru aceste indemnizaii datorndu-se contribuia de asigurri sociale reglementat de prevederile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii i alte drepturi de asigurri sociale, cu modificrile i completrile ulterioare, i ale legii bugetului asigurrilor sociale de stat, care se achit bugetului asigurrilor sociale de stat. Cota de contribuie individuala de asigurri sociale se aplic asupra valorii reprezentnd un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, corespunztor numrului zilelor lucrtoare din concediul medical, i se suport din cuantumul brut al indemnizaiei. Cota de contribuie de asigurri sociale datorat de angajator pentru indemnizaiile de asigurri sociale de sntate cuvenite asigurailor se aplic asupra valorii reprezentnd un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, corespunztor numrului zilelor lucrtoare din concediul medical.

79

CAPITOLUL XII ASIGURAREA PENTRU ACCIDENTE DE MUNC I BOLI PROPFESIONALE Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale reprezint o asigurare de persoane, care face parte din sistemul de asigurri sociale, este garantat de stat i cuprinde raporturi specifice prin care se asigur protecia social a salariailor mpotriva diminurii sau pierderii capacitii de munc i decesului acestora ca urmare a accidentelor de munc i a bolilor profesionale. Asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale are urmtoarele obiective: - prevenirea accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - reabilitarea medical i socio-profesional a asigurailor, victime ale accidentelor de munc i ale bolilor profesionale, precum i recuperarea capacitii de munc a acestora; - acordarea de prestaii n bani pe termen lung i scurt, sub forma de indemnizaii i alte ajutoare. 12.1. Asiguraii n sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale Sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii, urmtoarele categorii de persoane: - persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, precum i funcionarii publici (inclusiv angajaii romni care presteaz munc n strintate din dispoziia angajatorilor romni, precum i cetenii strini sau apatrizii care presteaz munc pentru angajatori romni, pe perioada n care au, potrivit legii, domiciliul sau reedina n Romnia); - persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului, precum i membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti; - omerii, pe toata durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii; - ucenicii, elevii i studenii, pe toata durata efecturii practicii profesionale. Nu intr n categoria asigurailor obligatoriu personalul militar i civil angajat pe baza de contract i personalul asigurat n sistemul propriu al Ministerului Ap rrii Naionale, Ministerului Administraiei i Internelor, Serviciului Romn de Informaii, Serviciului de Informaii Externe, Serviciului de Protecie i Paz, Serviciului de Telecomunicaii Speciale, precum i n cel al Ministerului Justiiei - Administraia Naional a Penitenciarelor i Direcia General de Protecie i Anticorupie. Se pot asigura facultativ, pe baza de contract individual de asigurare, persoanele care se afl n una sau mai multe dintre urmtoarele situaii: asociat unic, asociai, comanditari sau acionari; comanditai, administratori sau manageri; membri ai asociaiei familiale; persoane autorizate s desfoare activiti independente; persoane angajate n instituii internaionale; proprietari de bunuri i/sau arendai de suprafee agricole i forestiere; persoane care desfoar activiti agricole n cadrul gospodriilor individuale sau activiti private n domeniul forestier; membri ai societilor agricole sau ai altor forme de asociere din agricultur; alte persoane interesate, care i desfoar activitatea pe baza altor raporturi juridice dect cele menionate anterior. Calitatea de asigurtor, n sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale, revine Casei Naionale de Pensii i Alte Drepturi de Asigurri Sociale. 12.2. Contribuabilii n sistemul asigurrilor pentru accidente de munc i boli profesionale Contribuia de asigurri pentru accidente de munca i boli profesionale este datorat de
80

ctre: - angajatorii, pentru persoanele care desfoar activiti pe baza unui contract individual de munc, indiferent de durata acestuia, pentru funcionarii publici, pentru persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autorit ii executive, legislative ori judec toreti, pe durata mandatului, precum i pentru membrii cooperatori dintr-o organizaie a cooperaiei meteugreti; - asiguraii, n cazul persoanelor asigurate pe baza unui contract individual de asigurare; - stat, din bugetul asigurrilor pentru omaj, n cazul omerilor care efectueaz practica profesional n cadrul cursurilor organizate potrivit legii. Angajatorii nu datoreaz contribuii pentru ucenicii, elevii i studenii care efectueaz practica profesional. 12.3. Contribuia de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale 12.3.1. Baza de calcul a contribuiei de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale Baza lunar de calcul la care angajatorul datoreaz contribuia de asigurri pentru accidente de munca i boli profesionale pentru salariai, funcionari publici, demnitari i membrii cooperatori o constituie: - suma veniturilor brute realizate lunar; - salariul de baz minim brut pe ar garantat n plat, corespunztor numrului zilelor lucrtoare din concediul medical, cu excepia cazurilor de accident de munc sau boal profesional. Contribuia de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale nu se aplic asupra sumelor reprezentnd: - prestaii suportate din bugetul asigurrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munc i boli profesionale; - diurnele de deplasare i de delegare, indemnizaiile de delegare, detaare i transfer, precum i drepturile de autor; - participarea salariailor la profit. n cazul asigurailor cu contract individual de asigurare, baza de calcul este reprezentat de venitului lunar asigurat, indiferent de activitatea prestat . Venitul lunar prevzut n contractul individual de asigurare nu poate fi mai mic dect salariul de baz minim brut pe ar. n cazul omerilor, contribuia se datoreaz pe toata durata efecturii practicii profesionale n cadrul cursurilor organizate potrivit legii, baza de calcul a acesteia fiind dat de drepturile acordate pe perioada respectiv. 12.3.1. Cotele de contribuii de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale Cotele de contribuii datorate de angajatori n funcie de clasa de risc, potrivit Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munc i boli profesionale, cu modificrile i completrile ulterioare, se stabilesc de la 0,4% la 2%. Contribuiile se stabilesc n funcie de tarife i clase de risc. Tariful de risc se determin pentru fiecare sector de activitate n funcie de riscul de accidentare i de mbolnvire profesional din cadrul sectorului respectiv. Tariful de risc va fi determinat n funcie de clasele de risc care, la rndul lor, vor fi stabilite n funcie de indicii de frecven, respectiv: I1 indicele care reprezint frecvena de accidentare, respectiv numrul de accidentai ce revin la 1000 de salariai; I2 - indicele care reprezint frecvena accidentelor de munc soldate cu invaliditate i/sau deces, respectiv numrul de accidentai cu invaliditate i/sau deces ce revin la 1000 de salariai; I3 - indicele care reprezint frecvena mbolnvirilor profesionale, respectiv numrul de cazuri noi de mbolnviri profesionale ce revin la 1000 de salariai; I4 indicele care reprezint frecvena salariailor care lucreaz n condiii de munc speciale i deosebite, la 1000 de salariai. ncadrarea n clasele de risc se face de ctre asigurtor, corespunztor activitii principale (cu numrul cel mai mare de angajai) desfurate n fiecare unitate. Tariful minim de risc
81

corespunde clasei de risc 1, iar tariful maxim de risc corespunde clasei de risc 20. Asigurtorul poate s aprobe anual majorri sau reduceri ale cotelor contribuiilor de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale, n funcie de: - numrul accidentelor de munc i al bolilor profesionale pe o perioad de referin; - gravitatea consecinelor accidentelor de munc i a bolilor profesionale; - volumul cheltuielilor pentru prestaii i servicii de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale; - existena locurilor de munc ncadrate n condiii deosebite sau speciale. n cazul asigurailor cu contract individual de asigurare, precum i n cazul omerilor afla i n practic profesional, cota de contribuie este de 1%. 12.3.2. Declararea i plata contribuiei de asigurri pentru accidente de munc i boli profesionale Declararea plii contribuiei pentru asigurarea de accidente de munc i boli profesionale se realizeaz prin intermediul declaraiei depuse lunar, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz contribuia, la Casa Teritorial de Pensii. De asemenea, angajatorul are obligaia depunerii la Administraia Financiar a unei declaraii lunare, trimestriale sau semestriale pn la data de 25 a lunii/trimestrului/semestrului urmtoare/urmtor celei/celui pentru care se datoreaz plata. n vederea ncheierii asigurrii pentru accidente de munc i boli profesionale i a stabilirii cotei contribuiei datorate, angajatorul are obligaia de a comunica asigurtorului, printr-o declaraie pe propria rspundere, domeniul de activitate conform Clasificrii Activitilor din Economia Naional - CAEN, numrul de angajai, fondul de salarii, precum i orice alte informaii solicitate n acest scop. Declaraia se depune la sediul asigurtorului, n termen de 30 de zile de la data dobndirii personalitii juridice sau a nceperii raporturilor de munc ori de serviciu ntre pri, dup caz. n cazul modificrii uneia sau mai multor informaii din declaraia menionat , angajatorul are obligaia s anune asigurtorul n termen de 15 zile. Persoana asigurat pe baz de contract individual de asigurare, odat cu ncheierea contractului individual de asigurare, are obligaia de a depune o declaraie de venituri i de a comunica, n termen de 15 zile, asigurtorului orice modificare intervenit cu privire la situaia i statutul ei. Contribuiile de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale se vireaz pn la data de 25 inclusiv a lunii3 urmtoare celei pentru care se datoreaz drepturile salariale. 12.4. Prestaii i servicii de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale Asiguraii sistemului de asigurare pentru accidente de munca i boli profesionale au dreptul la: - reabilitare medical i recuperarea capacitii de munc; - reabilitare i reconversie profesional; - indemnizaie pentru incapacitate temporar de munc; - indemnizaie pentru trecerea temporar n alt loc de munc i indemnizaie pentru reducerea timpului de munc; - compensaii pentru atingerea integritii; - despgubiri n caz de deces; - rambursri de cheltuieli. Baza de calcul a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de munca sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca se calculeaza ca medie a
Plata lunar a contribuiei este nlocuit de plata: - trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului, pentru contribuabilii persoane juridice pltitoare de impozitul pe veniturile microntreprinderilor, asocierile f r personalitate juridic constituite ntre persoane fizice, precum i pentru persoanele fizice care au calitatea de angajator; - semestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urm toare semestrului, pentru asociaii, fundaii sau alte entiti f r scop patrimonial, cu excepia instituiilor publice. 82
3

veniturilor brute realizate lunar de catre salariat in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului, respectiv a veniturilor stipulate in contractele individuale de asigurare, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de 6 luni, baza de calcul a indemnizatiilor pentru incapacitate temporara de munca, pentru reducerea timpului de munca sau pentru trecerea temporara in alt loc de munca o constituie media veniturilor brute realizate lunar, respectiv a veniturilor stipulate in contractul individual de asigurare, pe baza carora s-a stabilit contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. In cazul in care stagiul de cotizare este mai mic de o luna, baza de calcul a indemnizatiilor o constituie venitul lunar brut din prima luna de activitate pentru care s-a stabilit sa se plateasca contributia. 12.4.1. Prestatii si servicii pentru reabilitare medicala si recuperarea capacitatii de munca Asiguratorul are obligatia de a achita contravaloarea serviciilor medicale acordate pana cand se realizeaza: a) restabilirea starii de sanatate sau ameliorarea deficientelor de sanatate survenite in urma unui risc asigurat; b) prevenirea diminuarii ori a pierderii capacitatii de munca si a necesitatii de ingrijire permanenta. Contravaloarea biletelor pentru tratament balnear prescris de medicul asiguratorului celor care se afla in incapacitate temporara de munca, ca urmare in exclusivitate a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, se suporta integral din contributiile de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Asiguratii au dreptul la tratament medical corespunzator leziunilor si afectiunilor cauzate prin accidente de munca sau boli profesionale, dupa cum urmeaza: a) asistenta medicala de urgenta la locul accidentului, in mijloacele de transport specializate si in unitatile spitalicesti; b) tratament medical ambulatoriu, analize medicale si medicamente, prescrise de medic; c) servicii medicale in spitale sau in unitati sanitare cu personalitate juridica specializate pentru boli profesionale; d) tratament de recuperare a capacitatii de munca in unitati de specialitate; e) servicii de chirurgie reparatorie; f) cure balneoclimaterice. Pentru reabilitarea medicala si recuperarea capacitatii de munca asiguratii beneficiaza de programe individuale de recuperare, stabilite de medicul specialist al asiguratorului, in functie de natura si de diagnosticul bolii. Programul individual de recuperare poate include tratament balnear, in functie de tipul bolii. Durata tratamentului balnear este de 15-21 de zile si se stabileste de medicul asiguratorului, in functie de tipul afectiunii si de natura tratamentului. 12.4.2. Prestatii si servicii pentru reabilitare si reconversie profesionala Prestatiile si serviciile pentru reabilitare si reconversie profesionala se acorda de catre asigurator la solicitarea asiguratilor care, desi nu si-au pierdut complet capacitatea de munca, nu mai pot desfasura activitatea pentru care s-au calificat, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Asiguratorul preia in sarcina sa cheltuielile pentru urmatoarele prestatii si servicii de reabilitare si reconversie profesionala: a) cheltuielile privind serviciile medicale si psihologice pentru aprecierea starii fizice, mentale si aptitudinale in vederea reconversiei profesionale; b) costul cursurilor de calificare sau de reconversie; c) plata unei indemnizatii pe durata cursurilor de calificare si de reconversie. Indemnizatia pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie se acorda lunar si reprezinta 70% din salariul de baza brut al persoanei asigurate, avut la data survenirii accidentului de munca sau a bolii profesionale. Aceasta indemnizatia se acorda numai daca persoana asigurata nu beneficiaza, pe durata cursurilor de calificare sau de reconversie, de indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca sau de pensie de invaliditate gradul III
83

12.4.3. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca Asiguratii beneficiaza de o indemnizatie pe perioada in care se afla in incapacitate temporara de munca in urma unui accident de munca sau a unei boli profesionale. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca reprezinta 80% din media veniturilor salariale brute realizate in ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului. Cuantumul indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca in cazul urgentelor medico-chirurgicale este de 100% din media venitului lunar asigurat din ultimele 6 luni anterioare manifestarii riscului. Indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca in cazul accidentului de munca sau bolii profesionale se suporta in primele 3 zile de incapacitate de catre angajator, iar din a 4-a zi de incapacitate, din contributia de asigurare pentru accidente de munca si boli profesionale. Durata de acordare a indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este de 180 de zile in intervalul de un an, socotita din prima zi de concediu medical. In situatii temeinic motivate de posibilitatea recuperarii medicale si profesionale a asiguratului medicul curant poate propune prelungirea concediului medical peste 180 de zile (dar nu cu mai mult de 90 zile). Medicul asiguratorului poate decide, dupa caz, prelungirea concediului medical pentru continuarea programului recuperator, reluarea activitatii in acelasi loc de munca sau in alt loc de munca ori poate propune pensionarea de invaliditate. 12.4.4. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca si indemnizatia pentru reducerea timpului de munca Asiguratii care, datorita unei boli profesionale sau unui accident de munca, nu isi mai pot desfasura activitatea la locul de munca anterior manifestarii riscului asigurat pot trece temporar in alt loc de munca. Indemnizatia pentru trecerea temporara in alt loc de munca se acorda in conditiile in care venitul salarial brut lunar realizat de asigurat la noul loc de munca este inferior mediei veniturilor sale lunare din ultimele 6 luni, calculate de la momentul depistarii afectiunii. Indemnizatia pentru reducerea timpului de lucru cu o patrime din durata normala, ca urmare a unor afectiuni cauzate de accidente de munca sau boli profesionale, se acorda asiguratilor care, in aceste conditii, nu mai pot realiza durata normala de munca. Cuantumul lunar al acestor indemnizatii este egal cu diferenta dintre media veniturilor salariale din ultimele 6 luni si venitul salarial brut realizat de asigurat la noul loc de munca sau prin reducerea timpului normal de munca, fara a se depasi 25% din baza de calcul. 12.4.5. Compensatii pentru atingerea integritatii Au dreptul la o compensatie pentru atingerea integritatii asiguratii care, in urma accidentelor de munca sau a bolilor profesionale, raman cu leziuni permanente care produc deficiente si reduc capacitatea de munca intre 20-50%. Compensatia pentru atingerea integritatii reprezinta o suma fixa in bani si se acorda integral, o singura data, fara a afecta celelalte drepturi sau indemnizatii la care este indreptatit asiguratul, si nu este luata in baza de calcul pentru determinarea acestor drepturi. Cuantumul compensatiei pentru atingerea integritatii se stabileste in functie de gravitatea leziunii, in limita unui plafon maxim de 12 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica. 12.4.6. Despagubiri in caz de deces In cazul decesului asiguratului, ca urmare a unui accident de munca sau a unei boli profesionale, beneficiaza de despagubire in caz de deces o singura persoana, care poate fi, dupa caz: sotul supravietuitor, copilul, parintele, tutorele, curatorul, mostenitorul, in conditiile dreptului comun, sau, in lipsa acesteia, persoana care dovedeste ca a suportat cheltuielile ocazionate de deces. Cuantumul despagubirii in caz de deces este de 4 salarii medii brute, comunicate de Institutul National de Statistica. 12.4.7. Rambursari de cheltuieli Asiguratorul acorda rambursari de cheltuieli in urmatoarele situatii: a) transportul de urgenta, in cazuri temeinic justificate, cand salvarea victimei impune utilizarea altor mijloace decat cele uzuale; b) confectionarea ochelarilor, a aparatelor acustice, a protezelor oculare, in situatia in care acestea au fost deteriorate in urma unui accident de munca soldat cu vatamari corporale; c) in cazul aplicarii dispozitivelor medicale implantabile prin interventie chirurgicala in vederea recuperarii deficientelor organice, functionale sau fizice cauzate de accidente de munca si boli profesionale.
84

CAPITOLUL XIII ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE 13.1. Caracteristicile asigurrilor sociale de sntate din Romnia Asistenta de sanatate publica reprezinta efortul organizat al societatii in vederea protejarii si promovarii sanatatii populatiei. Scopul asistentei de sanatate publica il constituie promovarea sanatatii, prevenirea imbolnavirilor si imbunatatirea calitatii vietii. Asistenta de sanatate publica este garantata de stat si finantata de la bugetul de stat, bugetele locale, bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate sau din alte surse, dupa caz Principalele domenii de interventie ale asistentei de sanatate publica sunt urmatoarele: a) prevenirea, supravegherea si controlul bolilor transmisibile si netransmisibile prin: 1. asigurarea imunizarilor; 2. controlul epidemiilor; 3. supravegherea bolilor; 4. supravegherea factorilor de risc comportamentali; 5. prevenirea accidentelor; b) monitorizarea starii de sanatate prin: 1. monitorizarea indicatorilor starii de sanatate; 2. monitorizarea determinantilor starii de sanatate; 3. monitorizarea eficacitatii si eficientei activitatilor din domeniul sanatatii publice; 4. evaluarea nevoilor populatiei privind serviciile de sanatate publica; c) promovarea sanatatii si educatia pentru sanatate prin: 1. campanii de informare-educare-comunicare; 2. programe de educatie pentru sanatate si promovare a sanatatii in comunitati; 3. dezvoltarea si implicarea comunitatilor locale; 4. pledoaria pentru sanatatea publica; d) sanatatea ocupationala prin: 1. definirea standardelor de sanatate ocupationala; 2. controlul aplicarii reglementarilor sanatatii in munca; e) sanatatea in relatie cu mediul prin: 1. monitorizarea factorilor de mediu in relatie cu sanatatea; 2. reglementarea calitatii principalilor factori de mediu; 3. stabilirea normelor de igiena si sanatate publica comunitare; 4. controlul aplicarii reglementarilor referitoare la calitatea factorilor de mediu; f) reglementarea primara si secundara in domeniul sanatatii publice prin: 1. elaborarea, revizuirea, adaptarea si implementarea legislatiei din domeniul sanatatii publice; 2. reglementarea circulatiei bunurilor si serviciilor cu potential impact asupra sanatatii publice; g) managementul sanatatii publice bazat pe: 1. managementul politicilor, planificarii si dezvoltarii sistemului de sanatate publica; 2. formularea si implementarea politicilor de sanatate publica pe baze stiintifice; 3. cercetarea in domeniul sanatatii publice si al sistemelor de sanatate; 4. colaborarea si cooperarea internationala in domeniul sanatatii publice; h) servicii de sanatate publica specifice: 1. servicii de sanatate scolara; 2. servicii de urgenta in caz de dezastre si calamitati; 3. servicii de laborator in domeniul sanatatii publice; 4. servicii de planificare familiala; 5. servicii de screening pentru depistarea precoce a bolilor; 6. servicii prenatale si postnatale; 7. servicii de consiliere in domeniul sanatatii publice; 8. servicii de sanatate publica in transporturi.
85

Programele nationale de sanatate reprezinta un ansamblu de actiuni multianuale, organizate in scopul evaluarii, prevenirii, tratamentului si controlului bolilor cu impact major asupra starii de sanatate a populatiei. Programele nationale de sanatate cuprind programe nationale de evaluare, profilactice si cu scop curativ. Asigurarile sociale de sanatate reprezinta principalul sistem de finantare a ocrotirii sanatatii populatiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asigurati. Obiectivele sistemului de asigurari sociale de sanatate sunt: a) protejarea asiguratilor fata de costurile serviciilor medicale in caz de boala sau accident; b) asigurarea protectiei asiguratilor in mod universal, echitabil si nediscriminatoriu in conditiile utilizarii eficiente a Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate. Asigurarile sociale de sanatate sunt obligatorii si functioneaza ca un sistem unitar, iar obiectivele mentionate se realizeaza pe baza urmatoarelor principii: a) alegerea libera de catre asigurati a casei de asigurari; b) solidaritate si subsidiaritate in constituirea si utilizarea fondurilor; c) alegerea libera de catre asigurati a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, in conditiile prezentei legi si ale contractului-cadru; d) descentralizarea si autonomia in conducere si administrare; e) participarea obligatorie la plata contributiei de asigurari sociale de sanatate pentru formarea Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate; g) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, in mod echitabil si nediscriminatoriu, oricarui asigurat; h) transparenta activitatii sistemului de asigurari sociale de sanatate; i) libera concurenta intre furnizorii care incheie contracte cu casele de asigurari de sanatate. Contribuia pentru asigurri sociale de sntate reprezint suma pltit de ctre asigurai, de persoanele fizice si juridice care angajeaz personal salariat, ctre fondul naional unic de asigurri sociale de sntate, n scopul ocrotirii sntii populaiei de ctre stat. Asiguraii care fac dovada plii contribuiei pentru asigurri sociale de sntate beneficiaz de un pachetul de servicii de baz, care cuprinde servicii medicale profilactice, servicii medicale curative, medicamentele, materialele sanitare, dispozitivele medicale i alte servicii la care au dreptul asiguraii i care se suport din fondul naional unic de asigurri sociale de sntate. Persoanele care nu au calitatea de asigurat n sistemul public de asigurri sociale de sntate beneficiaz totui de un pachetul minimal de servicii, care cuprinde servicii medicale numai n cazul urgenelor medico-chirurgicale i al bolilor cu potenial edemo-epidemic, monitorizarea evoluiei sarcinii i a luziei, servicii de planificare familial . 13.2. Persoanele asigurate n sistemul asigurrilor sociale de sntate Sunt asigurai obligatoriu n sistemul public de asigurri sociale de sntate toi cetenii romni cu domiciliul n ar, precum i cetenii strini i apatrizii care au solicitat i obinut prelungirea dreptului de edere temporar sau au domiciliul n Romnia i fac dovada pl ii contribuiei la fond. Sunt asigurate obligatoriu fr plata contribuiei urmtoarele categorii de persoane: - copiii pn la vrsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pn la vrsta de 26 de ani, dac sunt elevi, inclusiv absolvenii de liceu, pn la nceperea anului universitar, dar nu mai mult de 3 luni, ucenicii sau studenii, dac nu realizeaz venituri din munc; - tinerii cu vrsta de pn la 26 de ani care provin din sistemul de protecie a copilului i nu realizeaz venituri din munc sau nu sunt beneficiari de ajutor social; - soul, soia i prinii fr venituri proprii, aflai n ntreinerea unei persoane asigurate; - persoanele persecutate de ctre regimurile instaurate n Romnia cu ncepere de la 6 septembrie 1940 pn la 6 martie 1945 din motive etnice, dac beneficiaz numai de drepturi oferite de Legea nr. 189/2000, cu modificrile si completrile ulterioare i de drepturi din pensie;
86

- persoanele persecutate din motive politice de dictatura instaurat cu ncepere de la 6 martie 1945, dac beneficiaz numai de drepturi oferite de Decretul-lege nr. 118/1990 i de drepturi din pensie; - veteranii de rzboi, invalizii i vduvele de rzboi, dac beneficiaz numai de drepturi oferite de Legea nr. 44/1994 i de drepturi din pensie; - persoanele care au efectuat stagiul militar in cadrul Direciei Generale a Serviciului Muncii n perioada 1950-1961, dac beneficiaz numai de drepturi oferite de Legea nr. 309/2002 i de drepturi din pensie; - persoanele crora li s-a acordat titlul de lupt tor pentru victoria Revoluiei de la 1989, dac beneficiaz numai de drepturi oferite de Legea nr. 341/2004 i de drepturi din pensie; - persoanele cu handicap care nu realizeaz venituri din munc, pensie sau alte surse, cu excepia celor obinute n baza Ordonanei de urgent a Guvernului nr. 102/1999 cu modificrile i completrile ulterioare; - bolnavii cu afeciuni incluse n programele naionale de sntate stabilite de Ministerul Sntii Publice, pn la vindecarea respectivei afeciuni, dac nu realizeaz venituri din munc, pensie sau din alte surse; - femeile nsrcinate i luzele, dac nu au nici un venit sau au venituri sub salariul de baz minim brut pe ar. Sunt asigurate obligatoriu cu plata contribuiei din alte surse persoanele care: - se afl in concediu pentru incapacitate temporar de munc, acordat n urma unui accident de munc sau a unei boli profesionale; - se afl n concediu pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani i n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani; - execut o pedeapsa privativ de libertate sau se afl n arest preventiv; - persoanele care beneficiaz de indemnizaie de omaj; - sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de persoane i se afl n timpul procedurilor necesare stabilirii identitii; - persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, cu modificrile si completrile ulterioare; - pensionarii, pentru veniturile din pensii pn la limita supusa impozitului pe venit 4; - persoanele care se afl n executarea msurilor prevzute la art. 105, 113, 114 din Codul penal; - persoanele care se afl n perioada de amnare sau ntrerupere a executrii pedepsei privative de libertate, dac nu au venituri. Sunt asigurai obligatoriu cu plata contribuiei de asigurri sociale de sntate toi cetenii romni cu domiciliul n ar, precum i cetenii strini i apatrizii care au solicitat i obinut prelungirea dreptului de edere temporar sau au domiciliul n Romnia i fac dovada plii contribuiei la fond, cu excepia persoanelor asigurate obligatoriu fr plata contribuiei sau cu plata contribuiei din alte surse dect veniturile proprii. Asigurarea social de sntate este facultativ pentru urmtoarele categorii de persoane (n cazul n care nu sunt deja asigurate pe baza documentelor internaionale ncheiate din Romnia): - membrii misiunilor diplomatice acreditate n Romnia; - cetenii strini i apatrizii care se afl temporar n ar, fr a solicita viza de lung edere; - cetenii romni cu domiciliul n strintate care se afl temporar n ar. Deci, contribuia de asigurri sociale de sntate va fi suportat de: a. persoanele asigurate obligatoriu cu plata contribuiei de asigurri sociale de sntate; b. angajatorii persoanelor asigurate obligatoriu; c. persoanele asigurate facultativ. Obligaia virrii contribuiei pentru asigurrile sociale de sntate revine persoanei juridice
4

Pentru anul 2008, suma neimpozabil lunar pentru veniturile din pensii este de 1.000 lei 87

sau fizice care angajeaz persoane pe baza de contract individual de munca ori n baza unui statut special prevzut de lege, precum i persoanelor fizice, dup caz. 13.3. Drepturile i obligaiile asigurailor n sistemul asigurrilor sociale de sntate Asiguratii beneficiaza de pachetul de servicii de baza in caz de boala sau de accident, din prima zi de imbolnavire sau de la data accidentului si pana la vindecare. Asiguratii au urmatoarele drepturi: a) sa aleaga furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurari de sanatate la care se asigura; b) sa fie inscrisi pe lista unui medic de familie pe care il solicita; c) sa isi schimbe medicul de familie ales numai dupa expirarea a cel putin 6 luni de la data inscrierii pe listele acestuia; d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale in mod nediscriminatoriu; e) sa beneficieze de rambursarea tuturor cheltuielilor efectuate pe perioada spitalizarii cu medicamentele, materialele sanitare si investigatiile paraclinice la care ar fi fost indreptatiti fara contributie personala; f) sa efectueze controale profilactice; g) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor; g) sa beneficieze de servicii medicale in ambulatorii si in spitale aflate in relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate; h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta; i) sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica; j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare; k) sa beneficieze de dispozitive medicale; l) sa beneficieze de servicii de ingrijiri medicale la domiciliu; m) sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, in special in ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul; n) sa aiba dreptul la informatie in cazul tratamentelor medicale; o) sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate in conditiile legii. Obligatiile asiguratilor pentru a putea beneficia de drepturile prevazute anterior sunt urmatoarele: a) sa se inscrie pe lista unui medic de familie; b) sa anunte medicul de familie ori de cate ori apar modificari in starea lor de sanatate; c) sa se prezinte la controalele profilactice si periodice stabilite; d) sa anunte in termen de 15 zile medicul de familie si casa de asigurari asupra modificarilor datelor de identitate sau a modificarilor referitoare la incadrarea lor intr-o anumita categorie de asigurati; e) sa respecte cu strictete tratamentul si indicatiile medicului; f) sa aiba o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar; g) sa achite contributia datorata fondului si suma reprezentand coplata; h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat. Servicii medicale profilactice In scopul prevenirii imbolnavirilor, al depistarii precoce a bolii si al pastrarii sanatatii, asiguratii, direct sau prin intermediul medicilor cu care casele de asigurari se afla in relatii contractuale, vor fi informati permanent de catre casele de asigurari asupra mijloacelor de pastrare a sanatatii, de reducere si de evitare a cauzelor de imbolnavire si asupra pericolelor la care se expun in cazul consumului de droguri, alcool si tutun. Serviciile medicale profilactice suportate din fond sunt urmatoarele: a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;
88

b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului; c) controalele periodice pentru depistarea bolilor care pot avea consecinte majore in morbiditate si mortalitate; d) servicii medicale din cadrul Programului national de imunizari; e) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta din fond, astfel: a) trimestrial, pentru copiii pana la varsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de invatamant preuniversitar; b) de doua ori pe an, pentru tinerii in varsta de la 18 ani pana la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca. Servicii medicale curative Asiguratii au dreptul la servicii medicale pentru vindecarea bolii, pentru prevenirea complicatiilor ei, pentru recuperarea sau cel putin pentru ameliorarea suferintei, dupa caz. Serviciile medicale curative ale caror costuri sunt suportate din fond sunt: a) serviciile medicale de urgenta; b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pana la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene de investigatii paraclinice; c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare; d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si munca, precum si cel igieno-dietetic. Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si alte mijloace terapeutice Asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala pentru medicamentele cuprinse in listele de medicamente. Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, in scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala. Asiguratii beneficiaza de proceduri fizioterapeutice, pe baza recomandarilor medicale, cu sau fara contributie personala. Servicii medicale care nu sunt suportate din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate a) serviciile medicale acordate in caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor; b) unele servicii medicale de inalta performanta; c) unele servicii de asistenta stomatologica; d) serviciile hoteliere cu grad inalt de confort; e) corectiile estetice efectuate persoanelor cu varsta de peste 18 ani; f) unele medicamente, materiale sanitare; g) fertilizarea in vitro; h) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute in Programul National, aprobat de Agentia Nationala de Transplant si CNAS; i) asistenta medicala la cerere; j) contravaloarea unor materiale necesare corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere; k) contributia personala din pretul medicamentelor, a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale; l) serviciile medicale solicitate de asigurat; m) unele proceduri de recuperare si de fizioterapie; n) serviciile acordate in cadrul sectiilor/clinicilor de boli profesionale si al cabinetelor de medicina a muncii, etc. 13.4. Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate Cotele de contribuii de asigurri sociale de sntate, pentru anul 2008, sunt:
89

a) Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate datorata de angajator, prevzut la art. 258 din Legea nr. 95/2006 este de: - 5,5% aplicabil drepturilor salariale din 01 ianuarie 2008 30 noiembrie 2008 - 5,2% ncepnd cu 01 decembrie 2008 b) Contribuia pentru asigurrile sociale de sntate datorat de asigurat, prevzuta la art. 257 din Legea nr.95/2006 este de: - 6,5% aplicabila drepturilor salariale din 01 ianuarie 2008 30 iunie 2008 - 5,5% ncepnd cu 01 iulie 2008. Baza impozabil a contribuiei persoanei asigurate, la care se aplic cota de 6,5% i ulterior de 5,5%, este reprezentat de: - veniturile din salarii sau asimilate salariilor care se supun impozitului pe venit; - veniturile impozabile realizate de persoane care desfoar activiti independente care se supun impozitului pe venit; daca acest venit este singurul asupra cruia se calculeaz contribuia, aceasta nu poate fi mai mic dect cea calculat la un salariu de baza minim brut pe ar, lunar; - veniturile din agricultur supuse impozitului pe venit si veniturile din silvicultur; pentru persoanele fizice care nu au calitatea de angajator i nu se ncadreaz n categoria de mai sus (n cazul persoanelor care realizeaz venituri de aceast natur sub nivelul salariului de baz minim brut pe ar i care nu fac parte din familiile beneficiare de ajutor social, contribuia lunar de 6,5% sau de 5,5% datorat se calculeaz asupra sumei reprezentnd o treime din salariul de baza minim brut pe ar); - indemnizaiile de omaj; - veniturile din pensii care depesc limita supus impozitului pe venit; - veniturile din cedarea folosinei bunurilor, veniturile din dividende i dobnzi, veniturile din drepturi de proprietate intelectual realizate n mod individual i/sau ntr-o form de asociere i alte venituri care se supun impozitului pe venit, dar nu mai puin de un salariu de baz minim brut pe ar, lunar. Dac o persoan realizeaz i venituri din categoriile menionate anterior, atunci nu va mai datora contribuia de asigurri sociale de sntate pentru aceste venituri (din cedarea folosinei bunurilor, din dividende, dobnzi, drepturi de proprietate intelectual). n cazul persoanelor care realizeaz n acelai timp venituri din salarii, din activit i independente, din agricultur sau silvicultur, din pensii, indemnizaie de omaj, atunci contribuia se calculeaz asupra tuturor acestor venituri. Contribuia de asigurri sociale de sntate nu se datoreaz asupra sumelor acordate n momentul disponibilizrii, venitului lunar de completare sau plailor compensatorii, potrivit actelor normative care reglementeaz aceste domenii, precum i asupra indemnizaiilor reglementate de Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile i indemnizaiile de asigurri sociale de sntate, cu modificrile ulterioare. Persoanele juridice sau fizice la care i desfoar activitatea asiguraii au obligaia s calculeze i s vireze la fond o contribuie de 5,5%, respectiv de 5,2%, asupra fondului de salarii, datorat pentru asigurarea sntii personalului din unitatea respectiv. Pentru perioada n care angajatorii suport indemnizaia pentru incapacitate temporar de munc, acetia au obligaia de a plai contribuia de 5,5% sau 5,2% raportat la fondul de salarii, pentru salariaii aflai n aceast situaie. Pentru beneficiarii indemnizaiei de omaj contribuia se calculeaz i se vireaz odat cu plata drepturilor bneti asupra crora se calculeaz de ctre cei care efectueaz plata acestor drepturi; contribuia se suport din bugetul fondului de omaj. Pentru pensionari contribuia datorat de acetia se aplic numai la veniturile din pensiile care depesc limita supus impozitului pe venit; contribuia se calculeaz pentru diferena ntre cuantumul pensiei i aceast limit (actualmente de 1.000 lei) i se vireaz odat cu plata drepturilor bneti asupra crora se calculeaz de ctre cei care efectueaz plata acestor drepturi. Contribuia pentru veniturile din pensii aflate sub limita sumei neimpozabile din pensii prevzute de Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificrile i completrile ulterioare, se datoreaz i se calculeaz ncepnd cu 1 ianuarie 2009. Pentru persoanele care se asigur facultativ, contribuia lunar la fond se calculeaz prin
90

aplicarea cotei de 12% (pentru perioada ianuarie-iunie 2008), a cotei de 11% (pentru perioada iulie noiembrie 2008) sau a cotei de 10,7% (pentru decembrie 2008) la valoarea a doua salarii de baz minime brute pe ar, pentru un pachet de servicii stabilit prin contractul-cadru. Contribuia datorat pentru persoanele: - aflate n concediu pentru creterea copilului pn la mplinirea vrstei de 2 ani i n cazul copilului cu handicap, pn la mplinirea de ctre copil a vrstei de 3 ani; - care execut o pedeapsa privativ de libertate sau se afl n arest preventiv; - returnate sau expulzate ori care sunt victime ale traficului de persoane i se afl n timpul procedurilor necesare stabilirii identitii, se suport din bugetul de stat i se calculeaz prin aplicarea procentului de 6,5% sau de 5,5% asupra a dou salarii de baz minime brute pe ar. Contribuia datorat pentru persoanele aflate n concediu pentru incapacitate temporar de munc, acordat n urma unui accident de munc sau a unei boli profesionale se suport de ctre angajator sau din fondul de asigurare pentru accidente de munc i boli profesionale constituit n condiiile legii, i se calculeaz prin aplicarea procentului de 6,5% sau de 5,5% asupra indemnizaiei de incapacitate temporar de munc. Contribuia datorat pentru persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social, potrivit Legii nr. 416/2001, se suport din bugetul local i se calculeaz prin aplicarea procentului de 6,5% sau de 5,5% asupra ajutorului social acordat. Plata i declararea contribuiei de asigurri sociale de sntate se face difereniat n funcie de tipul de venit pentru care se datoreaz. n cazul veniturilor din salarii plata contribuiei de asigurri sociale de sntate datorat de asigurat se face de ctre angajator, prin stopaj la surs, virndu-se odat cu plata contribuiei de asigurri sociale de sntate datorat de angajator pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz plata. Plata lunar a contribuiei este nlocuit de plata: - trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare trimestrului, pentru contribuabilii persoane juridice pltitoare de impozitul pe veniturile microntreprinderilor, asocierile fr personalitate juridic constituite ntre persoane fizice, precum i pentru persoanele fizice care au calitatea de angajator; - semestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urmtoare semestrului, pentru asociaii, fundaii sau alte entiti fr scop patrimonial, cu excepia instituiilor publice. Angajatorul are obligaia depunerii unei declaraii lunare privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat ctre Fondul Naional Unic de Asigurri Sociale de Sntate, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care s-a constituit contribuia, la Casa de Asigurri de Sntate ctre care s-a fcut plata acesteia. De asemenea, angajatorii au obligaia declarrii lunare, trimestriale sau semestriale a contribuiilor de asigurri sociale, datorate de angajai i angajatori, la Administraia Financiar. n cazul veniturilor din activiti independente plata contribuiei de asigurri sociale de sntate se face trimestrial de ctre asigurat, pe baza venitului estimat, pn la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Diferenele constatate n funcie de declaraia de impunere final se regularizeaz n termen de 60 zile de la data comunicrii deciziei de impunere. Asiguraii sunt obligai s depun trimestrial o declaraie de asigurare, pn la data de 25 a lunii urmtoare trimestrului, precum i n termen de 25 de zile de la expirarea perioadei pentru plata contribuiei conform regularizrilor la sfrit de an. n cazul veniturilor din agricultur i silvicultur plata contribuiei de asigurri sociale de sntate se face trimestrial de ctre asigurat, pn la data de 15 a ultimei luni din fiecare trimestru. Asiguraii sunt obligai s depun trimestrial o declaraie de asigurare, pn la data de 25 a lunii urmtoare trimestrului. n cazul veniturilor din cedarea folosinei bunurilor, veniturilor din dividende i dobnzi, veniturilor din drepturi de proprietate intelectual i alte venituri supuse impozitului pe venit plata contribuiei de asigurri sociale de sntate se face anual de ctre asigurat. Pentru veniturile din dividende, plata se face pn la data de 25 a lunii urmtoare celei n care s-a fcut plata dividendelor. Asiguraii sunt obligai s depun o declaraie de asigurare ntr-o perioad maxim de 25 zile de la expirarea termenului de plat a contribuiei.
91

CAPITOLUL XIV SISTEMUL ASIGURRILOR PENTRU OMAJ 14.1. Caracteristicile asigurrilor pentru omaj din Romnia Masurile prevazute de 76/2002 au drept scop realizarea urmatoarelor obiective pe piata muncii: a) prevenirea somajului si combaterea efectelor sociale ale acestuia; b) incadrarea sau reincadrarea in munca a persoanelor in cautarea unui loc de munca; c) sprijinirea ocuparii persoanelor apartinand unor categorii defavorizate ale populatiei; d) asigurarea egalitatii sanselor pe piata muncii; e) stimularea somerilor in vederea ocuparii unui loc de munca; f) stimularea angajatorilor pentru incadrarea persoanelor in cautarea unui loc de munca; g) imbunatatirea structurii ocuparii pe ramuri economice si zone geografice; h) cresterea mobilitatii fortei de munca in conditiile schimbarilor structurale care se produc in economia nationala; i) protectia persoanelor in cadrul sistemului asigurarilor pentru somaj. Beneficiari ai sistemului asigurarilor pentru somaj sunt persoanele in cautarea unui loc de munca, aflate in una dintre urmatoarele situatii: a) au devenit someri; b) nu au putut ocupa loc de munca dupa absolvirea unei institutii de invatamant sau dupa satisfacerea stagiului militar; c) ocupa un loc de munca si, din diferite motive, doresc schimbarea acestuia; d) au obtinut statutul de refugiat sau alta forma de protectie internationala, conform legii; e) cetateni straini sau apatrizi care au fost incadrati in munca sau au realizat venituri in Romania, conform legii; f) nu au putut ocupa loc de munca dupa repatriere sau dupa eliberarea din detentie. In vederea stabilirii dreptului de indemnizatie de somaj, sunt considerati someri persoanele care se pot gasi in una dintre urmatoarele situatii: a) le-a incetat contractul individual de munca sau contractul de munca temporara din motive neimputabile lor; b) le-au incetat raporturile de serviciu din motive neimputabile lor; c) le-a incetat mandatul pentru care au fost numiti sau alesi, daca anterior nu au fost incadrati in munca sau daca reluarea activitatii nu mai este posibila din cauza incetarii definitive a activitatii angajatorului; d) a expirat durata pentru care militarii au fost angajati pe baza de contract sau li s-a desfacut contractul din motive neimputabile lor; e) le-a incetat raportul de munca in calitate de membru cooperator, din motive neimputabile lor; f) au incheiat contract de asigurare pentru somaj si nu realizeaza venituri sau realizeaza din activitati autorizate potrivit legii venituri mai mici decat indemnizatia de somaj ce li s-ar fi cuvenit potrivit legii; g) au incetat activitatea ca urmare a pensionarii pentru invaliditate si care, ulterior, au redobandit capacitatea de munca si nu au reusit sa se incadreze in munca; h) le-au incetat raporturile de munca sau de serviciu din motive neimputabile lor, in perioada de suspendare a acestora, potrivit legii; j) reintegrarea in munca, dispusa prin hotarare judecatoreasca definitiva, nu mai este posibila la unitatile la care au fost incadrate in munca anterior, din cauza incetarii definitive a activitatii, sau la unitatile care au preluat patrimoniul acestora; k) le-a incetat activitatea desfasurata exclusiv pe baza conventiei civile. Sunt asimilate somerilor persoanele care indeplinesc urmatoarele conditii: a) sunt absolventi ai institutiilor de invatamant, in varsta de minimum 16 ani, care intr-o perioada de 60 de zile de la absolvire nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale;
92

b) sunt absolventi ai scolilor speciale pentru persoane cu handicap in varsta de minimum 16 ani, care nu au reusit sa se incadreze in munca potrivit pregatirii profesionale; c) sunt persoane care, inainte de efectuarea stagiului militar, nu au fost incadrate in munca si care intr-o perioada de 30 de zile de la data lasarii la vatra nu s-au putut incadra in munca. 14.2. Asiguraii n sistemul asigurrilor pentru omaj n sistemul asigurrilor pentru omaj regsim urmtoarele categorii de asiguraii: - cetenii romni care sunt ncadrai n munc sau realizeaz venituri n Romnia, n condiiile legii, cu excepia persoanelor care au calitatea de pensionari; - ceteni romni care lucreaz n strintate, n condiiile legii; - ceteni strini sau apatrizi care, pe perioada in care au domiciliul sau re edina n Romnia, sunt ncadrai n munc sau realizeaz venituri, n condiiile legii. n sistemul asigurrilor pentru omaj sunt asigurate obligatoriu: - persoanele care desfoar activiti pe baz de contract individual de munc sau pe baz de contract de munc temporar, n condiiile legii, cu excepia persoanelor care au calitatea de pensionari; - funcionarii publici i alte persoane care desfoar activiti pe baza actului de numire; - persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective sau care sunt numite n cadrul autoritii executive, legislative ori judectoreti, pe durata mandatului; - militarii angajai pe baz de contract; - persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator; - alte persoane care realizeaz venituri din activit i desfurate potrivit legii i care nu se regsesc n una dintre situaiile menionate anterior. Se pot asigura facultativ n sistemul asigurrilor pentru omaj urmtoarele categorii de persoane: - asociatul unic, asociaii; - administratorii care au ncheiat contracte potrivit legii; - persoanele autorizate s desfoare activiti independente; - membrii ai asociaiei familiale; - cetenii romni care lucreaz n strintate, conform legii; - alte persoane care realizeaz venituri din activit i desfurate potrivit legii i care nu se regsesc n una dintre situaiile menionate anterior. Aceste persoane pot ncheia contract de asigurare pentru omaj cu Agenia pentru Ocuparea Forei de Munc n a crei raz teritorial i au domiciliul sau, dup caz, reedina, dac au cel pu in vrsta de 18 ani i sunt asigurate n sistemul public de pensii i n sistemul asigurrilor sociale de sntate. Venitul lunar pentru care se asigura aceste persoane nu poate fi mai mic dect salariul de baz minim brut pe ar. 14.3. Prestaiile suportate din bugetul asigurrilor pentru omaj Veniturile bugetului asigurrilor pentru omaj se constituie din: - contribuiile angajatorilor i ale persoanelor juridice la care i desfoar activitatea asiguraii; - contribuiile individuale ale persoanelor asimilate angajailor (asiguraii obligatoriu); - contribuiile datorate de persoanele care ncheie contract de asigurare pentru omaj; - venituri din alte surse, inclusiv din finanare extern. Din sursele financiare constituite n cadrul bugetului asigurrilor pentru omaj se acoper, printre altele, cheltuielile privind: - plata indemnizaiilor de omaj; - plata contribuiilor pentru asigurri sociale de stat i a contribuiilor pentru asigurri sociale de sntate pentru beneficiarii indemnizaiilor de omaj, stabilite potrivit legii; - plile compensatorii acordate potrivit legii; - finanarea msurilor pentru stimularea ocuprii forei de munc i a msurilor pentru prevenirea omajului;
93

- finanarea serviciilor de formare profesional pentru persoanele care, potrivit legii, beneficiaz n mod gratuit de aceste servicii; - finanarea studiilor, rapoartelor i analizelor privind piaa muncii, comandate instituiilor de specialitate de ctre Comisia Naionala de Promovare a Ocuprii Forei de Munc i de Agenia Naional pentru Ocuparea Forei de Munc; - organizarea i funcionarea Ageniei Naionale pentru Ocuparea Forei de Munc, inclusiv realizarea de obiective de investiii, dotri i alte cheltuieli de natura cheltuielilor de capital, n limitele prevzute de lege etc. omerii beneficiaz de indemnizaie de omaj dac ndeplinesc cumulativ urmtoarele condiii: - au un stagiu de cotizare de minimum 12 luni n ultimele 24 de luni premergtoare datei nregistrrii cererii; - nu realizeaz venituri sau realizeaz din activiti autorizate potrivit legii venituri mai mici dect indemnizaia de omaj; - nu ndeplinesc condiiile de pensionare, conform legii; - sunt nregistrai la ageniile pentru ocuparea forei de munc n a cror raz teritorial i au domiciliul sau, dup caz, reedina, dac au avut ultimul loc de munc ori au realizat venituri n acea localitate. Pentru persoanele incadrate cu contract individual de munca cu timp partial, stagiul de cotizare mentinat se stabileste proportional cu timpul efectiv lucrat, prin cumularea stagiilor realizate in baza contractelor individuale de munca cu timp partial. Indemnizaia de omaj se acord pe perioade stabilite difereniat, n funcie de stagiul de cotizare, dup cum urmeaz: - 6 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin un an; - 9 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 5 ani; - 12 luni, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare mai mare de 10 ani. Cuantumul indemnizaiei de omaj este o sum acordat lunar i n mod difereniat, n funcie de stagiul de cotizare, dup cum urmeaz: - 75% din salariul de baz minim brut pe ar garantat n plata, n vigoare la data stabilirii acestuia, pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin un an; - suma prevzut anterior la care se adaug o suma calculat prin aplicarea asupra mediei salariului de baza lunar brut pe ultimele 12 luni de stagiu de cotizare, a unei cote procentuale difereniate n funcie de stagiul de cotizare. Aceste cote procentuale sunt de 3% (pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 3 ani), 5% (pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 5 ani), 7% (pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 10 ani), 10% (pentru persoanele cu un stagiu de cotizare de cel puin 20 de ani). Indemnizaia de omaj pentru absolvenii unei forme de nvmnt care nu au putut ocupa un loc de munc se acorda pe o perioad de 6 luni i este o sum fix, neimpozabil, lunar, al crei cuantum reprezint 50% din salariul de baz minim brut pe ar, n vigoare la data stabilirii acesteia; indemnizaia se acord o singur dat, pentru fiecare form de nvmnt absolvit. Beneficiarii de indemnizaie de omaj sunt asigurai n sistemul asigurrilor sociale de stat i n sistemul asigurrilor sociale de sntate i beneficiaz de toate drepturile prevzute de lege pentru asiguraii acestor sisteme. Contribuia pentru asigurrile sociale de stat i contribuia pentru asigurrile sociale de sntate se suport din bugetul asigurrilor pentru omaj i se vireaz caselor de asigurri respective de ctre ageniile pentru ocuparea forei de munc. Drepturile de asigurri sociale de stat ale persoanelor beneficiare de indemnizaie de omaj se suport din bugetul asigurrilor sociale de stat. Persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj au urmatoarele obligatii: a) sa se prezinte lunar, pe baza programarii sau ori de cate ori sunt solicitate, la agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate, pentru a primi sprijin in vederea incadrarii in munca; b) sa comunice in termen de 3 zile agentiei pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate orice modificare a conditiilor care au condus la acordarea drepturilor;
94

c) sa participe la serviciile pentru stimularea ocuparii si de formare profesionala oferite de agentia pentru ocuparea fortei de munca la care sunt inregistrate; d) sa caute activ un loc de munca. 14.4. Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj Contribuia la bugetul asigurrilor pentru omaj reprezint suma pltit de ctre asigurai cu scopul de a beneficia de indemnizaie de omaj atunci cnd au devenit omeri sau nu au putut ocupa loc de munc dup absolvirea unei instituii de nvmnt sau dup satisfacerea stagiului militar. Pentru anul 2008, au fost stabilite urmtoarele cote ale contribuiilor la bugetul asigurrilor pentru omaj: - contribuia datorat de angajatori la bugetul asigurrilor pentru omaj conform art. 26 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, este de 1% n perioada ianuarienoiembrie i 0,5% ncepnd cu luna decembrie; - contribuia individual datorat la bugetul asigurrilor pentru omaj conform art. 27 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, este de 0,5%; - contribuia datorat la bugetul asigurrilor pentru omaj conform art. 28 din Legea nr. 76/2002, cu modificrile i completrile ulterioare, de ctre persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj este de 1,5% n perioada ianuarie-noiembrie i de 1% ncepnd cu luna decembrie. Baza de calcul a contribuiilor la bugetul asigurrilor pentru omaj Angajatorii au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, a crei cot (1% sau 0,5%) se aplic asupra sumei veniturilor care constituie baza de calcul a contribuiei la bugetul asigurrilor pentru omaj. Angajatorii au obligaia de a reine i de a vira lunar contribuia individual la bugetul asigurrilor pentru omaj, a crei cot (de 0,5%) se aplic asupra bazei lunare de calcul, reprezentat de venitul brut realizat lunar (n situaia persoanelor asigurate obligatoriu). Venitul brut realizat lunar este constituit din urmtoarele elemente: - salariul de baz lunar brut, corespunztor timpului efectiv lucrat, la care se adaug, dup caz: indemnizaia de conducere, salariul de merit, precum i alte drepturi salariale care, potrivit actelor normative ori contractelor colective sau individuale de munc, fac parte din salariul de baz; - indemnizaia brut lunar pentru persoanele care i desfoar activitatea n funcii elective, precum i pentru persoanele care sunt numite n cadrul autorit ii executive, legislative ori judectoreti; - solda brut lunar, indemnizaiile, primele, premiile, sporurile i alte drepturi ale soldailor i gradailor voluntari, acordate i suportate, potrivit legii, de uniti; drepturile bneti n valoare brut realizate lunar de persoanele care au raport de munc n calitate de membru cooperator; - remuneraia directorilor i membrilor directoratului societ ilor pe aciuni, numii n condiiile Legii nr. 31/1990 privind societile comerciale, republicat, cu modificrile i completrile ulterioare; - sporurile, adaosurile i drepturile bneti, acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munc, sub form de procent din elementele specificate anterior ori ca sume fixe, indiferent dac au caracter permanent sau nu; - indemnizaiile pentru concedii, indemnizaiile pentru perioadele de incapacitate temporar de munc, suportate de uniti, conform legii, n situaia n care raporturile de munc sau de serviciu sunt suspendate pentru incapacitate temporar de munc, dac aceasta nu depete 30 de zile, precum i orice alte indemnizaii acordate salariailor i suportate de uniti, potrivit legii; - sumele rezultate prin plata cu ora, grzi, indemnizaii clinice; drepturile bneti acordate potrivit legii ori contractelor colective sau individuale de munc sub form de stimulente, premii i prime; - orice alte sume pltite din fondul de salarii. Nu se includ n baza de calcul sumele reprezentnd: a) prestaiile suportate din bugetul asigurrilor sociale de stat, inclusiv cele acordate pentru accidente de munc i boli profesionale;
95

b) diurne de deplasare i de delegare, indemnizaii de delegare, detaare i transfer; c) drepturi de autor; d) participarea salariailor la profit; e) compensaiile acordate n condiiile legii ori ale contractelor colective sau individuale de munc, salariailor concediai pentru motive care nu in de persoana lor. Contribuia nu se calculeaz pe perioada n care raporturile de munc sau de serviciu ale persoanelor asigurate obligatoriu sunt suspendate potrivit legii, cu excepia perioadei de incapacitate temporar de munc, dac aceasta nu depete 30 de zile. Persoanele asigurate n baza contractului de asigurare pentru omaj au obligaia de a plti lunar o contribuie la bugetul asigurrilor pentru omaj, a crei cot (de 1,5% sau 1%) se aplic asupra venitului lunar declarat n contractul de asigurare pentru omaj. Declararea i plata contribuiilor la bugetul asigurrilor pentru omaj Plata contribuiei pentru bugetul asigurrilor de omaj datorat de asigurat se face de ctre angajator, prin stopaj la surs, virndu-se odat cu plata contribuiei pentru bugetul asigurrilor de omaj datorat de angajator pn la data de 25 a lunii5 urmtoare celei pentru care se datoreaz plata. Angajatorul are obligaia depunerii unei declaraii lunare privind evidena nominal a asigurailor i a obligaiilor de plat la bugetul asigurrilor pentru omaj, pn la data de 25 a lunii urmtoare celei pentru care se datoreaz contribuiile, la agenia judeean pentru ocuparea forei de munc, respectiv a municipiului Bucureti. De asemenea, angajatorii au obligaia declarrii lunare, trimestriale sau semestriale, dup caz, a contribuiilor de asigurri pentru omaj, datorate de angaja i i angajatori, la Administraia Financiar. 14.5. Msuri de stimulare a angajatorilor pentru ncadrarea n munc a omerilor n scopul prevenirii omajului i consolidrii locurilor de munc prin creterea i diversificarea competenelor profesionale ale persoanelor ncadrate n munc, angajatorilor care organizeaz, n baza planului anual de formare profesional, programe de formare profesional pentru proprii angajai, derulate de furnizori de servicii de pregtire profesional, autorizai n condiiile legii, se acord, din bugetul asigurrilor pentru omaj, o sum reprezentnd 50% din cheltuielile cu serviciile de formare profesional organizate pentru un numr de cel mult 20% din personalul angajat. Masurile pentru stimularea ocuparii fortei de munca vizeaza: a) cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca; b) stimularea angajatorilor pentru incadrarea in munca a somerilor si crearea de noi locuri de munca. Cresterea sanselor de ocupare a persoanelor in cautarea unui loc de munca se realizeaza de catre Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, in principal, prin: informarea si consilierea profesionala; medierea muncii; formarea profesionala; consultanta si asistenta pentru inceperea unei activitati independente sau pentru initierea unei afaceri; completarea veniturilor salariale ale angajatilor; stimularea mobilitatii fortei de munca. Stimularea angajatorilor pentru ncadrarea n munc a omerilor se realizeaz prin: - subvenionarea locurilor de munc; - acordarea de credite n condiii avantajoase n vederea crerii de noi locuri de munc;
Plata lunar a contribuiei este nlocuit de plata: - trimestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urm toare trimestrului, pentru contribuabilii persoane juridice pltitoare de impozitul pe veniturile microntreprinderilor, asocierile f r personalitate juridic constituite ntre persoane fizice, precum i pentru persoanele fizice care au calitatea de angajator; - semestrial, pn la data de 25 inclusiv a lunii urm toare semestrului, pentru asociaii, fundaii sau alte entiti f r scop patrimonial, cu excepia instituiilor publice. 96
5

- acordarea unor faciliti. 14.5.1. Subvenionarea locurilor de munc Angajatorii care ncadreaz n munc pe durat nedeterminat absolveni ai unor instituii de nvmnt sunt scutii, pe o perioad de 12 luni, de plata contribuiei datorate la bugetul asigurrilor pentru omaj, aferent absolvenilor ncadrai, i primesc lunar, pe aceast perioad, pentru fiecare absolvent: a) 1 salariu de baz minim brut de ar, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii ciclului inferior al liceului sau ai colilor de arte i meserii; b) 1,2 salarii de baz minime brute pe ar, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii de nvmnt secundar superior sau nvmnt postliceal; c) 1,5 salarii de baz minime brute pe ar, n vigoare la data ncadrrii n munc, pentru absolvenii de nvmnt superior. Angajatorii care ncadreaz n munc pe durata nedeterminat absolveni din rndul persoanelor cu handicap primesc lunar, pentru fiecare absolvent, sumele menionate anterior pe o perioada de 18 luni. Angajatorii care ncadreaz absolveni, beneficiind de facilitile menionate, sunt obliga i s menin raporturile de munc sau de serviciu ale acestora cel puin 3 ani de la data ncheierii conveniei, n caz contrar fiind obligai s restituie, n totalitate, ageniilor pentru ocuparea forei de munc sumele ncasate pentru fiecare absolvent plus dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei n vigoare la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu, daca ncetarea acestora a avut loc ca urmare a: acordului de voin al prilor, dizolvrii angajatorului, dovedirii nulit ii contractului individual de munc, reintegrrii unei persoane concediate nelegal. Dac angajatorii menin raporturile de munc sau de serviciu cu aceti absolveni i peste cei trei ani obligatorii, pentru fiecare an de continuare a raporturilor de munc sau de serviciu, timp de maxim 2 ani, primesc un ajutor financiar egal cu suma aferent contribuiilor sociale datorate i virate de angajatori pentru aceste persoane, conform legii. Angajatorii care ncadreaz n munc pe perioad nedeterminat omeri n vrst de peste 45 de ani sau omeri care sunt prini unici susintori ai familiilor monoparentale sunt scutii, pe o perioad de 12 luni, de plata contribuiei datorate la bugetul asigurrilor pentru omaj, aferent persoanelor ncadrate din aceste categorii, i primesc lunar, pe aceast perioad, pentru fiecare persoan angajat din aceste categorii, o sum egal cu un salariu de baz minim brut pe ar garantat n plat, n vigoare, cu obligaia meninerii raporturilor de munc sau de serviciu cel puin 2 ani. Angajatorii care nceteaz raporturile de munc sau de serviciu ale acestor persoane, anterior termenului de 2 ani, sunt obligai s restituie, n totalitate, ageniilor pentru ocuparea forei de munc sumele ncasate pentru fiecare persoan, plus dobnda de referin a Bncii Naionale a Romniei n vigoare la data ncetrii raporturilor de munc sau de serviciu, daca ncetarea acestora a avut loc ca urmare a: acordului de voin al prilor, dizolvrii angajatorului, dovedirii nulit ii contractului individual de munc, reintegrrii unei persoane concediate nelegal. Angajatorii care ncadreaz n munc, potrivit legii, omeri care n termen de 3 ani de la data angajrii ndeplinesc, conform legii, condiiile pentru a solicita pensia anticipat parial sau de acordare a pensiei pentru limit de vrst, dac nu ndeplinesc condiiile de a solicita pensia anticipat parial, beneficiaz lunar, pe perioada angajrii, pn la data ndeplinirii condiiilor respective, de o sum egal cu un salariu de baz minim brut pe ar n vigoare, acordat din bugetul asigurrilor pentru omaj. 14.5.2. Acordarea de credite in conditii avantajoase Pentru crearea de noi locuri de munca prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj, credite in conditii avantajoase. Creditele se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create, pentru o perioada de cel mult 3 ani, pentru investitii, inclusiv perioada de gratie de maximum 6 luni si, respectiv, un an pentru asigurarea productiei, cu o dobanda de 50% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei.
97

In judetele in care rata medie anuala a somajului s-a situat peste rata medie anuala a somajului pe tara, comunicata de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, creditele se acorda in anul calendaristic urmator cu o dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei. Beneficiaza de credite cu dobanda de 25% din dobanda de referinta a Bancii Nationale a Romaniei si persoanele in varsta de pana la 30 de ani, care au statut de student pentru prima data si urmeaza studiile la cursuri de zi la o institutie de invatamant superior de stat sau particular, autorizata sau acreditata, in conditiile legii. Aceste credite se acorda studentilor care infiinteaza sau dezvolta, individual sau impreuna cu alti studenti (care indeplinesc conditiile aceleasi conditii) intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoana fizica autorizata. Beneficiarii creditelor precizate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba cel mult 249 de angajati si/sau membri cooperatori cu raporturi de munca sau de serviciu; b) activitatea de baza sa se realizeze in productie, servicii sau in turism; c) pe cel putin 60% din numarul locurilor de munca nou-create prin infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii ori de unitati cooperatiste sa fie incadrat personal provenind din randul somerilor inregistrati la agentiile pentru ocuparea fortei de munca; d) personalul incadrat in conditiile prevazute la lit. c) sa fie mentinut in activitate cel putin 3 ani; e) locurile de munca avute in vedere la acordarea de credite avantajoase sa nu fie locurile de munca vacante, rezultate in urma incetarii raporturilor de munca a unor angajati in ultimele 12 luni premergatoare incheierii contractului de creditare. Somerii care se obliga sa infiinteze intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale sau care desfasoara in mod independent o activitate economica in calitate de persoane fizice autorizate au prioritate la obtinerea creditelor in conditii avantajoase. Pentru crearea de noi locuri de munca pentru someri, se pot acorda, din bugetul asigurarilor pentru somaj si fonduri nerambursabile. Fondurile nerambursabile se acorda in baza unor proiecte de fezabilitate, proportional cu numarul de locuri de munca ce vor fi create. Fondurile nerambursabile se acorda pentru infiintarea sau dezvoltarea de intreprinderi mici si mijlocii, unitati cooperatiste, asociatii familiale, precum si activitati independente desfasurate de persoane fizice autorizate, care isi desfasoara activitatea in localitati confruntate cu fenomene de saracie si excluziune sociala din cauza nivelului ridicat al somajului. Aceste fonduri se acorda intreprinderilor mici si mijlocii si unitatilor cooperatiste cu conditia ca pe toate locurile de munca nou-create sa incadreze in munca pe perioada nedeterminata someri pe care sa ii mentina in activitate cel putin 4 ani, asociatiilor familiale infiintate de someri, precum si somerilor care au dobandit calitatea de persoane fizice autorizate sa desfasoare, in mod independent, o activitate economica. Pentru acordarea creditelor in conditii avantajoase sau a fondurilor nerambursabile, contributia beneficiarului trebuie sa fie de cel putin 25% din valoarea proiectului de fezabilitate depus. 14.5.3. Facilitati acordate angajatorilor Angajatorii care ncadreaz n munc persoane din rndul omerilor, pe care i menin n activitate pe o perioada de cel puin 6 luni de la data angajrii, beneficiaz de reducerea sumei reprezentnd contribuia de 1% (0,5% din decembrie 2008) datorat bugetului asigurrilor pentru omaj. Reducerea contribuiei se acord ncepnd din anul fiscal urmtor, pentru o perioad de 6 luni, i const n diminuarea sumei datorate lunar cu 0,5% pentru fiecare procent din ponderea personalului nou-angajat din numrul mediu scriptic de personal ncadrat cu contract individual de munc din anul respectiv. Angajatorii care primesc credite din bugetul asigurrilor pentru omaj beneficiaz de reducere la plata contribuiei datorate de ei numai pentru omerii ncadrai peste nivelul de 50% din locurile de munc nou-create. Angajatorii care primesc fonduri nerambursabile din bugetul asigurrilor pentru omaj beneficiaz de aceast reducere la plata contribuiei numai pentru omerii ncadrai pe alte locuri de munc dect cele nou-create ca urmare a acordrii fondurilor nerambursabile.
98

BIBLIOGRAFIE: Negru T. - Asigurarile si reasigurarile in economie, C.H. Beck, 2009 Tnsescu P. Asigurari si protectie sociala in Romania, C.H. Beck, 2009 Vcrel I., Bercea F. - Asigurri i reasigurri, Editura Expert, Bucureti, 2003 Legea nr. 136/1995 privind asigurarea i reasigurarea n Romnia, publicat n M.O. nr. 303/1995 cu modificrile i completrile ulterioare; Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice Publicata in Monitorul Oficial nr. 852 din 20 Decembrie 2010 Legea nr. 32/2000 privind societile de asigurri i supravegherea asigurrilor, publicat n M.O. nr. 148/2000 cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurrilor pentru omaj i stimularea ocuprii forei de munc, publicat n M.O. nr. cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 95/2006 privind reforma n domeniul sntii, publicat n M.O. nr. 372/2006 cu modificrile i completrile ulterioare; Legea nr. 12/2010 privind bugetul asigurrilor sociale de stat pe anul 2010, publicat n M.O. nr. 61, din 27 ianuarie 2010.

99