)

EvALUAREA N rorurnnga ADULTTLoR

Tofl oameniievalueazigi suntevalu4i: rnedicul evalueazfstarea s5nltqii pacieqtilor, arbifrii jocul sportivo evalueazfl tmrsafrii evalueaz[ sqpeiformtorul ii evalueazi calitatea pe cursanli etc.. I. Definifie: "Evatrarease referi la aceaactivlate prin carc sunt colectate, prelucrate gi interpretate gi informa{ii1e starea funclionarea unui sistem, pe a rezultatelor carele obfine activitate ce Fivind conduce la apreciereaacestorape b6za unor criterii +i prin eare este influeulati evoh4ia sistemului.'(1. T. Rada 2000). 2. Carecteristici: Evaluareaeste o corryonent6a pmce.sul de invif5rndnt, stabilind rela;ii temporalegi qi tnvdlare4pertru careconstihrie funclionalecu predarea un feed-back prin comrmicaea realizabil iutre evalua{i qi evaluatod, conruricare marcatl de caracteristicilecouduitei psiho-sociale desfiqurate in situalii qpecifice. Prccescomple4evahrarea ae tn componeirfa ei inffi trei opera{ii qEsurarea (verifcae4 nnmitdirnprop,riu interdependente: testare), (notarea) aprecierea gi decizia. Evaluarea estevizr$tr,caun act cognitivgi axiologic redizat de Evahntor iffi-o sinralie dat6,a c6rei perfeclionare prin natarea esfemai ugoarE. caproces de cercetare-acliune, ln careproiectuldidactic constituie ipotrz4 iar actulclepredare-i,nvnlare estediqpozitivul elperimental 3. Funcfii ale evaluirii Evaluarealn formare indeplinege funcfii generale(de cunoagere)gi functii specifice (pedaeogice saudagogice 9i sociale). prinraportare Fwcyiile de amoagtere sediferengiaza latimp, fo r functiade diagnoz6 (vizmzdcunoagerea sfii invflFxiila un mornent datqi explicarea ei); r funcliadeprognozi (estecentratE pealticrpaeaevolu$ei unui cursant/gnrp,de cwsanfi) ftircliile specifweevahErii educalionale suntfunclii rcglatorii, de ameliorare a invd{irii'Ei preddrii, a reswselor, diferentiaterelativ la secvenJa terryoralii vizatL, ln: reglareretroactiv6 cares-a desfr$urat deja)"reglareideracthd (privesteactivitatea in desfi.turare furivegteactivitatea profesor-cusant,ursant-materiade trv{4at, cursnt-cursant) E reglareproaotiv[ (daieleobfinute prin evaluaea inifialS fundsmenteazd proiectarea la nivel de programE, curs,sbategiide predareirrvfl}aeetc.). Funcfiile socfale ale evaluldi efucaliolale vizerrzL chsificareacursanlilorpi ierarhizarea (se (du ace$ora clasificd,de regulE,cursanlii 9i frrnaforii, institufiile ofertffitede formare)dupd performanle" eticfute care sugereazicompetenfe. im acesteclasificlri creeazd Funcfiile sociale v\ffizil certificuea (confirml prezenpunorcompetenlo frr asigr$E, anrrmiF limiteo accesul la un $i post),selecliaprofesionalE (corryarE conrpetenlele evatualilor unor dornenii cu standarde specifice sauunorpostr-ni), controlulcatitdfii 4. Scopurile evalulrii in foruare* adu$br igi concretizeaef, In evaluarea adu$ilor,evaluarea scopurile vizend: - gndul de realizarea cererii de frrmare, o<pusd in contractulcrr irrstit"fia/ persoanele benefrciare ale formErii; - recrmoagterea sociald a formdrii;

48

- cunoagterea /autocunoa.gterea serrtimentelor,a contextuluiafectiv in care se deruleazA cursul; - determinarea raporhlui a$eptard ofertd pentru a arnelioraproiectarea gi desfrgurarea activitEfiide citre formator:elemente caresEfie reluatg accentuate, celecaresuntneclare, sunt ca superfltre; considerate - forrnmeaautorromiei crrrsantului; in acestcontextrecunoagterea importanlei autonomiei nu ea trebuie dublatdde trvdfareatehnicilor de autoevaluare a activitElii-definhea este sufioientE, pragurilorde acceptabilitate; criteriilor, stabilirea a spriiini adultulsdtreacE dela autoevalurea unei gi proprieievolulii dela proiectarea uneiactivit{i la proiectarea activitnlih evaluarea destinului; - autoevaluaea deformare. forrnatorilorgi a institufieifiunizoare 5. Agenfii evalulrii sunt: institulia care a solicitat formareagi carefinanfeazicursurile, carefurnizeazfl participantiila fornure (fornabilD, formatorii, formarea institutia 6. Etape ele evaluirii carepresupune unnitoarele etape: Evaluarea esteun proces o proiectarea gi a conlinuturilor, (serealizeazE.dupd stabilirea obiectivelor seinclude in programd gi se comunic6cursanlilor); ea vizsazA formelode evaluare, metodele, pondr : eventual diverselorfonne gi modul de stabilirea notei finale, datelela carese fac verificdrilepenriu peptrcurs gi evalureadebilanl; evaluarea sumativfl . elaborarea pentruevaluirilepar,tiale qi finale; gi aplicarea instnrmentelor o coreotarea probelorpractice; scrise lucrerilor saua o aruliza gi interpretarea rezultatelor; . comunicarea pentruoursangi, penfir instifufie sauautoritEli. rezultatelor 7. Modelul evalulrii in trei timpi prin efectumea esterealizati pregnant evalubrii Integrareaevaluirii ou predmea-invifarea -gi initlal, pe parcursul "la finalul forntuii ,cu .obiectivegi obiectediferite gi folosind diverse modalitili de evahrare.
: 7.1. Evaluarea inifiaE'(numite gi analiza de nevoi, determinareanivelului preachfiilor impuse de un curs) se renl:zsaz,6la inceputul invqdrit este urmatE de intoducerea rernsdierilor (dacd este cazul) gr de proiectrea didacticd.EvaluareainifialE are ftncfii diagnosticegi de necesar prognozd;ea va urmtrri sdprecizezecercreade formarea institugieiiindivizilor interesaJi, agteptE'{l viitorilor cursanfi, starea ioifiah a atitudinilor, crmogtin[elorpe baza cirora se vor propune $i uegociaobiectivele formirii gi se va proiecta stogiulde forrrnre. din perspectiva 7.2. Eveluarea pe pancurs, cu func1ii predominantreglatorii, x realizr.az}formatorului gi a cursanlilor. I.Fomntoral esteinteresatsi identifice gi s[ amelioreze: - tipurile de relagii socio-afective induse de dispurerea spaliald sau de statuswile sociale ale paticipanlilor la formare ( s{agiari cu statusruiinalte tind rmeori sd devind lideri, sd dirijeze rivalitili din situagiilereale 6ansferatein situa;ia discufiile, sE h monoplizee), de eventualele de formare; - gradul in care el insuqi este acceptatde grup, atitudinile pe care le induce participanfilor prin limbajul siu nonverbal, climatul indus prin stilul de forrnare (ex. stilul democraticsolicitd mai gi satisfactiilegenerate$nt mai putemice, rnglt timp pentru rezolvareasarcinilor, dar angajarea trecereade la un formator autoritar la unul democratpoate determinaapar{ia manifest6rilorde agresivitate); - alilndinile fap de formare generatede reprezentirile pe care cursanSiIe au despreinvilarea in aoeast6 etapd de viald;

progresul participanfilor gi gfadul lor de satisfaclie;in acestcaz, .proba de contol a cursanlilor constituie proba de autocontrol" a forrntonrlui (R Mucchielli, pag. 106). Atitudinile, relaliile teste prnprobe anonime:chestionare, afrctive, gradul de satisfacfieal cursanfilorse evalueaeE proiective de diverse tpuri (desene, metafore literare, proverbe, scale de apreciere); cunogtinfele, deprinderile, abilitdlile formate se evalueazdcu aceleaqiinstrurnenteutilizate in aceloragi exigenfe. forrnareainiliale gi cu respectarea Evoluarea pe parcurs a rezultatelor invdlErii, a progresului participanlilor se rca[zeazd formativ gi sunativ, indeplinind firnclii diferite. un cumul ('sunri") de date desprerezultateleinvdldrii pe o Evahnrea ntmativd, efecfiienzA 'bxameoul partial". Ea soliciti o secven!6de timp/de curs, fiind echivalentdin limbajul comun cu judecati de valoare asupraprestaliei cursantului,cu o ponderevariabilE in nota finala, dar are gi rol de reglare, indicdnd cursantului elementeleinsuficient asimilate, rnetodelede inv{are eficiente sau nu, iar formatorului - parlile de curs insuficient ori gregit inlelese, metodele de predarecele mai adecvate. Evaluareo formativd este o evahure ftrd notd, realizatdoric6nd pe parcursul stagiului, avdnd ca scop ameliorarea trv6{6rii in curs de desftgurare.Forrnatonrl igi propune sE diagnosticheze obstacoleleint8mpinate de cursanli tr lnvltare, emri rnai tecvente, sd evaluezeprogresulfieciru' cursant in invdfare sau io realizarea unor lucriri (referate,proiecte etc.). In evaluareaforurativd se folosege raporttrea la criteriile de reugiti ale unui tip de sarcin6.Cursa$ii inqigi se pot antrenain evaluarea formativ[ prin autoevaluare gi interwahure, realizate W baza acelora$i criterii de aprecierepe care le folose$e gi formatonrl. 2. Participanlii la formare apreciazi prin autoevaluareacornportamentului, a produselor activitgii, a relaliilor gradul de atingerea obiectivelorpropuse,in formareaadulfilor, autoevaluarea (R.Mucchielli,pag. 107) eficacedecdtevaluarea fiind consideratd.mai Evaluareapc parcurs se realizeazi ca: - interevaluare a ,comportamentelor, produselorde citre participanlii la forrnare (cu tehnici intergnrpuri); variate: unu Ia rmu, doi la unu, evalulri - autoevaluare,observarede cite fornutor; specific6 acesteistrategii este evaluara rcalizath Ia:s/iirgitul zilei de lucnr prin analize realizate de gnrpuri mici care prezintn un raport sau chestionarela care r6spunde fiecre cursant; evaluErileefectuatein scris swrt analizatede odtre forrnator care disc-uti cu participangii,a douazi, problemelesemnalate. evalu6rii sunt multiple g; Metodete de evaluare pe-parcurs sunt diverse,deoarece^scopurile gi instrunrentelor probelor In afara participanlilor corrylexe. la formare, schimbfuile provocate traditrionale(care privesc rezultatele form6riD,semai folosesc: - te$ele proiective pentru diagnozastructnriipersonalitdfii,a atitudinilor, a adaptdriisociale; - inregistrarea stiidlor afective determinate de experienp participerii la un cus; - inregistrarea video-sonori a comportamentelor in diverse situalii gi analiza ei prin auto sau interevaluareori prin covahurc cu formatorul; 7.3- Evaluarea finali se realizeaz[ prin probe complexe car se rebve competenlele forrnabililor, manifestate h situalii cir rnai apropiate de situatiile reale de activitrate:proiecte individuale sau de grup, portofolii, materialeutilizabile direct in situa{ii proftsionale precis definite, scalede aprecierea atitudinilor, a trdirilor afective,esemi in care crnsantulse imagineazl gi descrie peste 5-10 ani etc. Evduarea finale se talizn,z5- W bM de criterii precis formulate gi prin cr:rsanfilor;la aceastiultimd intAlnire pot fi invitali raportarela obiectiveie propuse gi la agteptdrile institufiei care asigurl formarea, alfi conducerea finanfat-o, cei care au formirii, beneficiari formatori. Ca rnetodede svaluarese mai folosesc:

+g

- metodele gial rateideabandon cantitative: calcululratei departicipare a formflriiprin raportare la ge rl.urlizs.afr procente cehr douE nrundrulde trscrigi; interpretarea dupdinterievareasubiecfilor dintr-r:nEantion reprezentdiq - verificilri anonimegi verificErisernnate ( F. viallet & P. Maisonneuve, 1981); - verificiri cu sursede inspiraliegi verificdriftr6 utiliztre dedocurnente; - preg{tirea fornurlaru}uide test de cEtrecusen}i, stabilireade c6tre acegiaa ternelorgi a criteriilor de evaluare. gi celesemnate 7.j.1. Verificftrileanonime aufinalitd$diferitedarcomplerrntare: primeleservesc e{icacitatea metodehr, formatoruluipentrua ovalua pentu a-pianelioraefortul pedagogic, a ftndameuta metodei, a ritnului; schimbarea gi sutr destinate indicEperfornwrtele celesemnate unordivergi crusanlilot benefioiarl

gi vrificdrile fird #ilizae de doannenfe 7.3.2.Verificdrile de inspirotle c:u surce au fost impuse de cerinfa apropierii de situaliile proGsionale rcale, tr oue individul utilieeazdcirfi, dicfionarc,tabelede formule, modeleetc. se consulte cu prieteniigi colegii de nnrncl. Aceastfl modalitatede evaluareaducesituaiiade formarecaffistdzata prin ,,a ftildfa" rnai aproape de profesionalS, situagia al cereispecificconstlin ,,afrce'. Estenecesar fosl ca rnaterialele oftrite nu conjini r6spunswilesolicitate,deci sarcinilede evaluares[ nu se reduc[ la reproducerea cunogingelor. 7.3.3.Yerificareindividtald sauverilicarecolectivd suntimpuse deobiective diferite: - cend obiectivul vizat este rlizarea unei saruiniX de s6te rm grup de persoane prin coqiugarea activiti,tilor, evaluarea nu va viza aportulfiec{rui rnembnu ci gndul de armonizre a eforturilor.Degitimpul necesar evaltr4rii estefoarternare, el nu echivaleazd pentruci cu o pierdere estegi timp deinv{are; - cerd obieutivul vweart aohizilia urror cunogtinle, deprinderiaplicabilede c[tre o singud persoan4atuncievaluar.ea esteindividualE7.4.Erori fo evaluareade bilang Evaluarea erod; debilanf estearnenintati denurneroase analizeleasuprarezultatelorexarnenelor sun! fuarterae; iar c6nil se producposed6 efecte reglatoriislabe,doarpenhualtegenera{ri eventual;, esteo verificaredoar a urcipn4i a obiectivelor vizatedecurs; pot variaforte muft de la un evaluator aprecierile la alful gi chiarh acelEievaluafor;
evafumeadevine scop in sine, mul,ticusangitnvdppcarfnra "troce'o; ptovoac6 anxietate cursantului gi formatorului, mai ales dacfi, randarnenlulcwsanlilor devine

. r r
. .

indicatoral eficacitigiiformlrii; comunicarea rezultatelorsubfornE de notenu perrnite identifioarea gi dificultEilor deinvalare nici cdilede ameliorare a acesteia: r trnoyo?DE primitd gi imaginsade sine a cursanfului, decalajeintre ermluarea umate de nemu$rmirineoficializate etc. celemai contestalii reclaralii privind notelesauclasarnentele, gi irfieryhtoare apartr aceastd formii deevaluare. multe erori sistematice pntruc6 societatea pe baza debi1a4 estenecesar6 este orgnnizattr ierarhic" Totu* evahrarea rnembnibr sdi. Ea ofer6 indicatonrlsintetic al eficienlei gi eficacit6gii actului courpetenlelor lui. Este posibilEreducerea pedagogic,ale sistemului de invfiStndnt d ale zubsistemelor prin btodttcerea o]ramenelor par]iale,a notelorcre privesc imperfecliunilorevalu[rii sumative evaludrii fimle cu evaluarea dinamice de serninar, decicombinarea activitatea de laborator, r cursuluia fostimpusdde: 7.4.Evaluereadupl terminarea

izolarpa,in formare,a participantilorfaF de mdiul lor de munci, constatarea distanEei intre profesionale, formae gi sitr:atriile a lipsei de preocupare frf[ de aplicabilitatea cunogtinlelor, acuzate rmeoride crnsanfi; de formatori; ,,efuul Sisif', acuzat e'ualuiriiaplicedinoilor cunoginfele necesitatea profesionale, in situatiile reale. sociale