Sunteți pe pagina 1din 7

1.Numii reprezentanii filosofiei clasice germane. I.Kant /1724-1804/, J.G.Fichte /1762-1814/, F.W.J.Schelling /1775-1754/, G.W.F.Hegel /1770-1831/, L.Feuerbach /1804-1872/.

2.Care sunt caracteristicile filosofiei clasice germane. Generalizarea tuturor ideilor filosofice precedente. Divizarea existenei n lumea naturii i lumea omului. Se studiaz nu numai istoria uman, dar i esena omului. Principala problem este problema omului, trecerea de la cultul omului abstract la oameni reali considerai n aciunea lor istoric. Se subliniaz rolul filosofiei n rezolvarea problemei umanismului. nelegerea filosofiei ca un sistem de discipline, categorii i idei. Formularea dialecticii ca concepie integral. 3.Izvoarele teoretice ale filosofiei clasice germane. - raionalismul lui R.Descartes i B.Spinoza- filosofia iluminismului francez i englez- tiinele naturii- economia politic englez 4.Importana mereu actual a filosofiei clasice germane const n : -Elaborarea sistematic a metodei i logicii dialectice. -Elaborarea teoriei despre legitile progresului dezvoltrii. -Afirmarea ideilor umaniste, ale progresului social i libertii. -Tratarea problemei omului 5.Etapele teoriei cunoaterii la Kant sunt urmtoarele: 1 intuiia senzorial /sensualitatea/ 2 intelectul analitic /judecata/ 3 - raiunea 6.Cte grupe principale de categorii evideniaz Kant i care sunt ele? Kant evidentiaza 4 grupe principale de categorii : calitatea , cantitatea , relatia si modalitatea 7.Perioadele activitii lui Kant. Perioada precriticista (pina 1781) , perioda criticista (dupa 1781) 8.Dup Kant filosofia trebuie s rspund la urmtoarele ntrebri. 1 . Ce pot s tiu? /metafizica/ 2 . Ce trebuie s fac? /morala/ 3 . Ce pot spera?

/religia/ 4 . Ce este omul?

/antropologia/

9.Explicai noiunile de fenomen i lucru n sine la Kant. Prin lucru n sine el ntelege lucrurile cum ele exizst de la sine (sau in sine) spre deosebire cum el se prezint pentru noi n cunoasterea noastr. Prin fenomen el inelege aceea ce este dat n senzaiile omului, ce poate fi cunoscut 10. Ce sunt antinomiile n viziunea Kant? Lumea are un nceput n timp i spaiu adic este finit; lumea este ifinit . n lume exist nimai lucruri elementare i indivizibile; n lume totul se divide pn la infinit.n lume exist nu numai cauzalitate /necesitate/, dar i libertate; n lume nu exist libertate, totul se face din necesitate. Exist Dumnezeu i el este cauza lumii; nu exist nici o fiin suprem care s fie cauza lumii 11. Idealismul lui Hegel este un idealism absolut. Cum nelegei aceast afirmaie? Pentru Hegel filosofia este obligata sa legitimeze existenta absolutului in faa constiintei,sau sa fundamenteze deschiderea constiintei catre cuprinderea lui.Scopul filosofieieste acela de a prinde ideea in adevarata ei forma de generalitate, adica, de a intelege procesulistoric al cunoasterii umane.Hegel a creat sistemul idealismului obiectiv original la temelia cruia a pus teza despreidentitatea dintre existen i gndire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute. Iar aceastanseamn, c existena este gndire, c tot ce-i real este raional i tot ce-i raional este real.Conform concepiei lui Hegel baza lumii o constituie ideea absolut, spiritul universal care dupnatura sa e contradictoriu i de aceea se afl ntr-o permanent automicare, autodezvoltare.Ideea absolut, potrivit lui Hegel , nu-i altceva dect raiunea, gndirea, substana ce formeazesena i baza primordial a tuturor lucrurilor,ea exist venic i conine n sine n form potenial toate determinrile fenomenelor naturale, sociale i spirituale. 12. Celebra triad a lui Hegel este Care este prima triad? Hegel a preluat aspectul de abordare a ideilor filosofice de la Kant, insa la nivel macro-teoretic. Kant isi configurase tabelele conceptelor pure ale intelectului si ale judecatilor facultatii de judecare in patru triade, iar in cazul fiecarei triade ultimul element era derivat sintetic din celelalte doua elemente. La cel mai nalt nivel al filosofiei Hegeliene se gsesc trei cr i, dedicate doctrinelor fiinei, esenei i conceptului. Pe rnd, fiecare carte are trei seciuni, fiecare seciune conine trei capitole, i aa mai departe. 13.Care sunt legile dialecticii? 1.Legea Interdependenei dintre transformarile cantitative si calitative; 2.Legea Negarii care presupune ca teza devine antiteza si pe urma are loc sinteza

14. Hegel este reprezentant de vaz al: a. senzualismului b. raionalismului c. idealismului subiectiv d. idealismului obiectiv e. materialismului. Raspuns: d) idealismul obiectiv Hegel a fost filosof idealist obiectiv( a trecut de la idealismul transcedental,subiectiv, la cel absolut, obiectiv) care a creat sistemul idealismului obiectiv originar la temelia caruia a pus teza despre

identitatea dintre existenta si gindire, despre lume ca o manifestare a ideii absolute. La Hegel absolutul va fi inteles prin ratiune, prin mijlocirea obiectiva a acesteia.La intuitia intelectuala cunostinta se confunda cu absolutul cunoscut.Ratiunea logica arata singura lucrurile la obiectivitatea lor, la adevarul lor,la activitatea lor de a fi.Hegel deci inlocuieshte intuitia intelectuala prin mijlocirea logica.Absolutul el insusi este ratiunea care se dezvolta in toate nuantele naturii si ale spiritului 15. Care sunt concluziile de baz la filosofia lui Hegel? Exact ca progresul unei singure fiinte umane de la copilarie la maturitate, asa crede Hegel ca toate culturile umane au progr esat de la ceea ce el numeste Lume Orientala prin experientele grecesti si romane, la Lumea Crestina, referindu-se la Europa medievala si cea moderna. Intreaga teorie a lui Hegel ignora factorii ce influenteaza in mod fundamental viata, punand la loc de pret spiritul, dre pt element distinct si esentialmente rupt de realitatea vie. Hegel spunea ca filosofia este diamantul cel mai de pret al culturii si al dezvoltarii intelectuale. Daca vrei sa cunosti cultura unui popor te duci la filosofia acestuia. 16. Numiti principalele curente ale filosofiei contemporane. Curentele filosofiei contemporane: pozitivismul( Auguste Comte),existentialismul( Jean-Paul Sartre , Simone de Beauvoir), materialismul sensualist(John Lock),realismul(Hermann von Helmholz, Bertrand Russell) idealist, filosofia vietii. 17. Filosofia contemporan are urmtoarele trsturi: Dac pentru filosofia clasic este caracteristic o credin puternic n raiune, n faptul c anume prin raiune poi s cunoti lumea i c anume raiunea poate i trebuie s cluzeasc viaa omului. n cadrul filosofiei clasice se consider c omul are propriile sale scopuri i prin ele dirijeaz natura, societatea, propria sa existen. Filosofia contemporan: perioada, care marcheaz apari ia unor noi premise filosofice: pozitivismul, existenialismul, materialismul senzualist, realismul idealist i filozofia vieii, circumscris foarte larg ncepnd cu secolul XIX pn n zilele noastre. 18. Caracterizai succint pozitivismul i formele principale ale acestuia. Cine sunt ntemeetorii pozitivizmului? Pozitivismul este un curent filosofic al carui teza principala este ca singura cunoastere autentica este cea stiintifica, iar aceasta nu poate veni decit de la afirmarea pozitiva a teoriilor prin aplicarea stricta a metodei stiintifice. A fost conceput de Auguste Comte. Se disting 2 forme principale ale pozitivismului, si anume: -pozitivismul social cu un caracter predominant practic -pozitivismul evolutiv,cu un caracter teoretic. Ambele forme urmaresc ideea de progres,unde pozitivismul social deduce progresul considerind sociatatea si istoria,iar pozitivismul evolutiv se bazeaza pe domeniile stiintelor exacte,fizica si biologie. Comte si John Mill sunt principalii reprezentanti ai pozitivismului social,iar Herbert Spencer al pozitivismului evolutiv.

19. Explicai apariia ideilor filosofice n Moldova. Gndirea filosofic din Moldova cunoate o cale lung de dezvoltare de la primele elemente ale realitii generalizate contient pn n zilele noastre. Veacuri de-a rndul n Moldova n lipsa unei filosofii teoretice, nelepciunea popular reprezenta vechea noastr filozofie. Creaia popular, ce constituie o dezvoltare multisecular i multimilenar, constituie preistoria gndirii teoretice. Arta p oetic a poporului oglindete n imagini plastice concepiile lui n diferite epoci ale dezvoltrii istorice. Folclorul constituie un depozit al cunotinelor, al cugetelor maselor populare, este un fel de produs al timpului, esena crora a fost concentrat n idei filosofice. nelepciunea popular a servit n trecutul ndeprtat drept temelie pentru apariia unor teorii filosofice mai mature. Creaia poetic popular este o protofilosofie filosofie primordial, aprut nainte de existena filosofiei ca tiin, dezvoltndu-se sub influena gndirii colective. Legendele i folclorul reflect concepia popular despre crearea universului, a omului, lumii animale i vegetale. n creai a popular se evideniaz anumite elemente de reflexie filosofic, se exprim n form artistic a convingerii c lumea este material, infinit i venic. Concepia popular reflect artistic noiunile despre caracterul obiectiv al lumii, cauzalitatea ce domin n ea, determinism ul fenomenelor i obiectelor lumii nconjurtoare.

20. Numii etapele scrierii letopiseelor n Moldova. Letopiseele sau cronografia moldoveneasc include totalitatea cronicilor scrise n Moldova n sec. XV XVIII. n evoluia cronografiei se deosebesc trei etape. Prima etap este cronografia moldo-slavon din sec. XV XVI. Letopiseele din acea perioad se scriau n limba slavon, n mare parte de ctre crturarii bisericeti din porunca domnitorilor. Etapa a doua ine de sec.XVII i este reprezentat de letopiseele lui G.Ureche i M Costin. Ele se scriu n limba romn, au un caracter mai laic. A treie etap se refer la sec.XVIII i este reprezentat de letopiseele lui I.Neculce.

(21)Care reprezentani ai bisericii i boierimii i-au adus aportul la dezvoltarea culturii romne medievale? Nicodim de la Tismana, Nicolaus Olahus, Dimitrie(Dosoftei) Baril, Grigore Ureche, Miron Costin, Ioan Neculce, Constantin Brncoveanu, Dimitrie Cantemir (22)Numii savanii-encilopediti romni?
Bogdan Petriceicu Hasdeu, Nicolae Iorga, Alexandru Dimitrie Xenopol, Henri Marie Coand, Liviu Constantinescu, Gheorghe (George) I. Brtianu.

(23)Numii principalele opere filosofice ale lui D. Can temir? Aportul principal al lui D. Cantemir n filosofia romneasc. Divanul sau Glceava neleptului cu lumea, Descrierea Moldovei, Hronicul vechimei a romano-moldo-vlahilor, Istoria ieroglific n opera lui Cantemir, influenat de umanismul Renaterii i de gndirea naintat din Rusia, s-au oglindit cele mai importante probleme ridicate de dezvoltarea social-istoric a Moldovei de la sfritul secolului al XVII-lea i nceputul secolului al XVIII-lea. Este considerat pn astzi unul dintre marii umaniti ai Europei.

24. Ce este existena? Numii tipurile principale ale existenei. Existena categorie filosofic care desemneaz lumea obiectiv, materia, natura ce existindependent de contiin, de asemenea procesul vieii materiale a oamenilor. Existena este noiunea ceamai general care cuprinde tot ce fiineaz independent de voina omului, tot ce exist: realitatea material-obiectiv, valorile spirituale i existena omului.Deosebim urmtoarele tipuri de existen: -Existena naturii i lucrurilor n natur. -Existena spiritualului -Existena omului -Existena social. 25. Numii nivelurile de organizare ale materiei din perspectiva tiinei contemporane. Materia- un termen general pentru toate elementele care ne inconjoara si din care sintem alcatuiti.Materia este obiectiv, universal, necreabil i indiscutabil, se gsete n micare, timp ispaiu. Ea exist ca substan i cmp. Materia ca substan este realitatea obiectiv corporal, totce are mas de repaos. Cmpul este o varietate a materiei, care n-are mas de repaos i depindede diferite interaciuni i relaii a corpurilor materiale. Materia ca substan exist ca diferite tipuri de sisteme material cu anumite niveluri structurale: particulele elementare, atomii,moleculele, corpurile macroscopice, organismele vii, biocenozele, societatea uman, sistemelegeologice, Pmntul i alte planete, atrii, galaxia, sistemul de galaxii, metagalaxia .a. Materiaca realitate obiectiv este caracterizat prin diferite forme de existen, nsuiri i legturiuniversale: timp, spaiu, micare, cauzalitate, legitate, structuralitate .a (26)Ce este micarea ca noiune filosofic? Care este coraportul dintre micare i dezvoltare? Miscarea este o categorie filosofica care inglobeaza toate schimbarile si procesele care au loc in Univers. In calitate de ca tegorie filosofica presupune examinarea diferitor schimbari, de la deplasari mecanice pina la procesele de gindire. Miscarea este un mod fundamental de existenta a materiei, un atribut esential al acesteia si consta in totalitatea schimbarilor, proceselor, sistemelor materiale care constituie universul. Dezvoltarea reprezint o specie aparte a micrii reprezentnd terecerea de la vechi la nou,de la inferior la superior sau invers, manifestndu-se ca o unitate a progresului i regresului. (27)Care sunt formele miscarii?
miscare: mecanica, fizica, chimica, biologica, sociala

(28)Numii i caracterizai succint proprietile spaiului ca form a existenei. Spaiul este considerat azi o categorie filozofic ce desemneaz forme obiective i universale de existen a materiei n micare. Unitatea cu materia determin caracterul infinit al spa iului i eternitatea timpului. Spaiul i timpul desemneaz formele de baz ale oricrei existene () categoria despaiu reflect raporturile de coexisten dintre obiecte sau fenomene sau dintre prile lor, respectiv ntinderea, distana, poziia lor () categoria de timp reflect durata de existen a obiectelor i fenomenelor, simultaneitatea sau succesiunea lor. (29)Numii i caracterizai succint proprietile timpului ca form a existenei Conceptul de timp se sustrage determinrilor filosofice riguroase ntruct nu are o natur imuabil. Surprinderea semnificaiei acestui concept se poate desfura pe dou paliere comprehensive: (a). msura i msurarea timpului i a fenomenului su corelativ (spaiul) vorbim n aceast perspectiv despre timpul fizic i (b). descrierea modului n care timpul apare contiinei, existenei umane, caz n care vorbim despre timpul uman. Timpul fizic exprim msurarea desfurrii temporale dintre dou momente. El este mprit de gndirea abstract n segmente egale, nedifereniate calitativ, reprezentnd un numr al micrilor. Timpul uman constituie rezultatul reflexiei raionale i meditaiei asupra raportului existen timp finitudine. Alte caracteristici: inerent subiectului (prezent numai n perimetrul interioritii/al sufletului uman); structureaz demersul cunoaterii; se dezvluie ca dimensiune esenial i originar a existenei; este constitutiv naturii umane (omul exist odat cu timpul i n timp i va cunoate sfritul, moartea).

(30)n ce const specificul spaiului i timpului biologic? Exist un aa-numit timp biologic, legat de trsturi fundamentale ale vieii cum snt metabolismul, reproducerea, creterea i dezvoltarea . Spre deosebire de timpul cronologic, curgerea timpului biologic nu pare a fi uniform; ea difer de la specie la specie i de la individ la individ, depinde de modul de receptare contient sau subcontient de ctre organismele vii a curgerii timpului cronologic. Biologii afirm c fiecare individ msoar timpul n uniti proprii. Momentul prezent nu este doar un punct de contact ntre trecut i viitor ci are o anumit durat, este o cantitate sau o cuant de timp. Timpul biologic poate fi pus n relaie cu vrsta biologic, aceasta fiind o noiune complementar vrstei cronologice a organismului. Indivizi cu aceeai vrst cronologic pot avea vrste biologice diferite n funcie de istoria vieii lor, precum i de viteza cu care se desfoar procesele de mbtrnire n organisme. 31.Caracterizai particularitilespaiului economic. Spatiu economic este un spatiupotrivitcaruia,se pun bazeleuneipieeuniceguvernate de aceleaireguli de bazce au cascopspermitmrfurilor, serviciilor, capitaluluii persoanelorscircule liber ncadrulunuianumitteritoriu, ntr-un mediudeschisicompetitiv. Dreptexemplu poateservi Spaiul Economic European (SEE, European Economic Area) ce a aluatfiin la data de1 ianuarie 1994n urmaacordului semnat la data de2 mai 1992ntre stateleparticipantelaAsociaiaEuropean a LiberuluiSchimb(AELS) istatelemembreUE.

32.Caracterizai particularitiletimpului social. Definirea timpului ester una dintre cele mai dificile sarcini, nu numai din punct de vedere filozofic sau psihologic, dar i fizic. Timpul ester modul de existenta a materiei care reflecta durata, coexistenta, succesiunea schimbarii si dezvoltarii sistemelor materiale. Timpul ester ireversibil si asimetric. Ester cunoscut faptul ca pe parcursul anilor, omenirea a fost supusa unor modificari, procesului de perfectionare pina ce a ajuns la un nivel superior de dezvoltare. Astfel, rezida ca Timpul social caracterizeaza durata, succesiunea, devenirea activitatii umane si relatiilor sociale in dezvoltarea proceselor sociale.Timpul social ester diferit de la o epoca la alta, el are diferita intensivitate.

33 Dezvluii esena noiunii de contiin.Artai evoluia istoric a acestei noiuni, produs n cadrul filosofiei. Elucidai esena contiinei din perspective psihologic.
Constiinta insusire a materiei superior organizata, functia superioara a creierului, specifica numai oamenilor si legata cu vorbirea; ea consta in reflectarea generalizata si orientate spre un anumit scop a realitatii. Constiinta ester capacitatea omului de a se evidential pe sine insasi din lumea inconjuratoare, de a-si da seama despre lumea sa interna si atitudinii sale catre altioameni si societate. Ea prezint continutul lumii spiritual a omului, cunostintele, convingerile, dorintele lui, vointa, demnitatea, speranta, credinta, dragostea. Constiinta ester esenta personalitatii, este o realitate specifica realitate subiectiva, ideala. Din punct de vedere psihologic contiina ester procesul de reflectare a propriului eu (contiina eu-lui, a aciunii) i a lumii nconjurtoare (contiina locului, ambianei, timpului). Psihanaliza reliefeaz opoziia dintre incontient i contient i subordonarea acestuia din urm celui dinti, contiina fiind redus la un mechanism de cenzur. Freud consider contiina, un dat al experienei individului. Watson neglijeaz pur i simplu contiinna. Cele mai multe texte defines contientul ca fiind contiina individului despre stimuli interni i externi, despre evenimentele din mediul nconjurtor, despre senzaiile corporale, amintirile i gndurile sale. Contiina este un mod de organizare a vieii de relaie, care leag pe subiect de alii i de lumea sa. Persoana contient triete experiene, se adapteaz lumii, este dotat cu reflexii creatoare, stabilete relaii, gndete i este organizat ntr-o manier personal, ntr-un sistem personal. Deci contientul implic: monitorizarea (procesarea) informaiilor din mediu, ce conduce la contiina a ceea ce se petrece n jur i n propriul corp.

34.Numii particularitile eseniale ale contiinei. Constiinta reprezinta o totalitate de procese psihice cognitive, efective, volutive. Nucleul constiintei ester gindirea, intelectul. Gindirea si intelectul sunt latura gnoseologica a constiintei. Constiinta este imposibila fara cunostinte. Gindirea ne da informatie si cunostinte despre lumea obiectiva.Ea este capacitatea de analiza si sinteza, de a capata cunostinte noi si de a le folosi in diferite conditii. Memoria este capacitatea individului de a inregistra, pastra si reproduce cunostintele. Fara memorie nu pot exista cunostinte. Emotiile si sentimentele sunt reflectari appreciative a realitatii, ele unesc situatia exterioara cu necesitatile omului. Astfel, emotiile sunt regulatorul si catalizatorul activitatii umane. Vointa este un mecanism deosebit de reglementare a activitatii propriu numai omului, este un autocontrol a personalitatii, este forta motrica a personalitatii.

35.Caracterizai succint corelaia dintre contiin i limbaj.

Gindirea umana are lor prin anumite notiuni, judecati, rationamente.Acestea manifestindu-se in limba.Una dintre problemele in legatura cu cercetarea constiintei este problema raportului dintre constiinta si limba.( Limba este un sistem de semne si simboluri utilizate pt fixarea, pastrarea si trasmiterea informatiei.) Ea indeplineste 2 functii majore: 1) f-tie cognitive;2) f-tie comunicativa. Limba este forma materiala de existenta si exprimare a gindirii umane. Gindirea abstracta,constiinta sunt fenomene ideale care pot sa existe si sa se manifeste numai prin limba ca totalitate de simboluri si semne. In limbajul obisnuit, natural aceste semne sunt cuvintele. Ele semnifica si inlocuiesc obiectele realitatii. Cu ajutorul cuvintelor reproducem realitatea,ne formam o reprezentare despre lume. Astfel,prin intermediul limbii se realizeaza cunoasterea lumii, in limba se obiectiveaza constiinta personalitatii. Ea este un mijloc specific social de pastrare si trasmitere a informatiei, de reglementare a comportamentului uman, limba indeplinind functia de cunoastere , comunicare si expresiv- afectiva.

36. Definii limbajul artificial i cel natural. Dupa originea lor limbile se impart in 1.natural si 2 artificial. Naturale sunt limbile nationale. Limbajul natural este unul universal pt ca poate descrie, examina toate sferele de interes ale omului. Acest limbaj este reflexiv, pentru ca se poate studia pe sine, dar este si unul care contine inexactitati. Prin limbaj natural intelegem sistemul de semne utilizat in viata cotidiana de catre membrii unei comunitati. El se caracterizeaza printr-o mare mobilitate si plasticitate, este bogat si apt de a reda o multitudine de stari de lucruri si nuante, fiind adecvat necesitatilor cotidiene. Limbajul natural are si o serie de neajunsuri, care il fac inapt pentru unele necesitati de cunoastere mai inalte. Spre ex. , semnele acestui limbaj se caracterizeaza prin polisemie(diversitate de semnificatii), omonimie (semne identice cu semnificatii diferite), sisinonimie(semne cu aceeasi semnificatie). Ca urmare el este lipsit de precizie ci concizie(capacitatea de a reda o mare cantitate de informatie printr-un numar mic de semne), favorizeaza aparitia unor dificultati logico-semantice(cum sunt paradoxurile), imbina intr-un mod indisociabil informatia cognitive cu starile afective si aprecierile subiectului. Limbajele artificiale sunt special create de oameni in scopuri de cercetare stiintifica, dezvoltarea unui domeniu stiintific (de ex. limbajul de programare). Spre deosebire de limbajele naturale, care apar spontan, cele artificial sunt special create dupa anumite reguli si nu contin inexactitati. Limbajele naturale apar pe baza celor naturale, prin preluarea unor termeni la care se suplimenteaza termeni noi, definitii si reguli de operare stiintifice, care asigura precizia, elimina echivocurile, paradoxurile, amestecul informatiei cognitive cu afectivitatea subiectului, etc. 37.Descrieiesena gnoseologiei Gnoseologia(teoria cunoasterii) este disciplina filosofica ce studiaza cunoasterea in general, obiectul si subiectul, premisele cunoasterii, tipurile si nivelele cunoasterii. Cunoasterea, la rindul ei fiind un proces de reflectare a realitatii obiective in constiinta oamenilor, proces de activitate creatoare de capatare, reproducere si functionare a cunostintelor. 38.Numii i caracterizai succinct esena concepiilor gnoseologice despre posibilitatea cunoaterii lumii de ctre om. In istoria filosofiei cu privire la cunoasterea lumii s-au conturat urmatoarele pozitii: -optimism gnoseologic; scepticism; -agnosticism. Optimistii sustineau idea posibilitatii cunoasterii corecte a lumii. Ei afirmau ca activitatea practica si stiinta demonstreaza ca noi correct cunoastem lumea; daca noi putem trata bolile, aceasta inseamna ca noi correct le diagnosticam. Scepticism este conceptie si orientare filosofica ce exprima indoiala in ceea ce priveste posibilitatea atingeriia devarului. Scepticii pun la indoiala posibilitatea unei cunoasteri sigure si nu admit adevarul de valoare generala. Agnosticism este doctrina si curent filosofic care neaga complet sau partial posibilitatea cunoasterii lumii. Potrivit acestei pozitii nu se poate rezolva definitiv nu doar problema veridicitatii cunoasterii realitatii existente, dar si cunoasterii esentei si legitatilor lumii obiective. (Agnosticismul se intilneste in decursul istoriei filosofiei sub diferite forme, dar cei mai de seama reprezentanti au fost in Anglia epocii victoriene. Termenul a fost introdus de T.H.Huxley in 1869. Forma clasica agnosticismul a capatat datorita ideilor gnoseologice a lui D.Humesi I. Kant. Kant afirma ca noi percepem lumea nu asa cum ea este intr-adevar, dar asa cum ea ni se da noua si nu putem sti daca ea este asa cum o percepem; prin senzatii noua ni se da numai fenomenul, dar esenta ramine Lucru in sine, domeniu pe care in principiu nu-l putem cunoaste.Reprezentanti ai agnosticismului au mai fost si Ch.Darwin, Hamilton, Spencer)

39. Scepticismul i agnosticismul - reprezint una i aceeai poziie filosofic? (argumentairspunsul) R-s: Nu, scepticismul si agnosticismul reprezinta diferite pozitii filosofice, intrucit scepticismul pune la indoiala posibilitatea unei cunoasteri sigure, adevarate, iar agnosticismul o neaga complet. In timp ce scepticii puneau accent pe subiectivism si relativism, accentuind ideea dependentei cunoasterii de diverse conditii, agnosticii afirmau ca omului, dupa natura sa nu-i este dat sa cunoasca realitatea existenta 40. Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n procesul cunoaterii poziia determinant aparine raiunii, gndirii abstracte: 1. sensualism4. raionalism2. empirism5. scepticism3. convenionalism6. Agnosticism R-s: 4)Rationalism 41 .Cruia dintre curentele filosofice i aparine afirmaia, c n cunoatere important estesenzaia, perceperea senzaional: R-s: 1) Senzualism 42. Explicai raportul dintre subiectul i obiectul cunoaterii. Una dintre problemele ale gnoseologiei este cea a subiectului si obiectului cunoasterii. Subiectul - este elemental activ, cel care cunoaste si transforma realitatea obiectiva in procesulactivitatii sale practice, poate fi omul/un colectiv de oameni/ sau societatea in intregime. Subiectul ca purtator al activitatii se manifesta nu ca un individ izolat, ci ca p ersoana, fiinta sociala, produs alanumitor relatii, conditii social-istorice. Sub notiunea de subiect a activitatii de cunoastere se intelegemai intii de toate omenirea in dezvoltarea ei istorica, cu toate ca cunoasterea se realizeaza prinactivitatea unor indivizi, grupuri de oameni, comunitati istorice, clase, generatii, s.a. Obiectul este partea pasiva,ceea ce se cunoaste,este existenta in afara si independent de constiintanoastra, este lumea exterioara, re alitatea inclusa in activitatea practica a subiectului. Obiectulnemijlocit al cunoasterii este acea parte a realitatii care este evedentiata din ea sis pre care esteorientate activitatea subiectului. Acesta parte pasiva poate avea natura materiala, spirituala si sociala.Deasemenea, obi ect al cunoasterii pot fi si rezultatele cunoasterii.Interactiunea dintre subiect si obiect in procesul cunoasterii trebuie privita dialectic. Obiectul existaindependent de subiect, ca primar in raport cu subiectul, iar subiectul cunoscator ca secundar referitor la realita tea obiectiva.Iar daca privim interactiunea dintre subiect si obiect ca relatie a doua forme derealitate obiectiva , atunci si subiectul si obiectul sint primare, material,iar rezultatul activitatii decunoastere ca secundar si ideal. In procesul cunoasterii subiectul si obiectul se gasesc in permanentainteractiune si schimbare.Insa subiectul se manifesta ca agent active nu numai ca realizator al1. sensualism4. rai onalism2. empirism5. scepticism3. convenionalism6. Agnosticism cunoasterii, ci si prin aceea ca el reproduce ideal, in mod creator realitatea, obiectul cunoasterii, prindiferite operatii, formule , legi si categorii. 43.Nivelele i formele procesului de cunoatere . Exista mai multe forme de cunoastere, printre care: -cunoasterea comuna/cotidiana si cea stiintifica-cunoasterea empirica si teoreticacunoastere artistic si stiintifica.(Cunoasterea cotidiana este realizata de catre om in limitele practicii cotidiene.Cunostintele obtinutenu au un caracter sistematic, nu presupun exi stent criteriilor de testare a adevarurilor, se exprima prinlimbaj natural.Cunoasterea stiintifica, teoretica-are character systematic, urmareste descoperirea legilor si legitatilor din realitate, iar rezultatele apar sub forma de :ipoteze, legi, teorii stiintifice.)Cunoas terea se realizeaza sub diferite forme, la diferite nivele deosebindu-se cunoastere senzoriala si cunoastere rationala. 44.Caracterizai esena i formele nivelului senzorial al cunoaterii. Cunoastere senzoriala este cunoastere nemijlocita, oferind informatie primara despre obiectul studiat,realitatea fiind redata prin imagini senzoriale,si perceputa cu ajutorul simturilor. Aceasta ne ofera maidegraba cunostinte despre forma decit despre esenta obiectului.Cunoasterea senzor iala se realizeaza prin: -senzatii-perceptii-reprezentari. Senzatia - este reproducerea in creier a insusirilor simple ale obiectelor care actioneaza sub forma destimuli asupra organismului. Perceptia - este un nivel superior de prelucrare a informatiei despre lume si realizeaza o imaginesintetica a obiectelor.Ea consta in reproducerea obiectuluiin intregime,este o imagine integrala aobiectelui,daca senzatia este reflectarea unei laturi, insusiri a obiectului , perceptia este reflectareaobiectului in intregime.(In activitatea sa omul are de a face mai des cu perceptii, decit cu senzatii, noireflectam obiectele ca integrale si numai cind fixam atentia evedentiem unele sau altele insusiri sitrasaturi. Reprezentarea - constituie o imagine senzoriala a obiectelor cercetate fara sa existe un contactnemijlocit cu acestea.Ea consta in reproducerea imaginilor care au avut loc in trecut, reproducereaobiectelor si fenomenelor care au actionat asupra noastra cindva, iar in momentul dat nu actioneazaasupra organelor de simt.Reprezentarea au un caracter concret imaginative si este pas catre gindireaabstracta.

45.Dezvluii esena noiunii de adevr i formele acestuia. Adevarul(scopul final al cunoasterii)- este categoria filosofica care vizeaza corespunderea adecvata aimaginii cu obiectul, a cunostintelor cu realitatea obiectiva. Adevar sunt cunostintele care reproduceobiectul asa cum exista el in afara si independent de constii nta.Cuvintul adevar vine din greaca,insemnind o stare de neascundere. Adevarul este o proprietate nu a fenomenelor, obiectelor sau proceselor , ci a cunostintelor noastre despre acestea. Fiind rezultatul activitatii subiective a omului, elreproduce obiectiv existenta lumi i reale.Exista mai multe tipuri de adevar: - relativ si absolut;- obiectiv si subiectiv. Adevarul obiectiv - este o categorie filosofica, care vizeaza cunostintele continutul carora e determinatde obiectul cunoasterii si este independ ent de subiect.(Adevarul se refera la concluziile noastre despre lume si nu la insusi lume.Lumea ca atare nu-I niciadevarata, nici falsa.Cunostintele sunt subiective dupa forma si obiective dupa continut. Adevarul serefera numai la continutul cunostintelor. Adevarul nu depinde de om,omenire, epoca, de numarul devoturi. De ex., din faptul ca indeia indivizibilitatii atomului pina la finele sec XIX era sustinuta demajoritatea oamenilor nu reiese , ca ea era adevarata.) Adevarul subiectiv - este o categorie filosofica ce tine de dependenta adevarului de diversi factori,accentuind , totodata, ideea ca fiecare om ar e adevarul sau. Adevar absolut - este categorie filosofica ce vizeaza coincidenta completa, definitiva a imaginii cuobiectul reflecatat. Aceste cunostinte nu depind de dezvoltarea cunoasterii si practicii sociale, de aceeasunt adevaruri eterne.Ca exemple de adevaruri absolute servesc constatarea evenimentelor, faptelor (Chisinau este capital Moldovei) si tezele fundamentale ale stiintei (substanta este alcatuita din atomi) Adevarurile absolute se refera la unele laturi, aspect, insusiri, manifestari particulare alelumii.. Adevarul relativ - este categorie filosofica care reflecta coincidenta incompleta a imaginii cobiectul.Adevar relativ sunt cunostintele care cor rect reflecta realitatea, dar nu cuprinde toatelaturile,aspectele obiectului reflecatat, ceva ramine necunoscut. In procesul cunoasterii are loc trecereatreptata de la adevarul relative la cel absolut. Adevarul absolut poate fi inteles ca o suma a adevarurilor relative, iar in adevar relative se contin elemente ale adevarului absolut. 46 Minciuna i eroarea sunt una i aceeai? (argumentai rspunsul) Minciuna si eroarea sunt nishte fenomene diferite, intrucit minciuna reprezinta o afirmatie care estecontrazisa de experienta ,observatie sau bun simt, care este oferita in mod premeditat sau spontan princontorsionarea totala sau partiala a faptelor si adevarului, sau prin argumentarea selective, dar apparent semnificativa a faptelor; iar eroarea este o component a argumentatiilor care, fiinddemo nstratie gresita in forma sa, face ca argumentul sa devina invalid. Totodata, minciuna este unfenomen intentionat, cauzat de obicei de vointa omului, in timp ce eroarea are un character neintentionat.