Sunteți pe pagina 1din 4

Urmarirea penala Obiectul urmririi penale Potrivit art.

200 Cod de procedur penal, urmrirea penal are ca obiect strngerea probelor necesare cu privire la existena infraciunilor, la identificarea fptuitorilor i stabilirea rspunderii acestora, pentru a se constata dac este ca ul s se dispun sau nu trimiterea lor !n "udecat. #trngerea probelor presupune att operaia de adunare a probelor, ct i operaia de examinare i evaluare a lor, pentru a se constata dac sunt sau nu temeiuri suficiente pentru a se putea trimite cau a !n fa a de "udecat$ %xistena infraciunilor& legea are !n vedere orice infraciune, indiferent de fa a !n care a a"uns aceasta ' infraciune ( consumat sau tentativ$ )dentificarea fptuitoru*ui& aflarea datelor necesare cunoaterii fptuitorilor +autori, instigatori, complici,, att !n privina persoanei lor fi ice, ct i cu privire la identitate$ #tabilirea rspunderii fptuitorilor& materialul probator trebuie s elucide e aspectele legate de materialitatea faptelor, de vinovia fptuitorului i de existena unor temeiuri !n ba a crora acesta s poat fi tras la rspundere penal pentru fapta svrit$ Limitele urmririi penale #ub aspectul desfurrii !n timp, urmrirea penal se situea !ntre dou limite, o limit iniial i o limit final$ Limita iniial !ncepe odat cu !nceperea urmririi penale i marc-ea !nceputul raporturilor "uridice procesuale !ntre subiecii ce particip la re olvarea cau ei penale, ea corespun nd cu declanarea procesului penal$ Actele de ncepere a urmririi penale sunt: *. - proces-verbal +prin excepie de la regul numai atunci cnd organul de urmrire penal se sesi ea din oficiu i constat svrirea unei infraciuni flagrante potrivit disp. art. 4./ din C. proc. pen.,$ 2. - rezoluie +este regula atunci cnd organul de urmrire penal este sesi at printr(o plngere, printr(un denun ori din oficiu cnd afl pe orice alt cale c s(a svrit o infraciune,$ 0. - ordonan +!n ipote a !n care procurorul, !nvestit cu soluionarea unui conflict de competen aprut !ntre organele de cercetare penal, consider c sunt date i informaii suficiente pentru a dispune declanarea procedurii "udiciare,$

Limita final const !n trimiterea sau netrimiterea !n "udecat& ( trimiterea !n "udecat prin rec-i itoriul redactat de procuror$ ( netrimiterea !n "udecat prin scoaterea de sub urmrire penal +ordonan, re oluie sau rec-i itoriu,$ ( !ncetarea urmririi penale +ordonan, re oluie sau rec-i itoriu,$ ( clasarea +ordonan,. Trsturi caracteristice ale urmririi penale 1rsturile caracteristice urmririi penale sunt& a, lipsa de publicitate a urmririi penale$ b,caracterul necontradictoriu al urmririi penale$ c, caracterul preponderent al formei scrise$ d,subordonarea ierar-ic !n efectuarea actelor de urmrire penal Actele organelor de urmrire penal 2ctele organelor de urmrire penal sunt& a, rec-i itoriul$ b, ordonana$ c, re oluia$ d, procesul(verbal$ e, referate cu propunere motivat Rec izitoriul %ste folosit !n vederea dispunerii trimiterii !n "udecat a inculpatului$ mai poate repre enta, !n ipote a !n care urmrirea penal s(a desfurat fr aciune penal pus !n micare, act de inculpare, dac procurorul dispune trimiterea !n "udecat$ de asemenea, !n ipote a !n care, la terminarea urmririi penale, se constat c pentru unul sau mai muli inculpai nu se impune trimiterea !n "udecat, prin rec-i itoriu se va dispune, pe de o parte, trimiterea !n "udecat a celorlali inculpai i, pe de alt parte, netrimiterea !n "udecat a celorlali. Ordonana %ste folosit acolo unde legea prevede aceasta, att de ctre procuror, ct i de ctre organul de cercetare penal. 3rganele de urmrire penal dispun prin ordonan, spre exemplu, !n ca ul lurii msurilor de prevenie sau a msurilor asigurtorii, !n ca ul

punerii !n micare a aciunii penale, !n ca ul scoaterii de sub urmrire penal, al suspendrii urmririi penale etc.$ 3rdonana trebuie s cuprind urmtoarele elemente& data i locul !ntocmirii, numele, prenumele i calitatea celui care o !ntocmete, cau a la care se refer, obiectul actului sau msurii procesuale, temeiul legal, semntura celui care a !ntocmit(o i meniuni speciale prev ute de lege pentru anumite acte sau msuri +de exemplu ordonana de suspendare a urmririi penale trebuie s cuprind suplimentar fa de dispo iiile art. 200 C. proc. pen., cau ele care au determinat dispunerea suspendrii i msurile luate !n vederea !nsntoirii !nvinuitului sau inculpatului,. 4e oluia #e folosete !n ipote ele !n care legea nu prevede !n mod expres necesitatea redactrii unei ordonane +spre exemplu, confirmarea de ctre procuror a propunerii organului de cercetare penal de a nu se dispune !nceperea urmririi penale se face prin re oluie,$ !roces-verbal ( proces(verbal de !ncepere a urmririi penale + !n ca uri de excepie numai atunci cnd organul de urmrire penal se sesi ea din oficiu i constat svrirea unei infraciuni flagrante potrivit disp. art. 4./ din C. proc. pen.,$ ( proces(verbal de cercetare la faa locului etc. Referat cu propunere motivat Cnd organul de cercetare penal consider c este ca ul s fie luate anumite msuri, de competena exclusiv a procurorului, face propuneri motivate !n cuprinsul unui referat +spre exemplu, referat cu propunere motivat pentru punerea !n micare a aciunii penale ,$ 5odificri aduse prin 6egea nr. 202720*0 referitoare la fa a de urmrire penal 5odificrile referitoare la fa a de urmrire penal au ca scop asigurarea eficienei investigaiilor din fa a actelor premergtoare, !n situaiile !n care nu este oportun !nceperea urmririi penale, asigurarea flexibilitii i a eficacitii actelor procurorului prin care se dispune ne!nceperea urmririi penale, !n vederea limitrii supra!ncrcrii activitii parc-etelor, armoni area dispo iiilor legale referitoare la pre entarea materialului de urmrire penal i asigurarea unui cadru legislativ eficient !n ca urile !n care sunt !ntmpinate dificulti practice la pre entarea materialului de urmrire penal.

"esizarea organelor de U! #odalitati generale de sesizare !langerea- repre inta incunostintarea facuta de o persoana fi ica sau de o persoana "uridica referitoare la o vatamare ce ) s(a cau at prin infractiune. Plangerea trebuie sa cuprinda & numele, prenumele, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formea a obiectul plangerii, indicarea faptuitorului, daca este cunoscut, si a mi"loacelor de proba. Plangerea se poate face& ( personal sau prin mandatar, insa atunci cand se face prin mandatar, acesta trebuie sa fie special, iar procura ramane atasata plangerii ( in scris sau oral, insa atunci cand se face oral, se consemnea a intr(un process( verbal de catre organul care o primeste ( de catre unul dintre soti pt celalalt sot, ca in care sotul vatamat poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea ( de catre copilul ma"or pt parinti, ca in care parintele vatamat poate sa declare ca nu isi insuseste plangerea ( de catre repre entatul legal. Pt persoana lipsita de capacitate de exercitiu ( c-iar de catre persoana cu capacitate de exercitiu restransa, insa numai cu incuviintarea persoanelor prev de legea civila Plangerea gresit indreptata la organul de 8P sau la instanta de "udecata se trimite organului competent. $enuntul - repre entarea incunostintarea facuta de catre o persoana fi ica de catre o persoana "uridica despre savarsirea unei infractiuni. 9enuntul trebuie sa contina aceleasi date ca si plangerea. 9enuntul scris trebuie sa fie semnat de denuntator, iar in ca ul denuntului oral, acesta se consemnea a intr(un process(verbal de catre organul in fata caruia a fost facut. "esizarea din oficiu % este situatia in care 38P, se sesi ea a din proprie initiativa, fara a fi nevoie de denunt sau plangere. )n acest sens, 38P inc-eie un proces(verbal de sesi are din oficiu. #odalitati speciale de sesizare a, plangerea prealabila b, sesi area organului competent c, autori area organului preva ut de lege& ( exprimarea vointei guvernului strain ( sesi area comandantului, in ca ul unor infractiuni savarsite de militari ( sesi area unor persoane cu functii de conducere si a altor functionari