IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE

IZVOARELE DREPTULUI COMUNITAR Dreptul este format dintr-un sistem de norme, care dup ce primesc un !n"eli# $uridic do%&ndesc acea !nf 'i#are ce le face posi%ile de a fi aduse la cuno#tin'a unei popula'ii( Aceast form $uridic a normelor prin care dreptul este perceput de cei c rora le este adresat poart denumirea de i)"or al dreptului( *urtea de +usti'ie, f r a a"ea preten'ia reali) rii unei ierar,i) ri a%solute, a sta%ilit o ordonare lo-ic a sistemului i)"oarelor dreptului comunitar !n func'ie de %a)a $uridic a adopt rii lor #i de rela'ia dintre ele( .unt, astfel, enumerate urm toarele i)"oare/ tratatele constituti"e #i cele su%sec"ente 0dreptul primar1, acordurile interna'ionale !nc,eiate de *E, dreptul comunitar deri"at, sursele complementare( .e poate face de asemenea, o impartire in surse scrise #i surse nescrise ale dreptului comunitar( .ursele scrise cuprind, pe de o parte, sursele fundamentale, adic dreptul comunitar primar #i dreptul comunitar con"en'ional, #i, pe de alt parte, dreptul comunitar deri"at( Articolul care con'ine nomenclatura oficial a actelor comunitare deri"ate este art( 234 T*E 0re-ulament, directi" , deci)ie, recomandare, a"i)1( 1. IZVOARELE SCRISE A. Dreptul comunitar ori inar !au primar care cuprinde tratatele constituti"e ale comunit 'ilor #i tratatele de modificare a acestora/ Tratatul de constituire a *omunit 'ii Europene a * r%unelui #i O'elului 0*E*O1 - 56 aprilie 5475 Tratatul de constituire a *omunit 'ii Economice Europene 0*EE1 - intrat !n "i-oare la 5 ianuarie 5476 Tratatul de constituire a *omunit 'ii Europene a Ener-iei Atomice 0*EEA1 - intrat !n "i-oare la 5 ianuarie 5476 Tratatul de fu)iune, care a constituit un *onsiliu #i o *omisie unice pentru toate cele trei *omunit 'i 06 aprilie 54871 Actul Unic European 0intrat !n "i-oare la 5 iulie 54691 Tratatul asupra Uniunii Europene, semnat la :aastric,t la 9 fe%ruarie 5442 #i intrat !n "i-oare la 5 noiem%rie 544; Tratatul de la Amsterdam 02 octom%rie 54491 Tratatul de la Nisa 0desc,is spre ratificare la 28 fe%ruarie 2<<51 Tratatul instituind o *onstitu'ie pentru Europa( Tratatul de instituire a *onstitu'iei "a intra !n "i-oare la 5 noiem%rie 2<<8, cu condi'ia ca toate instrumentele de ratificare s fi fost depuse, sau !n prima )i a celei de a doua luni ce urmea) depunerii instrumentului de ratificare de c tre ultimul stat semnatar care !ndepline#te aceast formalitate 0art( IV-339 din 5

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE *onstitu'ie1( La data intr rii !n "i-oare "or fi a%ro-ate Tratatul de instituire a *omunit 'ii Europene 0T*E1 #i Tratatul pri"ind Uniunea European 0TUE1, precum #i actele #i tratatele care le-au completat sau modificat 0art( IV-3;9, par( 51, ma$oritatea pre"ederilor din aceste tratate fiind preluate !n fapt de c tre *onstitu'ie( Tratatele de ade)iune ale ' rilor care au aderat ulterior la *omunit 'i Tratate de modificare a statutelor institu'iilor europene 0de e=emplu Tratatul de modificare a statutelor > ncii Europene de In"esti'ii 05< iulie 54971 ?iecare tratat con'ine un pream%ul #i dispo)i'ii preliminare 0scopul !nc,eierii tratatului1, clau)e institu'ionale, clau)e materiale #i clau)e finale 0modalitatea de an-a$are a p r'ilor, intrarea !n "i-oare #i re"i)uirea1( *lau)e institu'ionale importante pentru dreptul administrati" european se refer la or-ani)area structurilor administrati"e 0*omisia european 1, la institu'iile care "e-,ea) la reali)area unei ,,%une administra'ii europene@ 0:ediatorul european1, la func'ionarea *ur'ii Europene de +usti'ie pentru solu'ionarea contenciosului administrati" etc( *lau)ele materiale care conturea) un drept administrati" european, pe de o parte, sc,i'ea) un cadru -eneral de ac'iune administrati" , iar, pe de alt parte, "i)ea) punerea !n e=ecutare #i e=ecutarea !n concret a politicilor sectoriale comunitare( *adrul -eneral de ac'iune administrati" se circumscrie dreptului la o %un administra'ie, dreptul de peti'ionare, dreptul la "erificarea $uridic a deci)iilor administrati"e, e-alitatea de tratament a cet 'enilor !n rela'ia cu administra'ia, dreptul la repararea pre$udiciului produs de institu'ii #i a-en'i comunitari etc( Tratatul de la Lisa%ona de modificare a Tratatului pri"ind Uniunea Europeana si Tratatului de instituire a *omunitatii Europene, semnat la Lisa%ona la 5; decem%rie 2<<9( ". Dreptul comunitar #eri$at %le i!la&ia !ecun#ar'(. An conformitate cu art( 564 din Tratatul de constituire a *(E(E(, i)"oarele deri"ate sunt/ re-ulamentul, directi"a, deci)ia, recomand rile #i a"i)ele( Re ulamentele sunt principalul i)"or al dreptului deri"at( Re-ulamentele au un caracter -eneral, for' o%li-atorie #i aplica%ilitate direct ( Ele de"in !n mod automat "alide !n ordinea $uridic a statelor mem%re, f r a mai fi ne"oie de m suri speciale ca pu%licarea sau !ncorporarea !n dreptul na'ional( Rolul re-ulamentelor e de a sta%ili un drept uniform pentru toat comunitatea( De#i nepre" )ut de art( 234 T*E, practica institu'iilor confirmat de *urte a f cut o distinc'ie !ntre regulamentele de baz 0drept deri"at de ni"elul I1 #i regulamentele administrative 0drept deri"at de ni"elul II1, de e=ecutare( Re-ulamentele de e=ecutare pot fi adoptate de c tre *onsiliu sau de c tre *omisie, cu a%ilitarea dat de acesta, #i ele sunt su%ordonate, din punct de "edere al interpret rii #i "alidit 'ii, re-ulamentului de %a)a fa' de care tre%uie s fie conforme( Re-ulamentele de e=ecutare par a fi "erita%ile acte administrati"e cu caracter normati"( Re-ulamentele de %a) pot impune, de asemenea re-uli o%li-atorii pentru acti"itatea administrati" ( A#a este de e=emplu Regulamentul nr. 3664/93 privind aplicarea interdiciei accesului privilegiat din partea autoritilor publice la instituiile publice comunitare #i na'ionale pre" )ute de art( 5<3 A din Tratatul *omunit 'ilor Europene 0!n pre)ent art( 5<2 T*E1(

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Directi$ele sunt acte normati"e de drept comunitar care sta%ilesc o%iecti"e sau un re)ultat de atins, l s&nd la !ndem&na .tatelor :em%re ale-erea mi$loacelor #i formelor pe care le "or utili)a( Directi"a se !ntemeia) pe !mp r'irea sarcinilor, pe cola%orarea dintre autorit 'ile comunitare #i cele na'ionale( .e o%ser" c directi"a repre)int o metod de le-iferare cu dou eta$e/ la ni"elul Uniunii se sta%ile#te modelul le-islati" 0o%iecti"ul1B !n a doua fa) , statele mem%re sunt o%li-ate s adapte)e acest model la specificul dreptului na'ional, !n termenul fi=at( Directi"a e mai fle=i%il dec&t re-ulamentul, respect&nd particularit 'ile na'ionale( Ea "i)ea) apropierea #i armoni)area le-isla'iilor na'ionale 0!n timp ce re-ulamentul e un instrument de uniformi)are1( Dispo)i'iile unei directi"e nu !nlocuiesc automat normele na'ionale, dar impun statelor o%li-a'ia de a adapta dreptul na'ional la re-ulile Uniunii( Autorii directivelor: institu'iile politice C *onsiliul, Parlamentul European, *omisia( Clasi icare: .imilar re-ulamentelor, distin-em directi"ele ce constituie acte le-islati"e de directi"ele de aplicare( !ntinderea e ectelor Este mai -reu de !ncadrat directi"ele !n tipolo-ia clasic / act normati" C act indi"idual( Actul normati" are prin defini'ie un caracter -eneral #i a%stract( La o prim citire a te=tului tratatului, ar reie#i c directi"ele produc efecte doar pentru statele "i)ate, astfel !nc&t ele par acte indi"iduale( Dar c&nd transpunerea !n dreptul na'ional se face prin acte normati"e, directi"ele cap t , la ni"elul final, efecte normati"e( An plus, c&nd sunt adresate tuturor statelor 0ca)ul o%i#nuit1, ele se pre)int ca o procedur de le-iferare indirect ( +urisdic'ia Uniunii le-a recunoscut calitatea de acte cu !ntindere -eneral #i c,iar caracterul normativ( "imitele libertii de aciune a statelor A transpune directi"ele !n dreptul intern !nseamn a le pune !n aplicare prin intermediul unor m suri interne( .tatele sunt li%ere s alea- actele de drept na'ional oportune, dar acestea tre%uie s ai% caracter coercitiv( O simpl practic administrati" folosit !n cadrul institu'iilor na'ionale nu constituie o modalitate satisf c toare de transpunere( Drepturile #i o%li-a'iile ce decur- din directi"e tre%uie s fie determinate clar #i precis, pentru ca cet 'enii s ai% posi%ilitatea de a le cunoa#te #i a se pre"ala de ele, inclusi" !n fa'a tri%unalelor na'ionale( Atunci c&nd directi"a este detaliat , li%ertatea statelor este minim , ca) !n care se atenuea) diferen'a fa' de re-ulament( :odul de transpunere a directi"elor este e"aluat potri"it criteriilor UE( *omisia "erific permanent modul cum statele !#i !ndeplinesc aceast o%li-a'ie( #ermenul de transpunere .tatele mem%re tre%uie s respecte termenul p&n la care tre%uie s transpun directi"a, termen sta%ilit prin directi" ( Ant&r)ierea !n transpunerea directi"elor poate atra-e condamnarea statului de c tre *urtea de +usti'ie, inclusi" o%li-area la plata de penalit 'i( $ ectul direct al directivelor netranspuse Dac statul nu a transpus directi"a p&n la e=pirarea termenului sau dac a transpuso !n mod nesatisf c tor, aceasta poate produce efecte directe 0prin urmare, poate fi in"ocat #i !n fa'a instan'elor1( An principiu, nu i se recunoa#te dec&t efectul direct vertical 0!ntre stat #i ;

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE cet 'eni1 #i doar dac efectul direct este %n avoarea cet 'eanului( Asta !nseamn c doar persoana fi)ic sau $uridic este cea care poate in"oca directi"a !mpotri"a statului( Nu operea) efectul direct orizontal 0care se refer la rela'iile dintre particulari1( A#adar, !n principiu, directi"a netranspus nu poate fi in"ocat pentru a fi aplicat !ntr-un proces ale c rui p r'i sunt particulari( A#a cum se "a o%ser"a !ns la pre)entarea efectului direct, *urtea de +usti'ie a l r-it sfera celor !mpotri"a c rora se poate in"oca directi"a netranspus ( Pe de alt parte, *urtea a admis c directi"ele ce nu au efect direct produc un e ect indirect Directi"ele pot fi #irecti$e ca#ru #i #irecti$e #e e)ecutare 0administrati"e1( Directi"ele de e=ecutare sunt adoptate de *omisie #i pun !n aplicare un re-ulament sau directi" cadru adoptat de *onsiliu( Deci*iile repre)int acte cu for' o%li-atorie 0art( 564 din Tratatul *(E(E(1 pentru cei c rora le sunt destinate, ele nea"&nd o influen' -eneral ( Deci)ia "i)ea) , !n mod deose%it, aplicarea pre"ederilor tratatelor la situa'ii particulare, ea fiind ec,i"alent actelor administrati"e indi"iduale din dreptul intern( Deci)ia repre)int un instrument de e=cep'ie comunitar( .e face deseori distinc'ie !n literatura de specialitate !ntre deci)iile cu caracter comercial, referitoare la concuren'a, #i deci)iile administrati"e, care sunt pur de e=ecutare, fiind adoptate cu deose%ire !n conte=tul politicilor comunitare #i !n materie de numire #i promo"are a func'ionarilor( O deci)ie important pentru confi-urarea dreptului administrati" european este Deci)ia *onsiliului Nr( 5444D386 din iunie 5444 cu pri"ire la sta%ilirea modalit 'ilor de e=ercitare a competentelor de e=ecu'ie conferite *omisiei5( Recoman#'rile +i a$i*ele nu au for' o%li-atorie deoarece ele solicit numai adoptarea unei anumite conduite de c tre statele comunitare( Ele !ndeplinesc un rol de apropiere a le-isla'iilor na'ionale, repre)ent&nd instrumente utile de orientare a le-isla'iilor interne( Putem men'iona Recomandarea nr( 67D852 din 2< decem%rie 5467 a *onsiliului pri"ind coordonarea pre"ederilor le-ale #i administrati"e !n le- tur cu !ntreprinderile pentru in"esti'ii colecti"e !, documente transfera%ile sau A"i)ul *omisiei nr( 47D7;2 din ;< noiem%rie 5447 adresat -u"ernului %el-ian pri"ind proiectele de ordine ministeriale relati"e la procedurile de na"losire, pentru transportul de m rfuri !n na"i-a'ia interioar 0+( Of( L( ;<2D;4 din 57 dec( 54471( Nea"&nd for' o%li-atorie, aceste acte nu pot fi atacate in $usti'ie( C. Dreptul comunitar complementar %#rept ter&iar( cuprinde acordurile interna'ionale la care *omunitatea European este parte #i con"en'iile !ntre statele mem%re care creea) norme uniform aplica%ile pe teritoriul Uniunii Europene( Acordurile !ntre statele mem%re sunt de dou cate-orii/ acorduri care re)ult din deci)iile adoptate de repre)entan'ii -u"ernelor statelor mem%re reuni'i !n *onsiliu acorduri pe care !ns #i tratatele le pre" d Acordurile !nc,eiate de *omunit 'i cu ter'e state sau or-ani)a'ii au ca temei $uridic mai multe dispo)i'ii din tratate( Astfel, Tratatul *EE, !n art( 555, atri%uie competen'e referitoare la !nc,eierea de acorduri tarifareB art( 55; atri%uie competen'e pentru acorduri comercialeB art( 2;6 pentru acorduri de asociere #i articolele 224-2;5 pentru acorduri cu or-ani)a'ii interna'ionale(
5

+( Of( L( 563D2; din 59(9(5444

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Anali)&nd toate aceste i)"oare scrise ale dreptului comunitar o%ser" m c prin nici o dispo)i'ie nu se confer Uniunii puterea de a elimina toate diferen'ele dintre pre"ederile na'ionale si dreptul comunitar, !n sensul unei uniformi) ri depline la ni"elul drepturilor administrati"e na'ionale( Puterea Uniunii de a induce o apro=imare !n ac'iunea administrati" na'ional !ncepe numai acolo unde diferen'ele e=istente au un efect " t m tor, !n sensul amestec rii !n procesul de sta%ilire #i func'ionare a Pie'ei *omune( Instrumentele de inter"en'ie ale Uniunii sunt limitate !n -enere la re-ulamente prin care se reali)ea) o aplicare direct a dreptului comunitar #i Directi"e cu aplicare indirect ( O directi" armoni)atoare are un a"anta$ fa' de o re-lementare #i anume acela c permite statelor mem%re ale-erea formei #i a metodelor de transpunere 0art( 5640;1 E(E(*(1, d&nd posi%ilitatea de a se 'ine cont de caracteristicile na'ionale specifice( Ans aceste instrumente nu confer Uniunii dreptul de a adopta re-uli cuprin) toare care s -u"erne)e partea -eneral a dreptului administrati", care tre%uie aplicat c&nd autorit 'ile na'ionale implementea) dreptul comunitar( Antre utili)area re-ulamentelor #i directi"elor tre%uie s e=iste un raport optim( .e o%ser" c nece!itatea aplic'rii uni,orme a #reptului comunitar prin intermediul Re-ulamentelor !n toate statele mem%re, ca principiu promo"at de Tratate #i de *urte, nu poate fi, si-ur , suficient pentru a constitui o administra'ie centrali)at cuprin) toare( .tructurile administrati"e e=istente #i caracteristicile na'ionale ale statelor mem%re, faptul c ele sunt mai aproape at&t fa' de situa'iile, cat #i de oamenii pe care !i administrea) ar pleda mai mult !n fa"oarea faptului c formele #i metodele de transpunere s poat fi alese la ni"el na'ional, deci !n fa"oarea utili) rii directi"ei( *u alte cu"inte tre%uie c utate !ntotdeauna resorturile care s cree)e un ec,ili%ru !ntre uniformi)are 0prin Re-ulamente1 #i armoni)are 0prin Directi"e1( An ceea ce pri"e#te aplicarea indirect 0prin transpunerea directi"elor1 tre%uie ar tat mai !nt&i c !n m sura !n care le-ea, a#a cum se pre)int , cere ca aplicarea din )onele centrale ale politicii Uniunii s r m&n !n sarcina autorit 'ilor statelor mem%re, se impune !ntre%area dac Uniunea, c,iar dac nu tre%uie s preia ea !ns #i procesul de aplicare, nu ar tre%ui cel pu'in sa !l re-le)e( .tadiul actual este !n mare parte acela de monitori)are a -radului de transpunere al directi"elor comunitare #i de ac'iune prin aplicarea de sanc'iuni postfactum statelor care nu au transpus directi"ele !n termenul fi=at !n cadrul lor( Uniunea nu are p&r-,ii intermediare de re-lare, dec&t prin intermediul statelor mem%re( Rom&nia a !nceput procesul de ne-ociere !n "ederea ader rii la Uniunea European la 57 fe%ruarie 2<<<( *ompromisul !ntre practicile administrati"e na'ionale #i crearea unei Uniuni administrati"e impune eforturi !n fa"oarea unei con"er-en'e prin crearea de re-uli comune caracteri)ate prin simplitate #i coeren' #i renun'area la formalismul e=cesi" care are c ile lui de manifestare la ni"elul tradi'iilor din fiecare administra'ie( Toate aceste pro%leme sensi%ile le-ate de uniformi)are #i armoni)are au impus oarecare re)er"e !n re-lementarea unui drept uniform de aplicare administrati" a politicilor comunitare !n statele mem%re( Astfel p&n !n pre)ent i)"oarele scrise nu cuprind re-uli cu pri"ire la re"ocarea actelor administrati"e sau la perioadele limit rii #i la plata do%&n)ilor !n cererile de recuperare sau ram%ursare( .in-urele re-ulamente care nu sunt limitate !n aplicarea lor la domenii reale specifice sau pro%leme indi"iduale sunt Re-ulamentul !n 7

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE pro%lema lim%ii #i Re-ulamentul determin&nd re-ulile aplica%ile perioadelor, datelor #i limitelor de timp( Re-uli administrati"e importante, a#a cum "om "edea, au fost de)"oltate su% forma principiilor de c tre *urtea European de +usti'ie( Prin urmare le-ile scrise comunitare adoptate p&n !n pre)ent cu pri"ire la pro%lemele dreptului administrati" -eneral sunt !nc insuficiente( : surile rele"ante tratea) !n primul r&nd pro%leme indi"iduale, sau sunt limitate !n aplicarea lor la sfere indi"iduale ale competen'elor comunitare( Numero#i autori au de)% tut pro%lema codific rii dreptului comunitar 2( Co#i,icarea unui #rept a#mini!trati$ eneral pentru Uniunea European nu poate fi un scop !n sine( Astfel, dac e=istau re-uli pentru domeniile reale indi"iduale, re-uli care, de#i cuprin) toare, erau !ntr-un anume fel diferite, atunci o codificare -eneral a dreptului administrati" este !n mod clar o sarcin mai pu'in ur-ent ( Numeroase ,ot r&ri ale *ur'ii Europene cu pri"ire la aplicarea principiilor le-ale -enerale nescrise din dreptul comunitar, demonstrea) , totu#i, c , c,iar #i m surile de drept secundar de$a adoptate !n ca)uri indi"iduale, nu ofer prin ele !nsele, !ntotdeauna, %a)e suficiente pentru o deci)ie, atunci c&nd tre%uie constatat le-alitatea m surilor comunitare sau a m surilor luate de autorit 'ile na'ionale a%ilitate cu aplicarea dreptului comunitar( O alt pro%lem pe care o discut m aici este cea a a#mi!i-ilit'&ii ar ument'rii prin analo ie ca i*$or #e #rept( Tre%uie ar tat de la %un !nceput c aceast posi%ilitate este limitat , dat fiind su%'irimea -eneral a dreptului administrati" european e=istent( Totu#i, este !n -eneral #tiut c este un principiu permis pe teritoriul Uniunii, prin dreptul comunitar, s se moti"e)e prin analo-ie( *urtea European a f cut !n multe oca)ii u) de acest procedeu( Astfel, !ntr-o ,ot r&re din 5498, *urtea a aplicat pre"ederile e=istente asupra men'inerii unei reclama'ii pentru o re)er" de e=port unde %unurile pieriser ca re)ultat al for'ei ma$ore, prin analo-ie cu un ca) similar, dar nere-lementat prin dreptul comunitar, pentru o reclama'ie cu pri"ire la fondurile "alutare compensatorii( De asemenea, !n conte=tul Re-ulamentului 53<6D95 !n aplicarea re-ulilor de securitate social pentru muncitorii imi-ran'i, *urtea European a folosit o aplicare a dreptului prin analo-ie, !n scopul acoperirii unei lacune le-islati"e, aplic&nd o pre"edere in"ocat !ntr-un ca) similar( Totu#i, !n m sura !n care re-uli de drept administrati" procedural sau real, speciale, sunt sta%ilite pentru domenii specifice ale dreptului comunitar, acestea sunt rareori adec"ate pentru a fi aplicate, dat fiind natura, !n mod necesar te,nic #i detaliat , a unor asemenea pre"ederi, prin analo-ie la alte domenii sau c,iar !n alte circumstan'e( An conclu)ie, ca i)"or de drept, dreptul comunitar scris e=istent nu cuprinde nici pe departe suficiente re-uli pentru a asi-ura aplicarea administrati" ( Posi%ilit 'ile de a !m%un t 'i -olul e=istent !n cadrul acestor re-uli printr-o aplicare a dreptului prin analo-ie, sunt !n mod clar limitate( Pro%lema decisi" este astfel !n ce m sur standarde suplimentare

Ancep&nd cu anii 8< toate tentati"ele comunitare "i)&nd adoptarea unei proceduri de codificare diferit de procedura le-islati" normal au e#uat( A%ia prin Acordul Interinstitu'ional !ntre *omisie, Parlament si *onsiliu de la 2< decem%rie 5443 s-a con"enit asupra unei metode de lucru accelerate pentru codificarea oficial a te=telor le-islati"e( *odificarea "i)ea) a%ro-area actului de %a) #i a ansam%lului modific rilor sale #i !nlocuirea cu un act unic pu%licat !n seria ,,LE a +O*E, dar care nu implic modificarea su%stan'ei actelor a%ro-ate( *omisia face propunerile de a%ro-are #i codificare care sunt e=aminate apoi, dup o procedur accelerat de *onsiliu #i Parlament(

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE pentru controlul acti"it 'ii administrati"e !n conformitate cu principiile de drept au fost de)"oltate !n dreptul nescris(

.. DREPTUL CUTUMIAR *utuma sau o%iceiul const !ntr-o practic -eneral relati" !ndelun-at , repetat !n raporturile dintre su%iectele de drept, acceptat de c tre acestea drept re-ul o%li-atorie !n raporturile dintre ele( Pentru ca un o%icei s de"in $uridic 0#i deci i)"or de drept1, teoria romano-canonic a formulat dou condi'ii/ condi'ie o%iecti" 0material 1, const&nd !ntr-o practic "ec,e #i incontesta%il 0lon-a diuturna in"eterata consuetudo1B condi'ie su%iecti" 0psi,olo-ic 1, !n conformitate cu care re-ula 0practica1 respecti" are caracter o%li-atoriu 0este necesar recunoa#terea !n cadrul sistemului le-islati" norme de trimitere - opinio $uris si"e necessitatis1, caracter care se poate re"endica su% sanc'iune $uridic ( Treptat s-a ad u-at o a treia condi'ie/ caracterul precis - con'inutul o%iceiului 0re-ula de conduit prescris 1 s poat fi determinat, s fie pre"i)i%il( Prin urmare o%iceiul sau cutuma poate fi acceptat !n drept conform locu'iunii/ F*onsensus omnium consuetudo pro ser"aturE C cu consim' m&ntul tuturor, o%iceiul ser"e#te drept le-e( ?orma clasic a dreptului nescris este dreptul cutumiar( Treptat el #i-a pierdut !nsemn tatea, a$un-&nd ca ast )i cutuma, de#i recunoscut !n toate statele europene, s ai% un rol limitat !n cadrul i)"oarelor de drept( *odificarea dreptului a supus e"olu'ia $uridic le-ii( *ondi'iile premer- toare pentru recunoa#terea dreptului cutumiar sunt asem n toare !n diferitele sisteme le-islati"e ale statelor mem%re ale Uniunii Europene, de#i sunt !ntr-o anumit m sur , diferen'e semnificati"e, !n particular cu pri"ire la durata folosirii, necesar pentru ca re-ula s fie recunoscut ca o cutuma( An afar de aceste detalii, este recunoscut !n principiu c , date fiind condi'iile -enerale de$a citate, dreptul cutumiar poate ap rea !n sistemul le-al al Uniunii Europene( Le-isla'ia Uniunii Europene recunoa#te practicile #i tradi'iile ' rilor mem%re dac nu contra"in ordinii de drept comunitare( Astfel, cu titlu de e=emplu, *onstitu'ia european recunoa#te li%ertatea de a desf #ura o acti"itate comercial !n conformitate cu dreptul Uniunii #i cu le-isla'iile #i practicile na&ionale 0art( II-581( De asemenea, lucr torilor sau repre)entan'ilor acestora li se -arantea) , la ni"ele corespun) toare, o informare #i o consultare !n timp util, !n ca)urile #i condi'iile pre" )ute de dreptul Uniunii #i de le-isla'iile #i practicile na&ionale 0art( II-291( An sc,im% practicile a#mini!trati$e na&ionale care, dac ar fi men'inute, ar !mpiedica li%era circula'ie a lucr torilor tre%uie s fie eliminate, ele contra"enind scopurilor Uniunii #i ordinii sale de drept 0art( III-541(

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE Le-isla'ia comunitar nu con'ine norme de trimitere e=pres la cutume na'ionale sau e=istente !n acti"itatea institu'iilor europene( Referirea la acest -en de cutume o face !ns *urtea European de +usti'ie( Teoretic, atitudinea *ur'ii fa' de practicile nepre" )ute de "reun te=t comunitar de)"oltate de institu'iile comunitare sau de ' rile mem%re poate fi urm toarea/ de recunoa#tere, consacrare #i sanc'ionare prin acordarea de for' $uridic acelor cutume pe care le consider utile #i necesare de acceptare #i tolerare a acelora care, prin importan'a #i semnifica'ia lor, nu reclam transformarea lor !n norme cu caracter $uridic, iar prin pre"ederile lor nu contra"in ordinii de drept comunitare de inter)icere a acelora care contra"in ordinii de drept comunitare( An unele ca)uri *urtea nu recunoa#te for' $uridic cutumelor inter"enite !n practica institu'ional ( Astfel *urtea a ,ot r&t c Fo practic a *onsiliului, const&nd !n adoptarea actelor le-islati"e !ntr-un anumit domeniu pe o du%l %a) $uridic , nu este suscepti%il de a dero-a de la re-ulile tratatelor( O astfel de practic nu poate, prin urmare s cree)e un precedent le-&nd institu'iile *omunit 'ii !n ceea ce pri"e#te determinarea %a)ei $uridice corecteE( An cadrul sistemului de competen'e al *omunit 'ii, ale-erea %a)ei $uridice a unui act tre%uie s se fonde)e pe elemente o%iecti"e suscepti%ile de control $urisdic'ional( Printre astfel de elemente fi-urea) !n special scopul #i con'inutul actului( ,,O simpl practic a *onsiliului nu este suscepti%il de a dero-a de la re-ulile tratatului #i nu poate !n consecin' , s cree)e un precedent le-&nd institu'iile comunitare care, !n preala%il adopt rii unei masuri, tre%uie s determine %a)a $uridic corect pentru efectul urm ritE( /. 0URISPRUDEN1A CA IZVOR DE DREPT Dat fiind natura incomplet a dreptului scris, $urisdic'ia *ur'ii Europene de +usti'ie are o importan' deose%it mai ales !n fi=area principiilor dreptului administrati" european( .-a afirmat de multe ori c +urispruden'a *E+ a a"ut o contri%u'ie decisi" la crearea dreptului administrati" european( Anc de la !nfiin'are *E+ a a"ut o po)i'ie important printre institu'iile comunitare( Art( 3 E(E(* men'iona *urtea ca pe o institu'ie cu statut e-al al turi de *onsiliu, *omisie #i Parlament( *urtea European de +usti'ie are ca o%iect fundamental asi-urarea respect rii dreptului comunitar !n interpretarea #i aplicarea uniform a tratatelor( Astfel, la cererea unei institu'ii comunitare, a unui stat sau a unei persoane particulare interesate direct, *urtea poate s anule)e actele *omisiei, ale *onsiliului de :ini#tri sau ale -u"ernelor na'ionale care ar fi incompati%ile cu Tratatele( De asemenea, *ur'ile Na'ionale de +usti'ie au responsa%ilitatea de a se asi-ura de punerea !n aplicare a Tratatelor UE #i a le-isla'iei secundare a *omisiei Europene( *um le-ea *E tre%uie s interpretat !ntr-o manier uniform , cur'ile na'ionale sunt !ns rcinate, atunci c&nd apare "reo neclaritate, s o supun spre deli%erare, *ur'ii Europene de +usti'ie 0art( 599 din Tratatul *E1( Aceasta a contri%uit la rolul proeminent pe care *urtea European !l are !n

IZVOARELE DREPTULUI UNIUNII EUROPENE de)"oltarea principiilor comune, prin sta%ilirea unui cadru interpretati" care tre%uie urmat de cur'ile na'ionale de $usti'ie( Dreptul comunitar, fiind, in mod direct 0tratatele comunitare1 sau indirect 0actele comunitare1 o crea'ie a statelor mem%re, poate fi pri"it su% trei aspecte/ este un drept suprana'ional, FcomunitarEB este un drept distinct de dreptul intern al statelor mem%reB in acela#i timp el este un drept inte-rat in dreptul intern al statelor mem%re, in ordinea $uridica na'ionala( Datorita acestor trasaturi, se poate afirma ca dreptul comunitar este in acela#i timp un drept propriu fiec rui stat mem%ru, dar si comun tuturor statelor mem%re( Dreptul comunitar este aplica%il cu prioritate in ordinea $uridica na'ionala a statelor mem%re, in raport cu dreptul intern al acestora( FPrioritateaE, Fsuprema'iaE sau FsuperioritateaE dreptului comunitar implica doua aspecte/ a1prin le-i 0sau alte acte normati"e, e"ident1 na'ionale posterioare nu pot fi modificate sau a%ro-ate dispo)i'ii normati"e comunitare, orice astfel de le-e fiind nula si inaplica%ilaB %1normele comunitare posterioare pot modifica sau face inaplica%ile norme $uridice na'ionale( Administra'ia si $udec torii na'ionali "or asi-ura corelarea necesara si "or l sa inaplica%ile, daca este ca)ul, normele interne contrare dreptului comunitar, fara a a#tepta inter"en'ia le-iuitorului na'ional de a%ro-are a acestora(

"I"LIO2RA3IE

Au u!tin 3uerea, Drept comunitar european(Partea -eneral ( Edit( All >ecG, >ucure#ti,2<<; G. Priscaru, Istoria i evoluia Uniunii Europene, 2006 ,ttp/DDstudentladrept(%lo-spot(com HHH(uniuneaeuropeana(-o(ro