Fenomene si procese urbane sociale

- in cadrul familiilor, educatiei, politicii, justitiei si institutiilor urbane-

Student: Balinisteanu Ciprian-Mircea 2013-2014

CUPRINS: Fenomene si procese urbane sociale 1. Introducere 2. Puncte de reper 3. In cadrul familiilor 4.In cadrul educatiei 5.In cadrul Politicii 6.In cadrul Justitiei 7.Institutiilor urbane

1.-IntroducereFenomenele si procesele urbane sociale sunt elemente de analiza in cadrul disciplinei de sociologie, pe baza carora se dezvolta analize, ipoteze si solutii, ce la randul lor sunt folosite pentru a imbunatatii calitatea interactiunii dintre: indivizi, relatiile in cadrul familiilor, relatiile dintre familie/individ cu sistemul educational,politic si justitiar. Sociologia este o "stiinta pozitiva" (pg.5; p23; Elemente de sociologie urbana si sociala-Elena Tanase) ce presupune ca faptele sociale sa fie tratate ca lucruri din exterior si anume un "grup de fenomene sa fie definit din trasaturi exterioare observabile ca un fapt social sa fie explicat prin raportare la alte fapte sociale". In cadrul sintezei si analizei fenomenelor si proceselor urbane sociale folosim "Obiectul sociologiei ce este constituit prin studiul colectivitatilor umane si al relatiilor interumane in cadrul acestora, precum si al comportamentului uman in cadrul social propriu gruparilor si comunitatilor umane diferite tipuri" (pf.9;p1; Elemente de sociologie urbana si sociala-ElenaTanase).

2.-Puncte de reperAvand in vedere ca viata in mediul atat urban cat si rural a fost puternic influentata la sfarsitul sec.XVIII sec. XIX datorita marii industrializari, doresc sa pun evidenta faptul ca tara noastra a fost puternic influentata pe plan social de catre trecerea de la comunism la capitalism ce a influentat nu numai modul de dezvoltare pe plan vizual al mediului urban, ci si o mare schimbare in care oamenii au inceput sa interactioneze intre ei pe baza unui nou set de reguli, reguli ce le gestioneaza viata de zi cu zi. Acestea fiind bazate pe principiile capitalismului, difera foarte mult de cele ale comunismului fapt ce sugereaza aparitia unui proces de readaptare si dezvoltare a intregii populatii sub noul regim. In cazul persoanelor ce au facut aceasta trecere de la un un regim politic la altul, au aparut diferite opinii fata de noul si vechiul sistem, unele persoane avand on tranzitie usoara, chiar dorita ,iar altele una contradictorie, fiind deja foarte obisnuite cu regulile vechiului sistem. Putem spune astfel ca Revolutia din 1989 a fost un fenomen de mare amploare fata de individ respectiv fata de societate si a dat nastere la o multitudine de procese sociale ce a influentat domenii, mecanisme necesare in fuctionarea societatii, precum: familia, sistemul educational, sistemul politic, sistemul justitiar si sistemul institutiilor urbane. Fiind inascut exact dupa acest mare eveniment din anul 1989 pot spune ca din propria experienta am simtit o schimbare de la an la an fata de modul in care eu interactionam cu societatea din mediul urban dar si in acelasi timp observam din exterior cum oamenii din jurul meu au dobandit noi aspiratii si noi moduri de interactiune (verbale sau tehnologice). Se poate trage concluzia ca acest proces a accelerat dupa anul 2000 si a continuat sa accelereze, schimbarile fiind tot mai evidente de la an la an, iar evolutia domeniilor ce intra in direct contact cu orice persoana din societate sa aiba schimbari evidente (pozitive sau negative) in perioade scurte de timp, ele influentand direct (pozitiv sau negativ) orice persoana cu care intra in contact. Toate cele mentionate mai sus se manifesta asupra orasului si anume asupra modelului urban de care dispune. Louis Wirth de exemplu si-a concentrat atenia asupra modului de viata urban, problema centrala pentru un sociolog urban fiind considerat descoperirea unor forme ale aciunii i organizrii sociale care apar de obicei n orae, definite ca aezri relativ permanente i compacte, care cuprind un mare numr de indivizi eterogeni(Urbanism as a way of Life-Wirth.L pag.18 p.1) Astfel, conceptele cheie ale teoriei lui Wirth sunt marimea, densitatea i eterogenitatea populaiei:

-Marimea populatiei: un numar mare implica o mai mare diferentiere intre indivizi si creeaza nevoia de structuri formale de control, proliferarea unor diviziuni complexe ale muncii, organizarea relatiilor umane in functie de propriiele interese. -Densitatea populatiei: re-intareste efectul numarului in diversificarea oamenilor si a activitatilor lor si creste complexitatea structurii sociale. Au loc procese de separare (ex. pe criterii economice ale anumitor segmenete din populatia orasului, in anumite zone bine identificate de mentalul colectiv. Exista o tedinta generala de stereotipizare si categorisire a anumitor parti ale orasului. -Eterogenitatea populatiei: odata cu intensificarea relatiilor sociale intre indivizi cu perosnalitati complexe, sunt eliminate anumite bariere rigide care ar impedica accesul unora in clase superioare sau inferioare ale societatii. Complicarea structurii sociale ale populatiei urbane duce la intesificarea mobilitatii sociale si cu sine, intensificarea mobilitatii fizice. Mobilitatea sociala si fizica din cadrul oraselor presupune un proces complex de derpersonalizare a relatiilro umane si concentrarea indivizilor (diversi,eterogeni) in anmite zone ale comunitati urbane.

3-Fenomene si procese urbane sociale in cadrul familieiLocuirea este un act social ce depinde de organizarea spatiala care la randul ei reflecta organizarea sociala si garanteaza mentinerea ei. Oirce individ se naste intr-un ansamblu de spatii deja construite de alti oameni inaintea sa, aceste structuri ce deja exista conditioneaza perceptia, reprezentarea si utilizarea spatiului. Grupurile sociale locuiesc in habitate predeterminate, iar acestea la randul lor le determina intr-o anumita masura profilul. Notiuna de habitat este sustinuta probabil de cel mai important element al unei societati si anume familia. Familia reprezinta un "grup particular ce este analizat prin prisma complexitatii fenomenului grupal (dimensiuni, primar-secundar, functii,modele structura etc.)".( pg.24; p1; Elemente de sociologie urbana si socialaElena Tanase). Datorita faptului ca relatia dintre societate si familie este foarte stransa, fiind pricipalul grup social, grup ce in general are ca obiectiv propria sa evolutie si prosperitate, aceasta ca un elment de baza este direct influentata de schimbarile ce se manifesta in cadrul societatii urbane. Aceasta poate reactiona pozitiv sau negativ fata de regulile sau conforturile oferite de mediul urban. De exemplu intr-o zona urbana intens populata membri unei familii pot avea reactii diferite fata de acesta, unii dintre ei adaptandu-se mai usor la aglomeratie si competitie iar altii nu. Acest fapt creeaza o discrepanta intre membri familiei astfel grupul nu mai functioneaza intr-un mod optim. In secolele XX-XXI familia a fost afectata mai ales de conditiile de confort oferite de noile tehnologii, din acest motiv unii membri se pot detasa total de restul grupului datorita serviciilor de internet de exemplu, astfel creeandu-se o lipsa de comunicare ce afecteaza intregul grup. Se poate zice ca ponderea familiilor cu probleme de comunicare intre membri sai a crescut odata cu evolutia mediilor urbane in care locuiesc. Cu siguranta unul din cele mai importante aspecte ale familiilor din ziua de astazi este reprezentat de faptul ca femeia nu mai are acelasi rol casnic precum il avea in trecut, defapt rolul femeii in societate a devenit intr-o oarecare masura la fel de important ca cel al barbatului incat in cazuri particulare influenteaza negativ dezvoltarea educationala a copiilor ce au un timp tot mai scurt de petrecut parintii datorita opurtunitatilor profesionale oferite de un mediu urban. Toate aceste aspecte reprezinta un fenomen ce marcheaza procesul de schimbare ce este etern prezent in societatea moderna a secolului XXI.

4-Fenomene si procese urbane sociale in cadrul educatieiPlanificarea urbana este reprezentata de o componenta sociala si urmana, ce se refera la aspectele problematice din interirorul cumunitatilor urbane unde se manifesta programe precum: locuirea - constructia de locuinte, drumuri-amenajarea, intretinea si modernizarea acestora, transport - fluidizarea traficului, acoperire teritoriala, salubritate, servicii de educatie de sanatate si culturale accesibile populatiei, dotari destinate recrearii.etc. Pentru o amenajre corecta a spatiului urban, inseamna a regasi la nivelul structurilor teritoriale functionarea optima a tuturor acestor servicii. Ca un important fenomen ce isi lasa amprenta asupra sistemul educativ din toata lumea, se manifesta mai ales in ultimii 20 de ani printr-o scadere usoara de la an la an a calitatii sistemului de invatmant international si in acelasi timp a numarului absolventilor. Putem zice ca asa zisele "paturi sociale" alcatuiesc o ierarhie diferita de cea a claselor sociale. Ele sunt grupari formate prin ponderea unor trasaturi sociale dobandite in sistemul educational. Educatia este folosita complementar ca sursa a diferentierii deoarce pune bazele flexibilitatii ocupationale pe care o persoana o prezinta intr-un grad mai ridicat sau mai scazut. Folosind cele doua criterii cumulate se spune ca o persoana apartine unui strat social sau altuia. In cadrul dezvaterilor din ultimii 20 de ani, cel putin , a devenit tot mai evident un nou curent de gandire: individualizarea. Individualizarea a devenit un fenomen ce da startul proecesului de stilizare a vietii. De exemplu politicile de resurse umane le permit celor care lucreaza in companii , sa isi inghete activitatea profesionala pentru un an de zile astfel incat persoana sa se poata ocupa de proiectele personale. De asemenea, educatia joaca un rol fundamental in modelarea aspiratiilor, identificarea si gestionarea opurtunitatilor.

5-Fenomene si procese urbane sociale in cadrul Politicii

Prin conceptul de politici de dezvoltare urbana sunt intelese preocuparile si modalitatie organizate, planificate si sistematice de modelare a spatiului construit. Politicile de dezvoltare urbana reprezinta un proces ce are ca principala preocupare proiectare si amenajarea mediului fizic si a infrastructurii din urban si rural in scopul rezolvarii problemelor legate de evolutia mediului. Calitatea vieii reprezint o reluare, dar dintr-o alt perspectiv, a conceptului de fericire. Dac fericirea se refer la starea subiectiv rezultat din trirea propriei viei, calitatea vieii se refer att la condiiile obiective n care viaa uman se constituie, ct i la modul subiectiv n care fiecare i evalueaz propria sa via stare de satisfacie, fericire, mplinire. Dac fericirea era asociat cu o perspectiv predominant etic ce strategii trebuie s adopte individul pentru a maximiza fericirea sa calitatea vieii este asociat mai mult cu o perspectiv sociologicopolitic. Putem zice ca suntem intr-un proces de tranzitie in care unii castiga iar altii sunt mai degraba afectati de derularea evenimentelor in orice sistem politic din lume. Stilurile de viata sunt pentru multumi mai degraba strategii de viata. Sunt metode prin care un individ sau o familie isi utilizeaza resursele limitate cat mai eficient pentru a ajunge la nu nivel de trai decent. In cazul generatiilor mai tinere sunt mijloace prin care se adapteaza la plusurile si deficientele sistemului social. Aici se poate constata ca generatiile mai tinere beneficiaza de mijloace prin care se adapteaza la plusurile si deficientele sistemului social.Este interesant ca par sa reflecte influente profunde ale unor sisteme politie: socializarea si resocializare in contexte politice si economice distincte .

6-Fenomene si procese urbane sociale in cadrul Justitiei

Justitia reprezinta un standar moral central in viata sociala, avand un rol important in teoria si actiunea sociala. In mod normal se poate face distinctie intre justitia legala, ce reprezinta legea si justitia sociala, reprezentand etica si politica. Justiia sociala se ocupa cu distributia moralului si imoralului n cadrul populaiei. Justitia atribuie un rol central justitiei in cadrul interaciunii sociale. Putem considera ca problema justiiei se iveste ori de cate ori are loc o distributie, aplicandu-se deci la tot ce este distribuibil, fie ca este de natura materiala sau nemateriala. In consecina, atunci cand vorbim despre judecatile referitoare la justitie, avem i n vedere procedurile i deciziile care d uc/determina o distributie, chiar daca este vorba despre distributiile care rezulta prin procesul de alocare. Acestea reprezinta, de fapt, doua dintre tipurile justitiei sociale: justitia procedurala i justitia distributiva -Justitia distributiva sau de alocare corecta, se refera la distribuirea intr-un singur sens a resurselor si drepturilor, dar si a obligatiilor. -Justitia procedurala, sau procedurile si mecanismele corecte, accepta faptul ca, o procedura corecta poate sa rezulte dintr-o distribuire de produse care ar putea fi definita ca injusta. Justitia, ca entitate, exista/este prezenta i n subconstientul individului, i, din acest motiv, sensul ei subiectiv, i anume puterea/capacitatea oamenilor de a diferentia binele de rau, reprezint obiectul de studiu al sociologiei justiiei. Sociologia isi propune sa identifice bazele legaturilor, atitudinilor si comportamentelor oamenilor an societate, aceasta preocupare conducandu-i pe psihosociologi la studierea justitiei sociale. Cel mai des conflict intalnit in societatea urbana este conflictul de grup unde indivizii sunt interesati doar de sine si, din acest motiv, vor ncerca, in permanenta, sa-si maximizeze recompensele proprii n cadrul relaiilor cu ceilali. n acest context, natura interaciunilor dintre grupuri este determinata, intr-o etapa iniiala, de natura interdependenei dintre grupuri. Astfel, daca grupurile sunt in competiie, atunci conflictul nu va intarzia sa apara, dar dac interesele lor sunt compatibile, atunci grupurile vor coopera. Concluzia tuturor acestor analize a fost aceea c, modul n care indivizii sunt i se comport n cadrul societii este puternic influenat de ideea lor despre justiie i injustiie

7-Fenomene si procese urbane sociale in cadrul Institutiei urbane

In ansamblul sau orasul este, inainte de toate o institutie sociala. Este in acelasi timp un teritoriu si populatie, cadru material si unitate a vietii colective, o configuratie de obiecte fizice si a unor relatii. Sociologia a fost inclusa in alte discipline precum urbanism, geografi, statistica si filozofie. Au fost analizate aspectele sociale ale sistematizarii teritoriului si localitatilor urbane,dar nu exista un cadru institutional de cercetare sociologica. Institutiile sociale sunt prezente, in forme diferite, in toate societatile. Ele reprezinta un element definitoriu al sociabilitatii, un "universal' al comportamentului uman. Prin instituire o colectivitate sociala trecea de la "starea de natura', de la actiuni individuale spontane, egoiste, agresive, la "starea sociala', la organizatii create de o autoritate exterioara intereselor individuale, dar recunoscuta ca necesara pentru satisfacerea acestor interese, pentru mentiunea unei colectivitati sociale deosebite. in limbajul comun, termenul de institutie pastreaza sensul initial, juridic, desemnand organizatiile care au statut, reguli

de functionare stabilite prin regulamente si/sau legi, avand rolul sau functia sociala de a satisface anumite nevoi colective. In acest sens, exemplul tipic de institutie este statul, cu organizatiile sale administrative, politice, militare etc. Definite, in general, ca structuri ce reprezinta mai multe fatete, durabile social, formate din elemente simbolice, activitati sociale si resurse materiale,institutiileisi evidentiaza proprietatile specifice: - sunt relativ rezistente la schimbare (Jepperson, 1991) - au tendinta sa se transmita din generatie in generatie Definirea institutiilor si tipologie -Institutiile sunt structuri sociale care au atins un grad inalt de mobilitate. - Institutiile sunt compuse din elemente cultural-cognitive, normative si reglatoare care, impreuna cu unele activitati si resurse asociate lor, furnizeaza stabilitate si semnificatie vietii sociale. - Institutiile se transmit prin intermediul unor tipuri variate de factori, incluzand sisteme simbolice, sisteme relationale, rutine si artefacte. - Institutiile opereaza la niveluri multiple de autoritate, de la sistemul global la relatiile locale interpersonale. - Institutiile au prin definitie o conotatie de stabilitate, dar se supun proceselor de schimbare, atat celor de crestere, cat si celor discontinue