Comportarea la frecare si uzare a arborelui cotit

Arborele cotit sau Vilbrochen cum m-ai este numit, transforma miscarea rectilinie a pistonului, prin intermediul boltului piston si pendularea bielei, in miscare de rotatie. El este pozitionat in interiorul motorului, fixat de blocul motor, prin fusurile paliere. Piesele principale a motorului cu ardere interna din care face parte si arborele cotit sunt urmatoarele: 1 chiulasa capac de chiulasa " arbore cu came $ lant de distributie & arbore cotit 6 biela ! piston # sorb ulei % bloc motor

'in punct de (edere mecanic, arborele cotit este cea mai solicitata piesa a motorului deoarece, prin intermediul pistonului si a bielei, preia fortele datorate presiunii din cilindru. Arborele cotit transforma miscarea pendulara a bielei in miscare de rotatie pe care o cedeaza apoi transmisiei si rotilor motoare ale auto(ehiculelor. Elementele ce compun un arbore cotit pentru motor sunt: --)fusurile paliere *pe acestea se spri+ina blocul motor in la,are-. --)fusurile manetoate *pe acestea sunt prinse bielele-. --)bratele *realizeaza le,atura dintre fusurile paliere si manetoane-. --)capetele *pe unul se monteaza (olanta, iar pe celalalt mecanismul de roti dintate pentru antrenarea distributiei-.

Pentru a reduce frecare in timpul miscarii de rotatie, arborele cotit se monteaza pe cuzineti in la,arele blocului motor. /recarea dintre cuzineti si arborele cotit este umeda, cu ulei sub presiune, presiunea fiind asi,urata de pompa de ulei. 0leiul circula la fusurile manetoane si paliere prin intermediul unor canale pre(azune in arbore. /usurile paliere si cele manetoane trebuiesc unse fortat pentru a le feri de uzuri pronuntate, deoarece durata de ser(iciu a motorului este in functie de cea a arborelui cotit.

'aca intre doua suprafete care se afla in miscare relati(a una fata de cealalta se introduce lubrifiant in cantitate suficienta si daca cele doua suprafete formeaza intre ele un spatiu in forma de pana, atunci in stratul de lubrifiant i-a nastere o presiune capabila sa suporte sarcina exterioara si deci sa mentina despartite cele doua piese. 1n felul acesta, frecarea uscata dintre cele doua corpuri este inlocuita cu frecarea lichida, datorita (ascozitatii, care este mult mai mica decat prima. Astfel si pierderile de ener,ie (or fi mai mici. 'upa felul miscarii uni corp fata de altul, putem spune ca frecarea este una de alunecare, suprafata unui corp aluneca pe suprafata celuilalt corp.

1n acest caz sunt indeplinite cele trei conditii de baza pentru crearea acestei frecari: 1. miscarea relati(a a suprafetelor. . cantitatea suficienta de lubrifiant. ". forma de pana intre cele doua suprafete. 1n spatiul dintre fus si cuzinet este introdus ulei sub presiune. 'atorita +ocului dintre fus si cuzinet se formeaza pana de ulei.

Pentru a se forma o pelicula de lubrifiant nu este suficient sa existe numai fenomenul de udare. 2rebuie ca moleculele lubrifiantului sa fie orientate si adsorbite pe suprafata corpurilor solide. 3umai asa ele pot sa adere puternic la suprafetele respecti(e.

1n concluzie, lubrifiantul care nu uda peretii are tendinta de a fi explulzat pe cand celalalt are tendinta sa fie atras. 0zura este procesul de modificare treptata a dimensiunilor piesei, proces care se produce la suprafata piesei si care are loc datorita frecarii. 1n prezent se poate afirma ca exista urmatoarele feluri de uzura: 1. uzura abrazi(a. . uzura prin aderenta sau ,ripa+ul. ". uzura prin obosire. $. uzura prin coroziune. Prima forma de uzura, cea abrazi(a se intalneste atunci cand intre suprafetele de frecare patrund particule dure de material, pro(enite de la prealucrarea mecanica a pierselor sau chiar din uzura pieselor in frecare, iar suprafetele se distru,. 0zura fusurilor paliere este de obicei mai redusa decat la fusurile manetoane.

4,arieturile de pe suprafata fusurilor se inlatura cu piatra abrazi(a fina. Pentru a impiedica sau limita uzura abrazi(a, se recomanda luarea urmatoarelor masuri: --)durificarea suprafetelor in frecare. --)etansarea masinilor si mecanismelor, in cazul nostru blocul motor. --)exploatare si intretinere in,ri+ita. --)utilizarea unor filtre in circuitul uleiului. 0zura prin obosire se caracterizeaza prin aceea ca pe suprafele pieselor apar fie mici scobituri, de forme di(erse, raspandite pe intrea,a suprafata, fie o faramitare si indepartare a materialului suprafetelor pieselor.

Aceasta uzura poate fi atenuata in mare masura prin: --)durificarea suprafetelor. --)prealucrarea in,ri+ita a pieselor. --)crarea unui strat superficial de lubrifiant care +oaca rolul unui amortizor, atenuand efectul (ariatiilor fortelor preluate de suprafetele pieselor. 0zura prin coroziune este rezultatul reactiei chimice dintre suprafetele pieselor, oxi,en si apa, reactie care produce schimbarea structurii si a proprietatilor stratului superficial al materialului pieselor. 5tratul superficial de(ine friabil, astfel ca la actiunea fortelor exterioare se sfarama si se desprinde producand distru,erea suprafetei respecti(e.

Pentru combaterea coroziunii se recomanda urmatoarele: --)acoperirea suprafetelor pieselor cu straturi de protectie rezistente, in special pe baza de sulf si fosfor. --)adau,area in uleiuri a aditi(ilor alcalini, care neutralizeaza actiunea acizilor. --)e(acuarea prin (entilare a ,azelor de ardere din carterele motoarelor. 0zurile si defectiunile care pot aparea in timpul exploatarii motorului sunt: --)o(alizarea fusurilor. --)inco(oierea arborelui cotit. --)torsionarea arborelui cotit. --)fisurarea. --)ruperea arborelui cotit. 6ecanismul motor are rolul de a transforma miscarea rectilinealternati(a a pistonului in miscare de rotatie a arborelui cotit. 1n concluzie toate or,anele mobile, piston, biela, arbore cotit, impreuna formeaza un ambiela+ motor.