Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

COMPOZITIA IN ARHITECTURA
| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH
UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII
COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT
JUHANI PALLASMAA: In experienta arhitecturii se produce un schimb de substanta particular: dai spatiului din emotiile si gandurile tale, iar spatiul iti da din aura sa, ademeninduti simturile si eliberandu-ti mintea.
CURS 03
PERCEPTIA KINESTEZICA PERCEPTIA TACTILA
PERCEPTIA AUDITIVA PERCEPTIA VIZUALA
| 2009-2010
| SEMESTRUL
PERCEPTIA OLFACTIVA
FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI
TA02
PERCEPTIA KINESTEZICA
Pierre vom Meiss: Perceptia arhitecturii este in principal vizuala si kinestezica. Experienta estetica a ambientului este totusi o problema a tuturor simturilor noastre Sunt situatii cand auzul, mirosul si simtul tactil sunt mai importante decat vazul. Juhani Pallasmaa Exista o inerenta sugerare a miscarii in imaginile arhitecturii, momentul contactului cu arhitectura sau o promisiune a functiunii si scopului acesteia. Aceasta posibilitate latente a actiunii separa arhitectura de celelalte arte. O experienta arhitecturala semnificativa nu consta intr-o serie de imagini. Elementele arhitecturii nu sunt unitati vizuale ci intalniri, confruntari ce interactioneaza cu memoria. O cladire nu este un scop in sine; ea articuleaza, structureaza, conformeaza, da sens, relationeaza, separa si uneste, faciliteaza si interzice. Prin urmare experientele arhitecturale de baza iau forma unui verb si nu a unui substantiv.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA TACTILA
Pierre von Meiss Simtul tactil ocupa un loc aparte in arhitectura pentru doua motive simple: (1) Pe de-o parte este inevitabil datorita gravitatii; (2) Pe de alta parte prin atingere ne exersam abilitatea de a vedea forme si texturi. O persoana stand in picioare sau mergand este in ermanent contact tactil cu pardoseala moale sau dura, lucioasa sau rugoasa, plana sau inclinata. Juhani Pallasmaa Senzatia de acasa si placerea atingerii se confunda intr-una singura. Exista o puternica identitate intre pielea goala si senzatia de acasa. Experienta lui acasa este esential o experienta a caldurii intime. Spatiul caldurii in jurul caminului este spatiul maximei intimitati si confortului extrem.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA OLFACTIVA
Juhani Pallasmaa Orice experienta de contact cu arhitectura este multi-senzoriala; apreciem calitatile spatiului, materialelor si scarii in aceeasi masura cu ochii, urechile, nasul, pielea, limba, scheletul si muschii. Arhitectura consolideaza experienta existentiala, sentimentul apartenentei de lume iar acest fapt este esential in intarirea experientei propriului eu. Maim mult decat simpla implicare a celor cinci simturi, arhitectura include domenii ale experientei senzoriale care interactioneaza si fuzioneaza. Pierre von Meiss Mirosul unei gradini; aroma lemnului, a betonului; aburul intr-o spalatorie, tamaia intr-o biserica, umezeala acra a unei crame, praful si uscaciunea dintr-o moara mirosul se asociaza identificarii locului si anumitor momente pentru toata viata.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA AUDITIVA
Perceptia auditiva este de interes in arhitectura nu numai cand este vorba de o sala de spectacol unde problemele de acustica sunt cele pe care le cunoastem cu totii. Sunetul intervine si cand vorbim de cum se paveaza o strada, ce material folosim la treptele unei scari sau la tavanul si pardoseala unui birou. ASPECTE FUNCTIONALE O biserica surda isi pierde caracterul religios. O sala de clasa devine inutilizabila daca efectele de ecou depasesc nivelul acceptabil. De multe ori sa iei masa la un restaurant devine un calvar datorita nivelului prea ridicat al muzicii. Juhani Pallasmaa Experienta auditiva esentiala creata de arhitectura este linistea. Arhitectura prezinta drama constructiei tacuta in material, spatiu si lumina. La limita, arhitectura este arta linistii pietrificate. Arhitectura este linistea care-ti aduce aminte. O experienta arhitecturala puternica stinge toate zgomotele exterioare si ne indreapta toata atentia asupra existentei noastre, facandu-ne constienti de fundamentala noastra solitudine.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA AUDITIVA
Piata San Marco din Venetia este unul dintre cele mai vizitate spatii din lume Experienta parcurgerii acestui spatiu nu este insa numai un eveniment de perceptie vizuala intensa, informatia imagistica fiind extrem de complexa si plina de semnificatii istorice si culturale. San Marco este insa o experienta si dpdv al perceptiei auditive, care se suprapune printr-o imagine auditiva data de zgomotul pasilor turistilor, al aripilor porumbeilor si canzonetelor dar si de marcarea momentelor fixe ale zilei de catre clopotele catedralei. Perceptia vizuala nu poate fi disociata in amintire de perceptia auditiva.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA VIZUALA
Arhitectura lucreaza cu spatii si forme. Arhitectura este considerata o arta vizuala pentru ca o percepem predominant prin mecanismele perceptiei vizuale. Pentru a studia legile vizuale pe care un arhitect le utilizeaza in proiectare si principiile care guverneaza compozitia formala in arhitectura, este necesar sa intelegem mai intai aceste mecanisme. Legile dupa care functioneza perceptia vizuala (1) De natura fiziologica - stereotomia oculara - sensibilitatea retinei - adaptabilitatea irisului la lumina, etc. (2) De natura psihologica - teoria structuralista - teoria gestaltista (Koffka, Wertheimer, Katz, Guillaume, Metzger) Rudolf Arnheim si Ernst Gombrich / Bruno Zevi / Christian Norberg Schultz
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA VIZUALA
DICTIONAR GESTALT = forma, figura, aspect, infatisare Gestalten = a crea, desemna, fauri, forma Gestaltung = configuratie, organizare, alcatuire DEFINITII GESTALTISM Conceptie filozifica si psihologica potrivit careia fenomenele (psihice) reprezinta structuri, configuratii integrale, realitati primordiale ireductibile la o simpla insumare a elementelor componente GESTALT = unitate indivizibila a perceptiei = unitate functionala a experientei GESTALT nu este legat atat de sistem, organizare, structura cat de comportarea unei configuratii ca un intreg. GESTALT desemneaza trasaturile unei figuri geometrice, de exemplu, prin care acestea depasesc caracterul de suma si se refera direct la figura in sine. DEFINITIE - CONVENTIE GESTALT = figura intreg
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA VIZUALA
Intregul reprezinta mai mult decat suma partilor din care este constituit. Aceasta este ideea care sta la baza principiului Gestalt. Este vorba de perceptia unei compozitii ca intreg.
| SEMESTRUL
In timp ce fiecare dintre partile individuale au sensul lor propriu, luate impreuna pot capata un sens modificat.
| 2009-2010
TA02
PERCEPTIA VIZUALA
Perceptia are un caracter holistic (global) si este organizata prin interactiunile dintre structura stimulului si procesele de la nivelul creierului. Campul vizual Stimuli vizuali Ordonare in figuri Mecanismul Perceptiei vizuale
Activitate mentala interpretare Principiile Gestaltiste incearca sa formuleze regulile dupa care inputul perceptual este organizat in forme unitare, numite (sub)intregi, grupuri, grupari sau configuratii. Gestalt = figura intreg Aceste principii aplicabile mai ales in perceptia vizuala au aplicabilitate si in alte forme ale perceptiei (auditiva, tactila, olfactiva, kinestezica). In perceptia vizuala aceste forme unitare sunt regiuni ale campului vizual ale caror parti sunt percepute ca grupate sau unite impreuna, fiind astfel separate de restul campului vizual.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PERCEPTIA VIZUALA
Citirea formelor ca figuri (gestalt) este unul dintre obiectivele evidente in faza de proiectare (compozitie) pentru toti cei implicati in artele vizuale: arhitecti, pictori, sculptori, graficieni, tipografi, etc. Cum citeste insa privitorul este rezultatul mecanismelor psihologiei perceptiei. Privitorul nu are libertatea de a alege ce vede intr-un context dat. ARHITECT Activitate mentala conceptualizare Conformare Compozitie
Mecanismul Proiectarii
Feed-Back analitic
| SEMESTRUL
Obiect arhitectural (camp vizual) Ordonare Stimuli GESTALT vizuali Activitate mentala interpretare PRIVITOR
2 | 2009-2010
TA02
Perceptia = configurare - gestalt Proiectare = conformare - forma
PRINCIPIILE GESTALT
DEFINITIE Legile GESTALT-ului (Principiile de grupare) = factorii care cauzeaza perceperea unor Elemente simple ca grupuri organizate (figuri). (1) Principiul proximitatii (2) Principiul similitudinii (3) Principiul continuitatii (4) Principiul inchiderii conturului (5) Principiul deplasarii comune (6) Principiul regiunii comune (7) Principiul contiguitatii elementelor (8) Principiul pregnantei (configuratiei corecte) (9) Principiul experientei trecute Fiecare dintre aceste principii denumeste una dintre tendintele manifestate de elemente ale campului vizual, ce au o puternica relatie in termenii proprietatii specificate (proximitate, similitudine, etc.), de a fi grupate impreuna, in procesul de perceptie vizuala.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII DEFINITIE Unele elemente din campul vizual au tendinta sa fie percepute grupat, sub forma unei(unor) figuri daca sunt in proximitate unele fata de celelalte si dispuse dupa o regula perceputa ca o regula de supra-ordonare. Avem de-a face deci cu: (1) Integrarea unor componente individuale intr-un intreg dupa o regula de supra-ordonare. (2) Elementele tind sa fie percepute ca agregate in grupuri daca sunt apropiate unele de altele (in proximitate). Elementele care sunt apropiate vor fi percepute ca un obiect coerent.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII Golurile de forma circulara se grupeaza formand doua planuri de sectionare unul vertical, altul orizontal ce imbraca intreaga cladire.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII Acelasi efect cu doua semnificatii: a. Golurile circulare la partea superioara alcatuiesc o figura = friza b. Golurile verticale pe zona mediana alcatuiesc o figura pe mai multe etaje desemnand intr-o tripartitie de factura neo-clasica mediana = colonada
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII
Gruparea din figura a se poate citi dupa cum sunt elementele apropiate unele de altele in formule ca 12/34/56 sau 123/456. In figura c este mai greu de acceptat o grupare 1/23/45/6 ci mai curand una de tipul 1-2/3-4/5-6.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII Poarta Brandenburg / Berlin este un exemplu de utilizare a principiului proximitatii pentru a rezolva conflictul intre regularitatea colonadei si necesitatea marcarii unei treceri si a unui ax. Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123/456
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROXIMITATII Portalul de intrare al Ateneului din Bucuresti este un exemplu de utilizare a principiului proximitatii, unde figura nu este poarta de trecere ci emblema templului muzicii, nefiind necesara ruperea gruparii de 6 coloane. Avem de-a face cu o clasica grupare de elemente dupa formula 123456
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMILITUDINII DEFINITIE Unele elemente din campul vizual au tendinta sa fie percepute ca integrate in grupuri, daca exista intre ele un anume grad de similitudine, adica au caracteristici vizuale (culoare, marime, forma, orientare) similare. Avem de-a face deci cu: (1) Integrarea unor componente individuale intr-un intreg dupa o regula de similitudine. (2) Elementele care sunt similare vor fi percepute ca un obiect coerent.
| SEMESTRUL
Este interesant de observat ca prin conjugarea similitudinii si a proximitatii se accentueaza tendinta de grupare a elementelor, in anumite configuratii.
| 2009-2010
TA02
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMILITUDINII In acest proiect pentru una dintre parcelele ansamblului ORDOS din Mongolia inferioara / China, o serie de elemente se percep ca facand parte din acelasi intreg desi nu sunt identice. Mecanismul perceptual de grupare prin similitudinea functioneaza insa datorita mai multor atribute comune.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTINUITATII DEFINITIE Elemente ale campului vizual orientate (aliniate) sau grupuri au tendinta de a fi integrate in intreguri perceptuale daca sunt aliniate unele celorlalte. Avem de-a face cu: (1) Integrarea unor componente individuale intr-un intreg dupa o regula de similitudine, in care orientarea comuna este importanta. (2) Elementele care sunt similare vor fi percepute ca un obiect coerent daca sunt aliniate dupa trasee clare.
| SEMESTRUL
2 | 2009-2010
TA02
Principiul functioneaza in cazul unor elemente aranjate de-a lungul unor linii (a), la fel de bine ca si in cazul unor modele alcatuite din insesi liniile respective(b).
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTINUITATII
Balansarea intre continuitate si proximitate in accentuarea unor sub-intreguri poate fi jucata prin varierea similitudinii intre elemente, ceea ce se face in figura de mai sus prin colorarea diferita a unora dintre segmentele de linii. Colorand la fel segmentele AX si BX se face proeminenta linia AXB. In schimb prin colorarea la fel a segmentelor CX si BX se accentueaza linia CXB.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTINUITATII In desenul de mai jos, arcada este dispusa in continuarea pilastrilor rezultatul fiind un intreg foarte echilibrat si stabil. Daca arcada ar fi mai mica, de exemplu pastrand numai semicercul cel mic, intregul este mai putin pregnant putand eventual constitui un element de compunere intr-un intreg mai mare.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI DEFINITIE Unele elemente ale campului vizual au tendinta sa fie grupate laolalta daca sunt parti ale unei figuri inchise. Suntem tentati sa completam mental conturul unor forma pe care le percepem ignorand unele segmente lipsa sau chiar absenta figurii.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI In exemplul de mai jos principiul continuitatii este puternic actvi si intr-o competitie directa cu principiul inchiderii conturului.
2 | 2009-2010
TA02 | SEMESTRUL
Modelele din figurile (a) si (b) sunt continute in figurile (c) si (d) dar sunt greu de detectat, fara o concentrare directionata a privirii. Ele nu vor apare spontan ca niste intreguri vizuale in mod natural.
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI Tadao Ando se foloseste de acest principiu pentru a compune grupul de cladiri ale muzeului Gojyo din Japonia. Cladirea principala a carei volumetrie in forma de tor se regaseste deseori si inproiectele de scoala dar greu de integrat intr-un ansamblu, este decupata lipsindu-i un sfert, taietura acestui sfert fiind dupa directii paralele si perpendiculare pe trama celorlalte cladiri. Desi sfertul lipsa nu exista fizic el ste pus la loc in procesul de preceptie. Tot asa elementele sunt aliniate datorita faptului ca mintea sesizeaza paralelismul planurilor si perpendicularitatea.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL INCHIDERII CONTURULUI Peter Eisenman / Biocenter Frankfurt / elimina unul dintre corpurile de cladire. Perceptia il repune la loc prin similitudine cu ritmul corpurilor paralele.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNE DEFINITIE Unele elemente din campul vizual au tendinta sa fie percepute grupat, sub forma unei figuri in miscare fata de alte elemente cu care au caracteristici dominante comune, daca au caracteristici comune diferite fata de celelalte elemente. Avem de-a face deci cu: (1) Integrarea unor componente individuale intr-un intreg dupa o regula de similitudine. (2) Integrarea unora dintre aceste componente intr-un sub-intreg dupa o regula de exceptie. (3) Elementele tind sa fie percepute ca agregate intr-un grup ce se detaseaza de fondul format de celelalte.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNE In proiectul premiat (autor B.I.G.) pentru primaria orasului Tallinn, cladirea este alcatuita dintr-o serie de corpuri (elemente) similare. Dintre acestea cateva (cele 4 cu acoperire de culoare albastra) sunt grupate intr-o figura aparte. Chiar in cadrul acestei grupari, tratat diferentiat se detaseaza ca element dominant corpul de cladire cel mai inalt, in dialog cu celelalte trei.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL DEPLASARII COMUNE La fatada principala a muzeului de arta din San Francisco al lui Mario Botta tratarea vibrata a suprafetei verticale este realizata cu asize din caramida dispusa pe diagonala, creind o figura prin similitudine. Pe portiunea centrala asizele sunt realizate prin dispunerea diferita a caramizilor, obtinandu-se o figura ce marcheaza axul intrarii.
Este interesant de observat ca prin conjugarea similitudinii si a proximitatii se accentueaza tendinta de grupare a elementelor, in anumite configuratii.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PREGNANTEI DEFINITIE Elementele au tendinta de a fi grupate laolalta daca sunt parti ale unui model care este o configuratie corecta, asta insemnand cea mai simpla, ordonata, echilibrata, unitara, coerenta, regulata configuratie posibila in cazul unui input vizual dat. DEFINITIE PREGNANTA = proeminenta, incivitate, conciziune, ordine, caracter
| SEMESTRUL
2 | 2009-2010
TA02
In schema de mai sus ochiul percepe doua fguri suprapuse: un patrat peste un triunghi si nu o configuratie complicata alcatuita din mai multe linii diferite.
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PREGNANTEI Configuratia din exemplul de mai jos e de-compusa spontan in doua elemente: o jumatate de roata dintata si o spirala greceasca. Acest tip de rezultat al perceptiei incalca principiul continuitatii deoarece la contactul intre cele doua elemente aceasta de-compunere include unghiuri in loc sa tina cont de continuitatea liniilor intersectate.
2 | 2009-2010
TA02 | SEMESTRUL
O mai clara de-compunere este rezultata in cazul introducerii unor similitudini (b) in cadrul celor doua elemente printr-o diferentiere de culoare. Aceeasi similitudine poate insa schimba complet situatia in cazul accentuarii prin dispunerea culorilor a unei alte configuratii de elemente (c).
PRINCIPIILE CONFIGURATIEI/GESTALT
PRINCIPIUL PREGNANTEI In cadrul acestei cladiri avem de-a face cu doua familii de contururi care sunt in competitie pentru a se grupa intr-o figura: orixontalele balcoanelor dupa un contur sinuos dar intrerupt si o supra-ordonare posibila dupa un desen care sugereaza o planta cu frunze. Principiul continuitatii (de intregire a liniilor sinuoase a balcoanelor) este contrazis, conturul corect perceput fiind celalalt.
I sim
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL REGIUNII COMUNE DEFINITIE Elementele tind sa fie grupate laolalta daca sunt amplasate in cadrul aceleiasi regiuni inchise si au atribute similare comune.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL REGIUNII COMUNE
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELOR DEFINITIE Elementele ale campului vizual, au tendinta de a fi grupate dupa o regula de supra-ordonare, daca sunt conectate prin acelasi tip de elemente-conector, creind grupuri ce constituie ele insele intregul.
| SEMESTRUL
2 | 2009-2010
TA02
Cele 6 elemente asemenea din figura pot fi grupate natural dupa principiul proximitatii, dupa o schema de tipul 1/23/45/6. Conectate doua cate doua prin elemente conector sunt percepute intr-o schema diferita de tip 12/34/56.
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTIGUITATII ELEMENTELOR Fatada palatului Farnese din Roma are cele doua registre superioare de ferestre distantate egal, constituind dupa principiul similitudinii orizontale omogene de goluri asemenea. Pentru a rezolva conflictul intervenit prin loggia centrala care intrerupe sirul median, ferestrele din acest registru au ancadramentul rezolvat alternativ diferit,. Conectorii sunt ancadramentele.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTE DEFINITIE Elemente ale campului vizual tind sa fie grupate impreuna, dupa anumite figuri, daca au fost adeseori astfel grupate in experienta trecuta a observatorului. Tindem sa percepem un model in figura de mai jos ca un cuvant cu inteles, alcatuit din bare grupate pentru a forma anumite litere din alfabetul roman.
| 2009-2010
TA02
Literele sunt percepute destul de clar si distinct ca parti naturale conectate in cadrul figurii iar accentuarea lor prin colorare (c) sau separare (b) nu aduce avantaje majore in sensul pregnantei. Cu toate acestea exista si alte modalitati de a grupa sau separa elementele. Spontaneitatea si usurinta organizarii perceptuale dominante a semnelor in litere este plauzibila in principal datorita experientei trecute, adica familiaritatii noastre cu cuvintele scrise de mana in alfabetul roman.
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL EXPERIENTEI TRECUTE In acest interior (Mario Botta) in cele mai multe dintre situatii, cand privirea nu este catre sus, spirala formata de goluri nu este vizibila dar este lizibila, mintea intregind traseul, in baza unor experiente perceptuale trecute.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
Articularea FIGURA - FOND Un prim fenomen important al perceptiei vizuale studiat de scoala gestaltista este delimitarea figurii de fond. Trasatura esentiala in delimitarea figurii de fond este aceea ca marginile unui obiect sunt precepute ca apartinand regiunii obiectului. Ca rezultat, ele apar asemenei obiectului, au aceeasi forma, si par mai aproape de privitor, in timp ce fondul pe care este desenat obiectul apare ca fiind mai inspate, mai departat. Principii dupa care functioneaza articularea figura-fond: - Proeminenta - Contrastul - Convexitatea - Simetria - Vecinatatea
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL PROEMINENTEI DEFINITIE Figura are un caracter de obiect, in timp ce fondul are mai putina proeminenta perceptuala si apare doar ca un fundal. Daca avem un camp vizual omogen putem spune ca nu avem o organizare interna consistenta. Nu ezista nici-un fel de tensiuni. Nu exista elemente proeminente. Cel mai simplu caz de neomogenitate este o pata de o culoare inconjurata de o alta culoare. In acest caz campul vizual este perceput ca articulat in doua componente, figura (pata) proeminenta si fondul (ce inconjoara pata). Relatia intre cele doua componente nu este perceputa numai prin diferenta de culoare. Tendinta este de a percepe figura intr-un plan avansat, suprapusa peste planul fondului. De cele mai multe ori conturul care separa figura de fond este perceput ca apartinand figurii.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONTRASTULUI DEFINITIE Elemente avand atribute similare (figura) contrasteaza cu alte elemente avand atribute diferite (fundalul) pentru a da impresia unui intreg. In desenul alaturat , se poate observa cum practic acelasi desen, avand numai o dferenta de culoare si oprientare, poate deveni figura sau fond, dupa cum ne concentram privirea.
| 2009-2010
In figura alaturata avem un triunghi suprapus pe un fond riglat inscris intr-un cerc. Datorita identificarii laturii orizontale cu trama fundalului triunghiul nu se mai percepe ca figura si vedem numai laturile oblice.
| SEMESTRUL
2
TA02
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONVEXITATII DEFINITIE In cadrul campului vizual, daca sunt repartizate in mod uniform zone concave si zone convexe, zonele convexe au tendinta de a se percepe ca figuri, in timp ce cele concave par sa fie plasate intr-un plan secundar si constituie fundalul. In figura de mai jos ambele parti include elemente convexe si concave dar partea mai inchisa la culoare, mai pregnanta, tinde sa fie perceputa ca figura pe fundalul celeilalte.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONVEXITATII In aceasta fatada realizata de Toyo Itoo la Barcelona observam cum campul fatadei, campul vizual este in mod egal impartit de elemente concave si elemente convexe> Pe de-o parte elementele opace (convexe) se citesc mai in fata si constituie forma, fata de fondul golurilor. Pe de alta parte in chiar partea opaca se observa cum portiunile convexe par sa se diferentieze ca forme ruopte din campul intregii parti opace.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL CONVEXITATII Fatada cladirii Palazzo Duccale din Venetia prezinta mai multe detalii interesante dpdv al relatiei figura-fond. (1) Partea superioara placata cu marmura dispusa diagonal da impresia unui camp continuu opac, pozitia ferestrelor fiind cvasi-indiferenta. Ferestrele sunt figura pe fundalul placajului de marmura. (1) O interesanta ambiguitate la registrul median al logiilor unde terminatia stalpilor in loc sa fie plina este perforata. Ritmul alternativ este rezolvat la colt unde perforatia dispare. Figura este pana la urma dantelaria golurile constituind fundalul.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMETRIEI DEFINITIE In cadrul campului vizual, elemente avand atribute identice sau similare, dispuse in conditii identice sau similare de-o parte si de alta unui ax de referinta au tendinta de a fi percepute ca un intreg. In aceasta categorie sunt cuprinse diverse tipuri de simetrie: (1) Dupa tipul axelor de referinta - simetrie axiala (oglindire) - simetrie centrala (radiala) (2) Dupa tipul oglindirii - simetrie - antisimetrie In figura alaturata se disting pregnant ca figura elementele simetrice mai usor decat celelalte.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
PRINCIPIILE GESTALT
PRINCIPIUL SIMETRIEI In cele doua lucrari ale lui Mario Botta percepem imediat grupul format de doua elemente antisimetrice, dar avand un ax (stanga) respectiv doua corpuri identice de cladire dispuse simetric fata de un ax (dreapta) ca pe figura care domina campul vizual, restul elementelor constituind fondul.
| 2009-2010
TA02
| SEMESTRUL
CURS 04
PAUL KLEE: KLEE Orice forma picturala incepe cu punctul care se pune in miscare ... si se naste linia prima dimensiune. Daca linia aluneca pentru a forma planul, obtinem elementul cu doua dimensiuni. In miscarea de la plan la spatiu intalnirea planurilor da nastere corpului (tri-dimensional)... O suma de energii cinetice care muta punctul intr-o linie, linia intr-un plan si planul intr-o dimensiune patiala.
| 2009-2010
| SEMESTRUL
FORMA
TA02

Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs 03 Teoria Arhitecturii Ta02

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMPOZITIA IN ARHITECTURA

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

PERCEPTIA KINESTEZICA PERCEPTIA TACTILA

PERCEPTIA AUDITIVA PERCEPTIA VIZUALA

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

Perceptia = configurare - gestalt Proiectare = conformare - forma

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI

| LECT.DR.DAN AGENT | CATEDRA DE TEORIA ARHITECTURII | FACULTATEA DE ARHITECTURA | USH

UNIVERSITATEA SPIRU HARET / FACULTATEA DE ARHITECTURA / CATEDRA DE TEORIE A ARHITECTURII

COMPOZITIA IN ARHITECTURA / 2009-2010 / ANUL I - SEMESTRUL 2 / LECT.DR.ARH. DAN AGENT

FORMA ELEMENTE DE PSIHOLOGIA PERCEPTIEI